comentarii

colet


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Am primit un colet din tara p - de Crisa la: 24/02/2004 15:28:40
(la: Nu-mi vine sa cred!!)
Am primit un colet din tara pus dupa 5 ianuarie. Printr-o firma de transport. Fatza de alte dati cand mi-am gasit pachetul facut bucatele (si erau doar cearceafuri!) acuma era intact desi continea carti, si beletristica, si specialitate. Oricum, asta nu inseamna ca nu poate fi doar o scapare de-a "lor". Sper totusi sa fie doar o neintelegere....
Pentru noi – ratia de libertate, pentru ei – ratia de moart - de SB_one la: 26/12/2003 14:29:12
(la: Ceausescu asasinat de cetateanul Iliescu si gasca lui)
...Cititzi si judecatzi singuri!

SB



Pentru noi – ratia de libertate, pentru ei – ratia de moarte


▪ Un general acuzã: „Dosarul procesului Ceausescu este fals”
▪ Mãrturii senzationale ale membrilor plutonului de executie de la Târgoviste
▪ Mãrirea si decãderea clanului Ceausescu
▪ De ce s-a sinucis Elena Stãnculescu
La 14 ani de la Revolutie, întrebãrile fãrã rãspuns devin tot mai numeroase. Istoricii nu si-au intrat în rol, martorii acelor zile de foc sunt tot mai rari si vorbesc putin. „Jurnalul National”, dupã numãrul consistent de pagini consacrat evenimentelor din
decembrie 1989, în editia de ieri, continuã astãzi sã aducã noi mãrturii, care se pot constitui în file dintr-o posibilã si necesarã istorie a unui moment de rãscruce.

„Dosarul din procesul lui Ceausescu este un fals”
Generalul Andrei Kemenici a hotãrât sã rupã tãcerea
La 14 ani de la Revolutie, comandantul unitãtii din Târgoviste, unde a fost judecat si împuscat Ceausescu, face o mãrturisire senzationalã: documentele procesului ar fi fost semnate în alb de cãtre completul de judecatã, fiind completate, mai apoi, la Bucuresti.
▪ Jurnalul National: Când a început Revolutia pentru dumneavoastrã, domnule general Kemenici?
Generalul Kemenici: Încã de pe 16 decembrie. Primisem ordin sã începem în unitate o pregãtire deosebitã pentru apãrarea Târgovistei. Eram artileristi de antiaerianã, ei ne cereau sã ne antrenãm pentru lupte de stradã. Eu am mai participat la asemenea actiuni, în 1968, în timpul Primãverii de la Praga. Eram cãpitan. Primisem ordin ca, a doua zi, sã vin sã apãr Otopeniul. Si l-am apãrat atunci pe Ceausescu. Ca sã nu i se întâmple si lui ce i s-a întâmplat lui Dubcek, care a fost luat pe sus si dus la Moscova. Alãturi de 100 de soldati, eu, cãpitanul Kemenici, eram în stare sã-mi dau viata pentru el si pentru ideea lui. Dupã 21 de ani s-a întâmplat ironia vietii mele: colonelul Kemenici îl apãra pe acelasi om. Dar, de data aceasta, de furia si de ura poporului român.
▪ Stiati cã Ceausescu se aflã în zonã?
Primisem ordin de la generalul Voinea, comandantul Armatei, sã-l prindem. Stiam cã se aflã undeva prin preajma orasului. La ora 18:30 au fost adusi în cazarmã. De la ora 12:00 noaptea se putea spune cã Revolutia s-a terminat: partidul, Securitatea, Armata, Militia, toti îl trãdaserã pe Ceausescu.
▪ Sosiserã deja membrii acelui tribunal improvizat?
Elicopterul cu Stãnculescu aterizase pe platoul unitãtii. Întelegerea dintre mine si Iliescu fusese sã vinã sã-i ia, sã-i ducã la Bucuresti si sã le facã proces. Neîncrezãtor, Stãnculescu mã întreabã: „Ei doi chiar sunt acolo?”. „Da, zic, sunt în TAB.” Credeam cã se va duce sã-i ia. Zice: „Nu, facem totul aici. Sã-i dãm drumul”. Eram mai multi pe holul unitãtii: eu, Stãnculescu, Voican Voiculescu, cei doi loctiitori ai mei, Gicã Popa, Nistor, Teodorescu, Lucescu, Tãnase. Si Stãnculescu le spune: „Domnilor, cei doi teroristi care trebuie sã fie judecati sunt Nicolae si Elena Ceausescu”. Când au auzit, ãstora au început sã le tremure pantalonii. Am primit ordin sã trec si eu în proces. Le-am rãspuns: „Nu trec, domnule!”. N-am nimic cu Voinea, dar el mi-a cerut în 1997 sã facem cumva si sã-i bãgãm în puscãrie pe Iliescu si pe Stãnculescu, sustinând cã ãstia ne-au escrocat. Dar el însusi fãcuse, în 1989, acel rechizitoriu pe dosul unor hârtii scrise de mine. Le-a datat 24 decembrie. Mandatele si celelalte, pe 23 decembrie. El nici n-a stiut pe cine judecã! Dar a spus asa: „Aveti un sfert de orã sã faceti treaba”. Executia a avut loc între orele 14:30–14:45. Totul a durat vreo douã ceasuri. A fost o buimãcealã totalã. Gicã Popa a judecat cu ochelarii, domnule! Hârtiile le uitase la mine în birou. Dupã proces, si le-a luat si a plecat. E o altã victimã a lui Voinea. Ultima este femeia asta, nevasta lui Stãnculescu.
▪ În ce relatii ati rãmas cu Stãnculescu?
Generalul Stãnculescu a eliminat, la Bucuresti, douã probleme capitale ale Revolutiei române. Mai întâi, l-a scos pe Ceausescu din CC, oprind astfel o mare vãrsare de sânge. Apoi, în perioada cât a fost ministru, fãrã sã fie ministru a dat ordin unitãtilor militare sã intre în cazarmã. Dar pentru mine Stãnculescu este dusmanul numãrul 1: el mi-a transformat unitatea în puscãrie, în tribunal si în poligon de executie. Fatã de Stãnculescu nu am decât urã. Dar stiti care este paradoxul cel mai mare? Am fost ultimul ofiter al Armatei Române care a executat întocmai ordinele lui Ceausescu, pânã în 25 decembrie. Pentru cã ele erau identice cu cele ale lui Iliescu. Ceausescu zicea: „Sã nu ascultati decât de Stãnculescu!”. Iliescu – tot asa.
▪ De ce credeti cã au dispãrut documentele procesului lui Ceausescu?
Pentru cã erau false. Un fals istoric al Justitiei române. De aici mi se trag mie toate necazurile. Toti le-am fi semnat atunci. Dar stiti cum le-au semnat ei? În alb, domnule! Au semnat pentru moartea Ceausestilor pe niste hârtii albe, pe care le-au bãtut la masinã dupã aceea, la Bucuresti. Dacã dosarul procesului nu dispãrea, intrau cu totii în puscãrie.
▪ Trãiti bine acum, domnule general?
Trãiesc din pensia mea si pensia sotiei mele, care a lucrat 28 de ani în administratie. Mi-am vândut apartamentul si masina pentru cã amândoi suntem bolnavi. În plus, am tot fost purtat prin procese. M-am mutat la douã camere, în cartierul acesta, plin de tigani. Acum câtiva ani, am constatat cu disperare cã sotia mea avea 2.200.000 de lei pensie, iar întretinerea ne venise 2.400.000 lei.
Cazarma lui Andrei Kemenici, o puscãrie pentru beznã
Bucuresti – Târgoviste, 22 decembrie 2003. Drumul Ceausestilor cãtre moarte. Drumul României cãtre economia de piatã. Flancat de case mãrunte, cu câte un maldãr de verze putrede la porti. Putini bucuresteni au aflat cã de la tarã le poti cumpãra la jumãtate de pret, iar tãranii n-au cu ce sã le poarte pânã în pietele Capitalei.
Peste Târgoviste pluteste o atmosferã de sãrbãtoare incertã. În scuarul din fata Consiliului Judetean se improvizase o scenã, se fãceau probe de microfon, pe trotuarul de alãturi se produceau niste ambulanti cu alãmuri. Începuse sã bureze, orasul respira fumul grãtarelor cu fleici.
Dimensiunea de „fost” a viitorului
Pânã sã dãm de generalul Kemenici, purtãm îndelungi discutii prin telefon cu Aurelia, distinsa sa doamnã: „A plecat cu colonelul Simescu, la niste festivitãti”. „Nu are mobil?” „Nu avem mobil, domnule, suntem necãjiti.” Izbucneste în plâns: „Si-au bãtut joc de noi, ne-au purtat prin tribunale. Stie tot orasul. Dacã vreti sã scrieti adevãrul, veniti la noi acasã, cã o sã aparã si el. Dupã ora 19:00, este invitat la o emisiune la televizor. Ne-au distrus.”
Între timp, intrãm în vestita cazarmã unde a fost judecat în pripã si executat cuplul Ceausescu.
Bulevardul Regele Carol I nr. 49, fost „Castanilor”. Fostã UM 01417, comandament al trupelor de cavalerie. Pe placa de frontispiciu încã stã scris: „Ofiterul de cavalerie trebuie sã fie si cãlãret, si cavaler”. Fost regiment 47 de artilerie antiaerianã, condus între 1986-1990 de cãtre colonelul Andrei Kemenici. Viitor sediu al Politiei municipale si al Jandarmeriei. Deocamdatã, o clãdire pustie, cãzutã în paraginã.
Urmele istoriei, acoperite cu tencuialã
Pânã se gãseste cheia de la intrare, ne îndreptãm cãtre spatele imobilului. Ne pomenim deodatã într-un pãtrat de asfalt din care rãsare zidul ciuruit. Acel zid. Incredibil de strâmt totul. S-a tras de la mai putin de doi metri si jumãtate. Peste gãurile de gloante s-au trântit câteva mistrii cu tencuialã. Parcurgem drumul, de la iesire pânã la zidul mortii. Undeva, mult deasupra aleii pavate, stã atârnatã o altã placã din PFL galben: „Clãdire nesigurã! Risc seismic ridicat. Gradul 2. Acces în zonã limitat”.
Înãuntru e aproape întuneric. Curentul a fost tãiat din octombrie, când cazarma a intrat sub administrarea Consiliului Judetean. Chiar în fatã, Biroul 3, unde s-a tinut procesul. O camerã goalã, cu ghiseu. Aceeasi sobã de teracotã, acelasi cuier de perete, aceleasi lambriuri cu miros de tutun stãtut. În dreapta – Camera 33, în stânga – o cãmãrutã strâmtã din care porneste un labirint de holuri.
Câtiva jandarmi pãzesc plictisiti puscãria asta pentru beznã. Ies în bulevard pãsind îndãrât de parcã, dacã m-as fi întors, mi s-ar fi proptit la ceafã sãrutarea unei tevi de puscã.
Când plecãm spre Bucuresti, e iarnã de-a dreptul. Ninge si plouã, nici una mai mult. Încã o Revolutie ca oricare alta, petrecutã în ziua cea mai scurtã a anului.

