comentarii

comparatii cu albina


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
daca compar "drumul" unora di - de SB la: 27/10/2003 10:25:12
(la: Viata si integrarea romanilor in Franta)
daca compar "drumul" unora din Germania cu ce stiu de la prietenii din Franta, iti dau dreptate. In primul rind "ne potrivim " la bancuri...si la vin; pe aici numai bere. buna ce-i drept, dar bere!
Greseala e ca se compara real - de belazur la: 09/03/2004 16:53:36
(la: Comunismul: o idee buna prost aplicata?)
Greseala e ca se compara realitatea cu idealul - si atunci da, pare ca e foarte rau si "dincolo", nu numai aici "unde suntem noi". Or, idealul este de neatins. Decat daca devenim cu totii ingeri... Comparand insa doua realitati (una din trecut sau, de ce nu? - chiar situatia din stanga Prutului (sau a Nistrului, sau cu "democratia" din Bielarus) de exemplu - cu "sclavagismul luminat" din SUA sau din tarile europene, cred ca oricine ar alege "sclavagismul" ala.
#11713 (raspuns la: #11672) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Preturile sunt comparabile cu - de Daniel Racovitan la: 15/09/2004 16:52:31
(la: Prima alimentara de lux din Romania)
Preturile sunt comparabile de ex. cu cele din zona pariziana.

Cunosc persoane care au in Ro salarii de 800-1000 de euro in mana, castigate prin munca lor. De ce ar trebui sa se simta vinovate ca isi iau o tarta cu capsuni de 1.5 euro sau 100 g de filé de somon la 5 euro? Exista in Bucuresti pesonal de la ambasade care castiga o caciula de bani si isi permit. La fel, exista straini veniti in vizita, pentru care astea sunt preturi normale. Nu vad in ce consta problema. De ce ar trebui sa se simta vinovati de modul in care isi cheltuie banii.

Nu existenta "alimentarelor de lux" ar trebui sa revolte, ci existenta averilor castigate prin furt si jaf.


___________________________________________________
"nobody is perfect; I'm nobody"
Foarte interesante comparatii - de andrei p la: 24/11/2004 12:35:43
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Dl.Steve Hoffman compara imagini digitale curate facute cu DSLR Canon D10, D1s si D1s MII cu scanari mediocre, pline de zgomot, facute dupa clisee Velvia pe format mediu.
Scanner-ul lui , un Epson modest la 1200 dpi = 50l/mm nu poate scoate nici 1/6 din informatia initiala de pe film.
In rest, cam asa este. Developarea aici, la noi, este o rusine.
Asta nu schimba comentariul: este vorba de o Comparatie Prost Facuta.
#29665 (raspuns la: #29538) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Basarabia comparată cu Transilvania - de stancosty1 la: 21/02/2005 12:20:49
(la: Din nou, Trianon)
Imi place, că eşti foarte bine documentat.
Doar că eu nu am comparat situaţia Basarabiei cu cea a Transilvaniei, ci doar modul în care reacţionează românii şi alţii la problemele respective.
Chiar dacă nu e aşa, evident că, din punctul lor de vedere, pentru că aşa au învăţat şi pentru că asta e situaţia de fapt, ucrainienii consideră că nordul Bucovinei le aparţine.
Ceea ce voiam să spun este că fiecare crede că dreptatea este de partea lui, numai că lucrurile sunt mai complicate.
Nu contează numai cine pe cine a invadat şi cine este în minoritate.
Uite exemplul Kosovo. Cine mai ţine acum cont că el a fost leagănul Serbiei? Acum este teritoriu albanez şi probabil se va integra în Albania.
Tocmai de asta eu susţin că istoria o fac marile puteri (ce e drept, acum, prin alte mijloace decît prin dictate). Oricum, odată cu integrarea europeană, problema asta va rămâne una pur istorică.
#37039 (raspuns la: #36635) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nici nu se compara-nivelul es - de doctors la: 04/09/2005 19:49:53
(la: Ce parere aveti de scolile din strainatate)
Nici nu se compara-nivelul este mai slab ca la noi in tara
O fabula - de Dinu Lazar la: 27/10/2005 17:12:47
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Poza e ca muntele; fotografia e ca urcatu` in sus sau ca o avalansa care te duce in jos, si pe munte merge tot poporu`, merg si serpasi, merg si alpinisti, liceeni si bunici, ce mai : e dixtractie.
Aceste discutii despre ce cum care unde de ce sunt foarte bune, lamuresc niste elemente interesante, dar nu ma pot opri sa nu compar lumea muntelui cu lumea fotografiei.
Ca si in fotografie, exista multi alpinisti care tot anul string corzi, lanterne de bivuac cu leduri, saci cu puf de pterodactil, fac antrenament, merg la sala si se catara pe pereti, discuta pe liste, se scandalizeaza si se iau la bataie pe forumuri pe motiv de care piolet e mai bun sau ce carabina de titan e mai albastra; ca si in fotografie, exista unii care traiesc din alpinism, cara sau salveaza, si ar fi comic sa acuzam un serpas care face o munca si ia un ban ca nu se opreste la un rasarit de soare sa se minuneze si el cu orasanul neumblat.
Muntele e o lume, ca si fotografia, si unii urca pentru bani, altii pentru placere, unii sa ia aer, altii sa se simta bine - cred ca asa ar trebui sa fie si in lumea fotografiei, de fapt nimeni nu vrea sa ia preshu` altuia si sa taie coarda; virful e acolo si nu-l fura nimeni, putem sa incercam sa ajungem la el, sau sa ajungem pe muntele vecin sa-i facem o poza, sau sa zburam deasupra lui...
Nu trebuie sa amestecam categoriile si sa incurcam multimile; nu trebuie sa ne ofticam ca o albina nu e vultur sau ca un piriu nu e poiana; cel ce traieste din urcat si e profesionist are o lume, cel ce urca din placere are alta lume si alt fior de impartasit, cel care se uita doar din telecabina are alt univers, dar toti respecta - in general si teoretic - muntele; asa ar trebui sa respectam si noi fotografia si nu sa facem focuri de tabara cu pareri si acuze; sa incercam sa fin constructivi, ca nu stam pe roze...
Parerea mea.
#81988 (raspuns la: #81958) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"...nimic nu se compara cu vi - de Daniel Racovitan la: 21/03/2006 19:55:47
(la: rock-ul intotdeauna o arta...)
"...nimic nu se compara cu viata de rocker,cu berea dintr-un pub in care bunul gust,simtul artistic si cultura sunt mai mult decat prezente"

