comentarii

colier alb


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
... Louvre alb si Sena sub ninsoare - de mapopescu la: 05/01/2004 16:38:36
(la: Iarna la Paris (I))
asta mi-a fost dat sa vad anul trecut. eram in Louvre, cu familia, cind a inceput sa ninga cu niste fulgi mari si grasi, asaaaa ... de Craciun ardelenesc. intr-o jumatate de ora cit a durat sa iesim (caci fetita mea inca nu vazuse zapada!) se facuse totul alb afara. Sena sub ninsoare! incredibil :)

dupa o bulgareala buna ne-am adapostit la un traiteur chinois si am savurat ceva cald, ca era zapada adevarata, de aia umeda si rece ;)

la revenirea acasa (la 15 km de Paris) am "ratat" la mustata un buson pe autostrada A10 ce incepe aproape de casa mea. buson ce a durat pina a doua zi dimineata :D

apoi au urmat vreo 8-10 zile de zapada - am facut poze cu toate locurile ce imi placeau de pe linga casa, curtea, parcul din Sceaux etc cu zapada, asa de bizar mi se parea.

sau sa conduc pe zapada :)) o placere, pe bune! nu pe autostrada totusi:)
Despre poezie - de (anonim) la: 30/10/2004 05:43:05
(la: Cele mai frumoase poezii)
Despre poezie