Clanul Ceausescu la 14 ani dupã Revolutie
Mãrirea si decãderea primei familii din România comunistã
Rãsturnarea de la putere a dictatorului Nicolae Ceausescu a însemnat o cãdere în gol pentru toatã familia sa. Copiii si fratii sãi care detineau functii importante în stat si-au pierdut privilegiile si au fost inculpati în mai multe procese. Unii au murit, ceilalti trãiesc discret.
În zilele fierbinti ale lui decembrie 1989 de dupã fuga sotilor Ceausescu, copiii acestora, Zoe, Valentin si Nicu, au fost arestati sub acuzatia de subminare a economiei nationale. Tot atunci li s-au confiscat bunurile, printre care bijuterii si obiecte de artã care, în anul 2001, erau evaluate la douã miliarde de lei. Zoe si Valentin au fost eliberati la scurt timp de la arestare si cercetati în continuare în stare de libertate. Nicu Ceausescu a fost condamnat la închisoare, dar eliberat din motive medicale.
Abia pe 12 ianuarie 1996, Parchetul General a dispus scoaterea copiilor lui Ceausescu de sub urmãrire penalã si revocarea mãsurilor asiguratorii.
Marin Ceausescu
Marin Ceausescu, si el unul dintre fratii lui Nicolae Ceausescu, a fost seful Reprezentantei Economice a României în Austria. A murit în conditii suspecte chiar în zilele Revolutiei, pe 28 decembrie 1989. A fost gãsit spânzurat în pivnita ambasadei, pe 28 decembrie 1989, la trei zile dupã împuscarea dictatorilor. În lipsã de alte probe, varianta oficialã a mortii a fost sinuciderea.
Ion Ceausescu
Fratele cel mic al dictatorului, Ion Ceausescu, a avut o carierã didacticã la Institutul Agronomic din Bucuresti si a condus Academia de Stiinte Agricole. Dupã Revolutie a înfiintat o firmã si în acest an a lansat o lucrare în horticulturã.
Maria Agache
Maria Agache, sorã a lui Nicolae Ceausescu si sotia ministrului Metalurgiei, a fost condamnatã la închisoare pentru înselãciune si trafic de influentã, dar a fost gratiatã în noiembrie 1994 de cãtre Tribunalul Bucuresti. Ea a fost pusã sub acuzare pentru cã s-a angajat la Electromagnetica Bucuresti pe post de maistru, fãrã a avea calificarea necesarã. Electromagnetica a solicitat salariile pe care le-a plãtit Mariei Agache în perioada 1977-1990 (an când a fost pensionatã), fãrã sã fi prestat vreo muncã în întreprindere. Instanta a hotãrât ca Maria Agache sã restituie 581.344 lei cãtre Electromagnetica, plus dobâzile aferente sumei. Sora dictatorului a murit în urmã cu câtiva ani.
Valentin Ceausescu
Fizician atomist de formatie, fiul cel mare al Ceausestilor a lucrat înainte de decembrie ’89 pe Platforma de la Mãgurele, unde mai este angajat si astãzi. Numele sãu este legat mai ales de echipa de fotbal Steaua, pe care a iubit-o si a sprijinit-o foarte mult, pânã la câstigarea Cupei Campionilor Europeni în ’86. A fost cãsãtorit cu fiica lui Petre Borilã, lider comunist. Cãsãtoria nu a convenit familiei dictatorului, nora fiind trimisã, dupã divort, în Canada, cu tot cu copilul lui Valentin. În iulie a.c., Valentin Ceausescu a obtinut si el o hotãrâre definitivã a Curtii de Apel Bucuresti, prin care Muzeul National de Artã al României a fost obligat sã-i restituie bunurile.
Elena Bãrbulescu
Elena Bãrbulescu, sora lui Nicolae Ceausescu, si-a petrecut retrasã ultimii ani de viatã, într-o locuintã plinã cu fotografii ale lui Nicolae Ceausescu, construitã chiar lângã faimoasa casã pãrinteascã a familiei din Scornicesti. Înainte de 1989, ea a ocupat functia de sef al Inspectoratului Judetean de Învãtãmânt Olt. Dupã Revolutie a devenit proprietara unui mic magazin din Scornicesti, iar printre produsele vândute se numãra si un sortiment de votcã numit „Ceausescu”. A murit pe 24 mai 2001, la 72 de ani, si a fost înmormântatã la Scornicesti.
Zoe Ceausescu
Înainte de 1989 a fost matematician si lucra la Institutul de Cercetãri Matematice al Academiei. Dupã Revolutie a continuat sã mai lucreze o vreme, dupã care s-a pensionat din motive medicale. Este cãsãtoritã cu Mircea Oprean, profesor la Politehnica din Bucuresti. Dupã câtiva ani de procese, Zoe a obtinut o hotãrâre judecãtoreascã în care autoritãtile erau obligate sã-i restituie patru bijuterii si alte câteva dintre obiectele de artã din cele care îi fuseserã confiscate în decembrie 1989, când fusese arestatã. Acum evitã sã aparã în public. (Claudiu Tãrziu, Cristina Hurdubaia)
Florea Ceausescu, cel mai iubit dintre frati
Florea Ceausescu, imediat nãscut dupã Nicolae, a fost poate cel mai apropiat sufleteste de cel care avea sã devinã în 1965 conducãtorul României. Florea era cel mare, mergea cu pachetele la închisorile prin care a trecut Nicolae, condamnat pentru convingerile comuniste înainte de al doilea rãzboi mondial. Dupã ce Nicolae Ceausescu a avansat rapid în ierarhia comunistã, dupã 23 august 1944, Florea a ales cariera de ziarist. A lucrat multi ani la „Steagul Rosu”, ziarul de partid al regiunii Bucuresti, în redactia cãruia a fost coleg cu Nadia Constantinescu, sotia viitorului presedinte al tãrii.
De la acest ziar a trecut apoi la „Scânteia”, organul CC al PCR, fiind mai întâi corespondent pentru judetul Ilfov, apoi redactor pe probleme agrare în redactia centralã. Cei din redactie si-l amintesc ca un om modest, deschis, plin de umor. Lui Florea, care semãna izbitor cu Nicolae, i se întâmpla deseori sã fie confundat cu seful statului. Poate si de aceea, Elena avea o atitudine foarte rece fatã de Florea, tinut cel mai la distantã de „curtea prezidentialã”. Fratii Ceausescu se reuneau de Sfântul Nicolae, când, potrivit obiceiului românesc, nu se fac invitatii la cel sãrbãtorit.
Florea Ceausescu a intrat în conflict cu câtiva satrapi locali în urma unor articole scrise în „Scânteia”. Cazul Duzineanu, despre care multi ieseni îsi amintesc, a stârnit furia prim-secretarului de la judeteanã sau a lui Ion Dincã, vizat direct de un articol care blama condamnarea unui inginer agronom din Cãlãrasi la ordinul lui Ion Te Leagã.
Dupã Revolutie, multi colegi de la „Adevãrul” i-au întors spatele. S-a pensionat. Trãieste în Bucuresti, unde are un apartament. Duce o viatã normalã.
Nicu Ceausescu fusese pregãtit pentru preluarea puterii
A fost cel mai implicat politic: prim-secretar al CC al UTC, ministru al Tineretului si, apoi, pânã în decembrie 1989, prim-secretar PCR al Sibiului. El era pregãtit pentru a prelua puterea de la tatãl sãu. A fost arestat la 22 decembrie 1989 si adus în Studioul 4 al TVR de cãtre revolutionari, dupã ce fusese rãnit cu o loviturã de cutit. La 21 septembrie 1990, Tribunalul Militar Bucuresti l-a condamnat la 20 de ani închisoare. Pe 3 iunie 1991 i s-a redus pedeapsa de la 20 de ani la 16 ani detentie. În noiembrie 1992 a fost condamnat la cinci ani închisoare pentru port ilegal de armã. A fost pus în libertate conditionatã pe motive medicale. Pe 16 septembrie 1996, Nicu Ceausescu a fost internat, în stare gravã, la Spitalul Clinic Universitar cu diagnosticul cirozã hepaticã cronicã. Dupã douã zile a fost transportat la o clinicã din Viena, unde a si murit la 30 septembrie în acelasi an. Avea 43 de ani. A fost cãsãtorit întâi cu Poliana Cristescu, iar apoi cu fiica lui Radu Constantin, lider comunist.
Ilie Ceausescu stia cã fratele sãu urma sã se retragã
Ilie Ceausescu, frate al dictatorului, a fost adjunctul ministrului Apãrãrii si secretarul executiv al Consiliului Politic al Armatei, pânã la 22 decembrie 1989. A condus mai multi ani Institutul de Istorie Militarã. Dupã Revolutie a fost acuzat si judecat pentru instigare la omor deosebit de grav în Revolutia de la Cluj. Ilie Ceausescu a mai spus cã bãnuia cã fratele sãu stia de aparitia evenimentelor din 1989, deoarece, din stenograma întâlnirii Nicolae Ceausescu – Mihail Gorbaciov, din 4 decembrie ’89, rezulta cã presedintele URSS l-a întrebat: „De unde stiti dumneavoastrã cã veti mai trãi pânã în ianuarie?”. Declaratiile fãcute de dictator la procesul sumar de la Târgoviste par sã confirme ipoteza lui Ilie Ceausescu. Pe holurile tribunalului, Ilie Ceausescu a declarat presei cã, din datele pe care le avea în 1989, reiesea cã la alegerile pentru Marea Adunare Nationalã, care trebuia sã aibã loc în martie 1990, Nicolae Ceausescu intentiona sã se retragã. Ilie Ceausescu a murit pe 3 octombrie anul trecut.
Andruta Ceausescu, condamnat la 15 ani de închisoare
Generalul în rezervã Andruta Nicolae Ceausescu, si el frate al despotului, a fost comandant al Scolii de Ofiteri de Securitate Bãneasa. A fost inculpat singur într-un dosar, fiind acuzat de complicitate la genocid. A fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare, deoarece, în decembrie 1989, în calitate de comandant al Scolii de Ofiteri de Securitate, a dat ordin elevilor sã tragã în manifestantii care protestau fatã de regimul comunist în Piata Universitãtii din Bucuresti. A stat în arest din 1990 pânã în august 1994, când a fost eliberat, pe motiv cã suferea de afectiuni hepatice si renale. El a fost reîncarcerat pe 28 ianuarie 1998, în arestul Penitenciarului Jilava, pentru a executa restul de 11 ani de închisoare, din pedeapsa de 15 ani de detentie datã de cãtre Curtea Supremã de Justitie. În scurt timp a fost iarãsi eliberat, pe motive medicale. A mai rezistat diabetului si cirozei hepatice pânã la 14 decembrie 2000, când si-a dat obstescul sfârsit. Avea 76 de ani.