Asta isi inchipuie rockerii despre ei, ca sunt plini de bun gust, simt artistic si cultura, doar pentru ca asculta muzica rock? :) Ma faci sa rad...

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).
#112671 (raspuns la: #112510) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Afirmatii - comparatii - de Tavy la: 22/04/2006 09:09:14
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Stimate domn Nedelcu...plecand de la o afirmatie de a Dvs referitoare la faptul ca AgoraForo.com este un site slab din toate punctele de vedere, mi-am permis sa fac o comparatie reala intre site-ul pe care il reprezentati si AgoraFoto.
In vreme ce siteul plusminus.ro are in statisticile oficiale romanesti 400 de vizitatori unici saptamanal (si dupa cum se poate vedea foarte limpede cifra este in scadere) AgoraFoto se bucura de 1400 de vizitatori unici saptamanal, iar cifra este in crestere (cu exceptia perioadei cat a fost inchisa)
Daca insistam in analiza si comparam statistica vizitelor marcate DIRECT, vom observa ca plusminus.ro se bucura de 25% vizite directe , in vreme ce AgoraFoto.com se bucura de 72% vizite directe. Pentru a explica pe intelesul tuturor, vizita directa este aceea cand utilizatorul introduce direct adresa site-ului pe care doreste sa il viziteze. Ori in cazul siteului reprezentat de Dvs se observa clar vizitele venite din clickuri "la plezneala" de pe alte site-uri unde probabil promovati linkul spre Dvs. In cazul AgoraFoto.com, 75% din utilizatori vin in fata tastaturii si tasteaza direct numele site-ului pe care doresc sa isi petreaca timpul, si anume AgoraFoto.com
La afirmatia privind faptul ca ar fi mult mai bine ca o persoana sa preia domeniul agorafoto.com si sa construiasca ceva perpendicular vertical paralel tangential, imi pot perminte sa afirm, pe proprie raspundere, ca ar fi mult mai usor de preluat un domeniu in care se gasesc semnele matematice specifice clasei I, plusminusegalzero.net, si acolo construit ceva vertical in perpendicular....din zero-ul rezultat.
Observatie amicala: cremvurstii se mananca de regula pereche...

Cat despre disputa dintre administratorul Agora si moderator, se poate vedea cat se poate de limpede aversiunea moderatorului. In vreme ce administratorul se adreseaza in mod general asupra problemelor care au existat pe Agora, moderatorul continua duelul personal, lovind in continuare doar o singura persoana. Se poate observa si frustarea care apasa puternic pe umerii moderatorului, acesta neputand sa renunte la denumirea de PATRON sub nici o forma. De....daca ar trai si putin din viata reala, poate in cea virtuala ar fi putin mai echilibrata si prietenoasa.
Sa nu comparam coruptia din R - de mya la: 12/06/2006 18:17:42
(la: Coruptia)
Sa nu comparam coruptia din Romania cu aia din Canada sau USA, tari mai normale. NU o compar nici cu tari din America Latina sau Africa unde e jale mare.