Când dorim să exprimăm o idee cu maximă precizie, alegem cuvintele cele mai expresive şi mai potrivite scopului, fără a ţine cont de careva reguli, în afară de regulile gramaticii – astfel ne exprimăm în proză. În proză ideea este componenta primordială şi cea mai importantă, stilul şi vocabularul utilizat slujesc ideea, creând climatul psihologic adecvat unei perceperi optime. Poezia tradiţională, dimpotrivă, presupune respectarea strictă a unor anumite reguli, care impun un ritm şi un tip de rime unic pentru poemul respectiv. Necesitatea de a rima versurile impune căutarea cuvintelor care rimează cu cele deja găsite, iar asociaţiile care apar pe parcurs îmbogăţesc ideea iniţială cu noi nuanţe, îi dau o turnură neaşteptată, descoperă faţete şi contururi nebănuite. Acesta îi aplică jocului de-a versificarea un farmec deosebit, prospeţime şi mister, oferindu-ne emoţii inegalabile. Este lafel cum ai păşi pe un tărâm neexplorat, într-o junglă deasă fără cărări bătătorite, care îţi dirijează ea-înseşi paşii, obligându-te să învingi obstacolele apărute pe neaşteptate în cale. În schimb, îţi dăruieşte privelişti minunate după fiecare stâncă ocolită, iar dacă te pricepi să nu pierzi orientarea, vei ajunge unde ai dorit după o călătorie palpitantă şi plină de aventuri. Astfel constaţi cu uimire că ai exprimat ideea poate chiar mai bine decât ai fi făcut-o în proză, deşi aceasta a suferit o metamorfoză uluitoare, ca o femeie care pe un corp frumos de la natură îmbracă o rochie minunată, care îi scoate în evidenţă şi îi amplifică frumuseţea. Butonul a pleznit, scoţând la iveală farmecul florii, un fluture încântător şi-a luat zborul, părăsind crisalida uzată.
Pe de altă parte, nu e nici o pagubă, dacă busola, brusc, se strică şi nu-ţi mai indică corect direcţia. Mulţi călători, rătăcindu-se, au făcut descoperiri extraordinare. Columb, după cum se ştie, a luat calea spre India, dar a descoperit două continente noi şi o mulţime de insule! Important este să găseşti, totuşi, drumul spre casă.
Minunat este faptul, că restricţiile pe care ne-am propus să le respectăm nu numai că nu ne-au încurcat, ci ne-au şi ajutat să obţinem efectul optimal, răsplătindu-ne eforturile cu vârf şi îndesat. Din păcate, astăzi poezia tradiţională este privită ca o Cenuşăreasă care a zăbovit să plece de la bal după termenul fixat, trezindu-se din scurtul ei vis în rochiţa veche chiar în mijlocul cucoanelor gătite şi a cavalerilor dichisiţi. Jocul de-a rimele nu mai pasionează poeţii, considerându-se demodat şi învechit. Şi e păcat! Versul alb, deşi îţi permite să-ţi expui ideea “goală” cu eforturi minime, fără a fi constâns de oarecare condiţii, nu-ţi oferă satisfacţia de a învinge multiple şi variate obstacole pe un drum întortocheat şi anevoios, nici posibilitatea unor descoperiri neaşteptate în jurul propriului tău gând. Până la urmă se constată că o formă perfectă din punct de vedere estetic slujeşte ideea cu mai multă fidelitate şi o scoate în evidenţă, urmându-i contururile ca propria ei piele. Frumuseţea mişcă sufletele şi le face mai receptive la ideile, pe lângă care mulţi ar trece cu nepăsare, fără a le lua în seamă.
Simplul fapt ştiinţific, că unele stele pe care le vedem se află la depărtări imense, de mii de ani lumină, tulbură puţine persoane sensibile, pe când versurile des citate
“La steua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii, să ne-ajungă…”
au miraculosul dar de a trezi imaginaţia, făcându-ne să conştientizăm ideea nu numai cu mintea, dar şi cu sufletul. Omul este o fiinţă complexă, în care simţurile, emoţiile şi raţiunea trebuie să conlucreze.
Puţini sunt acei, care au un văz deosebit de ager şi pătrunzător, fiind în stare să distingă asemenea detalii, care le scapă altora. La fel, puţini oameni posedă o sensibilitate ieşită din comun, şi mai puţini au darul a o face un bun al tuturor, creând opere de artă care apropie realitatea de sufletele noastre. Un adevăr amar, trecut prin inima poetului, devine o durere sfâşietoare, care se amplifică, intrând în rezonanţă cu inimile tuturor, devine un clopot de alarmă care trezeşte sensibilitatea publică şi mobilizează forţele spirituale ale organismului social în faţa primejdiei. Nu întâmplător poeţii s-au pomenit întotdeauna în epicentrul erupţiilor sociale. Dar şi în condiţiile unei acalmii relative poeţii găsesc destulă hrană pentru a alimenta şi a creşte această floare rară, pe care o numim poezie. Rostul ei este să ne sporească sensibilitatea, descoperindu-ne esenţa fenomenelor de natură spirituală şi frumuseţi care altfel ar trece neobservate, tot astfel precum ochelarii servesc pentru sporirea văzului, dezvăluindu-ne calităţile optice ale obiectelor materiale. Prin urmare, poezia este un instrument care prelungeşte posibilităţile noastre de a percepe Frumosul dincolo de limita individuală a fiecăruia.
Dacă ne referim însă la substanţa ei, putem spune că poezia este o sinteză a ideii cu trăirea emoţională şi veşmântul ei verbal, sonor. O îmbinare armonioasă a acestor componenţi este absolut necesară - lipsa sau slăbiciunea unuia dintre ei poate desfiinţa poezia. Când scriem poezia pe hârtie, nu facem decât să o notăm, să-i dăm o formă materializată. Evident, că această materializare a unor elemente în fond nemateriale este imperfectă. Partitura unei simfonii încă nu este muzică - muzică ea devine doar atunci, când îmbracă veşmântul ei sonor şi emoţional. O interpretare proastă o desfiinţează, una excelentă o renaşte. La fel şi poezia - cititorul îi redă haina sonoră şi emoţională după priceperea sa - cu mai multă sau mai puţină dibăcie.