Ceausestii, condamnati înainte de judecatã
Ovidiu Gheorghiu si Dorin Cîrlan, membrii plutonului de executie de la Târgoviste, mãrturisesc
Adjutantul-sef Octavian Gheorghiu a fost unul dintre cei trei „cãlãi” ai cuplului dictatorial. Dupã ce i-a împuscat pe Ceausesti, nici nu s-a îmbogãtit, nici n-a cãpãtat putere. I-au rãmas doar niscai gânduri negre, care-i mai bat uneori la usã, noaptea, chiar si dupã 14 ani.
Dimineata zilei de 25 decembrie 1989. Colonelul Cantuniari, comandantul Regimentului de parasutisti de la Boteni, face revista de front. „Vreau opt voluntari pentru o misiune cu 10% sansã de întoarcere. Sunt teroristi pe Bucuresti – Pitesti”. Opt oameni ies în fatã.
Se îmbarcã în douã elicoptere. Decoleazã. În aer primesc un nou ordin: aterizati pe Ghencea. Pe Ghencea se trãgea. Din TAB-urile parcate pe stadion ies: Stãnculescu, Mãgureanu, Gelu Voican si toti ceilalti care vor face parte din completul de judecatã a cuplului Ceausescu. Urcã în elicoptere fãrã nici o vorbã.
În aer, din nou, se schimbã ordinul. Destinatia – Târgoviste.
„Aici sã-i împuscati”
„Am fost surprinsi sã aterizãm în curtea unei unitãti militare, îsi aminteste Octavian Gheorghiu. Generalul Victor Stãnculescu ne priveste. Tu, tu si tu, veniti cu mine. Eram eu, Boieru si Cîrlan. Ne spune: vedeti TAB-ul ãsta? Înãuntru sunt Ceausestii. Dacã n-am fi fost zdrobiti de obosealã, am fi hohotit de râs: putea sã fie si Papa Pius. Ei erau. I-au bãgat în salã, la judecatã. Boieru a pãzit usa pe dinãuntru, eu cu Dorin, pe dinafarã. Aveam ordin sã tragem dacã cineva, oricine-ar fi, se apropia de usã. Stiam si ce urma sã se întâmple: generalul Stãnculescu ne arãtase zidul si ne spusese: «Aici o sã-i împuscati». Erau, asadar, condamnati înainte de-a fi judecati”.
„Le-am dat o sansã”
„Am auzit procesul prin usã. El striga tare: «Nu spun nimic decât în fata Marii Adunãri Nationale». Se auzea si ea «Taci, Nicule!». La sfârsit a iesit Lucescu, avocatul lor, cam agitat. Ne-a zis: «I-am întrebat dacã nu vor sã recunoascã faptul cã nu sunt sãnãtosi mintal. Au refuzat. Le-am dat o sansã si au refuzat...». Ar fi fost interesant ce-ar fi fost dacã Ceausestii spuneau cã sunt ticniti. I-ar fi condamnat si asa? Am primit ordin sã-i legãm. Ea tot striga: «Copiii mei!». Eu am legat-o. Si-am si înjurat-o, sã tacã. I-am pus la zid, câtiva pasi înapoi si pac! Am golit încãrcãtoarele. Boieru s-a dus, cu arma fumegând în mânã, cãtre completul de judecatã care asista. Le-a strigat: «Am fãcut-o pentru colegii care au murit la Televiziune». 11 parasutisti muriserã pe 22”.
„A fost bine? A fost rãu?”
„Am luat cadavrele, le-am suit în elicopter, am luat si «pasagerii de la Bucuresti», i-am depus pe Ghencea, cu escalã Otopeni. Ei s-au cãrat înapoi cu TAB-urile, noi am pus mortii pe gazon si-am asteptat. Am asteptat mult si bine. Spre searã a venit ordin sã ne întoarcem la bazã. Sã lãsãm cadavrele acolo. Dar cui? Sã le mãnânce câinii? În preajmã se trãgea. L-am chemat pe un locotenent tânãr si i-am zis cã-i lãsãm în grijã niste colete. «Cine sunt?» «Nu-i treaba ta!» Ne întoarcem la unitate. Am tãcut. Unul si-a scos casca si m-a întrebat dacã a albit. Nu albise. La bazã ne asteptau plângând Cantuniari si comandorul Suciu. Cel care a cãzut apoi la mijloc, cu «Tigareta II». Mult timp ne-am întrebat: a fost bine ce-am fãcut? A fost rãu? În fond, suntem militari, nu cãlãi. Nu i-am împuscat cu plãcere, ci, as zice eu, din necesitate. Soarta le era dinainte pecetluitã”. (Valentin Zaschievici)

