comentarii

coliba


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Din strainatate - de JCC la: 13/10/2003 14:36:49
(la: Cele mai frumoase poezii)
Din străinătate

Când tot se-nveseleste, când toti aici se-ncântă,
Când toti îsi au plăcerea si zile fără nori,
Un suflet numai plânge, în doru-i se avântă
L-al patriei dulci plaiuri, la câmpii-i râzători.

Si inima aceea, ce geme de durere,
Si sufletul acela, ce cântă amortit,
E inima mea tristă ce n-are mângâiere,
E sufletu-mi, ce arde de dor nemărginit.

As vrea să văd acuma natala mea vâlcioară,
Scăldată în cristalul pârâului de-argint,
Să văd ce ei atâta iubeam odinioară :
A codtului tenebră, poetic labirint ;

Să mai salut o dată colibele din vale,
Dorminde cu un aer de pace, linistiri,
Ce respirau în taină plăceri mai naturale,
Visări misterioase, poetice soptiri.

As vrea să am o casă tăcută, mitutică,
În valea mea natală ce undula de flori,
Să tot privesc la munte, în sus cum se ridică,
Pierzându-si a sa frunte în negură si nori.

Să mai privesc o dată câmpoa-nfloritoare,
Ce zilele-mi copile si albe le-a tesut,
Ce auzi odată copila-mi murmurare,
Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut.

Melodica soptire a râului, ce geme,
Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor,
Cântarea în cadentă a frunzelor, ce freme,
Născură-acolo-n mine soptiri de-un gingas dor.

Da ! Da ! As fi ferice, de-as fi încă o dată
În patria-mi iubită, în lucul meu natal,
Să pot a binezice cu mintea-nflăcărată
Visările juniei, visări de-un ideal.

Chiar moartea ce răspânde teroare-n omenire,
Prin vinele vibrânde ghetoasele-i fiori,
Acolo m-ar adoarme în dulce linistire,
În visuri fericite m-ar duce către nori

Eminescu
Rco, depinde de multe.. - de JCC la: 04/11/2003 11:31:13
(la: Casatorie in Franta)
Depinde de multe, Rco, dar cel mai important este sa ai incredere in viitoarea ta sotie si in iubirea voastra. O sa fiti doi, si la bine si la rau, o sa ai si familia ei.
Nu pleci singur, in necunoscut, veti fi doi in lupta, cot la cot
Daca te duci cu inima deschisa spre oameni, cu respectul de traditii, cultura si obiceiuri,
daca ai vointa de caracter sa lupti, sa muncesti cinstit, o sa razbesti, chiar cu toate formalitatile si echivalarile care intervin pe parcurs.

Unde o sa debarcati in Franta?
Viitoarea ta sotie din care regiune este originara? (stii tu vorba : cate regiuni- colibe- atatea obiceiuri..), poate putem sa-ti povestim cate ceva..

Si inainte de toate, felicitari si copii multi! :)
functionarul canadian - de (anonim) la: 10/12/2003 10:01:24
(la: Lucrul la stat. Statul francez.)
functinarul canadian = parazitul canadian = 7% ->14 % ->25 % taxe pentru noi astialalti - pe baza de provincie... ca de Alberta este bogata si refuza sa plateasca taxe provinciale(ei sunt aia cu 7%)
functionarul canadian este un tipu in general asezat, puturos prin excellenta si cel mai mare sarutator de cururi pe care eu l-am vazut in viata mea nord americana.
de obicei se scoala de dimineata , ajunge la gim, apoi la lucru si dupa ce invirteste ceva fisiere( nu uitati ca desi in 2003 tot hirtia aia se vehiculeaza...)si apoi ia lanch (masa de amiaz care este 1 ora...Dupa masa o flustureste cumva si la 4 iese din coliba (se numeste cubicle) ia un strech si se cara acasa.
Pentru cei mai intreprinzatori mai un un business- on the side- ca de, avem timp sa gindim He he.

pe linga acest stressant program, functionarul canadian are toate medicalele acoperite, toate dentarele (100%) pension plan, si alte percuri necunoscute platite de noi ceilalti...

eu ii recunosc dupa structura fetei care aduce a bot

cu bine

Sarmi
a convinge, a sfatui - de pr Iulian Nistea la: 11/03/2004 04:47:45
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)

Pe mine nu m-a interesat niciodata (sic!) sa conving pe cineva de ceva, mai ales in domeniul credintei.

Când omul se straduieste sa convinga, cel mai adesea da, fara sa vrea chiar, importantza argumentelor sale proprii, nelasand loc lucrarii lui Dumnezeu. Si cred ca asta e, pastrand proportiile, o inselaciune. Cand convingem pe cineva cu argumentele proprii este o intreprindere omeneasca ce se aproprie de ceea ce inteleg eu prin prozelitism: omul este convins, dar cu argumente omenesti, nu in profunzime, si, ca orice prozelit, candva va abandona aceasta "convingere".

Nu stiu cat de bine m-am facut inteles...

Si-atunci, care ar fi variantele?

Eu vad doua solutii, mai apropiate de viziunea ortodoxa a lucrurilor, si care de fapt se intalnesc:

  • 1. Relativizarea propriului discurs. - Omul trebuie sa invete sa-si puna in cauza propriul lui discurs, sa si-l relativizeze, ca astfel sa lase loc lucrarii harului lui Dumnezeu (cam cum facea, metaforic zic, un parinte de ma Muntele Athos acum cateva veacuri: statea intr-o coliba undeva un timp si apoi punea foc si se muta in alta parte si tot asa). Este o arta crestina a discursului nu usor de dezvoltat, dar absolut necesara celor ce isi asuma "cuvântul".

  • 2. Sfatuirea. - Problema sfatuirii insa e ca "a învăţa pe aproapele, este asemenea cu a-l mustra" (avva Pimen, nr 157, in Patericul egiptean), iar Sf. Marcu Ascetul contrarecomanda duhovnicilor sa invete pe cei ce nu sunt sub ascultarea lor. Sigur, uneori ti se cere sfatul si atunci trebuie sa-l dai fara sa strici ceea ce a construit duhovnicul persoanei in cauza...

    Sfatuirea, cu discretie si in spiritul punctul (1.), se face insa cu succes intre prieteni. Cu cat esti mai apropiat de cineva, cu atat poti sa-i spui lucuri mai multe, mai intime, mai profunde.


Acum, revenind la cazuri concrete, rezumatul "predicii" mele despre spovedanie e urmatorul: Chiar si-n fiecare zi gresim si pacatuim, ca judecam pe cineva, ca vorbim pe cineva, ca gandim ceva rau sau nepotrivit etc. Ori aceste greseli nu sunt nimic: ele lasa urme in sufletul omului. Aceste rani (ori, daca vrei alta imagine: niste pietricele care se tot aduna in buzunarele noastre pana ne ingeuiaza si ajungem la discomfort sufletesc), cand sunt mici si ocazionale se tamaduiesc prin rugaciune si maslu si impartasire etc, dar cand ele se repeta e ca si cum ai scormoni o mica zgârietura... va deveni o rana adevarata. Apoi aceste pacate instalate, ele favorizeza altele, ca toate sunt inter-legate.
Cand omul ezita sa vina din cauza ca nu poate poti, eu ii zic ca nu e o legatura obligatorie intre post si spovedanie, ca altfel nu mai vine. Apoi vad eu cu el la spovedanie ce poate si ce nu poate...

Toate cele bune.

pr_iulian

#11778 (raspuns la: #11698) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Un subiect minunat... - de belazur la: 12/03/2004 17:32:21
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Prima carte pe care n-am lasat-o din mana - la propriu - pana la ultimul punct, a fost Coliba unchiului Tom de H. BeecherStowe. O traducere destul de proasta, dar in ciuda acestui fapt, a fost cartea care mi-a deschis apetitul pentru lecturi - spre bucuria parintilor mei, care n-au mai avut grija de atunci sa-mi caute supraveghetori, cand erau plecati, fiind de ajuns sa-mi lase cat mai multe carti interesante in biblioteca. Tin minte, putin mai tarziu, ca si Portretul lui Dorian Gray - la fel intr-o traducere mediocra, dar care n-a reusit sa-i desfiinteze detot calitatile artistice - m-a impresionat... Tot din seria "amintiri din copilarie" - Hans Christian Andersen, Rabelais, Exupery...