Poezia scrisă pe hârtie este doar o jumătate de poezie. Poezie cu adevărat ea devine numai atunci, când este declamată într-o manieră sinceră, adecvată conţinutului său ideal şi emoţional. În realitate acest lucru se întâmplă destul de rar, deşi este foarte important. Poezia trebuie să sune, să acţioneze asupra ascultătorului prin toate mijloacele de care dispune, prin toată vraja ei lăuntrică. Este greu de spus, din ce se compune această vrajă, dar ritmul, rima, melodia versului sunt componenţi importanţi ai acesteia. Aici se adaogă intonaţia artistului, calităţile melodice ale vocii sale, precum şi sensibilitatea lui, inteligenţa lui, care îl ajută să pătrundă conţinutul ideal şi emoţional al poeziei, să ghicească fără greş interpretarea adecvată. Un poem cu o deosebită încărcătură emoţională, în opinia mea, solicită o declamatoare cu voce joasă, adâncă, plină de o forţă reţinută izvorâtă din interior,cu o manieră de declamare care ar produce impresia că cuvintele sunt smulse din propriul ei trup, sunt rupte din propria-i carne. Dar poezia nu trebuie urlată, sentimentele mari vorbesc mai mult în şoaptă - o şoaptă adâncă, grea, dureroasă.
Mă întristează nespus o poezie prost declamată, mai ales dacă aparţine unui mare poet. Este o profanare. Nu ştiu de ce s-a înrădăcinat convingerea eronată, că pentru a interpreta opere muzicale trebuie să faci şcoală, iar pentru a declama versuri nu trebuie decât să înveţi cuvintele. Sunt categoric împotriva acestui mod de gândire. Pentru a putea declama versuri trebuie să înveţi această artă deloc simplă. Trebuie să munceşti, să experimentezi, să-ţi pui în valoare calităţile artistice - dacă le ai, desigur.
Eu nu accept anumite maniere de declamare, printre care şi cea dulceagă, lascivă, excesiv feminizată. Nu-mi place nici stilul de incantaţie şamanistică, în care poezia este interpretată ca un descântec vrăjitoresc. Îmi place maniera naturală, sinceră, sufletistă, deşi accept şi chiar consider necesară scoaterea în evidenţă a ritmului interior al versului, precum şi jocul uşor al vocii, valorificarea calităţilor ei melodice. Este extrem de important să respectăm o corelaţie armonioasă între toate aceste elemente. Simţul măsurii este măsura talentului artistului.
În ceea ce priveşte veşmântul verbal al poeziei, acesta cere o atitudine lafel de responsabilă, o muncă grea şi minuţioasă de selecţie şi prelucrare a materialului. Limbajul poetic cere o atitudine deosebit de grijulie din partea acelora, care pretind (cu temei sau fără) că fac poezie. Din păcate, unii dintre aceştea nu-i acordă mare importanţă, neglijându-l cu uşurinţă. Suntem obişnuiţi să mizăm întotdeauna pe har, pe miracolul inspiraţiei, pe spontaneitate, pe multe alte “miracole”, fără a ne îngriji să depunem careva eforturi intelectuale pentru a ne cultiva şi îmbogăţi sufletul nu numai cu valori morale, dar şi cu acele cunoştinţe concrete, rodul investigaţiilor uriaşe pe care le-a întreprins omenirea în zona tăinuită şi inaccesibilă filistinului, pe care o numim Poezie. O asemenea atitudine dezvăluie subdezvoltarea noastră spirituală, pe care o constat cu amărăciune. Mi-ar fi greu să-i zic pe nume virusului, care i-a atacat pe toţi membrii societăţii noastre, dar denaţionalizarea, devalorizarea cunoştinţei de carte, cultivarea atitudinii agresive şi dispreţuitoare faţă de intelectuali (nu găsesc un termin mai potrivit pentru a desemna omul care posedă cunoştinţe vaste, suflet mare şi înalte calităţi morale) au fost condiţiile favorabile pentru ca acesta să prospere. Acum, dacă dorim să ne vindecăm, nu mai putem subaprecia tezaurul spiritual pe care l-a acumulat umanitatea timp de secole şi milenii, nici pe purtătorii lui.
Dar să ne întoarcem la oiţele noastre, cum spun francezii. Oricine simte în sine aplecare sufletească spre poezie şi doreşte să facă poezie, trebuie să înveţe ce este poezia, nebizuindu-se pe cunoştinţele fragmentare pe care le capătă în mod spontan. Un muzician consacrat este obligat să cunoască secretele meseriei sale, iar măsura în care le cunoaşte este un indiciu important al valorii sale ca maestru în arta muzicii. Tot astfel un poet este obligat să fie un adevărat maestru al cuvântului poetic, un iniţiat în secretele “ars poetica”, care este o artă şi o ştiinţă în acelaşi timp. Sensibilitate, intelect, cunoaştere şi măestrie - iată patru piloni pe care se sprijină templul Poeziei. Slăbiciunea unuia dintre aceştea poate fi fatală - fiecare trebuie să fie suficient de durabil pentru a-şi îndeplini misiunea. E adevărat, uneori surplusul de vigoare al unuia poate substitui şi camufla slăbiciunea altuia, dar până la o limită doar. Templul Poeziei nu poate sta în trei picioare.
În primul rând, un poet trebuie să-şi cunoască la perfecţie materialul, din care îşi durează opera, adică limbajul poetic. În general, nu putem alcătui un dicţionar complet al limbajului poetic, care ar conţine acea submulţime a unei limbi, despre care putem spune: aceste şi numai aceste cuvinte pot fi admise într-un poem. Ca limba însăşi, limbajul poetic este supus unei fluctuaţii permanente, unei dezvoltări continue - unele cuvinte apar, altele dispar din uz. Limbajului poetic îi este caracteristică însă o anumită adâncire în trecut, el conţine unele cuvinte arhaice, ieşite din uzul cotidian, şi admite cu greu neologismele, doar după un proces de “rotunjire” prin folosire frecventă, când acestea devin familiare şi se înscriu cu succes în peisajul lingvistic respectiv. Acest proces este aidoma lucrului de secole al fluxului, care rotunjeşte şi cizelează pietricele diforme, comunicându-le formă, luciu şi culoare. Fluxul netezeşte muchiile ascuţite, curăţă impurităţile şi transformă pietricelele obişnuite în comori strălucitioare. Dar această muncă necesită timp şi nu suferă graba. Cuvântul îşi poate găsi locul în colierul unui poem numai după ce a căpătat forma, luciul şi culorile necesare, potrivite mediului lingvistic respectiv.
Adela Vasiloi
#26945 (raspuns la: #13613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"caracteristicile -alb/ocru-." pentru mya, - de DESTIN la: 15/01/2005 17:55:33
(la: Culoarea in viata)
Eu iti multumesc, este un studiu individual dupa cum aminteam intr-un comentariu anterior.