La exact 14 ani, nici o orã mai mult, de la momentul în care a tras un încãrcãtor întreg în capul Elenei Ceausescu, fostul plutonier de parasutisti Dorin Cîrlan rememoreazã deziluzionat acea zi care avea sã-i schimbe viata din rãu în tot mai rãu.
Povesteste Dorin Cîrlan: „În drum spre zid, eu eram în spatele lui Ceausescu. S-a întors, s-a uitat în ochii mei. Cãpitanul Ionel Boeru trãgea de el, îl ducea pe sus. A strigat: «Trãiascã Republica Socialistã România liberã si independentã!» si a început sã cânte ca pentru el «Internationala». Atunci Ionel s-a pierdut, nu stiu cum, i-a izbit pe amândoi de zid si a tras cu automatul de la sold.
Ea cãzuse într-o pozitie ciudatã, avea pulpele dezgolite si se zbãtea… I-am tras un încãrcãtor în cap, am vãzut cum sãreau pe mine bucãti de os, sânge, dar nu-mi dãdeam seama de grozãvie. Nu stiu ce instincte animalice s-au descãtusat atunci în mine. Atunci a apãrut si generalul Stãnculescu, m-a vãzut galben si înlemnit si mi-a spus: «Dã-o, bã, în mã-sa, stii cât rãu a fãcut tãrii!».”
Dorin Cîrlan a plecat în „misiunea de gradul zero” alãturi de Octavian Gheorghiu si de camarazii lor.
Mãgureanu voma
Despre completul de judecatã, îmbarcat în elicoptere pe Ghencea: „I-am recunoscut doar pe Stãnculescu, Voican Voiculescu, Virgil Mãgureanu. Ãsta, pânã la Târgoviste, a vomat tot timpul într-o gãleatã. Nu stiam atunci cã însotim tribunalul exceptional. Cum am aterizat la Târgoviste, Stãnculescu ne-a spus cã îl vor judeca pe Ceausescu si cã cine se oferã sã ducã misiunea pânã la capãt – si s-a uitat la zid… Am înteles despre ce era vorba… Ne-am oferit toti opt care plecaserãm din Boteni, am zis asa, un DA anemic, da’ Stãnculescu a zis: «Nu, un pas în fatã!»
Fãrã somatie
Am pãsit toti opt. Si atunci generalul a zis: «Numai tu, tu si tu». Adicã eu, Ionel Boeru si Octavian Gheorghiu. La ceilalti le-a dat misiuni exacte. Eu am pãzit intrarea în sala de judecatã. Aveam ordin sã trag fãrã somatie în oricine voia sã intre si dacã eram atacati, din interior sau din afarã, aveam ordin de la Stãnculescu: intrati în salã si executati foc asupra sotilor Ceausescu. Dupã ce i-au scos din salã, în 10 minute erau morti. Am tras noi, cei trei, a tras un soldat, sofer, si a mai tras unul cu mitraliera de pe TAB, adjutantul Costicã Stoican. Abia dupã aceea au iesit în curte Stãnculescu, Voican, Mãgureanu si ceilalti. A semãnat mai mult a linsaj decât a executie…”
„Totul, de când a început Ceausescu sã cânte si pânã au murit amândoi, a durat, cred, vreo 30 de secunde” – îsi aminteste Cîrlan… „Pe urmã, repede, în 10 minute, «coletele», cum le spuneau ei, cadavrele adicã, au fost învelite în foi de cort si în pãturi, urcate în elicopter, iar noi am decolat imediat. Nu mai era loc în elicopter, am stat cu fundul pe Ceausescu, o sãptãmânã i-am purtat sângele pe pantaloni. Am fãcut o escalã în unitate, la Boteni, acolo s-a dat ordin sã rãmânã la sol patru dintre noi, printre care si eu… Ceilalti au decolat cu cadavrele… “
Regret
Mintit de superiori, supus la tot felul de presiuni, mutat de colo-colo, Dorin Cîrlan a trecut în rezervã, cu ordonanta, pensie nu are, a divortat si a rãmas fãrã casã, doarme pe unde apucã, o face când pe soferul, când pe garda de corp. „Acum regret cã l-am împuscat pe Ceausescu… Pe el l-am iubit, l-am idolatrizat, dar am tras, am tras… Pe el îl va judeca istoria. Eu, cãlãul, am pierdut totul”, încheie Dorin. (Viorel Ilisoi)

Gavroche a ajuns PSD-ist de Cornetu
Simbolul Revolutiei trãieste modest, dar a intrat în politicã
Într-o altã tarã ar fi trãit ca un rege. În România trãieste dintr-un salariu de sofer, într-un apartament modest si înghesuit din Pantelimon. De parcã nu ar fi fost simbolul Revolutiei.
Dupã decembrie 1989, viata i-a oferit lui Florin Vieru, supranumit Gavroche al României, mai multe necazuri decât bucurii. A fost si somer, a avut si datorii la întretinere, dar si probleme cu Justitia, fiind condamnat pentru furt. Abia de un an încoace trãieste mai bine.
SOFER. A intrat si în politicã. Constantin Bebe Ivanovici l-a fãcut vicepresedinte la grupul de tineret al PSD din Comuna Cornetu. Un an si jumãtate a fost soferul personal al lui Bebe Ivanovici. Si acum este sofer, dar al unui om de afaceri, si are un salariu, zice el, „decent”.
COLEGII CERSETORI. Nu-i bai. Nu e singurul revolutionar cu o viatã destul de grea. „Îmi pare rãu de oamenii care s-au sacrificat. Plânge sufletul în mine când vãd colegi revolutionari cersind. Sã tineti minte. Sunt revolutionari care fac foamea, sunt purtati pe drumuri, nu sunt luati în seamã.” Asa vorbeste, dupã 14 ani de promisiuni si neîmpliniri, Florin Vieru, acum în vârstã de 28 de ani.
O BUCATÃ DE PÃMÂNT. Are brevet si certificat de revolutionar si cam atât. „Îmi doresc o bucatã de pãmânt sã-mi construiesc o casã. Poate s-o rezolva”, spune Gavroche. Deocamdatã trebuie sã se multumeascã doar cu apartamentul strâmt, pe care si l-a cumpãrat si unde locuieste cu sotia, Beatrice, fiica acesteia din prima cãsãtorie si fiul sãu, Adrian Alexandru, în vârstã de trei ani. (Lavinia Tudoran)
Momentul eroic
În 1989, fotografia lui Vieru, atunci un pusti de 14 ani din comuna Dobroesti, cu steagul gãurit înfãsurat în jurul corpului a fãcut înconjurul lumii. A venit de acasã, de unde a furat steagul de pe clãdirea Primãriei, si a ajuns în Bucuresti în mijlocul revolutionarilor. Ziaristii francezi l-au surprins în memorabila fotografie de pe coperta „Paris Match” si i-au spus Gavroche, dupã numele eroului lui Victor Hugo. În scurtã vreme a devenit simbolul Revolutiei Române. Vieru mai are un singur numãr din „Paris Match”. De câte ori îl rãsfoieste îi revine speranta într-o viatã mai bunã, de erou.