Totusi in Romania coruptia e institutionalizata ca sa zic asa. Merge pana la varf. CUm si-au facut averile uriase de-alde Adrian nastase?! Eu stiu clar cazuri in care functionari de stat refuza sa primeasca fonduri FMI fiindca nu le "iese" lor nimicuta la afacerea asta. Fonduri pe GRATIS pe care tara le-ar primi!!! De neimaginat asa ceva. Si pot sa merg cu exemplele pana ma plictisesc, am dat doar unul aici.

Cine nu stie ca oriunde te duci in Romania trebuie sa dai o mica atentie sa sa "te rezolvi" (spital etc.)?
#127546 (raspuns la: #127355) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Noi nu suntem urmaşii Romei - de Muresh la: 26/06/2006 19:55:56
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)


Dintotdeauna m-a interesat lingvistica. Amprenta lingvistica a unui popor, ca şi săpături arheologice, permite aflarea multor fapte istorice. Aduc aici fragmente dintr-un articol în care autorul sustine ca romanii şi daco-getii au avut origină comună.
Noi nu sîntem urmaşii Romei (O prostie monumentală.)
Doctor Napoleon Savescu
Edtura Intact
Bucuresti - 2002
Noi nu suntem urmaşii Romei
Dacia preistorica a lui N. Densuşianu, probabil cel mai documentat scriitor al istoriei dacoromnilor, …
Ce limba vorbeau dacii, azi nimenea nu ştie!... (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Lingviştii socotira, mai cu luare aminte şi în final gasira vreo 7-8 cuvinte. (Afirmaţii de "amator". V. 47522. GP, 26.6.06)
Întrebarea pe care ne-o punem astazi este: ce limba vorbeau geto- dacii (pelasgii = tracii)? Iar raspunsurile nu pot fi dect doua, dintre care avem de ales unul: vorbeau o limba diferita de cea a cuceritorilor (NU ÎNŢELEG – mai apoi autorul spune cam pe dos - Louca) şi în consecinţa au fost nevoiţi sa-şi însuşeasca latina dupa
ocuparea a 14% din teritoriul Daciei de catre legiunile împaratului Traian.
….în 106 d.H., ori limba populaţiei autohtone a Daciei era asemanatoare cu latina, astfel înct nu a fost necesara învaţarea altei limbi….
…au încercat sa reconstruiasca aceasta limba ’matca’, generînd doua teorii care susţin doua origini: limba indo-europeana pe de o parte şi limba ariana pe de alta parte, localizata undeva în Europa Preistorica.
Cercetatoarea americana Marija Gimbutas, profesoara la
Universitatea din Los Angeles, California, spune: ’Romnia este vatra a ceea ce am numit “vechea Europa“, o entitate culturala cuprinsa între 6500-3500 î.d.H.,..
A devenit, de asemenea, evident ca aceasta straveche
civilizaţie europeana precede cu cteva milenii pe cea Sumeriana,
Spaţiul Carpato-Dunarean este una din puţinele zone ale Europei
care nu a fost afectata direct nici de calota glaciara, nici de cea
alpina, ramînînd în cea mai mare parte zona cu condiţii de vieţuire atît pentru om cît şi pentru animalele şi plantele ce-i asigurau traiul, deşi pe înalţimi s-au format gheţari în cteva masive muntoase: Rodna, Calimani, Bucegi, Fagaraş, Cindrel, Parîng, Retezat.
Astfel, cercetari fara reproş
de la Universitatea din Cambridge au stabilit ca singurul ’spaţiu care corespunde condiţiilor din vechea literatura Vedica este cel Carpatic şi sub titulatura “Ancient Indian“, plaseaza faza primara a culturii Vedice la noi. Dupa învaţaţii englezi (şi nu romni), cetatea Carpatica face parte din ’habitatul primitiv al arienilor.
’Pe daci îi ocupara acei viteji romani
şi i-a-nvaţat latina în cam 100 ani!
Dar ca-şi uitara limba, vocabular întreg???
Vezi domnule, eu asta nu pot s-o înţeleg!
Ca un popor îşi pierde treptat din obiceiuri,
Ca îşi mai schimba portul, ar fi niscai temeiuri...
Dar ca îşi uita limba, exemplu nu-i sub soare,
Dacît acele cazuri, cnd un popor... dispare!
Legiunile armate romane au ocupat numai 1/7 din teritoriul Daciei
(14%) şi pentru o perioada istorica foarte scurta, de exact 165 de ani - (106 d.H. - 271 d.H.).
Astfel cum se explica ’romanizarea Noastra’ de catre cuceritorii Daciei?
Cum sa ni-i închipuim pe ţaranii daci, locuind prin vai şi munţi, dealuri şi paduri, repezindu-se sa înveţe latina?...
..şi nu numai ei, cei din teritoriul ocupat de romani, dar şi dacii liberi, din teritoriul de 86% al Daciei neocupata de romani.
… impotriva celor care din interese geo-politice încearca sa bage în capul generaţiilor acestui secol ca avem o alta limba şi o alta origine dect cea evidenta şi reala.
… cum va explicaţi ca romanii au reuşit în aproximativ 100 de
ani, aflaţi fiind la 1500 kilometri departe de Roma, performanţe pe care nu au fost în stare sa le reproduca în propria lor casa?...
şi asta fara ca picior de roman sa fi calcat pe mai mult de 86%
din teritoriul Daciei!
Ardealul a stat sub Unguri aproape ani o mie şi asupriţi Romnii, aşa precum se ştie, nu şi-au uitat nici graiul, nici obicei, nici portul,
Cum de-n a zecea parte Dacii uitara totul?
’Cnd sub Traian Romanii i-au biruit pe Daci,
La Sarmisegetuza n-a trebuit talmaci!
Afirma Densuşianu şi asta totul schimba:
Deci Dacii şi Romanii vorbeau aceeaşi limba!
La Nord şi Sud de Istru (de Herodot e scris)
Traia un popor harnic, pe plaiuri Carpatine
Ce cultiva pamntul, vîna, creştea albine
Ei Daci sau Geţi sau Sciţi sau Iliri se numeau.
Uniţi sub Burebista şi-apoi sub Decebal
Ei stavileau barbarii, ce veneau val de val...
Dar secole înainte cînd nu erau regat,
O parte-acestor Traci spre vest au emigrat
De-a lungul Europei, pe-alocuri s-au oprit
şi-aproape în tot Sudul, treptat s-au stabilit
Iar bunele-obiceiuri şi limba o pastrara,
Deşi cu alte neamuri, în timp se-ncrucişara
Aşa se-explica faptul de ce zisa Latina
Au înţeles-o Dacii şi nu le-era straina!
Deci nu cu Roma începe al nostr’ bogat trecut,
Ci mult mai înainte cautaţi un început!
În conformitate cu afirmaţiile lui Nicolae Densuşianu despre
migraţia spre vest a pelasgilor în Dacia Preistorica şi ale lui N. Iorga în Istoria Romnilor, în mod special în capitolul intitulat
’Stramoşii înainte de romani’
a existat o ’Romnie Apuseana din care s-au desfacut naţiile franceza, italiana, spaniola, portugheza şi o ’Romnie Rasariteana’ unde urmele-i traiesc înca...
Un aspect controversat cu privire la limba, care mi se pare ca a
fost ignorat, ar fi: daca ’romanitatea Occientala a evoluat
dezvoltndu-se în mai multe limbi romanice (italiana, latina, spaniola,
provensala, portugheza, franceza), de ce în cadrul ’Romnitaţii
Orientale nu s-a ajuns la formarea unei limbi noi, ci s-a ramas numai la stadiul de dialecte: istro-romn (pe teritoriul ocupat de iugoslavi), megleno-romn (pe teritoriul ocupat de bulgari), aromn (pe teritoriul ocupat de greci), daco-romn (Romnia de astazi, plus teritoriul ocupat de ruşi, ucraineni şi iugoslavi - Banatul Srbesc)?
Unitatea lingvistica a acestor dialecte nu poate avea dect o
explicaţie: cuceritorii romani au întlnit o populaţie de aceeaşi limba.
…din nou, de la noi, se desprind doua mari grupuri, unul ce se va
raspndi spre Est, Indo-Asia, iar celalalt spre estul Europei.
Cnd poetul roman Ovidiu a
fost deportat la Tomis (Constanţa de astazi, pe ţarmul apusean al
Marii Negre) a scris şi poeme în limba localnicilor geţi, limba
Tracilor dar în alfabet latin , limba pe care a putut sa o înveţe cu uşurinţa datorita asemanarii limbii latine cu ea. Din pacate, poemul
este
pierdut pe undeva prin arhivele Despre limba latina aflam de la Cesar Pruteanu ca era dialectata - la fel ca orice limba vorbita în zilele noastre - în:
1. limba latina culta (sau clasica)
2. limba latina vulgara (pe care o vorbea poporul)
3. limba latina prisca (batrîna) cum avem şi noi limba din cronicile
noastre. Aceasta a fost limba dacilor, aceasta a fost şi prima
limba
vorbita de carpato-dunarenii invadatori ai Peninsulei Italice, ramase
în carţile sfinte numite Saliare, aceasta a fost limba sanscrita-vedica.
o mulţime de cuvinte din limba noastra sunt
aproape similare cu cele din sanscrita-vedica în timp ce ele nu exista
aproape în limba Latina? De exemplu: apa = apa (aqua în Latina), gata
= gata, guşa - ghosa, iata = yatha, maiu = mayu, mascara = mascara,
pita = pita, pricina = pracina, pleava = plava, gramada = gramata, iasca
= jaska, isma = isma, limba = lamba, mnie = manyu, muierea =
muherea (mulier-mulieris în Latina), pluta = pluta, poteca = path-ika.
Dar numaratoarea în sanscrita-vedica nu este mai apropiata de
limba noastra dect Latina culta? Iata cum numarau ei: una, duya,
treya, patra, pancia, sase, sapta, ashte, nava, dasha, shata = suta
(centum în latina). Ma întreb, prin ce minune limba noastra pastreaza
aceste forme de sanscrita-vedica? Explicaţia este una singura: spaţiul
carpato-dunarean este locul de unde Europa a început sa existe şi sa
se extind
Odata stabilita problema limbii geto-dacilor, descoperim cu
mndrie ca noi nu suntem urmaşi nici ai slavilor, nici ai romanilor, ci
ei sunt urmaşii noştri.
Dupa N. Iorga analizele chimice au aratat ca parte din aurul
faraonilor egipteni provine din Munţii Apuseni
Spartacus, acel gladiator care s-a autoeliberat şi s-a pus în fruntea sutelor şi miilor de sclavi romani, crend o armata
care a speriat Roma, era un trac de-al nostru, din munţii Rodopi?...
H erodot arata ca: ’... dupa indieni, neamul tracilor este cel
mai numeros dintre toate popoarele.
Apariţia romanilor a condus indirect la unificarea acestor
pelasgi, traci, iliri, daci, geţi, tibali şi odrii în lupta lor împotriva
cotropitorilor. … pna în secolul al VI-lea d.H. cnd sosesc slavii,
popor barbar, crud şi nemilos, care, dupa insuccesul de la Nordul
Dunarii, se aşaza în Sudul acesteia şi în felul acesta ne vor desparţi pentru totdeauna printr-un ’coridor slav de fraţii noştri de la sudul Dunarii.
Mai existam şi astazi
prin aceste locuri: istro-romni (foarte puţini la numar) prin aria
iugoslavo-croata, megleno-romnii, sub bulgari şi aromnii (înca
în numar mare) sub greci. Dupa încercari nereuşite de asimilare
forţata, şi astazi, dupa aproape 1500 de ani de ocupaţie,
macedonenii nu şi-au schimbat nici limba, nici portul, iar limba
sau ’dialectul cum îl numesc ei însişi, nu-l pot înţelege nici
grecii, nici bulgarii ori iugoslavii, ci numai noi, romnii. De ce?...
…în urma cu
2000 de ani Alexandru I al Macedoniei era respins la Jocurile
Olimpice pe motiv ca nu era grec,
…regele Filip al Macedoniei (tataia lu’ Alexandru – Loucas) îi va aduce tnarului de 7 ani, Alexandru, pe Aristotel (care era grec dupa tata şi macedon dupa mama) ca sa-l înveţe limba civilizaţiei de atunci, elena, daca aşa cum spun azi grecii, ei, macedonenii, sunt greci? De ce a trebuit sa treaca 2000 de ani de la moartea lui Alexandru Macedon, ca acesta sa fie recunoscut ca grec şi pus în Pantheon?
…în Macedonia, existau biserici şi şcoli romneşti care mai trziu au fost arse şi distruse iar populaţia locala (aromnii - cum se numesc ei înşişi, valahi, cum grecii în numesc cu dispreţ) a fost persecutata, chinuita, chiar omorîta.
Sa fim şi noi oare, descendenţi direcţi ai poporului pelasgic, trac,
un popor blestemat?... şi astazi ucrainenii şi ruşii vor sa ne faca sa
uitam cine suntem, acolo la noi acasa, în Bucovina, Ţara Herţei,
Basarabia şi Buceag, unde romnilor li se spune ca nu sunt ’romni,
ci o naţie slava, vorbind o limba slava, moldoveneasca!... Cînd oare
ne vom dezdoi?
’De la Atlantic şi pî na la Don şi Marea Getica (Marea
Neagra) a existat o impresionanta arie culturala, o sublima
unitate de manifestare spirituala/lingvistica, de la ’Dansul bizonilor, din sanctuarul-peştera de la Altamira (Spania), sau de la Front-de Gaume (Franţa), la Felina de fildeş de la Pavlov (Cehia), la Pantera, cai şi ’Cavaler ucis, din sanctuarul-peştera de la Cuciulat (1.500-1.200 î.e.n. din România)
ori la Gaie-n atac, din sanctuarul peşterii Gaura
Chindiei (10.000-8.000 î.e.n.- România) aşa ne spune în
’Caietele Daco-Romaniei Ion Pachia Tatomirescu.
*Caietele Daco-Romniei, Anul III,nr.6,23 dec. 1997-21 martie 1998, Editura Aethicus, Timişoara, România.
Sa vedem cum arata limba macedoneana în comparaţie cu limba
dacoromna. Pentru aceasta am ales un cntec vechi aromn, compus
cu mult înainte ca Bolintineanu sa publice ’Muma lui ştefan cel
Mare:
Dialect aromn-macedonean
Cari-nîi bati, noaptea
La firida mea, moi?
Io huia, msata Marioara
Nu-nîi ti-aspirea, moi.
ooooooooooooo
Scoal aprondîi lampa
S-ti vedua fata ta,
Fata ta tea alb-arosi
Ca trandafila.
Traducere în romneşte
Cine-mi bate noaptea
La fereastra mea, mai?
Eu sunt, frumoasa Marioara
Nu te speria, mai.
ooooooooooooo
Scoal’de-aprinde lampa
Sa-ţi vad faţa ta
Faţa ta cea alba-roşie
Ca de trandafir.
Sfirsit.

Cules de muresh
Comparatii neconcludente - de DINU IONESCU la: 17/07/2006 08:50:59
(la: Chiar nu intereseaza pe nimeni?)
In afara de o buna documentare , comparatiile Dvs. cu relatia Germania-Italia nu dovedesc absolut nimic! Dece nu luati situatia concreta a tarii noastre , cu istoria ultimilor 130 ani(caci , practic de la obtinerea independentei se stat din 1877, putem vorbi de o tara inchegata si , cat de cat , independenta).Au fost exact 70 ani de Regat(dinastia de Hohenzollern) si 60 ani de Republica,sub presedinti de nationalitate romana.Nu putem da toate nerealizarile si frustrarile noastre de azi, pe seama comunismului, intrucat ,iata , in ultimii 17 ani de "capitalism", am avut tot presedinti romani.Comparati perioadele,realizarile si rezultatele la nivel economic, social, politic, cultural,moral.Comparati existenta si promovarea elitelor, care sunt singurele ce pot impinge inainte un popor pe calea progresului real. Rapunsul va veni de la sine...
SAM.
#133647 (raspuns la: #133190) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
referitor la comparaţia rega - de Simeon Dascalul la: 20/07/2006 13:17:06
(la: Chiar nu intereseaza pe nimeni?)
referitor la comparaţia regat - republică

apologia nemţilor de mai’ nainte, ar mai fi de menţionat pe de o parte Cuza şi Kogălniceanu, motivele reale ale aducerii unui domn străin – aveam nevoie de o pilă pentru casele regale, nu a fost admiraţia pentru teutoni, iniţial fusese propus un belgian sau franţuz; apoi de cealaltă parte 1907-le, camarila lui Carol al II-lea, refuzul lui Carol I de a intra în război pentru Transilvania, ar fi preferat să abdice decât să lupte cu „ai lui”; nu se ştie cum s-ar fi terminat hârâiala cu Brătianu dacă regele nu ar fi murit foarte oportun, iar Ferdinand s-a dovedit mult mai uşor de convins

tot la recuperarea trecutului ar putea să intre şi afacerea Strousberg, ar fi chiar un obiect de studiu util pentru tratamentul aplicat României de alte state europene:
lui Strousberg – alt exemplar al rasei ariene – i se refuză iniţial de către parlament proiectul de concesiune; vine omul şi mai dă câte o atenţie la deputaţi şi proiectul trece ca prin unt, deşi preţul era mult mai mare faţă de cel propus de statul român, iar o pondere ţapănă o aveau comisioanele constructorului.

începând mioritic, germanul Strousberg continuă tot mioritic, mânăreli şi bani pretinşi pentru lucrări neefectuate, până ce statul român refuză continuarea plăţilor şi anulează concesiunea; teutonul Bismarck se zbârleşte, nu ştiu dacă din mândrie naţională sau fiindcă avea prieteni printre acţionarii Strousberg; în orice caz se duce cu reclamaţia la turci – pe atunci putere suzerană – iar marele vizir ne cheamă imediat la ordine „mă, băieţi, chestii din astea nu se fac; vreţi să ne nervăm?”; aşa că se continuă nenorocita concesiune cu o convenţie în baza căreia Strousberg mai construieşte nişte terasamente foarte sensibile la ploi, cu şine deformate înainte să dea faliment

între timp vine şi Războiul de Independenţă, iar după ce ne bătusem vine Bismarck şi ne informează că nici dracu’ nu ne va recunoaşte independenţa până ce nu-i despăgubim pe acţionarii Strousberg; şi, cum România tânjea atunci după independenţă ca astăzi după aderare, a băgat mâna în buget şi a plătit escrocheriile lui Strousberg

mă gândesc că-i suficient să pui în loc Bechtel sau alt nume ca să estimezi cât s-au schimbat vremurile
tot în istoria relaţiilor noastre cu Europa ar fi util de comparat graniţa promisă în 1916 cu ce-am primit la Paris

sau, pe plan intern de data asta şi în istoria recentă ar fi util de studiat cazul Gheorghe Ursu; istorioara asta ne va fi utilă în ipoteza în care am vrea vreodată să apelăm la justiţie
Mi se pare absurd sa compari - de Yuki la: 13/09/2006 20:55:57
(la: Casatoria din interes- prostitutie?)
Mi se pare absurd sa compari casatoria cu prostitutia: daca orice activitate prin care o femeie obtine un beneficiu se cheama prostitutie, atunci toate femeile sunt c...e. Cum bine spunea cineva aici, iti vinzi inteligenta ca sa castigi mai multi bani, iti vinzi aptitudinile, educatia, calificarile, sentimentele ( ?) si uneori corpul. Daca toate activitatile pe care le intreprinde o femeie sunt un act de vanzare, atunci toti barbatii care achizitioneaza sau profita de pe urma lor ce sunt?
Iarasi, mi se pare absurd sa vorbesti despre casatoria din interes;exista casatorii din interes de dragoste, casatorii din interes de afectivitate and so and so on.
Daca MC e prostituata, nici IC nu e mai mult decat un pedofil. Daca tot privim problema din punctul asta de vedere, atunci haide sa o privim din ambele unghiuri.

Nota:tonul meu se vrea impersonal,persoana II sg. si I pl. nu se refera la cineva anume.

-------------------------------------------------------------
i've often seen a cat without a grin, but a grin without a cat it's the most curious thing i ever saw in all my life!
Da,haioase comparatii,mai zi - de iuli_nrb la: 16/01/2007 11:42:10
(la: Arata-ne ca poti!)
Da,haioase comparatii,mai zi ca-mi place!
#169013 (raspuns la: #168945) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
salvati albinele! :)) - de Baloo_ la: 08/02/2007 14:16:55
(la: perle de cafea)
Viata albinelor e primejduita mereu de insecte ca: tantarul, viespea, soarecele si ursii care se urca in fagi unde sunt albinele stranse in colonii si depun miere.

(perla de la examenul de capacitate 2006)
_________________________________________
Twin Peaks : " Bufnita nu este ceea ce pare ... "
albine - de alex andra la: 18/03/2007 05:18:56 Modificat la: 18/03/2007 05:20:42
(la: Versuri la comanda)
Oare "albine" / De la alb vine ? / Sau o albina / E o sulcina ?/ O boare ? / Sau soare / Cu stropi ca de miere / Pe-o raza ce piere / Cand seara se lasa / La noi, peste casa ? // Sau lasa / Cuvintul de vine e "pasa":)
#178178 (raspuns la: #178135) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O albina azi sa fiu... - de zaraza sc la: 30/03/2007 12:00:56
(la: Loc de depus felicitari si urari pentru Baloo)
Azi vreau sa fiu o albina sa-i fac ursuletului surpriza sa-i aduca albina miere!...Cit poate duce ea acolo, dar din toata inima!
comparam mere cu pere - de admin la: 22/06/2007 12:29:28
(la: idee: "mese private")
"Fiecare accesare a unei pagini din siturile "New York Times Company" (NYTimes.com, About.com, Boston.com) aduce 2 centi companiei respective"

Sunt curios de unde ai luat tu aia 2 centi... asta ar reveni 20 de euro la mia de pagini afisate, ceea ce este o suma de zece ori mai mare decat cea care se practica in realitate.

Piata romaneasca de publicitatea este de 5-10 ori mai mica decat cea din vest (preturi si comenzi disponibile), asa incat comparatiile nu au rost.
#209042 (raspuns la: #209022) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tiganii,aurul si diamantele - de iancu-samson@orange.fr la: 11/01/2008 15:47:07
(la: tiganii,aurul si diamantele)
Libertate? Ce cuvant minunat!As fi baut acest cuvant intr-un pahar umplut cu murfatlar si-as fi plecat in lumea asta mare.La plecare am insemnat locul comorii cu mare precizie pe harta si in agenda.M-am gandit ca pot fi prins de politia de frontiera,asa ca am luat doar doua maini bune de bijuterii si pietre.Undeva prin centru, in orasul Drezda situat in Germania de Est,am intrat intr-un restaurant impreuna cu copilul meu.Ne-am asezat la o masa,am comandat croasante,lapte cald cu ciocolata,paine cu unt si gem de piersici.Eu slabisem 10 kg de cand am plecat din Romania.Un proverb frantuzesc spune:"leo sac vide ne peot pas tenir debout" (sacul gol nu poate sa stea in picioare!)Am mancat destul de bine si ne-am indreptat spre statia de taxiuri.Am pipait aurul si pietrele,toate erau la locul lor.I-am aratat harta soferului de taxi,pana la Berlin ne-a cerut 400 marci vest germane.Am adormit si Robert m-a trezit de cateva ori.De fiecare data il strangeam cu dragoste la pieptul meu si-l mangaiam ca sa-l linistesc ca sant mereu cu el impreuna.Datorita credintei mele si generozitatii mele,reuseam sa traiesc in orice anturaj.Castigam in acelasi timp virtutea de a traii oriunde aproape de toti ce-i care intrau in anturajul meu.In gara la Berlin.Cai geas pralea ?(Unde mergi frate)Ma intreaba un tigan putin cracanat cu fata de cersetor parizian.Ando Parisulo (la Paris)i-am raspuns linistit.Tinea in mana o sacosa de rafie cu care venise probabil din Romania.S-a asezat turceste in mijlocul salii de asteptare,a scos o gaina si un pachet de alune sarate.A imprastiat cateva alune pe sacosa,a pus o farfurioara de plastic pentru ce-i care -l priveau ca sa adune banii si a inceput sa cante ceva la un fluier.Gaina aduna alunele una cate una.Ia fa de mananca mancati-as curul tau .Am pus si eu cateva monezi si l-am intrebat de unde are gaina?-De la poloneji pralea!Trecatorii curiosi se opreau si aruncau monezi in farfurioara.Robert incerca sa puna mana pe gaina.La frontiera m-am ascuns in cotul de gaini al pichetului de graniceri.Am stat aproape toata noaptea cu gainile.Asta daca era perversa cotcodacea pana ma prindeau granicerii.I-am promis ca daca nu ma prind granicerii, o iau cu mine in Germania fara pasaport.Am plecat de langa el si l-am asezat pe Robert sus pe umerii mei in ruxac.Tetraes bahto del o del (mult noroc,sa-ti ajute Dumnezeu)a strigat tiganul dupa mine.Cand Robert era obosit si vruia sa doarma,nu plangea niciodata.Se uita in ochii mei si ma ruga sa-i mai spun o poveste.La fiecare inceput de poveste,lasa usor capul pe umarul meu.De fiecare data , adormea in 5-10 minute.Am inceput cu ;Punguta cu doi bani,Neghinita,Harap-alb,Pinochio,Fat frumos din lacrima....incat uneori adormeam inaintea lui.Ma gandeam ca insectele si unele din animale ,sant cu mult mai bine organizate ca noi oamenii!Nu-si abandoneaza niciodata puii.Albinele traiesc intr-o armonie perfecta.O familie poate s ajunga la 80 000 de indivizi.Intreaga familie munceste si produce in fiecare an 40 de kg de miere.Regina este responsabila si mama intregului grup.La fiecare 30 de secunde da viata unei alte albine.Albinele sant foarte unite si se ajuta intre ele chiar cu pretul vietii!!!)Doamne! Ce este o albina fata de noi oamenii?Que vadis Domine?Noi distrugem tot,distrugem in primul rand familia,distrugem prietenii,distrugem natura si pamantul!Pamantul nostru drag,ce-a mai frumoasa stea din univers.De-aceia eu,nu vreau sa ma compar cu nimeni.Iubesc florile,iubesc copii,iubesc oamenii,iubesc pe toti aceia care inteleg ca viata este unica,ca nu exista deosebiri mari intre noi si consider pe toti acei care-si abandoneaza copii si pe ce-i dragi,ca sant doar niste ratati.De mic copil am avut darul si puterea sa descopar imediat ceea ce gandeste cel care se afla langa mine.
#273812 (raspuns la: #266703) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...