Interesant de urmarit prin comparatii cu teste de culoare deja "consacrate"

Oricum o documentare in domeniu este o incursiune in fascinanta lume a cromaticii.

Alb ( ales din plaja(grila) griurilor ) pe primul loc urmat de ocru (ocru-rosu)

Contactul vizual cu efectul de rosu si-a creat o complementaritate prin interpretarea acestui semn senzorial.

Sub impresia unor impulsuri launtrice, ocrul-rosu, rosul in ansamblu a fost comparat cu chipul soarelui cu vatra de jaratic a focului aprins, cu singele, acesta ca semn al vietii terestre.

Exprima agitatie,o impotrivire impotriva oricarei forme de stimulare.

Iritabilitatea va guverneaza,pot apare nevroze.

Pesimismul domina in gandire,dificultati in activitate,falsitate,improvizatii.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#33494 (raspuns la: #33456) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alb si negru - de Dinu Lazar la: 18/04/2005 06:40:12
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Pentru cine e preocupat de imaginea alb negru, care are imense valente estetice si un impact indiscutabil, pentru cine stie sa construiasca plastic imaginea - exista citeva situri unde se explica in amanunt procedeul, care inseamna mult mai mult decit simpla desaturare sau trecere in alb negru automata:


http://www.schewephoto.com/workshop/

http://www.fredmiranda.com/software/

http://pixelgenius.com/gallery-images/Color-to-BW/index.html

http://www.pixelgenius.com/photokit/index.html

http://www.northlight-images.co.uk/bwfromcol.html

http://www.jakerlund.net/page.php?id=6

http://www.theimagingfactory.com/data/pages/info/cbwp.htm

http://www.powerretouche.com/

http://www.visinf.com/gs/ps/

http://www.russellbrown.com/images/tips_movies/ColortoB&W.mov
#44141 (raspuns la: #44086) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
e clar mai alb pe negru E ILE - de atheist la: 04/07/2005 10:32:27
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
e clar mai alb pe negru E ILEGAL!!!!!
care nu putetzi intelege alb pe negru n-are nimeni cum sa va explice altfel (de ce sa-i faci KARMA).....nu e nici o filosofie si nici o neclaritate : E ILEGAL.....