De ce s-a sinucis Elena Stãnculescu
Sotia generalului Stãnculescu s-a sinucis într-un chip care a descumpãnit pe mai putin cunoscãtorii firii omenesti. Dispãruta a invocat, în biletele lãsate, hãrtuirea la care a fost supus sotul în ultimii ani.
Pentru a întãri aceastã semnificatie, ea si-a datat înscrisurile cu 22 decembrie, ziua în care fostul ministru al Apãrãrii Nationale a schimbat soarta evenimentelor. Preluând comanda de la Vasile, el a ordonat armatei sã fraternizeze cu demonstrantii si i-a dus pe Ceausesti la elicopter. Dupã pãrerea mea, nu le-a înlesnit fuga, cum s-a scris, ci i-a trimis la Târgoviste, via Snagov, unde comandantul Kemenici primise ordin sã-i iluzioneze cã-i protejeazã de atacurile fortelor strãine (în acest scop se simulau atacuri grozave împotriva unitãtii) pânã când generalul Stãnculescu restabilea situatia. Descumpãnirile unora la motivul invocat în bilete de Elena Stãnculescu îsi au cauza în reducerea durerii omenesti doar la nivelul celor care tin de fiziologie. Sub acest unghi, e greu sã crezi cã se poate sinucide cineva altfel decât din faptul cã nu mai are ce mânca sau din faptul cã-l însalã nevasta. Celor care s-au uimit de motivatia în plan moral trebuie sã le reamintim cã existã si sinucideri din onoare.
Am cunoscut-o pe sotia generalului, fiind unul dintre jurnalistii care, pe vremea regimului CDR-ist de tristã amintire, am scris împotriva hãrtuielii la care au fost supusi Victor Stãnculescu si colonelul Kemenici (în viatã), dar si Stefan Guse, Vasile Milea (post-mortem). Am fãcut-o si voi continua s-o fac, deoarece, asa cum am arãtat de nenumãrate ori, nu putem judeca penal Istoria.
Ordin si moralã
La Timisoara, la Bucuresti, la Cluj, armata s-a confruntat cu o situatie iesitã din comun, definitã prin conflictul dintre datoria de a îndeplini ordinul dat si datoria de a nu reprima o revoltã pe care toti militarii de la general pânã la soldat o considerau si a lor. Nu întâmplãtor, am evitat expresia a trage în popor, exploatatã pânã la deselare în ultimii ani, pentru formula a reprima. Asta deoarece rãmân convins, dupã 13 ani de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, cã, exceptie fãcând cazurile de provocare fãtisã, armata n-a tras. Victimele zilelor anterioare lui 22 decembrie sunt persoane izolate din multime. Martori mai onesti, care refuzã politizarea adevãrului, recunosc cã s-a tras din altã parte decât din fatã, unde erau militarii. Dar chiar si fãrã aceste mãrturii, minima cunoastere a vietii ne spune cã un pluton adus în fata unor demonstranti nu trage selectiv. Ori trag toti soldatii deodatã, fãcând mãcel, ca în 1929, la Lupeni, ori nu trage nici unul.
Pretext si realitate
Cu toate acestea, sub regimul Constantinescu s-a început o adevãratã vânãtoare de vrãjitoare. Pretextul invocat: sã se facã victimelor dreptate. În realitate, motivul era altul, fãrã nici o legãturã cu dreptatea. S-a urmãrit un scop politic meschin. Acela de a lovi în Ion Iliescu, aflat la vremea respectivã în opozitie, acuzat subtil de a-i fi protejat pe generali, inclusiv pe generalul Stãnculescu. Dacã fostul regim ar fi actionat în planul înalt al moralei, n-ar fi fost pus sã instrumenteze dosarele însusi Dan Voinea, procurorul din Procesul Ceausescu. Orice politician moral l-ar fi lãsat pe linie moartã si nu l-ar fi promovat ca sef al Parchetelor Militare, fie si pentru cã numele lui apare în toate enciclopediile lumii la capitolul Procese abjecte. Noua putere, a lui Ion Iliescu si a lui Adrian Nãstase, stând si ea sub semnul oportunismului, n-a avut curajul sã înfrunte gãlãgia unor ziare si a unor cercuri care au continuat, dupã cãderea regimului Constantinescu, ura oarbã, imbecilã de pe vremea când erau rãsfãtatele puterii alese în 1996. Chiar si acum, când generalul Stãnculescu traverseazã o tragedie, un ziar care i-a fost si-i este dusman a scris un pamflet numindu-l generalul-infractor. Meritã mentionat acest caz, pentru cã el ne face sã întelegem de ce au perceput românii guvernarea CDR-istã ca pe un cosmar. Era o guvernare absurdã, întemeiatã pe ranchiunã, influentatã de intelectuali sterpi, frustrati, o guvernare fãrã o minimã întelegere a vietii.
Elena Stãnculescu a trãit, alãturi de generalul Stãnculescu, drama hãrtuielii pe motive politice. A fãcut însã gestul suprem sub guvernarea PSD-istã. Aparent, fãrã logicã. Dupã 2000, actualul regim a introdus recurs în anulare si actualul regim a fãcut ca Înalta Curte de Casatie sã amâne de câteva ori sentinta pe motive de procedurã. A fãcut-o acum, pentru cã abia acum, sub regimul PSD, a ajuns la deprimare absolutã. Ion Iliescu e seful statului si datoritã lui Victor Stãnculescu. Adrian Nãstase e premier si datoritã lui Victor Stãnculescu. Fãrã gesturile decisive ale generalului, alta ar fi fost soarta celor doi. Si iatã cã în timp ce Ion Iliescu se plimbã de la o sindrofie la alta, vorbind despre evenimentele din decembrie 1989, în timp ce Adrian Nãstase apare la televizor depunând coroane de flori, Victor Stãnculescu, cel care si-a riscat viata ordonând armatei sã fraternizeze cu demonstrantii, spunându-le celor doi Ceausesti sã meargã la Târgoviste, scotându-i din Comitetul Central, nu numai cã e uitat, dar, mai mult, e si un om pe care-l asteaptã 15 ani de puscãrie.
Deprimare absolutã
Elena Stãnculescu a fost purtãtorul de cuvânt al generalului în fata puterii de azi, în fata societãtii românesti, în fata noastrã, a tuturor. Iubindu-si sotul pânã la dramatism, asumându-si deplin toate trãirile acestuia, ea s-a sinucis. A fãcut-o în locul generalului. A fost veriga slabã din personalitatea altfel puternicã, stãpânã pe sine, a lui Victor Stãnculescu. Gestul ei ne explicã pânã unde a ajuns însusi generalul cu disperarea. Pentru ca Ion Iliescu sã fie azi presedinte, pentru ca Adrian Nãstase sã fie prim-ministru, pentru ca Ioan Mircea Pascu sã meargã la simpozioane NATO, iar Mircea Geoanã sã fie partener de dialog cu americanii, generalul Victor Stãnculescu a trãdat. Ce infern poate fi în sufletul unui om care stie ce rol a avut el în ridicarea unei clãdiri somptuoase, vãzând cã cei dinãuntru îl tin pe la usi, ba mai mult, cã-i alungat de acolo cu pietre!
Sperante înselate
Dacã de la regimul Constantinescu generalul Victor Stãnculescu nu se putea astepta la nimic bun, fostul presedinte apartinând altei lumi, nu acelasi lucru se poate spune despre regimul Ion Iliescu. Victor Stãnculescu stie cã actualul presedinte al României stie ce rol au jucat Victor Stãnculescu, alti generali si nu numai generali, dar si personaje civile din umbrã, în victoria Revolutiei. Si, desi stie, desi a lucrat împreunã cu ei, le-a cerut ajutorul, s-a bazat pe ei în cariera sa de început, domnul presedinte evitã sã le recunoascã public importanta.
De ce evitã asta Ion Iliescu? Pentru cã domnia sa are marota revoltei spontane, a unei revolutii în care strada a decis totul, politicienii, militarii fiind absolut secundari. În aceste conditii, în acest an, mai mult ca niciodatã, confruntat cu atacuri vizând lovitura de stat, Ion Iliescu a exagerat pânã la paroxism rolul strãzii. Ar fi fost normal ca acum, la 14 ani de la prãbusirea comunismului, sã se recunoascã public si rolul avut în Revolutie de personalitãti. Fie si pentru cã teza lui Marx privind rolul determinant al maselor în istorie, personalitãtile fiind niste marionete ale strãzii, e complet falsã.
Ion Iliescu exagereazã aceastã revoltã spontanã si pentru cã se teme. Nu numai de consecinta logicã a recunoasterii rolului personalitãtilor – acceptarea tezei complotului sau mãcar a minimei pregãtiri anterioare –, dar si de scandalul care ar izbucni dacã ar aduce în prim-plan, la comemorarea Revolutiei, si pe cei care, precum generalul Victor Stãnculescu, au contribuit decisiv, nu în stradã, ci în birouri, la victoria Revolutiei.
Lectie de curaj
Tãria unui mare om politic, si ceea ce-l face sã fie si om istoric, stã în capacitatea de a înfrunta la un moment dat presiunea exercitatã de contemporani pentru a-l obliga sã facã un anumit lucru sau sã declare un anumit lucru.
Nici unul din liderii României de azi n-are aceastã tãrie. Sinucigându-se, Elena Stãnculescu le-a dat o lectie de curaj. Si de bãrbãtie. (Ion Cristoiu)

Note:



Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7271 (raspuns la: #7268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stimate Domnule SB, Va int - de SB_one la: 30/01/2004 11:26:24
(la: "Exportul" de carte a fost interzis)
Stimate Domnule SB,

Va intelegem nemultumirea si ne pare rau ca a trebuit sa asteptati mai mult
decat specifica termenul pentru a primi cartile comandate, dar cauza este
urmatoarea: incepand cu 1 ianuarie 2004 in Romania a fost adoptat un nou cod
fiscal, iar in cadrul acestui cod cartile au devenit purtatoare de TVA (o
cota de 9% s-a adaugat la pretul initial). Aceasta nu ar fi o problema,
intrucat Dumneavoastra ati comandat cartile inainte de aceasta data. Insa
problema a aparut la Vama Romana, care a fost luata complet pe nepregatite
de aceasta schimbare (desi a fost anuntata inca de pe 15 decembie 2003),
astfel incat pe data de 15 ianuarie cand am fost sa depunem coletele pentru
expeditii externe, ni s-a spus ca orice iesire de carte din Romania este
imposibila. Am fost anuntati pe data de 24 ianuarie ca putem expedia
coletele, lucru pe care l-am si facut, insa (si aici este intr-adevar vina
noastra) nu v-am anuntat de acest lucru, motiv pentru care ne cerem cele mai
sincere scuze.

Va multumesc,
Alexandru Marinescu
Project Manager
Hit Mail Romania
Tel.: 224.40.20
Fax: 224.57.31



SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
Dupa 5 ianuarie mi-au ajuns m - de gabriel.serbescu la: 19/02/2004 13:17:53
(la: Nu-mi vine sa cred!!)
Dupa 5 ianuarie mi-au ajuns mie un colet de carti. Bine, eu sunt emigrant european, ca deja ne putem clasifica. Mi le-a adus un prieten cu o masina. La vama a fost un control formal, iar in gentuta in care erau bagate nici nu s-au uitat. Atunci o varianta ar fii sa le scoti din tara (e penibil) si sa le trimiti colet de la un oficiu postal bulgar, maghiar, sarb... E aberant, e absurd intradevar.