Mai tarziu, clasicii rusi, apoi cei romani (interzisi). Corneille (Le Cid, in special), Balzac, Flaubert (poate mai putin...). Romanele lui Aitmatov (in "sam-izdat", in special O zi mai lunga decat veacul) si Orwell, bineinteles...

Cu Adevarat Marcata - de LMC la: 13/04/2004 17:11:19
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Cind am inceput scoala, mamica imi spunea, am inceput sa citesc foarte greu. Ei ii se parea ca nu am sa stiu sa citesc niciodata. Dar nu a durat mult si am invatat si eu sa citesc, eram cea mai buna din clasa. Nu stiu cum au ajuns in miinile mele cartile cu basme, povesti nemuritoare, legende si alte povestiri. Eram fascinata si cind incepeam sa citesc nimeni nu-mi mai lua cartea din mina. Eram inebunita dupa carti si mergeam la biblioteca de doua trei ori pe saptamina sa-mi iau altele, si cind nu mai aveam ce citi incepeam toate de la inceput. In biblioteca din apartamentul nostru din Oradea parintii aveau o multime de carti al caror autori nici nu puteam sa le pronunt numele. Incetul cu incetul am inceput sa le citesc si pe acestea, "Coliba Unchiului Tom", "Rosu si Negru", "Omul Invizibil", titlurile ma impingeau sa le iau si sa le citesc iar daca titlul nu ma impresiona nici nu luam cartea in mina. Odata am trecut pe linga o vitrina al liceului pedagogic Iosif Vulcan unde era expusa o carte cu un titlu care mi-a aprins curiozitatea in mine. De cite ori treceam pe linga aceasta vitrina ma opream si ma uitam la cartea aceasta, mi se parea asa de misterioasa... La biblioteca scolii aveau numai un singur exemplar, din cite imi aduc eu aminte, si acesta era luat de altcineva. Abea asteptam sa vina odata inapoi sa pot si eu sa o citesc. Era vorba despre cartea "Singur pe Lume", o carte care la virsta mea frageda de 10 ani m-a zdruncinat pina in adincurile sufletului meu. Si-acuma mi se face inima mica si stomacul mi se stringe nod gindindu-ma la efectul care au avut cuvintele care le-am citit. Cit timp am trait in Romania, pina la virsta de 13 ani cred ca am citit mai mult decit am citit de atunci incoace. Probabil ca limba engleza mi sa parut mai greu de inteles, dar si aici in America am citit destul de mult, nu din placere, ci din nevoie. Rareori gasesc cite o carte care nu pot sa o las jos pina nu o termin. Totusi din nevoie am dat peste citiva scriitori care mi-au format personalitatea: Emerson, Dickinson, Thoreau, Hawthorne, Twain, toti classici in general au avut un anumit rol in a-mi ciopli personalitatea mea, dar in ciuda ca acestia sint considerati genii ale literaturii, povestile care le-am citit cind am fost copila imi sint si imi vor ramine cele mai importante pentru mine, binenteles in afara de Biblie. De fapt Biblia este singura carte care mi-a marcat viata intr-un mod la care poate autorul acestui subiect de forum s-a referit. La ora actuala pe noptiera mea veti gasi o carte care am cumparat-o intr-un shop de antichitati, o carte cu povesti scrise de Hans Christian Andersen. Poate ca ma credeti cumva anormala sa-mi placa sa citesc asemenea carti cind doar exista un Tolstoy sau un Dostoyevsky care sa-mi spuna mai multe decit imi spun povestile lui Andersen. Nu ma intereseaza, pentru ca destul "Razboi si Pace" sau "Crima si Pedeapsa" sau "Idiot(ul)(tzi)" exista in lumea de azi ca sa-mi mai inund capul si inima cu mai multa desertaciune. Doresc sa visez incontinuare ca atunci cind eram copila, nevinovata si fara grijuri. Aceste povesti ma lasa sa scap de realitate, sa intru intr-un univers care-mi ofera posibilitatea creativitatii si originalitatii. Fiind o plasticiana acestea nu-mi sint niciodata indeajuns....
cine suntem noi,oamenii? - de Little Eagle la: 15/05/2004 13:12:50
(la: Cine suntem noi, romanii?)
Dear brother Alain,

Imi dau seama ca traiesti in Romania din cele scrise de tine.
M-am nascut si eu acolo cu 48 ani in urma,traiesc in USA de 23 ani.
Am sa-ti spun ca niciodata nu m-am simtit eu insumi in Romania,a fost o etapa din viata mea si o experienta karmica.
Nu ma consider deloc roman,dar nici american,ma consider insa apartinind lumii intregi.
Nu gindi rau acum despre mine si sa te referi la patriotism etc.Tu pt. mine esti fratele meu,si te iubesc.

Iti spun insa din suflet,si doar de el ascult ca sunt un om liber si vreau sa raman ca atare si nelegat de o tara anume.Asta nu inseamna ca nu iubesc Romania,dar iubesc si Brazilia de ex.
Nu uita ca suntem doar niste calatori in timp in aceasta Creatie,niste suflete nomade.
Fiecare cu drumul lui anume,peste citiva ani voi pleca in Italia definitiv,nu stiu cit timp voi sta acolo.Poate voi pleca in Africa undeva,nu stiu inca,destinul meu va decide.
Ori poate in final plec sa ma reunesc cu Marele Spirit.Stiu in mine ca intr-o alta viata trecuta am fost indian,de aceea am ajuns aici,pamantul meu m-a chemat inapoi,m-am nascut din el si tot in el ma voi duce.
Nu cred ca toti europenii sau asians au avut aceasta chemare venind aici.
Unii raman acolo unde s-au nascut pt. ca acesta e drumul lor scris,altii merg acolo unde au mai trait candva in trecutul altor vieti,ii cheama pamantul si tara respectiva,trebuie sa te reintorci de unde ai plecat si stelele te vor duce acolo,in ele e scrisa soarta ta.

Intr-o zi te trezesti si intelegi rostul Creatiei,ea te cheama pt. ca traieste prin tine si tu prin ea,e o dragoste sublima daca o vei afla si intelege cind iti vine vremea respectiva.E ca un ceas a carui alarma te scoala din somn.

Romanii pe vremuri au fost brave warriors,i-as compara cu fratii si surorile mele indieni americani,dar si-au pierdut curajul.Au devenit lasi in fata soartei,nu e vina lor,fiecare tara din lume are o anume soarta ca si o singura persoana.
Fratii si surorile mele au fost aici sistematic masacrati in genocid feroce de omul alb.Ma simt mult mai atras in spirit si suflet cu ei decat cu romanii,dar asta nu inseamna ca nu va cosider pe toti frati si surori,este un curcubeu
de culori si toate rasele din lume trebuie sa fim impreuna si repet si voi repeta mereu in acest forum ca suntem cu totii acelasi suflet si trebuie sa invatam sa ne iubim intre noi si sa uitam ce inseamna ura!

Draga frate,nu ma simt roman,ma simt om,un suflet ca si tine,si ma simt liber,
politica este pt. cei mincinosi si ingrati si ignoranti,egoisti,in alte vieti viitoare se vor descoperi pe ei insisi.
Tu asculta-ti sufletul,doar el iti va spune cine este si cine esti.
Asculta vintul si ploaia,au multe de spus.Priveste cerul cu stele,fiecare iti va vorbi caci au multe de spus.Vorbeste cu ele si vei simti in tine ca esti unul cu Marele Spirit,vei plange poate dar nu e o rusine,fiecare lacrima e sufletul unei stele pe cer,sufera prin tine dar te iubeste.

Fi tu insuti.Cunosc Elders(indieni din diverse triburi,f.f.f. spirituali)care traiesc
intr-o coliba si niciodata nu se plang ,sunt mai fericiti decat ti-ai imagina.
Le dai good tobacco si iti vor spune povesti pline de intelepciune,sunt saraci,mai saraci ca orice roman din Romania dar niciodata NU se plang!!!
Nici nu au curent electric macar si se spala in lighean,n-au nici tv.si totusi..sunt cei mai aproape de Dumnezeu,crede-ma!!!!La ei va veni Dumnezeu intotdeauna si ei vor fi primii pe care ii iubeste ,sunt copiii lui!

Nu uita my brother,acelasi singe curge in noi toti,nu e nici albastru si nici galben,este rosu si ne face pe toti frati si surori asa cum Marele Spirit a dorit.

Sper ca ti-am dat un raspuns la textul tau.
Cu toata dragostea,
Love&peace,
Ozzy


































































Primim de la Radu Sigheti, cunoscutul fotograf roman - de Dinu Lazar la: 20/05/2004 08:07:26
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Radu Sigheti se afla in Africa; domnia sa ne trimite un scurt reportaj extrem de interesant si de miscator.
Eventuale intrebari cafegii pot sa puna aici si domnul SIgheti le va raspunde tot aici, ca invitat special, la o cafea.
===============================================

Sudan. Nu pot sa gasesc cuvinte ca sa pot descrie ce poti sa simti cind ajungi acolo. Nu se compara cu imaginile pe care le-ai vazut, cu ce ai citit si cu ce stii de la prieteni.

Sudan-ul trebuie sa-l simti pe propria piele, sa-ti arda pielea la fel de tare ca soarele de acolo, sa ai senzatia ca cinva foloseste fierul de calcat pe corpul tau si se pricepe la asta, nu uita sa netezeasca nici o cuta. Si apasa. Nu se compara 35 de grade in Sudan cu 45 in Irak, e mai fierbinte in Sudan, crede-ma.

Iti doresti sa ai mai multe bluze la tine sa le porti pe toate odata, tricoul sa absoarba transpiratia care curge pe tine ca din izvor calda si lipicioasa si cind se lipeste praful pe ea parce ti-e mai cald, sa ai o bluza care sa fluture in vint ca sa-ti dea senzatia de racoare, nu conteaza ca se umezeste si ea, flutura si parca te simti mai bine si mai vrei ceva ca o gluga ca ti-o tragi peste sapca de parca ar ploua, doar ca sa simti ca ai pus inca ceva intre fierul de calcat si mainile tale.
Uhh!

Si dupa ce apune soarele ti-e frig! La plus 25-30 de grade! Pentru ca esti asa de incins de arsita zilei tremuri seara, cind incep si toate insectele sa apara. Multe. Am dormit o noapte afara, celelalte in cort, unul mare cu lumina electrica, dusuri si WC.

Dormitul afara este ceva. Am avut o saltea si chiar daca am dat de jur imprejur cu spray contra insectelor + pe mine tot nu am scapat de cele zburatoare. Dormit este gresit spus mai corect este nedormit afara. Este mai cald ca vara la 2 Mai dar te culci imbracat cu cat mai multe bluze pe tine ca sa nu te intepe tintarii despre care localnicii spun ca aici este capitala lor, chiar daca Nilul ete la 3 ore distanta de mers pe jos in ritm sudanez, pentru noi probabil mai mult ca dublu. Transpiri intins pe spate si adormi doar de oboseala, dupa ce sari in sus de nenumarate ori, o saritura pentru fiecare insecta pe care o simti pe tine. Te feresti sa le omori, doar le arunci de pe tine, daca cumva strivesti vreuna nu stii ce se poate intimpla, poate te inteapa.

Singurul lucru frumos este cerul plin de stele care parca sint mai aproape si mai multe decat se vede de la noi. Le poti atinge daca vrei dar nu ai timp din cauza insectelor. Si se misca foarte repede insectele si stelele pe acolo, se alearga una pe cealalta si mereu apar unele noi in joc. E un intuneric negru de tot, in care lumina stelelor pare ireala. Cu ochii la ele adormi intr-un sfirsit.

Te trezesti repede pentru ca soarele nu te iarta, si pleci la lucru pentru ca inca este racoare. Cam dupa 10.30 pana spre 16.00 nu poti face nimic pentru ca te topesti, pana si aparatul frige de abia il tii in mana daca cumva nu ai fost atent si l-ai tinut la soare.

Dar asta nu este nimic. Cum se traieste acolo, in ciuda secetei permanente este mult mai important, cred eu.
In patru zile am zburat de colo colo si in orice loc am aterizat am vazut doar un singur lucru.

Saracie.

Te-ai gindit vreo data cum ar fi sa traiesti ca la inceputul istoriei?
Te-ai gindit vreodata cum te-ai descurca neavind nimic, nici o unealta, nici un bidon in care sa pui apa, nici macar haine pe tine? Sa trebuiasca sa mergi kilometri ca sa iei apa, sa trebuiasca sa sapi un pamant tare, uscat ca sa plantezi sorg (nici nu stiam cum arata si ce este sorg-ul pana acum), sa maninci doar o data pe zi un fel de peltea, de sorg bineinteles si asta maninci in fiecare zi, toata viata ta, pana vine o ceata de banditi calare pe camile sau pe cai, care te omoara daca esti barbat sau care te violeaza si te iau ca sclava daca esti femeie?

In Rumbek, capitala sudului rebel, exista doar 3-4 cladiri construite din beton, una noua nouta si restul sint cele care au scapat din razboi.
Restul caselor sint hut-uri din pamant acoperit cu nuiele.
De asemenea acolo sint masini si camioane deoarece mai toate organizatiile cu ajutoare au baza acolo. In celelalte locuri unde am fost ori nu erau masina de loc sau doar una singura. Distantele nu se masoara in km sau mile ci in timp, indifferent daca mergi pe jos sau cu masina. Nu exista electricitate, doar generatoare care au nevoie de petrol, la fel si masinile. Singura sursa de aprovizionare si de transport este avionul, mai toate agentiile umanitare au baza principala in Kenya, linga granita si de acolo zboara zilnic peste tot.

Situatia este cam asa; Sudul tarii nu este de acord cu nordul, controlat politic si economic de arabi, care vor sa introduca Sharia, legea musulmana. Asta nu ar fi fost o problema pentru sudul catholic, cred eu, problema s-a ivit cind a aparut petrolul. Petrol=bani si de aici mai departe. Dintr-o tara saraca, Sudanul s-a transformat in 20 de ani in una dintre cele mai sarace tari din lume. Multi au reusit sa fuga, cam 2 milioane si in zona unde am fost eu unii s-au intors.
Dar cum traiesc, mama mama!

Am stat de vorba cu o familie care se intorsese din Uganda, nu stiu exact cati erau pentru ca familiile astea africane sint numeroase, cu unchi, matusi, veri si cumetrii. Incepusera sa defriseze in jur, deja aveau doua colibe si bucataria construite. Masa lor consta in peltea de sorg (stiu ca ma repet) si un (1) peste afumat fiert in apa, peste care era mai mult oase, nu mai mare de un A4, vedeai prin el. Asta pentru cam
2-3 barbati, 4-5 femei si peste 10 copii. Cei mai bogati au animale, capre, gaini, vaci, dar le pastreaza pentru zile negre sau le folosesc ca moneda de schimb. O nevasta, tinara si sanatoasa, buna de munca costa intre 3,000 - 3,500 de usd, cam 70 usd pentru o vaca, socotiti voi cate vaci trebuie. Multi umbla dezbracati, cind te vad pun pe ei ce au, haine vechi pe care le pastreaza pentru ca sint singurele pe care le au: un pantalon si o camasa. Cel mai ferecvent sint incaltati cu un fel de sandale cu talpa din cauciuc uzat de masina.
In alt loc am vazut un sat intreg, grupat, pazit de o mica garnizoana de rebeli unde exista chiar si o strada cam ca Lipscani-ul nostru. Am intrebat de curiozitate cat cost o pereche de pantaloni si vanzatorul mi-a spus ca nu-mi vinde nimic, este doar pentru oamenii de acolo. Toti erau refugiati, de prin alte locuri din sudul tarii si traiau acolo ce peste 10 ani. Pentru mancare toti depind de organizatiile umanitare care bineinteles nu au destula. Ce se poate cultiva acolo, inafara de sorg, nu am nici o idée, cred ca nimic din cauza lipsei de apa, la putinele pompe este intotdeauna coada. Si bei apa acolo pentru ca transpiri, ai nevoie de cel putin 7-8 litri zilnic.

Si sint milioane de oameni care traiesc asa, la limita supravietuirii, poate de aia sint atit de inalti, si slabi. Sint oameni simpli si prietenosi, glumesc, rad din orice, pentru ca viata lor este de fapt o lupta continua pentru viata la fel ca cea a animalelor salbatice din vecinatate.

Tu te intristezi sa realizezi cat de mult poate insemna o picatura de apa sau o firmitura de paine si nu poti sa faci nimic pentru ei. Daca mor mii de sudanezi, asa cu se intimpla si in prezent, nimanui nu-i pasa. Dar daca se prabuseste vreun avion si mor cinci turisti americani sa vezi ce operatii de salvare costisitoare se declanseaza.

As mai avea multe de povestit dar o las pe alta data, Radu


#15653 (raspuns la: #15635) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Nicky - de Little Eagle la: 20/06/2004 01:20:02
(la: Da sau nu pentru avort?)
Dear sister Nicky,

Am stiut ca subiectul meu va duce la dezbateri.Le accept pe acelea simple dar in care simt adevarul si nu o dogmatica bisericeasca si versete din biblie si tot felulde invataturi spuse de unii/unele cafegii si nu am nevoie de lectii de conduita si moralitate "crestineasca" din partea lor celor ce vad doar cuvintele pe hartie si le repeta de se dau cu capul de toti peretii cu toata vorbaria lor.Sa si-o pastreze pt. ei.

Este f. simplu:Daca barbatul nu are la el un condom,femeia mereu trebuie sa aiba cu ea multe si daca el vrea sex fara condom,atunci ea ii spune simplu:NU vezi pasarica deloc atata timp cat nu pui fasul pe tine!Si este perfect de natural si logic sa fie asa.
Chestia cu scosul afara la timp...iti spun eu ca trebuie sa fie barbatul f. detasat si cool sa faca asta,am facut-o deseori,pot s-o fac oricand.
Dar da,este adevarat ce spui,fetele dupa avort au probleme psihologice,isi pierd parte din trupul lor.
E mult mai ieftin sa cumperi un condom decat sa ai un avort.

Nu trebuie sa raspunzi la intrebarile puse de mine,le-am scris ca un ghidaj orientativ.Deja ai raspuns si e de ajuns.
Ceea ce nu suport sunt anume femei(la cafenea) care se considera atotstiutoare si experte in orice tematici pt. ca se ascund in spatele bibliei si nu vorbesc din suflet ci din cuvinte scrise,de parca sunt(de fapt sunt)roboti,alt nume ce-l dau lor este brainwashed.

Ca Dumnezeu a zis asta si ailalta a facut asta si cealalta a interzis asta si a mai interzis alta si de fapt interzice orice,ca e o crima sa te masturbezi,ca e o crima sa ai fantezii sexuale ca cel mai bun lucru e sa te abtii de la cele sexuale.....etc.etc.
Apoi eu personal nu as putea trai linga o femeie care crede in abstinenta,vai de barbatul ei!Cred ca se masturbeaza la nebunie pe ascuns desigur si apoi se face ca ploua.
Lasa domne cartulia aia de-o parte si bucura-te de viata.Nu mai trai in trecut,trecutul e mort!Vreti sa aduceti in prezent timpurile de acum 2000 ani?
Atunci you got another thing coming:TRAITI CA ACUM 2000ANI,e alegerea voastra,duceti-va undeva pe o mare insula cu totii si traiti ca acum 2000 ani.
Dar NU imi dati mie pe gura ipocrizia voastra de falsi credinciosi orbiti de niste cuvinte ce mereu le luati la propriu,nu vedeti nimic intre cuvinte,pt. voi ceea ce-i important este neimportant si viceversa.Eu nu vin peste tine sa te invat ce sa faci cu viata ta,dar tu..religios habotnic care vezi ori in alb ori in negru
vrei sa-mi deschizi ochii? Cine te-a invitat si cine iti da dreptul sa ma fortezi la opinia ta?
Toti ne nastem liberi si fiecare are de ales in viata lui sau ei un drum anume,este scris ca atare pt. fiecare.Ca ai citit biblia si creieru-ti este acum uscat,nu-ti da dreptul sa tragi concluzii si sa te crezi dascalul lumii,esti f. departe de a iubi macar pe Dumnezeu asa cum trebuie iubit!!!!
Eu stiu ca nu-l pot iubi cu adevarat,dar sunt sincer si cand ma rog lui admit asta si incerc sa invat cu adevarat a-l iubi,sunt un om slab si de atatea vieti trecute il caut sa-l descopar si sa-l iubesc,dar voi,zeloti asa zisi credinciosi va bateti cu pumnii in piept ca ati dat peste Dumnezeu si-l iubiti si ascultati.Dogma doar,cult,ritual si bigotism.
Am o veste nu prea buna pt. voi:in toata omenirea daca exista UN(UNUL)adevarat iubitor si credincios in Dumnezeu din 3 milioane!Si pe acesta nimeni nu-l stie caci e modest si nu face gargara din religii si credinte,ar putea fi imbracat doar cu un sac pe el si ar trai intr-o coliba de lut undeve in India,dar este cel mai aproape de Dumnezeu,mai aproape decat orice papistasi si preoti si calugari si asceti chiar.Si Nu face propaganda din cea ce stie el.

Asa ca voi zeloti "crestini"lasati-ne in pace si spuneti-va intre voi cuvintele voastre biblice,nu le raspanditi in lume cand NU aveti menirea si puritatea de a face acest gest rar si unic.

Femeia are drepturi ca si barbatul.este rau sa faci avort,dar in anume cazuri mai delicate,nu exista alta solutie,deci sa nu condamnam far sa stim ce a dus la astfel de decizie.
Repede cu datul cu piatra,mai ales de cei zeloti "bisericosi bigoti".Trebuie sa-i invat eu biblia acum?Cand ei poate au citit-o de mii de ori ?Dar ei vad doar literele!!!
Meher Baba a fost impotriva avortului.A spus ca nu trebuie sa fugim de responsabilitati,sa acceptam viata asa cum vine si sa nu cautam scuze.Sunt impartit in doua....fiind un Baba lover desigur ca el fiind avatarul epocii,apropo
crestini zeloti NU-l mai asteptati pe Jesus....a fost deja intre noi si a plecat,putini au fost cei norocosi de soarta sa stie asta.A stat in mijlocul Creatiei Lui din 1894 la 1969.Dar asa este soarta avatarului,peste multi ani va fi cunoscut de restul omenirii,azi doar citeva milioane in toata lumea stiu cine a fost Meher Baba.

Da, Baba a fost impotriva avortului si a oricaror droguri.Personal totusi consider ca doar in cazuri f. extreme este nevoie de avort.Si sa nu dam cu parul!
Sa fim intelepti si mai deschisi in suflet,ai gresit odata,de doua ori,este ca o lectie,o experienta din care sa inveti si NU ai grija Baba te va ierta mereu!!!
Sa nu continui insa in a perpetua greseala,nu e bine sufletului tau.Se incarca de multa karma negativa si te retine din progresul catre Dumnezeu,vei avea mai multe vieti de trait in viitor in plus de cate vei avea deja de trait.

Dar mai discutam alta data zelosi credinciosi bigoti.Nu puneti la suflet cele scrise de mine,ci lasati de-o parte biblia si ganditi direct cu sufletul nemachiat de cuvinte spuse de altii,fiti voi insiva.

Randurile de fata nu-s o critica adresata nimanui si nicidecum tie Nicky,nu le spun din cuvintele altora ci sunt ale mele.
Cred ca multi din voi la cafenea ar trebui sa studiati daca real vreti sa cunoasteti si sa dati hrana sufletului vostru pe Lao Tzu si disciplina ZEN.
Nu va ancorati doar de biblie,sunt atatea credinte si filosofii in lumea asta ca nu-i de ajuns 100 vieti sa treci prin ele si sa va desteptati din vis....visele pot crea monstri(a la Goya).Descoperiti pe indienii din India ori cei din America,au o spiritualitate deosebit de mare si NU au nevoie de carti si cuvinte dupa care sa se ghideze.Dau un sfat,cine are urecchi sa auda....

Love to you Nicky,
Love&peace,Ozzy(Little Eagle Who Cries)
.........................................................................................................
"I did not come to teach but to awaken"
Avatar Meher Baba
Ki Jay



































































































#16433 (raspuns la: #16417) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
?- din pdv al barbatului care sunt - de enigmescu la: 20/06/2004 15:06:06
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
pt. ca generalul e mai mare decat sex-gentul?... ;}(aluzie la generalizarea autorului). sau poate pt. ca a face sex in culturi e cam incomod?... ;}}(gen "Ion", de Rebreanu). ori fiindca cererea pt. aprobare trebuie depusa in timp util la sediul...publicului?... ;}}}
no, acu` serios. personal am avut si continui sa am fantezii erotice nesatisfacute. n-am sa va dezvalui aici cam care ar fi acestea dar cred ca cel putin o parte din cele scrise mai sus de Ozzy as fi vrut sa le experimentez- cu amendamentul ca in public n-as putea-o face. eh, n-a fost sa fie inca, poate niciodata n-o sa fie. vreau sa va spun ca stand uneori si gandindu-ma la astfel de dorinte mi-am pus intrebarea de ce le am si de unde imi vin in minte. apoi m-am gandit la contextul in care imi apar astfel de dorinte si mi-am dat seama intr-un sfarsit ca sunt rezultatul celor de obicei vazute(la TV) sau citite in diverse reviste. ar mai fi si anturajul insa asta depinde de la caz la caz.
la intrebarea lui Daniel trebuie sa stau acum sa ma gandesc fiindca nu-mi pusesem niciodata problema asta. din cate-mi dau eu seama problema sexului, nu numai in public, a fost f. lunga vreme un subiect tabu. ma uitam chiar zilele astea la un vechi film documentar despre un trib african si-am vazut ca inclusiv la ei, care erau dezbracati(barbati, femei si copii), actul sexual nu se facea prin boscheti, pe sub copaci sau pe langa colibele alea ale lor. nu, tot sub acoperisurile de frunze. de ce, de rusine? nu prea cred fiindca v-am zis ca umblau goi si desigur nu se pune problema sa fi avut constiinta pacatului crestin. atunci ce explicatie s-ar putea gasi? ei bine, pot sa jur ca aici e vorba de CONSTIINTA omului. in noi, fara exceptii, exista sadit acel sambure de inocenta si de cumintenie care vrea sa creasca si sa dea roada mai tarziu. depinde insa de noi daca punem ce trebuie in pamantul sufletului nostru si daca vrem(aici se vede vointa) sa crestem drepti si frumosi.
sa facem o comparatie cu animalele. ele nu au ratiune, vointa proprie si sentiment asa cum avem noi. in schimb au instinctul perpetuarii speciei. de aceea nu se imperecheaza spre placere ci pt. a da nastere unei noi generatii. la oameni nu exista instinct :) desigur, desi unii mai afirma uneori ca au instincte care-i indeamna sa-si satisfaca placerile/poftele. alea nu sunt instincte, in opinia mea, sunt ispite. ati vazut dv-stra sa manance vitele pana vomita? sau sa bea mai mult decat le trebuie? sau "sa stea calare" ore in sir, zile in sir? dar la noi ati vazut? prin urmare ce facem, ne lasam condusi de judecata sau de numitele ispite? tin sa va spun ca totul porneste din gandirea omului. nu exista nici macar o singura actiune intreprinsa de un individ care sa nu treaca fie numai si prin subconstientul acestuia. iar subconstientul e ceva cu care nu te poti juca. stiti cum actioneaza si reactioneaza acesta? cam asa: azi iti spune sa te uiti la o revista porno/sexy; maine te pune sa-ti iei o caseta video ca, deh, ti s-au umflat...amigdalitele; poimaine nu mai poti suporta AMINTIRILE alea erotice fara a fi satisfacute in vreun fel si te trezesti ca mergi ca somnambulul la...Wecinul Costica / sa mai faci o manarica; nu mult dupa aceea, cotropit de-a dreptul de tot felul de iluzii cu acele imagini virtuale(ca-s doar in mintea ta), vezi o "gagica", o "puicuta" ce-si falfaie pectoralii pe strada ca gaina tartita pe gard, si nu te mai poti abtine sa n-o-ncerci. vrei cu tot dinadinsul sa o ai, sa o posezi nebuneste. ii ceri asta si daca refuza o iei cu "japca"-asa se zice pe la noi. scenariul poate sa difere, ce vreau eu sa zic e ca totul porneste de la VAZUT si se petrece in continuare exact ca in cazul drogatilor care ar vrea sa renunte dar nu mai pot fiindca atat trupeste cat si sufleteste sunt bolnavi. dar sa revin de unde am plecat.
nu cred ca sexul IN PUBLIC este vazut ca un rau numai din motivele prezentate pana acum de ceilalti cafegii. dar mi se pare ca cineva totusi a atins punctul pe care vreau eu sa-l pun aici. in fine, cand doi fac sex fara a le pasa de cei din jur e semnul insolentei, indolentei, indecentei, NE-rusinarii(stim noi unde duce lipsa acesteia), al obrazniciei si al derogarii de la orice bun simt. prin bun simt se intelege constiinta umana (despre care v-am vorbit) care poate face distinctie intre ce e bine + frumos si rau + urat. asadar de aceea mi se pare mie ca in mai toate popoarele sexul in public este considerat, daca vreti, ca o viroza periculoasa ce se intinde cu repeziciune. de starpit nu se poate starpi cu siguranta, insa se poate trata.
"trupul e o buna sluga, dar un rau stapan!"
just me
Pt.Steve Irwin...Enigmescu - de Little Eagle la: 25/06/2004 01:10:40
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
Dear Bro,

Hey mate,I really LOVE Steve,he's the best!!!
Tiganiada de Budai Deleanu?Just cracking a joke and having a Fosters beer.HA!

Dupa cum stii am cunoscut multe ,am trait destule,si printre altele am cunoscut si o gramada de tzigani.
Desigur ca sunt inruditi cu indienii din India,odata am scris ceva despre radacinile lor.Ei au crezut in avatarul Rama,cu timpul au fost numiti ...roma(provenind de la Rama)si apoi si romi.

Sa spun sincer ,eu am putin sange de tzigan in mine,dar se pierde in trecut,nu stiu daca m-as numi real tzigan.
Sunt o lume aparte insa,f.aparte si din proprie experienta iti zic ca sa NU ai incredere in ei deloc,chiar cand te coplesesc cu cadouri si petreceri de mare lux.Cu ei mereu trebuie sa ai ochii in 4!!!!
dar sa mai stii ca uneori,daca simt ei si deodata li se scoala ca vor sa faca ceva pt. tine,doar cand au ei chef...atunci vor face 100%!!!!
Si nu cer nici o recompensa!

Prin 1977 am lucrat 1 an la o intreprindere in Buc.numita ISPIF,eram mereu cu alti 2 colegi,un inginer si sofer,plecati prin toata Ro. sa facem poze si masuratori pt. terenuri de agricultura.
Odata am fost in Alba Iulia,si am avut ceva probleme cu primaria pt. autorizatii etc,dar un tzigan gras si mic a rezolvat totul in cateva min. Era Burlibasa Orasului si tziganii lui munceau la constructii off the books,si deci nu erau pe state de plata dar luau bani desigur si primarul era in palma Bulibasei!

Au lucrat pt. noi,ne-au ajutat cu caratul aparatelor etc. si la fel cu cazarea pe ....gratis la hotelul cel mai mare din oras,noi am luat chitantele sa ...dovedim ca am platit ca sa fim remunerati la Buc. de Institut!HA!
La fel si transport etc.
Tziganii,au fost la inaltime!Bulibasa lua toti banii de la ei si apoi avea grija de ei cu mancare ,haine si bautura.Toate femeile din satra treceau mai intii pe la el inainte de a fi maritate,el personal avea dreptul la orice femeie ,fie fata mare fie maritata.Avea 3 neveste.

Cand am plecat dupa 5 zile,Bulibasa a dat un mare ospat in camp deschis la satra lui.nu departe de ditamai palatul ce avea....avea 3 masini,f. f. de prost gust(Kitsch TOTAL!)cu ciucurei la geamuri si multe statuete de plastic,perdele si culori combinate...aiurea,verde ca prazul cu rosu deschis si galben...te durea capul!

In fine,petrecerea a fost colosala!!!!S-au taiat 2 porci mari,2 capre si 8 pui,tot ce nu se gasea pe piata in Ro. am avut la un praznic de povesti!!!Salamuri,branze,peste,carnati,bere straina,vinuri in prostie,tzuica,palinca,cozonaci mancam ca la un ospat de-l lui Henry the VIII !!!
Dansuri din buric,femei tziganci imbracate ca de ceremonie,tziganii insa beau in prostie lazi de vin spumos,le place,mai ales cel roz!
M-am simtit tare fericit cu ei,am dansat,ne-am pupat,erau unii care treceau granita cand li se scula lor spre Iugoslavia,faceau trafic cu aur,nici nu aveau pasapoarte decat false.

Dar ce sex am avut....mama mia!!!!Bulibasa mi-a dat sa ALEG pe cine vreau,m-a simpatizat din prima data cand ne-am vazut.Am avut petrecerea sub un cort imens,am fost cam 200 persoane,primarul si el!
Era o coliba de lut si acolo m-am destrabalat cu 2 tziganci la 17 ani,crede-ma ca erau frumoase!Am ales pe spranceana!

sincer ,parerea mea e ca sunt oameni f. okay!Stiu ca fura,pun blesteme,fac multe lucruri rele,dar sunt si ei oameni,cand traiest intre ei ,abia atunci iti dai seama.
In Buc. am avut multi prieteni tzigani,ne adunam uneori cate 10-16 la unul din ei acasa in Damaroaia(imi aduc aminte,pe nume Muie tziganul),jucam barbut sau luati roma ori poker sau ...remi pe bani desigur.
Unii purtau pistoale.....i-am vazut inarmati,dar neaparat fiecare avea un sis lung la picior sau la spate la curea.
Odata Muie avea un TV si VCR,in Ro. doar elita de sus avea asa veva,era la inceputuri.JVC.Avea filme pe casete si facea bani (word of mouth) cerind 50 lei de pers.sa vada filme,si ne adunam in casa lui vreo 30 tineri in fiecare seara.
facea Muie o avere.Eu si gagicile mele de pe atunci nu plateam.Uneori faceam diverse lucruri pt. Muie,mergeam pe Lipscani si vindeam la negru Kent ori Pall Mall,Marlboro,tigari de contrabanda.

La fel vindeam(cei ce -si aduc aminte si au trait vremile),spray Rexona,sapun Rexona,Lux,..."blugi" Roy Rogers si Levy's.uneori si pantofi de dama.
Ce-mi dadea Muie aia vindeam.

Si uite cate stiu si cate experiente am trait in viata,mereu am vrut sa cunosc multe sa traiesc totul posibil la limita,live for today,tomorrow never comes.
Dar despre tzigani,sunt cu ei my brother la fel cum sunt si cu tine.
Cand nu te miros ei,si nu te cunosc anticipat(sa stii ca au un al 6lea simt)te vor trage in piept la orice secunda.
daca vad in tine un smecheras,te lasa in pace si te respecta.

Eram cu ani in urma la Paris la Notre Dame cu Marilyn sotia,si multi tzigani,desigur femei...barbatii nu muncesc!
daniel trebuie ca stie cati sunt pe acolo.
Eram pe o banca si au venit 2 la noi cu cersitul,le-am dat 5$,au plecat,dupa 5 min au revenit....si le-am auzit vorbind si in tziganeste si in romaneste amestecat,cum ca suntem de jumulit....
Cand au venit la banca le-am zis in rom. " sa-si rada pizdele in fata altora" e o expresie pt. ei f.dura legata de cersit si a nu fi sincer.

Apoi am zis ca le fac un buzunar in stomac imediat daca nu se uschesc din fata mea,si au plecat zicand multumesc conasule.

Dar astea pe moment cu tziganii,am de lucru,nu stiu inca daca azi ori incep maine.Agentul meu m-a telefonat dar cand fac altceva,ca acum,Nu intrerup ce am inceput nici pt. bani macar!Asa ca-l las sa astepte.

Love&peace,
Ozzy(Little Eagle Who Cries)



























































































































Zaharia Stancu - de F16_Ghost_Rider la: 24/07/2004 00:54:47
(la: Cele mai frumoase poezii)
Unii-mi spun ca esti inca frumoasa
Eu nu te mai vad azi in nici-un fel
Altadata vietuiam in coliba
Si visam ca traim in castel

Poti sa ma duci intr-o vale adanca
Si sa-mi spui ca ma porti pe campie
Ori despre-un crang de marunte vlastare
Sa-mi spui ca-i o batrana vlasie

Nu stiu in ce parte se afla apusul
Nici rasaritul incotro vine
Unii-mi spun cu cat esti mai orb
Cu-atat lumea o vezi mai bine

Nu-mi mai vad nici macar mainile
Cand le duc la gura sa mi le musc
Altadata ocheam Steaua Polara
Si trageam in ea s-o impusc
#18312 (raspuns la: #17756) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ozzy, - de Jimmy_Cecilia la: 07/08/2004 22:54:29
(la: Sexul la serviciu)
in paranteza zis, nu am baut nici o data, nici macar bere, cat despre drog, nici n-am incercat macar...
însa stiu care-i tragedia drogului, o prietena buna si-a pierdut copilul.., niste cunostiinte ale mele au nepoata de 24 de ani care se drogheaza.. o alta tragedie...

nu draga, nu ne-am trezi nici la hotel nici acasa... eu as ramane pe plaja si tu la spital, cu câteva oscioare rupte, e drept dar întreg...

dar daca pune al meu mâna pe tine, LOOOL, n-ai mai face sex în veci, ca ti-ar taia-o de la radacina, de ti-ai pune pe urma intrebarea daca nu ti-a transplantat una de femeie... he, he,he, ca nu degeaba îi el chirurgian :))

între altele, bine mersi si n-am avut nici o data nevoie sa-mi tina cineva lumânarile...
în principiu, pe la noi este viata privata, pe care n-o discutam sau povestim..
da' stii si tu, câte colibe, atâtea obiceiuri...
:))
#19343 (raspuns la: #19341) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cartea marele mister.... - de cosmacpan la: 25/09/2004 21:37:25
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
Cartea, marele mister
Deruland mesajele acestei sectiuni trebuie sa marturisesc ca am doua bucurii si o tristete (ca in patru nunti si o inmormantare). Prima bucurie este ca nu sunt singurul contaminat cu acest virus « vorbulitza de la Alice: fugi cat te tin picioarele, 'chestiile (astea) interesante' dau dependenta. eu nu cautam nik pe net, cand am dat de teroarea, extazul si umilinta ultimului an din viata mea. fugi, om bun, ca-i mai rau decat orice drog » (si e vorba de virusul numit carte si nu cafenea), a doua bucurie e ca am reusit sa-mi « infectez si copii cu acelasi virus » caci numai o nebunie poate sa te indemne sa mai cumperi carti pe care sa le si citesti cand poti afla mult mai repede si usor tot felul de lucruri de la tv-u. Tristetea consta in faptul ca de multe ori uitam si incepem sa ne « fudulim » cu ce avem. Pentru mine cartea este un mister, este ceva plin de viata care te cauta si te gaseste (si nu invers cum s-ar putea crede). De ce spun acest lucru : pentru ca am tavalit in avalansa uitarii carti deosebite (pentru care nu eram inca pregatit) si au fost momente de vraja si mister cand am pus mana pe ea si nu am mai lasat-o sa-mi scape. De ce am pus mana ? pentru ca-mi facea cu ociul ? pentru ca ma atragea ca un magnet ? mister, suspans…nebunie. Sunt carti pe care le recomand si carti pe care le vreau uitate. De ce uitate ? din doua motive : unele sunt ca un cutremur devastator si simt ca n-as putea sa le mai citesc odata sau macar sa le frunzaresc (cum poetic marturisea de Arcturus - 16/04/2004 - O asa carte nu poate fi citita decat cu un sentiment de "inaltare in abisurile nebuniei umane".) iar celelalte sunt oglinda sufletului meu si recunosc ca ma doare sa vad cata uscaciune si uraciune zace si colcaie acolo, in mine.
Dar intotdeauna am avut momente si trairi si indiferent daca am trait toata « viata pe un peron » sau « in lanul de secara » intotdeauna mi-am amintit ca la « rasarit de eden » trebuie sa fie cateva « dune ». cand voiam sa plang imi aminteam « ce verde era valea mea » si-mi dadeam seama ca nu suntem decat « oameni si soareci » in acelasi timp, chiar daca suntem in « zbor deasupra unui cuib de cuci » Obraznicia facea din mine « omul care rade » iar cunoscutii ma alintau in deradere cu : ce a mai citit « magicianul ». Iar eu « Don Quijote » imi permiteam sa le raspund ca « jocul cu margele de sticla » a fost inventat pentru a tine minte numarul celor « o mie si una de nopti » iar toate « basmele » si « povestile » lor nu ma ating. Caci eram si sunt « idiotul » care la fel ca « alchimistul » speram sa gasesc « pendului lui foucault » undeva la baza, la « fundatia » lumii. Dar « numele trandafirului » staruia ca o grimasa pe buzele lor ce sopteau privindu-ma ingaduitor « asa grait-a zarathustra » si nu intelegeau ca eu dupa ce asistasem la « fenomenul pitesti » ma chinuiam sa descopar in « jurnalul fericirii » « enigma otiliei ». dupa ce raspundeam la intrebarea « cum am ajuns scriitor » cautand printre « amintiri din copilarie » « casa budenbrock » de pe « muntele vrajit » caci « maestrul si margareta » lui plecasera dupa « vrajitorul din oz » care se afunda in desisul preeriei dupa « winetoo » iar « coliba unchiului tom » era neancapatoare ca si « insula cu elice » sau « hanul ancutei ». De multe ori, noaptea pe cand « soldatul sjvek » patrula intrebandu-se « pentru cine bat clopotele », stateam ca « omida » si ma intrebam, ce face « colectionarul » daca eu raman in stadiul de larva iar « batranul si marea » sopteau : « mizerabilii », iar au aruncat « cei patru cavaleri ai apocalipsului » « valul pictat » incat o sa vezi numai « orizonturi rosii ». Dar « de la pamant la luna » e-o cale atat de lunga ca mii de ani i-au trebuit minciunii sa ajunga.
Lasand gluma proasta la o parte trebuie sa recunosc ceea ce am mai spus : nu cartile ne marcheaza existenta, ele doar ne arata ca existam, ne arata cum suntem, unde suntem si unde am vrea sa fim. La fel ca multi dintre voi am cartile mele pentru momentele de singuratate, de tristete de bucurie, cartile care imi sunt dragi si pe care nu este nevoie sa le iau cu mine pe o insula caci le port tot timpul cu mine, traiesc in mine, cresc in mine. Este cea mai teribila simbioza :
Caci fara ele as murii iar fara mine-s moarte.

Deschid fereastra si ma vad, sunt Narcis, tu esti lacul
Prin randuri-valuri ma strecor, ma regasesc, sunt altul.
O noua carte am deschis, Sesam, ce-mi dai tu oare?
O usa-n spate s-a inchis, vlastar - altoi ce doare……..

hypatia - de donquijote la: 15/11/2004 23:37:35
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
din pacate ne invartim in cercuri. macar de era in spirala mai avansam. inteleg dorinta ta de a educa. dar ce legatura are educatia morala-civica cu religia? in afara de cateva din cele 10 porunci, care pot fii gasite sub alte forme si la budisti, hindusi, indieni americani - deci sunt universal valabile - catava povesti cu talc (nu aia cu Isus cu smochinul care oare de ce nu voia sa dea rod in afara sezonului si Isus l-a blestemat?) a caror morala se poate gasii si in fabulele lui Esop - majoritatea scrierilor 'sfinte' au fost compilate in alte vremuri, in alte societati, in care majoritatea oamenilor de azi nu ar vrea sa traiasca.
si atunci vorba francezului 'a quoi bon?' - de ce sa intorcem roata istoriei inapoi, sa incercam sa educam tineretul in niste norme nepotrivite cu societatea actuala?
nu ar fii mai bine sa-i punem la citit carti? ce e rau intr-o carte ca 'Ciresarii' sau aventurile lui Tom Sawyer? au mai putine elemente de violenta si ura decat VT. si sunt coerente decat NT.
mai tarziu se poate trece la altele mai complicate ca 'Coliba unchiului Tom', sau Soldatul Schweik... aceste carti pot fii folosite ca subiect de educatie civica si nu neaparat pentru analize literare...

Am ramas un pic blocata citin - de (anonim) la: 14/12/2004 13:10:40
(la: Ce se intampla cu romanii, cu voi?)
Am ramas un pic blocata citind aceasta definitie: 'Esti roman si ai dreptul sa vorbesti despre destinul acestei tari daca ai parcurs neaparat toata mizeria bucuresteana, daca ai peste 18 ani (evident), daca nu poti ¨sa iti permiti o prietena chiar daca esti baiat destept..si nu prea urat¨, daca stii ce e aia suferinta, si daca esti in state si te cheama Tombola.'

Daca putem face ceva bine este in a-l analiza pe cel de langa noi... Am ajuns la nivelul la care am ajuns pentru ca toti ne vaitam dar nimeni nu face nimic. Asteptam sa se schimba ceva ba pe plan politic, ba al arhitecturii sau peisajului inconjurate mai la tot pasul de mizerie, ba al nivelului de trai s.a.m.d. Dar de unde vin toate? Se intreaba cineva in tara asta: 'Ce am schimbat eu, ce am facut eu sa schimb ceva in viata mea?'. Majoritatea priveste in jur si atata timp cat toti sunt ca mine, de ce sa ma complic eu sa fiu oaia neagra? Astept sa vad ce va fi! Stam toti in bataia vantului... Ne vaitam ca este mizerie la tot pasul, incepanad cu strazile 'moderne' si pana pe 'landscape-urile' montane de inalta altitudine cu care mandrim. Cine face mizeria? Noi toti, si tot noi toti ne vaitam de ea. Schimbarea incepe cu fiecare, nu se poate schimba ceva atata timp cat la nivel individual toti incurajam mersul in linia mostenita. Ne ignoram tinerii, este uimitor cum Arcturus vede viata la cei 18 ani; si cand ti se da in cap la o asemenea varsta spunanduti-se ca nu esti roman doar pt ca nu indeplinesti 'conditiile' de a fi peste 18 ani si a fi sarac, ce asteptari si sperante sa mai ai de la societatea in care traiesti?! Trebuie sa invatam sa fim receptivi la tineri, la modul in care ei vad viata... Traim cu prejudecata ca 'ai facultate, esti destept'... Studiati viata in multe centre universitare in care multi patrund ca 'studenti' cum necum, si termina tot in acelasi mod, cu pretentia de a fi considerat 'intelectuali'. Suntem asadar o tara de intelectuali, fie la stat, la o sectie usor accesibila, fie la stat la cu taxa, fie la o particulara, tinerii reusesc sa se agate petrecand cativa ani pt a obtine 'diploma' de intelectual, cu care au 'dreptul' de a cere respect si a-l oferi nimanui...
Mergi pe strada in Romania si vezi numai frunti incretite, toti alergand care incotro intr-un haos de nedescris. Batranii vad speranta in tineri, da-ti sansa tinerilor sa ne invete...Daca franam tinerii, cei care inca nu au prins gustul amar si vad viata cu alti ochi, de ce sa nu le dam sansa sa ne invete lumea lor?! Varsta ne da dreptul de a ne considera atotstiutori?!
Daca vrei schimbare, incepe cu tine insuti!

Si daca altii au mai mult decat tine, sunt cu un pas mai sus, sunt realizati material, foarte frumos. Invata domnule de la ei! Ce au facut? Care le-a fost viata? Cu siguranta nu au stat privind in jur si criticandu-i de 'vita straina' pe cei superiori lor dintr-un punct de vedere sau altul.

Mergand in viata orientandu-ne dupa 'capra vecinului', ne vom duce dupa ea dupa o viata in care nu am contribuit cu nimic societatii si culturii in careia 'pretindem' ca am apartinut.

'Un invatat Zen a trait intr-o coliba saracacioasa la poalele unui munte. Intr-o seara, pe cand era plecat din coliba, i-a fost intrat in locuinta un hot care si-a dat seama ca nu avea ce gasi in habitatul invatatului. Pe cand surprinse hotul in coliba, invatatul rosti: 'Ai facut un drum atat de lung sa ma vizitezi..., nu trebuie sa te intorci cu mainile goale. Te rog primeste hainele mele drept cadou'. Hotul a ramas uimit si luand hainele oferite o lua la fuga din coliba. Invatatul, stand dezbracat si privind luna se gandi: Bietul de el, mi-as dori sa-i fi putut oferi luna aceasta minunata...'
banc de dimineata - de Horia D la: 11/04/2005 16:13:22
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
Dintr-un avion cuprins de flacari sar pe rand pasagerii cu parasuta
exact peste un trib de canibali. Primul care ii vede este fiul
capeteniei canibalilor, care fuge repede la tatal sau:
- Taticul, aterizeaza unul gras!
- Gras? Cu varza!
Dupa doua minute:
- Taticule, aterizeaza unul slab!
- Slab? La gratar!
Dupa alte doua minute:
- Taticule, taticutule! Aterizeaza o blonda sexi!
- Blonda, sexi? In coliba!
- Si mama?
- Mama? Cu orez!
#42905 (raspuns la: #42903) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Radule, sufar de-acelasi simptom,... - de cico la: 08/07/2005 05:00:44
(la: Confesiunea unui om obisnuit)
...dar nu-s convins c-avem aceeasi boala. N-o sa te fac sa regasesti ceva ce eu nu mai caut. Ca tine poate, am idolatrizat cindva conceptul, l-am pus pe-un piedestal si am privit prietenia asortata de-aceleasi principii ce-mi ghidau viata. Gindeam naiv ca oamenii-s apropiati de idealuri comune. Am dat continuu, pina am obosit sa dau. Mai grav, am devenit constient ca nu-i bine sa dai : cu cit dai mai mult, cu-atit strici o balanta fragila si-l faci pe celalalt sa se simta mai indatorat. Chiar daca n-am cerut nimic. Nici macar sa mi se raspunda cu-aceleasi ginduri sau cuvinte cind eu ii vorbeam ca mi-e prieten.

Viata te strica si te-ndeparteaza de altii. Unul o ia spre yoga, iar celalalt spre opulenta occidentului. Devii gelos ca odrasla lui e mai perfecta ca a ta, ca el si-a luat casa de carton si tu nu, ca masina lui are cinci cai-putere mai mult, ca sotia lui e mai galanta, ca prietena lui te-a preferat apoi pe tine... Compari fara sa vrei, din inconfort cladesti distante, lasi timpul si spatiul sa va separe. Pina ce prietenul de altadata iti devine o fotografie alb-negru din trecut, o amintire mai mult dureroasa.

Nici eu nu mai pot sa privesc prietenia cu ochi calzi, nu mai cred in ea cum am crezut altadata, mi-e prea obosita inima sa mai stea pe receptie la oful altuia. Plus ca nu mai cred in aceste ofuri. Prea multi se vaita, pe prea putini ii doare cu-adevarat. Destui te vor prieten cind ai ceva sa le oferi, cind mor ei de singuratate, cind singuri te inalta pe-un platou pe care nu esti si n-ai vrea sa fii. Devii vedeta de cinema a acestor prieteni-paparazzi, ca sa te jupoaie mai bine prin curiozitatea si amestecul in viata ta personala.

Sint satul si de atitea intentii bune, de falsa compasiune, de intelegerea pe dos a situatiilor, de "tu esti suparat sau de ce nu-mi vorbesti" cind esti prea obosit si vrei s-atipesti oleaca singur. Ajungi sa preferi prietenia simpla si joviala "de pahar" sau de "iarba verde", la care intre doua "unde iesim week-end-ul asta?" nu se intimpla mai nimic.

Nici eu nu mai cred ca oamenii se pot iubi simplu intre ei. Prea multi vorbim de "reusite" personale, de adaptari si integrari, si ne tradeaza tonul nevrozat. Ne trecem poze colorate cu figurile noastre deja impietrite in nemiscare pe fundal. Am murit deja poate, dar inca ne mai amagim cu gindul ca traim. Traim ca sa impartim zimbete de convenienta, telefoane de curtoazie, conversatii pe chat sa umplem timpul la servici. Si ne-amagim ca avem intr-adevar o groaza de prieteni. Din care multi vor disparea cu siguranta din jur cum vine lupul sa sufle in coliba, la prima problema serioasa de separare in cuplu, prima problema serioasa de bani sau prima cadere fizica, de oboseala.

Am obosit si eu sa fiu prietenul altora. Va multumesc totusi pentru atentie...
gigi - de Horia D la: 16/08/2005 22:46:29
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
sti de ce se zice "it rains cats & dogs"? De mult de tot, cand se traia
in colibe, cand poua tare, se aduceau animalele inauntru...

jimmy/fefe,
pai un cuvant poate fi un verb, adjectiv, sau un substantiv, ca de exemplu:
"f#ck you, you f#cking f#ck"
#65717 (raspuns la: #65714) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poezie...din folclorul copiilor - de cosmacpan la: 26/08/2005 23:40:32
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
in poiana din padure
aveau casa trei pitici
unul facea cafea buna
si-altul manca doi pui fripti
numai unul bea mai frate
cico de cadea pe spate.
ca sa nu se baloneze
si in can(i) sa se-mbaieze.
din poiana-n bucuresti
arcul tre' sa-l ocolesti
si-ai sa-auzi vantul cum cheama
frunza-n codri de arama
s-in spate la national
e coliba lui mos sam.
pam, pam.
#68331 (raspuns la: #68278) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...