pe de alta parte atat timp cat pot imprumuta un dvd de la prietenul si sa ma duc acasa la mine sa il vad fara a fi persecutat de lege sau cautat de RIIA or FBI cred ca nu e cinstit.... adica daca ii persecutam pe unii trebuie sa ii tratezi pe totzi la fel.....
#57892 (raspuns la: #52582) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alb, sec si rece - de maan la: 11/09/2005 23:29:16
(la: La o cana cu vin !)
negru-sange, de la camara.
un pahar si nu mai mult.

daca-l vreau, sfidez cutuma si-l beau alb, la friptura de miel.

spritu', ca mereu - sarilegiu!!!!
sampanie - muiat buzele la urari si-atat.
#71405 (raspuns la: #71391) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
0-1/alb-negru - de Andre29 la: 19/01/2006 10:10:07
(la: Tehnici de resemnare)
alegeri binare, O si 1, alb si negru, cateva din gandurile exprimate aici ... unii oameni pot gandi in alb si negru, altii vad si nuantele de gri ... atunci si modul in care alegem este diferit... putem sa ne multumim si sa asteptam scrisorelele parfumate sperand/visand un viitor in care cei doi separati pentru moment vor fi impreuna si vor trai fericiti pana la adanci batraneti, ca prin nu stiu ce minune (a se citi 'intamplare') vor fi din nou impreuna... sau sa facem o alegere asumandu-ne toate consecintele fericite sau nefericite (ce era doar impresie e adevarat, iubirea exista... sau a fost un 'strop de apa cu sapun' transformat de noi intr-un 'balon' care s-a spart in conditiile realitatii).. depinde numai de noi.. si atunci si tehnicile de resemnare/alegere sunt diferite.






________
"Singurătatea şi sentimentul că eşti nedorit este cea mai teribilă sărăcie." - Maica Tereza
"Irevocabilul alb"... cu tot - de Cri Cri la: 05/12/2006 08:32:10
(la: Liniste! Pictez.)
"Irevocabilul alb"... cu tot curcubeul in zambetul ciocolatiu :)
Mai trebuie o iguana sub bonsai.
--------------------------------------------
"Cine nu se teme de nimic e mai puternic decat acela de care se tem toti."
nu am - de Honey in the Sunshine la: 07/05/2007 12:50:19
(la: Parfum de diamante....)
multe bijuterii... asta si pentru ca am inceput sa le "acumulez" de putin timp.

Lantisoarele, cercelusii si inelusii pe care i-am primit cand eram mica cu diverse ocazii le-am pierdut pe toate ( nu intentionat) :))

Bijuteriile pe care le am sunt toate vechi de cam un an si sunt cam asa:

-un inel cu perle si cercei cu perle asortati, cumparate de mine
-sirag de perle cu cercei si inel cadou de Craciun de la tatal meu tot in ideea ca toate femeile tre' sa aiba perle
-un colier de argint si turcoaze cumparat in Tunisia (destul de à bon marché)
-cercei de aur cu chihlimbar si niste cercei de aur alb, cadou de la prietenul meu.

In rest, am vreo 3 kile de gablonturi, multe bijuterii din aur care mi se par oribile ramase mostenire de la mama mea, si un inel cu diamant refuzat la activ (poveste lunga).
Omuletz cu parul alb :)) - de Bitterdream la: 07/06/2007 19:56:01
(la: Parada 'gay'...)
Ba si eu ti-am inteles intrebarea !
Faceam niste consideratii generale.
Pentru ca la intrebarea ta, ar trebui sa raspunda cineva in bransa :)

Am insa banuiala ca rolurile se pot inversa in timpul....
Drept sa-ti spun, nu mi-am prea pus intrebarea cum fac baietii astia sex, ca la fete pare mai simplu :))


Ma bucur ca am putut sa fac ceva pentru tine. Asta cu parul alb :)))
#203933 (raspuns la: #203932) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
steag alb combatantelor - de Realdo la: 25/06/2007 20:35:54
(la: Buletin de analize (5))
Zaraza,

Si eu cred ca faci in general critici la obiect si pentru asta meriti repectul tutror autorilor carora le-ai dat un feedback onest; iar de multe ori observatiile tale ajuta si inspira. In cazul de fata insa, sincer, mi se pare ca parca nu vrei sa vezi DECAT detaliile. Ia orice carte din biblioteca si daca te muncesti putin cu talentul tau critic si spiritul de observatie (si asta nu e ironie), vei gasi inadvertente, constructii nefericite, etc. etc. Dar hai sa fim seriosi, aici nu e o chestiune de alb sau negru, nu e vorba ca zece oameni au inchis ochii si au apreciat acest text orbeste, doar pentru ca sub el scria thebrightside iar tu esti singura care ai vazut cat de proasta e proza asta de fapt. Se vede de la o posta ca ai citit textul asta din scoarta in scoarta, ceea ce e in sine un merit. Dar de unde demolitionismul asta cu orice pret? Eroul tau si-a descarcat mitraliera in plin - o fi avut prea multe incarcatoare la dispozitie si hai sa fim seriosi, Bright nici nu ia vreun premiu in bani si nici nu-i face nimeni statuie pentru textul asta - recunoscut de majoritate ca bun. Nu ti-a placut - perfect valabil - dar de ce atata dorinta nde a darama? :)
#210018 (raspuns la: #209997) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Fortăreaţa albă"...:) - de Sancho Panza la: 13/01/2008 03:27:44 Modificat la: 13/01/2008 03:28:18
(la: Proza. Fragment II. Ca de obicei...n-am inca un titlu)
titlul nu mi se parea deloc "a la Pamuk", in traducerea asta...jur ca m-a dus cu gandul la Chirita si ciresarii lui!

"Beyaz kule" se traduce mai degraba prin "turnul alb"
Kale = cetate
Kule = turn.
ma rog, nu-i semnificativ...o sa caut cartea.

mi se pare mult mai melodios (titlul) in turca.
#274421 (raspuns la: #274136) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Porumbelul alb Alexandros - de Bitterdream la: 16/07/2008 21:15:14
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
Se lasa cand pe un picior, cand pe celalalt.
Incet, face miscarea aceasta aproape insesizabil.
Din cand in cand , privirea ,care e pirduta in zare , undeva dincolo de lume, se lumineaza brusc pt o secunda si fixeaza o silueta. apoi cu un fel de parere de rau se pierde iarasi in zare.
Face asta zilnic. Locuitorii oraselului i-l cunosc. Se crede ca a fost candva ca toti ceilalti. unii chiar spun ca l-au auzit vorbind. Zvonuri. Nimeni nu le ia in serios.Are varsta nedefinita; poate avea 40 sau 140 de ani.
Cineva, care pretinde ca l-a cunoscut pe vremea cand nu era considerat nebun, spune chiar o poveste despre el.
De fapt zice ca o stie de la altcineva.
Nu crede nimeni, dar toti o asculta de fiecare data ca si cum nu ar mai fi auzit-o.
Majoritatea o stiu si o repovestesc cu infloririle si adaugirile lor. Unii o adapteaza la cum si-ar dori ei sa se fi petrecut. Acesta insa e cel mai ascultat cand povesteste, pentru ca e mai batran si are credibilitate mai mare.
.............

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/8348/porumbelul-alb/1
despre "diamantul alb" ... - de Bucu la: 06/09/2008 13:11:33
(la: tiganii,aurul si diamantele)
as avea câteva lucruri de zis ...

dupa o scurta "prezentare" a proprietatiilor diamantesti folosind superlativul cam des, treci la oameni,comparativ :tigan,român,jidan,australian.jidan însa nu e elegant spus, e peiorativ, unii s-ar putea simti jigniti ..si dati cumva la o parte de la "puritatea" pe care-o reclami ..daca-i intentionat, e-un gest urât, daca-i la"-ntâmplare", trebuie modificat mintenash...

apoi vine partea cu eroii,revolutia,22 dec.,mortii, gloante,grenade etc .. cuvinte mari,risipa,de unde si senzatia ca o spui la "plezneala" ...si înca ceva hazliu : asociezi revolutia cu ..Craiova! e ca si cum ai asocia-o cu Botosaniu' sau Medgidia, unde numa' revolutii n-au fost, vorbesti de-o parte a României care o fi facut istorie în alte vremuri, în niciun caz însa în istoria contemporana, cred ca da un ton ridicol povestirii-eseu...
de remarcat aici si asocierea revolutie-bogatie . dimpotriva, cred ca pe multi revolutia i-a dat peste cap , înca nu s-au trezit de-a binelea , bâjbâie într-o "încapere" cu becul stins, saraci cu duhul mai rau decât erau înainte ...

finalul, cu personajele lui pitoresti (generalul,nisipeanul,stan- caruia-i spui apoi Bran din greseala sau intentionat, nu m-am prins) e tras rau de par, unu-i nespalat, celalalt stilat, prea te-ai dus la extreme nemotivat, ca sa închei cu un mic gag gastronomic, dând, asa, o nota de parca-ai vrea sa te bati pe burta cu cititoru' în asteptarea vreunui ospat regal în doi ...

pe scurt, mai slefuieste "diamantul" asta "alb", nu-mi place cum arata acum, nu ma orbeste deloc ...

#339315 (raspuns la: #307378) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alb - de adynet1 la: 06/11/2008 22:21:46
(la: septentrion)
alb

Ploaia de cristale
învaluie renii,
răniţii paşnici
ai albului pătat
de nori înzăpeziţi...

E-o împietrire-a glasului
ce mângâie ideea
săpată în şoaptele
tăcerii...

Ramâi cu drag
zâna mea alba...
Lacrmi interzise
nu vor mai îngheţa
pe faţa...

Votul "in alb"?... - de Anima la: 18/11/2008 09:23:22
(la: "Votez impotriva tuturor")
Daca nu gresesc cumva, exista posibilitatea votului "in alb". Adica introducerea in urna a buletinului nestampilat, nebarat, ne-nimic. Daca nu cumva gresesc din nou, am impresia ca voturile "in alb" nu se redistribuie, precum cele anulate. Nu stiu cat de practica ar fi metoda la numarare, cand o mana dibace ar putea pune stampila unde trebuie... Pentru cei interesati (mai degraba de literatura buna decat de tehnica votarii...) a se citi "Eseu despre luciditate" a lui Jose Saramago, unde exact despre asta (si despre multe altele...) este vorba.
poem în alb - de alex andra la: 16/12/2008 09:37:54
(la: Concurs de poezii pe o tema data)
decembrie potpuriu
visează curba pământului
luna
soarele
leagănul apelor
fluturi miraţi se lasă pe ram
înflorind livezile moarte

când am să ies din mine
troienită de crivăţ
mă voi aşterne drumului alb şi drept
din povestile de demult
cu cerbi boncanitori
şi ciute speriate
spuse şi respuse
de guri cu flori de gheaţă la colţuri










#373435 (raspuns la: #373338) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
votul alb - de gabriela_o la: 08/06/2009 17:37:31
(la: petitie pt modif legii electorale)
A existat optiunea asta sub forma votului alb, la alegerile parlamentare. Asta n-a impiedicat absenteismul pentru ca multi se temeau ca votul alb ar putea fi cumva furat. Ma indoiesc ca a interzice cuiva sa participe la alegeri pentru ca s-a votat "impotriva tuturor" e constitutional.
patrat alb pe fond alb? hm. - de Bucu la: 09/09/2009 17:34:32
(la: confă despre nimic)
buna idee!!...:))

dar atunci tot e ceva: alb! plus patrat!..:)))))
#479985 (raspuns la: #479975) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
monte - continuare prafuri colorate - alb - de andante la: 18/09/2009 22:35:34
(la: Ecce homo!)
Cand il vede asa necajit, doctorul il spune:
- Uite ce-i, pentru situatii din astea extreme, cum e a ta, dam praful alb. Ai grija ca e foarte puternic, amesteci cu apa si te ungi. Asta sigur-sigur te rezolva.

Peste o vreme se intalneste feciorul cu doctorul:
- Ei, cum ii, te-ai vindecat, nu-i asa?
- Da, domn doctor, am dat o data si m-a tinut o saptamana, miracol, asa medicament, jos palaria, sarumanile, m-ati salvat.
- Ehe, vezi tu ficior, ghipsul tot ghips!
#482876 (raspuns la: #482785) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...