Nu stiu ce sa mai zic. M-ai lasat gura casca.
Chiar acu scriu din Cyber-ul unor amici si le-am povestit ce-ai scris tu si nu puteau sa creada. Au definit totul ca pe un atac la insasi propria ta cultura. In fine.... no comments
pt Crisa si nu numai - de cenusareasa la: 24/02/2004 18:18:10
(la: Nu-mi vine sa cred!!)
Coletul tau a ajuns dupa 5 ian, dar daca a ajuns pe 6 sau 7 ian. probabil a fost trimis pe 3 sau 4 cand legea nu se aplica.
Sau este o scapare a lor............iar acum sa fim seriosi.......cred ca inca e posibil sa mai pui intr-o geanta 1,2 carti........cel putin asa sper.

Dragii mei, nu mai dati idei si cu muzica. Poate exista cineva "acolo sus" care citeste mesajele.
INVITATIE - de Dinu Lazar la: 25/02/2004 15:33:52
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
INVITATIE LA PRIMUL SALON INTERNATIONAL AL ARTISTILOR FOTOGRAFI ROMANI DE PRETUTINDENI


REGULAMENTUL PRIMULUI SALON INTERNATIONAL AL ARTISTILOR FOTOGRAFI ROMANI DE PRETUTINDENI



Clubul Fotografic " NUFARUL " din Oradea organizeaza in colaborare cu Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National al Judetului Bihor, prima editie a Salonului International de arta fotografica al artistilor fotografi romani de pretutindeni.

Salonul isi propune sa prezinte publicului vizitator ultimele creatii ale artistilor fotografi romani aflati atat in Romania, cat si in diefrite parti ale lumii.

Pentru Salon fiecare artist de peste hotarele tarii poate trimite cel mult 5 fotografii alb- negru sau color de format 20 x 30 cm , respective 30 x 40 cm. Din Romania vor participa, doar artisti fotografi invitati special de organizatori.



Tematica concursului este libera



Un juriu format din : - prof. Viorel Horj, directorul Directiei Judetene pentru Cultura , Culte si Patrimoniul Cultural National Bihor,

- poetul Ioan Moldovan, redactorul sef al Revistei " Familia " Oradea,

- critic de arta Ramona Novicov,

- artistul fotograf Stefan Toth A. FIAP, directorul Clubului Fotografic " Nufarul " Oradea,

- artistul fotograf Constantin Dancoglu A. FIAP, cons. General al Clubului Fotografic " Nufarul " Oradea.

Vor selectiona pentru Salon cele mai representative lucrari si vor premia cele mai valoroase fotografii.



Cu aceasta ocazie se va edita un catalog color



Coletele cu fotografii, bine ambalate, vor fi expediate pe adresa :

Stefan Toth

Clubul Fotografic Nufarul

P. O. Box 269

ORADEA 1 - ROMANIA

Pana la data de 20 aprilie 2004 ( data sosirii in Oradea ).



Organizatorii isi rezerva dreptul de a reproduce fotografiile in intersul Salonului, in mass - media, fara nici o pretentie din partea autorilor.

Organizatorii vor trata cu grija lucrarile trimise, dar isi declina orice responsabilitate pentru eventualele deteriorari produse cu ocazia transportului

Prin trimiterea lucrarilor se considera acceptate toate prevederile regulamentului.

Deciziile juriului sunt incontestabile .



C A L E N D A R :

- ultimul termen de primire a lucrarilor ( in Oradea ) : 20 aprilie 2004,

- Jurizarea : 23 aprilie 2004,

- Anuntarea rezultatelor : 27 aprilie 2004,

- Vernisajul expozitiei in Galeria Foto Art Oradea : 21 mai 2004,

- Expozitia : 21 mai - 16 iunie 2004,

- Returnarea fotografiilor : 10 iulie 2004-02-05



Directorul Salonului :

Stefan Toth A. FIAP

Telefon contact + 40/ 259/ 434831

+ 722/ 665292

Tel- fax : + 40/ 259/ 441 978
#10606 (raspuns la: #10578) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lucrez doar 4 zile pe saptami - de nasi la: 06/10/2004 08:56:29
(la: Cat va ramane din salariu?)
lucrez doar 4 zile pe saptamina. asta e alegerea mea. timpul e pretios si vreau sa ma bucur de el. cistig doar $840 pe saptamina dupa taxe si impozit. in fiecare saptamina se duc $100 chiria, in medie 20 lumina, 40 telefonul - abonamentul internet si telefoanele in romania inclusiv - benzina 40, micarea 50-60, plus ica aproximativ 100 diverse (un film, o bere, un restaurant, o haina noua - nu de nush' ce mare designer e drept) si inca vreo 100 in medie pe mai stiu eu ce (s-a stricat masina, m-a pocnit gripa si am cumparat medicamente, am trimis un colet acasa, sau niste bani pt parinti)... nu platesc incalzirea pt ca aici e o temperatura placuta tot anul, nici macar nu ninge, desi multi se vaita de ploi. per total, la fiecare sfirsit de saptamina imi ramin $300 si ceva pe care ii string in cont. din banii astia plec in excursii in week-end cam o data pe luna sau la 2 luni si mai ramine. la sfirsitul anului se aduna o suma frumusica din care imi permit un concediu frumos si inca mai ramine. peste citiva ani planuiesc sa cumpar o casa. atunci stiu ca va trebui sa lucrez un minim de 5 zile pe saptamina, sa renunt la excursii si la concedii si sa string putin cureaua in viata de zi cu zi. dar pentru mine asta poate sa mai astepte citiva ani (nu multi ce-i drept). traiesc in noua zeelanda - in nord (deci nu va ginditi la dolari americani...)
1 aprilie - de Dinu Lazar la: 23/03/2005 07:57:06
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"mie-mi pare a fi tzapa. o cautare pe google dupa " Gaurav Dhwaj Khadka" releva postari asemanatoare si in diferite alte locuri..."

Va dau dreptate, postarea e ca marea; s-a dat liber la scris; dar poze? Vazurati cineva pozele omului care este? Speranta, viitorul nepalez al fotografiei, exista? Stilul e clasic lacrimogen si cu figuri de stil in genul milogeala maxima ca poate cade un fazan pe faleza si da 500 de bishtari.
E vechi trucul de cind lumea.

"dar cum de v-a atras atentia, domnu Dinu, aveti cumva aparate in plus si cautati "primitori"? ca gasim, nu-i bai, numa sa ne spuneti..."

Pai eu primesc cam 200 de mailuri pe zi si printre ele tot felul de chestii de te gindesti ca mare e gradina lu` al de sus. Nu m-am exprimat pe nici un for si nu am legatura cu ebay si nu vind aparate pe nicaieri. Am poate un profil de fraier, cred ca asta este.
O sa fac curatenie de primavara de pasti si cred ca am de dat citeva chestii care nu imi mai trebuiesc, dar chestii de laborator mai mult si alte lucruri pe care nu le mai folosesc - din pacate giorsaite; o sa anunt si o sa fac un premiu, cine pune o poza grozava (dupa parerea mea ) pe o tema data de mine pe orice server undeva in trei zile ia coletul de vechituri, daca are ce face cu el. Chestii noi nu am din pacate in plus...
#40423 (raspuns la: #40404) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ca tot s-a terminat cu bine aceasta criza :) - de ivory la: 03/06/2005 09:19:05
(la: Despre ziariştii răpiţi în Irak)
va propun un mic poem :))

poem:
Chel Zorab

La Base vine un arab,
irakian sau chiar ciuhab.
"Sun, Base, neam de-al Qaidean,
direct de la Bagdad veneam
s-o vand pe Marie-Jeanne.

Am shi-un munaf, doi ziaristi...
Ia marfa, hai, ca nu te rishti!
Itzi fac reduceri la pachet
Draga bromitzi sa tzii secret
cum te shtiam ca marinar
cu mersul drept, cu parul rar,
cand targuiam sa-tzi fac colet
carpeta din Bazar."

Cristoi, Popeshti rasar din cort
sa ia bomboana de pe tort.
ca trei sunt vii, ca unui-i mort..
ca ar vrea bani, c-ar vrea ca noi
sa ne luam trupele-napoi...
ca e prost Bush, deshtept Chirac...
ce cautam noi la razboi
tocma-n Irak?

Iar Base s-a-ncruntat semetz,
negociind cerutul pretz.
A-nchis un ochi, s-a ras in cap,
Cu Pleshu a devenit satrap,
La Ungurean shi la Saftoi
Le-a dat "Culcat!" shi "Pas vioi!"
Le-a dat shi "Trap!"

"O mie de parai primeshti?"
"Efendi, cat de darnic eshti!
Mai pune nishte milioane
Shi-tzi dau shi-o frantzuzoaica, coane!"
A scos banutzul din ciorap
Sa-l satisfaca pe ciuhap.
Shi-asha, taticu, ca-n poveshti,
S-a-ntors cu buhu-n Bucureshti
si se sfarshi cu chiu shi vai
rapirea din parai.
all - de om la: 06/09/2005 18:09:06
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
Belle, vorbim de acelasi film, dar DESCONSIDERI "MaRELE"
festival de film din SB :))! Dau filme bune, unele sunt premiere in competitie; in vara am vazut niste super filme olandeze...si m-a pleznit dorul de ceva non-holywoodian! Din aceasta cauza te-am intrebat daca
ai filme EU...cum esti peste "balta" poate schimbam ceva.
Ah, sa nu uit dear all, vreau sa scap de Brown (DaVInci si Ingeri si demoni) cine le vrea...da' sa fie mai prin zona ca sa nu platesc mult expedierea coletului ca nu faca continutul ;)!
Horia, mersic de info...o sa caut sa vad, dar trebuie sa recunosc ca sunt tufa de venetia la busyness!
Jimmy, foamea este mare, bine ca au gasit!
#70018 (raspuns la: #70007) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
esti dependent de calculator, daca: - de Intruder la: 18/11/2005 19:56:02
(la: Calculatorul: inamic public nr.1?)
- saruti pagina de web a iubitei

- directorul "Favorites" se incarca in 15 minute

- refuzi o vacanta fara electricitate si linii telefonice

- o accepti totusi, cumparind un celular si un laptop

- in avion pui copilul in plasa de bagaje si iei in brate portabilul

- visezi in cod HTML

- scrii com dupa fiecare punct.com

- ti se mareste tensiunea daca vezi la TV www...

- ajungi in pat si nu mai tii minte daca ai fost sau nu casatorit

- te culci cu amanta si ti-e teama sa nu-i stie sotul parola

- ciinele tau are propria sa pagina de web

- iti ajuti ciinele sa raspunda la e-mail.

- totusi cainele te paraseste

- te prezinti dan coada de maimuta agora punct ro.

- ai terminat toate link-urile de la Yahoo si esti pe la jumatatea lui Lycos.

- atunci cind primesti mesajul ca nu mai ai posta mai verifici o data.

- te-ai sculat noaptea sa te duci la WC si mai verifici o data posta uitind unde trebuia sa ajungi

- ai conectat amplificatorul la calculator ca sa auzi cind vine e-mail-ul

- nota telefonica iti vine intr-un colet

- iti botezi copii Eudora, Motzilla sau Pegas

- spui taximetristului ca stai la http://poterasi.35/ap#2

- iubita virtuala te-a parasit pentru unul cu un modem mai procopsit

- sotia refuza sa vii cu calculatorul in pat

- intrebi instalatorul cit te-ar costa sa schimbi scaunul de la calculator cu unul de toaleta

- zgomotul produs de modem e ca sunetul produs de oceanul pe care navighezi

- cumperi sotiei un calculator si un modem ca sa stati la taifas

- iti implori prietenii sa-si faca un cont ca "sa iesim in oras"

-razi de toate cele de mai sus recunoscandu-te
























ATENTIE, FLACAI! - de gigi2005 la: 30/11/2005 01:38:11
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
Culese de pe net!

'Subsemnatul, Penisul, cer o marire de salariu din urmatoarele considerente:
*Fac munca fizica.
*Muncesc la adancimi mari.
*Ma arunc cu capul inainte in tot ce fac.
*Nu imi iau liber duminica sau in sarbatori legale.
*Lucrez intr-un mediu umed.
*Lucrez intr-un mediu intunecat si prost ventilat.
*Lucrez in temperaturi ridicate.
*Prin munca mea sunt expus la boli contagioase.
Cu respect,
Penisul

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

Stimate Penis,

In urma analizarii cererii Dvs. si tinand seama de argumentele expuse, administratia a respins cererea Dvs. din urmatoarele motive:
*Nu lucrati 8 ore/zi incontinuu.
*Adormiti la intervale scurte de munca.
*Nu urmati intotdeauna ordinele directiunii.
*Nu stati intotdeauna la locul de munca si ati fost vazut deseori vizitand alte locatii.
*Nu luati initiativa.
*Trebuie sa fiti presat si stimulat pentru a incepe munca.
*Lasati multa mizerie in urma Dvs. la sfarsitul turei.
*Nu va supuneti intotdeauna regulilor de protectie a muncii, ca de exemplu purtarea hainelor de protectie corespunzatoare.
*Veti intra la pensie cu mult inaintea varstei de 65 de ani.
*Suntei incapabil sa lucrati doua schimburi la rand.
*Uneori parasiti locul de munca inainte sa va indepliniti sarcinile trasate.
Si ca si cum asta nu ar fi indeajuns,
*Sunteti vazut mereu intrand si iesind de la locul de munca carand
doua colete suspicioase.

Cu sinceritate,
Directiunea"

Asta nu ca ash fi eu "Directziunea"... dar nu se stie...
#91623 (raspuns la: #91616) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Resursele sunt fara licenta,dar,pentru Romania nu conteaza - de niculae la: 12/01/2006 20:34:15
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
- " Resursele sunt fara licenta,dar pentru Romania....nu prea conteaza,plus ca daca se modifica peste 30% devine lucru original"

Citatul este dintr-un mail oferta care colinda agentiile si tipografiile patriei.
Inca un argument,daca mai era nevoie,ca un sindicat-organizatie profesionala este imperios necesar.Aceasta organizatie ar fi putut face o reclamatie la politie,eventual o anchete cu cine le-a cumparat si cum le-a folosit.adaug mai departe intreg continutul "generoasei oferte"

"Oferta Ianuarie-Februarie 2006

Vand poze stock rezolutie inalta calitate foarte buna produse de marci recunoscute in domeniu (Corbis, Photodisc, Mixa, Datacraft Sozaijiten, Digital Vision, Corel si multe multe altele) atat cat si template-uri web, tutoriale video, font-uri etc. etc. Preturi foarte mici pentru cantitate mare, dupa cum urmeaza :

Stock Photo volum 1, 162GigaBytes poze hi-res, scrise pe 37DVD-uri la pachet (echivalentul a 259 CD-uri), pretul de 5.5mil pe dvd-uri si 4.5 mil pentru transfer HDD, adresa unde se pot vedea volumele din colectia 1 este : http://resursecg.t35.com/stockphoto1.html

Stock Photo volum 2, 142GigaBytes poze hi-res, scrise pe 34DVD-uri la pachet (echivalentul a 238 CD-uri), pretul de 5mil pe dvd-uri si 4 mil pentru transfer HDD, adresa unde se pot vedea volumele din colectia 1 este : http://resursecg.t35.com/stockphoto2.html

Colectia co mpleta de poze (compusa din volum1 + volum2) 304GigaBytes poze hi-res, scrise pe 71DVD-uri la pachet (echivalentul a 497CD-uri !!), pretul de 9.5mil pe dvd-uri si 7.5 mil pentru transfer HDD. Adresa unde se pot vedea volumele din colectia completa este : http://resursecg.t35.com/stockphoto.html

Compilatia "Web Design" compusa din 31GB Template-uri Web, zeci de mii de font-uri (~3GB) mare parte comerciale dar si free, mii de aplicatii PHP,ASP,CGI etc., Icons, Logos, Print Templates etc. si multe altele. Marea majoritate a template-urilor sunt de calitate premium (ex. ~11GB de Template Monster - www.templatemonster.com) si au toate sursele incluse, pot fi usor modificate in asa fel incat sa nu mai semene deloc cu originalele si sa pastreze un design superb. Compilatia se afla pe 10 DVD-uri (43.2GB) si costa 3.5mil pe DVD-uri si 3mil pt. transfer HDD. Adresa la care puteti vedea marea parte a continutului este : http://resursecg.t35.com/templcontent.html O mi ca prezentare a template-urilor si o mica parte din preview-uri la : http://resursecg.t35.com/templates.html Daca doriti un template demo va trimit cu cea mai mare placere.

Pentru Iasi ma deplasez si se poate face orice test fara obligatie, pt. alte orase trimit ramburs prin curier rapid, ajunge a 2-a zi, nu e nevoie de avans, se plateste cand primiti coletul. DVD-urile sunt scrise deja deci pot trimite cand faceti comanda si a 2-a zi primiti, fara asteptare.

Evident la suma asta de bani resursele sunt fara licenta, dar pentru Romania, print tiraje mici etc. nu prea conteaza, plus ca daca se modifica peste 30% devine lucru original.

De asemenea am foarte multe tutoriale video care ajuta foarte mult la formarea angajatilor, template-uri web de calitate foarte buna, modele/texturi 3D, clipuri video stock etc. Vizitati http://www.resursecg.t35.com pentru detalii.

Pentru orice intrebari sau nelamuriri nu ezitati sa ma contact ati la la nr. de telefon 0742/387514, pe Yahoo Messenger cu id-ul "resursecg" sau pe e-mail la adresa resursecg@yahoo.com. Maximum de seriozitate si discretie.

Daca nu sunteti interesati de aceasta oferta puteti sa faceti forward la cunoscutii care se ocupa de grafica, pozele stock de rezolutie mare cat si template-urile de calitate sunt greu de gasit si la banii ceruti sunt aur curat pentru orice developer, le veti face un mare serviciu.

Sunt deschis la variante de schimb sau negociere a pretului in functie de mai multe variabile, contactati-ma si gasim o solutie.

Cu respect,
Alex, ResurseCG

PS : Adresa dvs. de e-mail a fost luata dintr-un site tip pagini aurii din cauza incadrarii la unul din domeniile publicitate, web-design sau tipografii, imi cer scuze daca nu se aplica, trimite-ti un mail la resursecg@yahoo.com pentru a va scoate din lista pentru a nu va deranja si alta data.


Contactati-ma cu increder e la :
Tel : 0742/387514
Yahoo Messenger : resursecg
E-mail : resursecg@yahoo.com


--------------------------------------------------------------------------------
#99745 (raspuns la: #99673) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
MI-E DOR DE "UN OM" - de adelcirstea la: 17/01/2006 10:23:49
(la: MI-E DOR DE "UN OM")
Off....mi-e tare dor de "un OM"...
O zi normala ,cu alergaturi si stres,cu trafic ingrozitor si gheata pe parbriz.Femeia de serviciu de la bloc imi spune "saru-mana" desi ea are 60 de ani si eu doar 40 si iarasi are ochii vineti ca a batut-o fiul."Ce sa-i fac Doamna ??Asa face mereu la bautura..."Ii dau ca in fiecare luna ceva bani si dulciuri pentru nepoti si ca de fiecare data imi multumeste cu ochii in lacrimi.
Ma opresc la posta sa ridic un colet.Aceeasi oameni ,parca mai cenusii pe zi ce trece,ingramaditi la niste cozi infernale care nu se mai termina niciodata.Indraznesc sa intreb o functionara de la ghiseu daca acolo se pot ridica colete si inecepe sa tipe la mine,vadit deranjata de tonul politicos din vocea mea.Ma multumesc cu faptul ca nu m-a injurat si ma asez la o coada.
Zeci de pensionari vin sa plateasca facturi....deh acum au fost invatati ce inseamna sa platesti facturi...Unii comenteaza de politica ,ca doar nr pricepem cu totii sa dam solutii Guvernului,altii se plang de pensii mici ,altii comenteaza "ce-i mai trebuia aluia de a castigat 1 miliard la Loto sa se mai duca la munca 5 zile...ai vazut ca s-a daramat pamntul pe el si a murit in mina???"
In tot acest timp o femeie cu un copil de 5-6 luni statea linistita la coada.Nici nu indraznea sa intrebe de la ce ghiseu se iau alocatiile pentru copii.O strig si o invit sa vina in fata cu copilul sa nu stea la coada...Atunci incepe calvarul..Strigate de nemultumire ,comentarii rautacioase...Am plecat lasand-o in locul meu la coada si am sa imi ridic coletul maine.
Pe drum catre serviciu alta aglomeratie,alti indivizi dar foarte putini OAMENI...
Ok Horica - de Lascar Barca la: 17/02/2006 22:36:52
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
Am de ala care incalzeste prin frecare...:))))taman bun pt.Alaska:))Sti ce?Duminica plec la Huston in Texas si o sa trec sa-ti verific alarma...:))
Poate iti las un colet la intrare:))
#106764 (raspuns la: #106762) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Domnule AG, Salonul acesta e - de Florin Constantinescu la: 04/04/2006 21:58:42
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnule AG,
Salonul acesta este la a 2-a editie (de fapt a treia, dar dupa prima editie
i s-a schimbat numele) si nu s-a vrut un salon national ci chiar a fost un
salon national ! Ca vor unii sau nu vor...
Popularizarea s-a facut incepand cu mult timp in urma. Faptul ca pe
siturile mentionate de dumneavoastra, anunturile privind saloanele de
fotografie sunt trecute ca stiri si trecute in umbra dupa cateva zile nu
mai tine de vointa organizatorilor. Pe celelalte situri, acestea au fost
topicuri puse la "loc vizibil"...si au fost accesate mereu.
In alta ordine de idei, numai cine nu a dorit sa nu participe nu a
participat... Sa fim seriosi. Am primit mailuri pentru informatii
suplimentare, de la cel putin 40-50 de fotografi cunoscuti prin
preajama...si nici unul nu a trimis fotografii.
Repet, parerea mea este ca nu din cauza popularizarii slabe nu am avut
o rata mai mare de participari de calitate (desi dupa cum spuneam
numarul a fost record) ci din cauzele pe care le-am mi enumerat.
In ce priveste AAFR, asa cum am spus mai jos, in alt post, tinea de o
oarecare traditie, mentionarea patronajului. Pe mine nu ma incanta cu
nimic acest patronaj, mai ales ca nici sprijin nu am avut de nici o culoare.
Probabil vine din dorinta (utopica, am ajuns sa cred) de a crede ca si in
Romania tebuie sa existe o organizatie a fotografilor.
Ma rog, oricum acest fapt - trecerea AAFR sau nu - nu are nici un fel de
importanta.
Taxa de participare a existat, fireste. numai ca si aici sunt mari
probleme. Daca o pui prea mare nu se mai baga nimeni, daca o pui prea
mica nu iti ajung banii nici pt trimiterea de colete inapoi.
Totul e discutabil la un salon in Romania. Noi am avut un buget bine pus
la punct si nu am ramas in pana... ba chiar am putut da premii aproape
de minima decenta (spre deosebire de alte concursuri made in Romania
cu premiul I la 500.000, iar la anul estimam premii cam de 2,5 ori mai mari decat anul acesta si avem in vedere o noua strategie de abordare a
potentialilor sponsori)

Problema care s-a pus aici a fost aceea a absenteismului masiv a
tinerilor lupi in materie de fotografie. iar faptul ca nu s-a stiut, pica.

Am insistat pe aceasta problema pentru ca eu o leg de o alta, mult mai importanta decat un simplu salon. Si anume aceea a neputintei noastre
de a ne infiinta o organizatie, proprie fotografilor.
Stiu de actiunile initiate de cativa inimosi ai fotografiei romanesti...dar...

Toate cele bune,
Florin
www.crosslight.ro
Rosana, In principiu, la pri - de Florin Constantinescu la: 04/04/2006 23:11:53
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Rosana,
In principiu, la prima vedere iti dau dreptate, judecand mai adanc, nu.
Iti dau dreptate pentru ca stiu exact cat costa o participare la un salon.
Printurile, taxa de inscriere, coletul prin posta toate astea ajung lejer la
5-600.000. Astia sunt bani si pentru un tanar fara venituri e destul de
greu sa ii mai de si pe astia.
Acuma problema trebuie sa o gandesti si din alt punct de vedere.
A "practica" o arta este o intreprindere in care nu esti obligat la nimic.
Nu este un job pentru care sa fi platit. O faci pur si simplu. Daca vrei
bine, daca nu, nu. Principalul castigator esti tu. Daca pe langa tine mai castiga si publicul, prin incantarea pe care i-o aduci, este formidabil.

Participarea la saloanele de arta nu trebuie privita ca o actiune strict
comerciala. Adica o afacere in care cat bagi macar sa scoti.
Ai insa posibilitatea de a castiga un premiu care sa iti acopere macar
cheltuielile cu trimiterea respectiva.
Trebuie insa sa gandesti in perspectiva. "Certificarea" de fotograf
cu oarece calitati o poti obtine insa si asa. Este o metoda. Participand la actiuni artistice de genul saloanelor.
Si, asta este, pe undeva, o investitie in viitor.

Si acum sa fim putin pragmatici....dai cateva zeci de milioane pe un aparat, basca computeru' si accesoriile aparatului si nu gaseasti 4-500 de mii de 2-3 ori pe an ca sa participi la un 2-3 saloane?
Nu cred ca asta este motivul. Si cine te opreste sa trimiti 2 fotografii in loc de 10? si sa te coste 200 de mii, nu 500.

Nu stiu de ce, dar am senzatia ca cei din generatia tanara de fotografi, a obosit... A obosit sa asculte atatea promisiuni, sa inghita atatea deziluzii si cred ca letargia sau lipsa unui anumit entuziasm, este rezultatul...

Toate cele bune si noapte buna tuturor
Florin
www.crosslight.ro
mao - de sierva la: 24/04/2006 20:08:26
(la: Despre agresivitate)
Lamurire. Andre29 s-a oferit sa-mi trimita, drept consolare pentru absenta Anisiei, un mexican. Daca pe Brad Pitt l-am cerut, pe Brad Pitt mi l-a dat. Speranta mea era ca ii plac ciorbele... afumate, fiindca mereu o dau pe trancaneala si uit cratitele pe foc, deci nu se pune vorba de afumaturi, ci de afumari. Daca ai informatii in plus despre Braduletz, te rog sa mi le comunici la timp, inainte de a-mi fi livrat coletul, adica :))

A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
#118761 (raspuns la: #118718) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sierva - de ooanna la: 24/04/2006 21:24:46
(la: Despre agresivitate)
....sper c-ai chemat coletul la post restant, pana-ti da mao informatiile sa te mai poti razgandi, sa nu-l iei gata alterat !....;D
#118777 (raspuns la: #118761) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
#139142, de Alexandros - de thebrightside la: 14/08/2006 15:00:20
(la: The Ball Room)
:))))))))))))

Si uite-ma cum rad iar ca prostu' la monitor! M-ai prins, cavalere, am colindat zilele astea si somn... mai putin.

P.S. Bine ca nu am trimis vreun mail prin curier. Sau vreun colet prin mail. Sau cum bine zicea cineva Bine ca n-am omorat pe nimeni!
P.P.S. Si daca ne plictisim de valsat tangouri, ce zici, paso-doblim un rock?! :))

#139145 (raspuns la: #139142) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: