comentarii

completare sau complectare


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Un interviu cu Lucian Boia - de Filip Antonio la: 27/02/2004 03:22:56
(la: Lucian Boia un demitizator, nemesisul naţionaliştilor de mucava)
Interviu cu istoricul Lucian Boia

Sorin Lavric: Domnule Lucian Boia, sînteţi un personaj atipic în rîndul istoricilor români. Citindu-vă cărţile am aflat ceea ce ceilalţi istorici nu-mi spuseseră: că istoria nu este o ştiinţă propriu-zisă, că obiectivitatea istoricului este o fantasmă şi că imaginea pe care un popor o are despre propriul trecut se modifică după cum dictează imperativele clipei prezente. Iată suficiente motive ca să fiţi considerat un istoric atipic. Cum sînteţi perceput înlăuntrul breslei istoricilor? Şi invers, ce părere aveţi depsre breasla colegilor dumneavoastră?
Lucian Boia: Mai întîi de toate, să nu vă închipuiţi că aş fi un „marginal“. Sînt profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti şi (din păcate!) chiar unul dintre cei mai vechi (aici mi-am început cariera încă din 1967; a fost singurul meu loc de muncă). Am motive să cred că sînt apreciat de majoritatea colegilor mei, îndeosebi de cei mai tineri. Mă întrebaţi însă cum sînt perceput înlăuntrul breslei istoricilor în genereal. Primul meu răspuns este că eu nu cred în bresle. Cred în libertatea individului. Şi, în orice caz, în dreptul meu de a fi liber. Istoricii care se consideră în „breaslă“ riscă să devină prizonierii unor reguli depăşite, captivii unor tradiţii conservatoare. Cu siguranţă că o bună parte dintre ei nu sînt de acord cu mine. Este treaba lor, nu este treaba mea. Treaba mea este să spun cinstit ceea ce cred, să-mi fiu, pentru a-l cita pe Shakespeare, „mie însumi credincios“. Sînt convins că m-am achitat de această obligaţie. Cînd spun că istoria este mereu alta, spun o banalitate; nimic mai uşor de constatat decît această diversitate. Istoricilor nu le place. Au şi ei dreptatea lor. Se tot străduiesc, generaţie după generaţie, să facă din istorie o adevărată ştiinţă, o ştiinţă cît mai exactă, cu soluţii precise şi incontestabile. În fapt, istoria, prin esenţa ei, este ştiinţa cea mai nesigură şi cu gradul cel mai înalt de variabilitate. În faţa acestei sfidări, istoricii supralicitează. Fizicienii (pentru a menţiona o ştiinţă „dură“) par mai dispuşi decît istoricii să accepte partea de imaginar cuprinsă în demersul lor. Poate că pe unii îi deranjează ideile mele. Pe mine însă nu mă deranjează ideile diferite de ale mele (exceptînd atacurile lipsite de bună-credinţă). Nu are cum să mă deranjeze diversitatea; este tocmai ceea ce susţin în materie de istorie.
SL: Dacă ceea ce numim îndeobşte istorie nu este decît o naraţiune simplificată şi dramatizată despre trecut, aşa cum afirmaţi în Jocul cu trecutul, nu cumva disciplina istoriei îşi găseşte în dumneavoastră un adversar de temut? Nu cumva această disciplină este subminată dinlăuntru de unul din cei mai străluciţi reprezentanţi ai ei de astăzi?
LB: Mă amuză afirmaţia că aş putea fi un adversar al istoriei. Eu n-am avut altă dragoste intelectuală decît istoria, şi asta încă din copilărie. În tot cazul, de pe la 12 ani ştiam că voi urma istoria. Am o relaţie foarte strînsă cu trecutul; probabil că trăiesc mai mult în trecut decît în prezent. Nu de mine riscă istoria să fie aruncată în aer, ci de conservatorii care scriu o istorie cu totul neadaptată momentului actual. Eu am încercat să desluşesc regulile „jocului istoric“, şi asta tocmai fiindcă sînt ataşat de istorie. Respingerea din partea unora, ca şi entuziasmul altora, se datorează faptului că sîntem o societate conservatoare, care gîndeşte încă în bună măsură în termeni de secol al XIX-lea („obiectivitatea ştiinţei“, „naţiunea mai presus de toate“, şi aşa mai departe), şi de aici uimirea în faţa unor interpretări care la anul 2000 sînt absolut fireşti.
SL: În primăvara acestui an, cititorii români vor avea în faţă o nouă carte semnată de dumneavoastră: România, ţară de frontieră a Europei. Ce aduce ea nou faţă de Istorie şi mit în conştiinţa românească sau faţă de Mitologia ştiinţifică a comunismului? Sau altfel spus, care este „istoria“ acestei istorii a României?
LB: Istorie şi mit în conştiinţa românească s-a vrut o decriptare a discursului istoric românesc. Cu alte cuvinte este o carte care nu priveşte în mod direct România, ci interpretările privitoare la România. Nu o istorie, ci o critică a istoriei (sau, mai clar spus, a istoriografiei). După ce i-am criticat pe alţii, era oarecum firesc şi corect să prezint şi propria-mi versiune a istoriei româneşti. Aceasta este România. Nu este o istorie obiectivă, fiindcă nu există istorie obiectivă. Este o încercare de a explica România aşa cum o înţeleg eu. Este răspunsul meu la întrebarea: Ce este România?
SL: Deşi nu îndrăgiţi publicitatea, sînteţi un intelectual celebru în România. Nu vă daţi în vînt după apariţii la televiziune, nu acceptaţi decît după o îndelungată chibzuinţă interviurile şi invitaţiile la mese rotunde sau conferinţe, şi totuşi toate cărţile dumneavostră au un tiraj care depăşeşte sensibil media. Succesul dumneavostră e un fel de „izbîndă pe seama discreţiei“. Dar credeţi că o carte, oricît de bună, poate răzbi singură? Sau e nevoie de sprijinul viu al autorului?
LB: Cred că de regulă o carte nu poate răzbi singură. În ziua de azi, fără publicitate greu se mai mişcă ceva. Din fericire, regulile au şi excepţii. Istorie şi mit în conştiinţa romănească a fost o asemenea excepţie. S-a descurcat aproape fără nici un fel de sprijin. Iar 13 000 de exemplare astăzi în România nu e puţin lucru. Îi urez şi ultimei cărţi (România) să se descurce la fel. Mi-e teamă că nu are încotro. Nu-mi place publicitatea, nu-mi place să ies în public, nu-mi place să apar la televiziune. Şi mă bate gîndul că am dreptul să-mi trăiesc viaţa cum îmi place (am şi de recuperat; pînă în 1989 am făcut destule lucruri care nu mi-au plăcut!). Idealul meu este desprinderea completă a cărţii de viaţa autorului; nu este uşor, dar promit să perseverez.
SL: Ştiu că aţi studiat istoria din pasiune. Dar atunci, în adolescenţă, cînd a fost să vă alegeţi facultatea, aţi optat de la bun început pentru istorie? Nu aţi oscilat? Nu a mai fost nici o altă îndeletnicire intelectuală, umanistă sau ştiinţifică, la care să vă gîndiţi ca la o posibilă cale a vieţii?
LB: Am răspuns puţin mai înainte la această întrebare: am optat pentru istorie de cînd mă ştiu. Dar ca adolescent, după istorie, m-au interesat geografia şi (într-o manieră selectivă) literatura. Cam acelaşi lucruri care mă interesează şi astăzi. Sînt foarte constant.
SL: Care au fost intelectualii români care v-au fascinat în adolescenţă, exercitînd o influenţă modelatoare şi stimulatoare asupra dumneavoastră?
LB: Aproape că îmi pare rău că trebuie să o spun, dar nici un intelectual român (sau neromân) nu cred să fi exercitat vreo influenţă hotărîtoare asupra mea. Cînd, de copil, m-am îndreptat spre istorie, influenţa formatoare a fost a mediului familial (biblioteca şi lucrurile vechi din casă, faptul că mama mea, specializată în literatură română veche, a lucrat într-un domeniu apropiat) şi, cu siguranţă, casa de la Cîmpulung-Muscel, unde îmi petreceam verile şi în mansarda căreia erau îngrămădite, ca într-un depozit de muzeu, cărţi, reviste şi tot felul de obiecte de pe la 1900. Asta te marchează. Eu şi acum trăiesc în bună măsură la 1900, acolo mă simt mai în largul meu!
Ca adolescent, îi citeam cu plăcere pe Maiorescu şi Hasdeu; mă atrăgeau, şi mă atrag şi astăzi, ironia rece a celui dintîi şi fantezia riguroasă a celui de-al doilea. Însă modele nu mi-au fost; ei s-au întîlnit, se vede, cu ceva similar în propria mea structură intelectuală.
Oricît ar părea de ciudat obsedaţilor naţionalişti, am avut şi mai am încă o relaţie specială cu Eminescu. Mi-au plăcut cîndva — estetic vorbind— şi textele lui politice, la care însă nu subscriu. Poezia lui Eminescu însă o ştiam aproape în întregime pe dinafară, şi cu un mic efort aş recita şi astăzi, fără să greşesc prea mult, cele aproape o sută de strofe ale „Luceafărului“.
Am citit şi citesc încă multă literatură, poate chiar mai multă literatură decît istorie. Ca adolescent, Cei trei muşchetari şi romanele lui Jules Verne erau în prima linie. Pe Jules Verne nu l-am uitat; în viitorul nu prea îndepărtat voi scrie o carte despre el. Să-l menţionez şi pe Victor Hugo: cîţiva ani am fost absedat de Mizerabilii. Am încercat recent să recitesc cîteva pagini: imposibil, nu-i mai suport stilul grandilocvent!
Să nu uit enciclopediile. Am copilărit alături de un Larousse în două volume, editat prin 1920. Îl mai consult şi astăzi. Am avut o adevărată manie a dicţionarilor, care s-a mai alterat între timp, dar, oricum, aproape nu e zi în care să nu caut de cîteva ori în Larousse, sau într-un remarcabil Brockhaus în 17 volume, apărut la 1900, sau în dicţionarul de istorie şi geografie al lui Bouillet (de pe la 1860). Acesta din urmă mi l-a cumpărat mama mea de la anticariat cînd aveam 14 ani, şi a fost multă vreme lectura mea istorică favorită.
La facultate, n-am avut nici un profesor care să-mi fie model. Am mers pe drumul meu; cred că se şi vede!
SL: Citiţi zilnic şi întotdeauna cu plăcere? Nu vi se întîmplă să luaţi o carte în mînă şi să simţiţi că nu vă regăsiţi în rîndurile ei, şi asta nu din vina cărţii, ci din neputinţa de a vă rupe de agitaţia lumii? Cum vă adunaţi din risipa zilei?
LB: Nu citesc zilnic, fiindcă trebuie să mai şi gîndesc. Plăcerea mea supremă este să gîndesc; lectura vine în al doilea rînd. Din pură plăcere citesc literatură, fără nici o legătură cu preocupările profesionale. În ultimii ani însă, scriind atît de mult, am citit mai ales cărţi necesare anchetelor pe care le-am întreprins. Am ajuns astfel să citesc — şi cu mare interes — cărţi care altminteri m-ar fi plictisit cumplit. De pildă, mie nu-mi place science fiction-ul (exceptînd cei doi autori clasici: Jules Verne şi H. G. Wells), dar nu-mi place chiar deloc! Am parcurs însă o bibliotecă întreagă de science fiction în pregătirea cîtorva cărţi (Explorarea imaginară a spaţiului, Sfîrşitul lumii, o istorie fără sfîrşit).
SL: Ce loc ocupă televizorul în viaţa dumneavoastră?
LB: Televizorul în viaţa mea ocupă un loc foarte precis şi foarte limitat. Mă uit aproape exclusiv la programele de ştiri, în fiecare seară şi pe mai multe canale. Mă interesează atît informaţia în sine, cît şi manipularea prin informaţie. Evident, o „deformare“ profesională.
SL: Şi o ultimă întrebare: Cu ce se ocupă istoricul Lucian Boia atunci cînd încetează să mai fie istoric, devenind omul Lucian Boia?
LB: Dacă am răspuns la opt întrebări, îmi pot permite să nu răspund la a noua. Autorul Lucian Boia scrie cărţi pe care oricine le poate citi. Omul Lucian Boia îşi propune însă să rămînă discret. Este drept că discreţia nu se mai poartă astăzi. Mă întorc la 1900!

http://www.humanitas.ro/servlet/humanitas.articole.AfiseazaArticolul?id=28
La fel de uniti, vladone, ca tine... - de JCC la: 27/02/2004 07:24:19
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Vladone, ti-as raspunde ca suntem la fel de uniti ca tine cu românii necunoscuti din alalalt capat de tara si necunoscuti tie..

Suntem uniti cu prietenii, cu familia, tinem relatii prin e-mail cu fostii prieteni din tara... dar cam atat

Un necunoscut pe strada, fie el chiar român, la ce titlu sa fiu unit cu el??
Si unire cum??
Ajunge aici in Franta, e pe drumuri.. imi bag strainul in casa, iau de la gura copiilor, ii dau lui...
Renuntam la intimitatea de cuplu, etc, etc..
Si apoi re-belotte, cu alti români de la capat...
Despre aceasta unire vorbeai Vladone?
Faci tu asta cu un complect necunoscut in România???
#10769 (raspuns la: #10724) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotografia anilor '70-'80 - de Dinu Lazar la: 27/02/2004 23:48:59
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ce se intimpla; aici e cafenea; stam si dixcutam despre una, despre alta, si nu vad de ce autorul care este cind este nu poa` sa se exprime liber si necenzurat aici sau oriunde.
Desi nu vad ce ar putea spune in plus.
Pai nea` Roller era mic copil, si faza cu portretul lu` Ceaushescu decupat si pus in multime la o poza de manifestatie ca sa arate ca a fost prezent la douashtrei august patrushpatru face parte din aceeasi categorie de deformare cumplita si fara scuze a realitatii, ca lucrarea asta.
Tin minte cum o data, la o vizita oficiala a lu` Jivkov parca, cam picura, si nea Nicu avea palaria in mina si Jivcov pe cap; aia de la "cabinet" au zis ca nu, sa i se puna si lui nea Nicu palarie pe cap, dar au uitat de aia din mina, si a aparut spre delirul nostru poza cu nea Nicu - poza oficiala - cu o palarie pe cap si cu alta in mina, ca de aia nu a zis nimeni nimic.
Stergeri de oameni din prezidiu si retusari de palarii si reinterpretari erau ocupatia unei intregi categorii de aparatnici, care acum sunt ditamai profesori universitari, de jurnalism si filosofie, sau mari bancheri si oameni cu viloaie in Baneasa; bravo lor, e democratie; nu am citit in nici un manual sau tratat de istorie cum devine cazu` cu cei care i-au pupat de zor in scris in fund pe comunisti si acu` sunt mari democrati si conducatori de gazete respectati si independenti... dar asta e alta dixcutie.
Istoria, geografia, biologia, sunt chestii la care nu prea ai cum sa vezi gri si sa zici ca a fost albastru; poti sa spui din ce e compus griul ala, dar nu ca nu a fost sau ca era cu picatzele, cind el nu era.
Sunt fapte, elemente, cotiri, intimplari si masuri in toate cele; cind zici istorie te gindesti la ceva obiectiv, la o privire lucida, cuprinzatoare, analitica si explicativa, cit mai completa, despre un fenomen sau altul care s-a intimplat cumva cindva.
Din pacate, de multe ori exista la noi o inexplicabila atractie de a prezenta niste fapte ca in bancul cu nu i s-a furat masina ci i s-a dat, si nu era masina ci bicicleta; desi in cazul acesta concret filmul nu era erotic ci eroic si nu se numea "baba o da soldatului" ci "balada soldatului".
Astea fiind zise, ma simt ca tzaranu` care a arat pe un ogor si vine unu` si-i spune ca nu, de fapt nu a arat treizeci de ani, ci niciodata, si ce a tinut in mina nu erau coarnele plugului ci o inchipuire, cornoasa si daunatoare, cerul nu era albastru ci mereu acoperit si putregos din cauza mucegaiului comunist, mierlele erau sinfle propagandistice, si ca oricum rau a facut daca a facut ceva dar oricum se va sti numai ca nu a facut nimic, ca uite scrie negru pe alb asta in lucrarea de licenta in istorie a unuia, care a stat pe banii statului patru ani la o facultate de stat ca sa demonstreze asta.
Pai Roller era mic copil.
#10853 (raspuns la: #10728) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Paianjenul #10850 - de schitroc la: 28/02/2004 11:39:41
(la: Preoti homosexuali?)
1. Am fost un fervent church goer un timp in urma. Am fost curios despre crestinism si de aceea am studiat Biblia cu orthodocsi (sunt ortodox prin nastere), cu catolici (sotia este catolica), cu evanghelistii, cu Baptistii si cu Martorii lui Iehova (sic!).
2. Dupa ani de studiu am ajuns la concluzia ca fiecare ramura a crestinismului are ceva bun si adevarat in ea.
3. Deci astazi sunt un crestin care vede Biblia prin ochii tuturor categoriilor de crestinism (vezi 1). Am sa-ti dau doua exemple:
--> Nu cred in trinitate (ca si martorii lui Iehova). Explicatia: Dumnezeu si Fiul sunt 2 entitati complet separate iar Sfantul Duh nu este o entitate separata ci face parte din Dumnezeu; cu alte cuvinte Dumnezeu are Sfantul Duh in El.
--> Martorii lui Iehova considera ca atunci cand mori esti mort de'a binelea. Ei nu cred in Suflet. Aici nu sunt de accord cu ei; eu cred in Sufletul uman care dupa moarte se ridica la ceruri.
4. In plus nu cred in Biserica ca institutie de stat, oricare ar fi acea Biserica (ortodoxa, catolica, etc.).
5. Conform punctului 4 nu'mi pasa daca un preot este sau nu homosexual deoarece nu merg la biserica anyway. Daca tu ai o problema cu preotul fiind homosexual it is up to you sa reglezi problema: nu te mai duce la biserica or cere ca preotul sa fie exclus din biserica, etc...
6. Ti'am prezentat backgroundul meu, ca sa'ntelegi what makes me tick.
7. Biblia care o am acasa de mai mult de zece ani este o Biblie a Temoins de Jehova care mi-a fost data de biserica lor atunci cand mergeam la reuniunile lor.
8. In final raspunsul la intrebarea ta: cred ca esti de acord cu mine ca exista doar un set de 10 porunci, deci definitivement vorbim de acelasi lucru.
Totusi, Isus considera doar doua din cele 10 vechi porunci. Aimer Dieu & Aimer ton prochain. Celelalte porunci ca si vechea Lege sunt moarte: "A ces deux commendemants toute la Loi est suspendue, et les Prophetes" Matei 22:40.
Pt. cei care nu cunosc franceza: Cu exceptia acestor doua porunci, Legea si Profetii sunt suspendati... Cele doua porunci de care Isus vorbeste fiind: Iubeste pe Dumnezeu & Iubeste'ti aproapele.


:-)

Sil

#10881 (raspuns la: #10850) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
www.punctum.ro ( by D Lazar ) & A aparut un sit(by M Mocanu) - de Irina Ungureanu la: 28/02/2004 15:31:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
irinaU

D-le Lazar,
La randul meu invit si eu pe toti cei ce citesc aceasta rubrica sa viziteze www.punctum ro
Eu am vizitat situl respectiv si n-am inteles.
1- Care e scopul ?
2- Cui apartine , cine e Punctum "team" ?
3 - Cine sunt membrii ?
4 - In ce fel ar putea avea lumea acces la , citez din anuntul d-voastra, " fotografii bune , discutii interesante si citeva dintre cei mai buni fotografi ai momentului " ?
In afara de prima pagina , absolut totul e locked , adica incuiat, ai nevoie de un password.Sounds insane but ....so it is .Pina si la "contact"
trebuie sa completezi cu un cod care se tot schimba.
In sfirsit, ar mai fi si altele da cred ca-s de resortul altora .
D-voastra personal ce credeti despre acest site ?
#10901 (raspuns la: #9972) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu stiu de ce este considerat - de mapopescu la: 28/02/2004 19:03:09
(la: Un salariu decent in Romania)
nu stiu de ce este considerata asa de natural mincarea ca ieftina (destul de des) si de calitate (f des) in Romania !!!

in afara de unii (ca mine) care au/aveau rude la tara si posibilitatea sa manince lapte adevarat, carne si legume, consider ca lumea maninca foarte rau (piine, cartofi, pui si porc). in rezumat desigur. si ma refer la cazul romanului de conditie medie.

aud dindu-se ca exemplu pretul la carnea de porc (nu vreau sa intreb cit costa un filé de vita, cred ca depaseste pretul de la Paris) care nu exceleaza la capitolul sanatoasa. ati cautat vreodata suc natural PE BUNE in romania???? pe linga ca cele ce se apropie doar de natural sunt exorbitante, nu poti fi niciodata sigur de ce iei. imaginati-va ca aveti un copil alergic, astmatic etc.

nu totul e chestie de pret ( si nu ma refer aici la sistem, spagi etc). de exemplu nu se poate cumpara un aparat "uman" pentru copii cu probleme de astm decit cu bani multi si de o calitate indoielnica. pe cind in franta poti cumpara un aparat foarte eficient la 35€, rambursat aproape complet de Securitatea Sociala (platita din salar, ca in romania).

e un exemplu izolat, de acord. dar nu puteti sa imi spuneti ca cineva ce cistiga BINE in romania are 1000€ salar, cheltuieli de 500 (chirie/rate si mincare) si pune 500 deoparte si e belfer.

Mincarea proasta, benzina ieftina si proasta, sucurile si vinurile contrafacute in masa sau nerespectind eticheta in primul rind si igiena in al doilea, doar citeva exemple de costuri nesuportate de romani.

atunci te intrebi daca e mai bine sa ai bani deoparte pe la 50-60 de ani cind incepi sa faci turul spitalelor, sau sa o duci la limita in occident dar asigurind educatia si sanatatea membrilor familiei la un standard destul de inalt, inclusiv cu resurse modeste. nu trebuie exagerat desigur, cu 1000 € la Paris o familie da faliment clar.
Este clar că acest sondaj este complet nereprezentativ - de Filip Antonio la: 01/03/2004 11:47:15
(la: Intentii de vot in alegerile parlamentare (vot anonim))
Nimeni nu votează cu PSD.
#11036 (raspuns la: #9848) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
noua ordine mondiala = DICTATURA - de (anonim) la: 02/03/2004 18:46:01
(la: Comunismul: o idee buna prost aplicata?)
Lipsa de cunostiinte reale in domeniu, tratarea superficiala a problematicii face ca unii sa poata sa exprime asemenea aberatii.

Ceea ce este insa real si incontestabil este faptul ca absolut toate ideologiile au sfirsit in practica in dictatura.

In lumea de azi nu exista democratie, exista doar sisteme dictatoriale mai mult sau mai putin abuzive, dar dictaturi.

Casta politicienilor, care si-au aservit institutia statului, fact tot ce fac pentru interesele lor de grup.

Daca ma uit bine in jur, pot defini actualul sistem ca "SCLAVAGISM LUMINAT". Sclavul are dreptul la o anume bunastare (piine si circ) dar in rest depinde complet de stapin, adica de statul care ii controleaza si reglementeaza fiecare aspect oricit de marunt al vietii lui ca individ.

Fiecare ideologie a incercat sa aduca la putere un anume grup de indivizi, si a ajuns sa concentreze puterea in miinile unui nucleu de indivizi ahtiati dupa putere si control.

Mai vorbim.


#11174 (raspuns la: #11127) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paranoia - de Filip Antonio la: 03/03/2004 09:47:26
(la: Comunismul: o idee buna prost aplicata?)
"Daca ma uit bine in jur, pot defini actualul sistem ca "SCLAVAGISM LUMINAT". Sclavul are dreptul la o anume bunastare (piine si circ) dar in rest depinde complet de stapin, adica de statul care ii controleaza si reglementeaza fiecare aspect oricit de marunt al vietii lui ca individ".

Anonimule, ai uitat să arăţi cu degetul spre iudeo-masoni, în rest tacâmul e complet. Şi mă rog, care este alternativa pe care o propui?

#11219 (raspuns la: #11174) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gabi/11243 - de Tombola la: 04/03/2004 12:21:57
(la: Droguri)
Gabi

Depinde dupa cum privesti situatia si din tabara cui. Cei care se drogheaza si de fapt nu se mai pot lasa gindesc ca tine si ca Ozzy.
Aud asta mereu : ah ma las cind vreau ....dar statisticile sint altele.
Pacat ca voi doi sfatuiti gresit pe romanii care pleaca din tara.Le creati o imagine falsa si rozee a lumii drogatilor fie cu marijuana fie cu cocaina,extasy,lsd,crack,sau heroina.
Eu personal am lucrat in vama americana si prindeam drogati numai cu marijuana un drog simplu dupa tine numai uitindu-ma la ei. Traiau si functionau intr-o lume a treia a lor. Ce gaseam prin bagajele lor era o alta poveste .Si ce era si mai rau erau formularele si amprentele si o multime de hirtii complectate care pina la urma le ramineau pe viata in fila lor personala din calculatoarele FBI. Nu tu angajare la un serviciu bun poate numai pe un santier,de fapt o viata tinara ruinata fiindca chiar cu toate masurile drastice luate , ei tot vor continua sa se drogheze.
Asta le doresti tu romanilor care pleaca ?
#11331 (raspuns la: #11243) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Motive de nemultumire a moldovenilor fata de romani - de Filip Antonio la: 04/03/2004 17:21:45
(la: Ce sunt românofonii din Republica Moldova?)
1) România a sacrificat Basarabia în 1916 în favoarea Transilvaniei, intrând în război alături de Antantă care îi promitea Ardealul, refuzând Tripla Alianţă care îi promitea Basarabia. Până la urmă, norocul a făcut ca atât Imperiul German, cât şi cel Austr Ungar şi cel Ţarist să se prăbuşească, iar România să se aleagă cu ambele provincii, după ce în 1917 evitase de justesse anihilarea ca stat.

2) Unirea din 1918 n-a fost aşa cum o prezintă unii istorici români un act de entuziasm general, ci unul de convenienţă. În disperare de cauză Republica Democratică Moldovenească a făcut apel la trupele române care au ocupat Basarabia în ianuarie 1918, contracarând bandele bolşevice care care terorizau provincia. Să nu uităm că votul din Sfatul Ţării de la 27 martie/9 aprilie 1918 s-a făcut în condiţiile în care armata română înconjurase clădirea.

3) România n-a acceptat particularismele basarabene şi în special în domeniul cultural a acţionat cu lipsă de senistivitate ca şi în Transilvania şi Bucovina în "naţionalizarea" învăţământului.

4) În lupta pentru crearea unei elite româneşti în provincie, România a aplicat politici uneori discriminatorii împotriva minorităţilor naţionale, care au culminat cu retragerea cetăţeniei de către guvernul Goga Cuza a evreilor veniţi în provincie după 1919.

5) România nu a înţeles întotdeauna că 106 ani de rusificare nu se pot şterge peste noapte şi de aici atitudinea de iritare la adresa românilor basarabeni care prezentau un ataşament faţă de tot ce este rusesc (lucru pe care mulţi nu îl înţeleg nici azi).

6) Reprimarea acelora care sărbătoreau Crăciunul (pe ascuns) pe calendarul vechi. Şi azi Mitropolia Basarabiei NU a trecut la calendarul nou.

7) Politici greşite care au antagonizat minorităţile. Desfiinţarea şcolilor ucrainiene (mai numeroase în Bucovina)la sfârşitul anilor 20 a alienat cea mai mare minoritate, potenţial aliată împotriva ruşilor. Aşa s-a creat un teren mai favorabil iredentismului alimentat de agenţii bolşevici. Bajocura la adresa găgăuzilor, numiţi "găgăuţi" nu a stins nici azi românofobia acestei populaţii puternic rusificate.

8) Trimiterea în Basarabia adeseori a unor funcţionari corupţi şi brutali, folosită de adversari în alimentarea poveştii cu "jandarmul român care bătea" (se pare că imaginea NKVDistului care deporta în miez de noapte e mai puţin pregnantă sau a bou-vagoanelor spre Siberia).

9) Eşecul dezvoltării economice şi sociale, Basarabia rămânând ce mai înapoiată provincie.

10) Retragerea fără rezistenţă în 1940 (discutabil).

11) Persecuţiile împotriva populaţiei evreeşti declanşate de regimul Antonescu şi pe care mulţi români refuză să le recunoască. Repet, regimul Antonescu a persecutat evreii, NU poporul român.

12) Anexarea "pe 1000 de ani" a Transnistriei de către Antonescu, 1000 de ani care au durat 2.

13) Predarea către URSS de către România a militarilor basarabeni care luptaseră în armata română.

14) Băgarea sub preş a istoriei Basarabiei şi scoaterea ei de la naftalină în scop propagandistic de către regimul Ceauşescu în ultima sa perioadă.

15) Obsesia identitar în relaţiile bilaterale, care face ca românilor din România să li se pune pata pe ochi. Dacă s-ar face un recensământ probabil între 80 sau 90 la sută dintre românofoni s-ar declara "moldoveni". O isterizare a românilor din România este complet contraproductivă.

16) Lipsa unei politici coerente a informaţiei a României (stat, societate civilă). România ca să dau un singur exemplu nu a fost capabilă să subvenţioneze (ca Rusia) ediţii locale ale presei (două încercări timide PRO-TV şi Jurnalul de Chişinău nu par să aibe sprijin fnanciar)

17) Politică economică ineptă, incapabilă să facă concurenţă ruşilor.

18) Trimiterea de diplomaţi naţional-comunişti care nu înţeleg modul de a opera al ruşilor, lezând senisibilităţi la Chişinău.
adevar crud - de (anonim) la: 07/03/2004 03:32:53
(la: Cine nu citeste...)
zicala exprima un adevar,iar completarea.sa ma ierti, nu-si are rostul.Nu te critic,sa nu intelegi gresit.In schimb exprimarea,dupa mine,cred ca trebuia sa fie alta: "cine nu citeste nu e cu nimic mai prejos decat cel care nu stie sa citeasca". Asa consider eu.Inca o data imi cer scuze.Multumesc.
Chiriile in Europa...? - de Dantimis la: 09/03/2004 09:34:11
(la: Cat va ramane din salariu?)
Nu-mi vine sa cred cand citesc ce preturi astronomice sunt la chirii in Franta. Ce salariu trebuie sa aiba omul de rand ca sa-si permita asemenea chirii?

Ca si comparatie, chiriile din zona Chicago, care e una din cele mai scumpe in USA (exceptand LA, San Francisco sau NY):

un 1 bedroom apartment, un fel de apt cu 2-3 camere dar mai mare, la periferia orasului e $700-900 iar in centru poate ajunge pana la $1500. De obicei sunt cu bucataria complet mobilata, dulapuri in pereti, laundry room si multe alte facilitati. Deci conditii mai mult decat decente. Binenteles, sunt unele apartamente care ajung la $3-4000, dar alea sunt de domeniul fantasticului, penthouses de obicei, si nu prea sunt pt muritorii de rand.

De multe ori in pretul chiriei sunt incluse si utilitatile, sau daca nu, trebuie sa platesti separat curentul, gazul si apa care in total se ridica la $60-100/luna.

In ultimii ani, dupa 2000 au crescut si aici preturile la imobiliare, in special datorita faptului ca bancile au acordat imprumuturi cu dobanzi foarte mici pt cumpararea de case. Asa ca preturile au crescut in medie cam cu 20-30% dupa cum citeam recent intr-un articol. Binenteles, in unele zone au crescut mai mult, in functie de cerere. Multa lume e insa de parere ca asta e iar un real estate bubble care se va sparge iar la un moment dat, facand preturile sa se redreseze. Acest lucru s-a mai intamplat in economia americana, de exemplu situatia Floridei unde preturile la loturile de case s-au marit de 3-4 ori in 1-2 ani, ca pe urma sa revina la normal. Probabil ca asta nu e cazul Europei care trece prin ceva schimbari majore in ultima vreme, care justifica cat de cat cresterea propietatilor imobiliare.

Uimirea mea e cu atat mai mare cu cat citeam intr-un articol in Ev Zilei nu demult de chiriile in Bucuresti. Care si acolo se ridica adesea la $200/luna sau chiar la $5-600 pt unele apartamente. Iar daca mai consideri si intretinerea... tare ma intreb cum sa descurca lumea.

Oricum, Jimmy Cecilia te felicit pt spiritul de afacerist. Mult succes in viitor!

Dan

#11685 (raspuns la: #11677) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cum ii convingi pe prieteni sa caute un duhovnic? - de (anonim) la: 09/03/2004 13:49:35
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
La ultima Liturghie la care am participat, dupa saptamana a doua de post, preotul bisericii in care ma aflam a sugerat in predica de la sfarsitul slujbei sa ne convingem prietenii si cunoscutii sa vina la spovedanie in acest post al Pastelui. Asadar, in urmatoarea zi am incercat sa vorbesc despre acest act unor prietene. Una a ignorat complet mesajul meu, alta mi-a raspuns ca nu poate tine post culinar si de aceea nu se poate spovedi, iar ultima mi-a spus ca acolo in Africa, unde ea se afla, nu are nici o biserica ortodoxa prin preajma si, mai mult, prietenul ei este de cu totul alta religie. ...Cum sa le fac, totusi, pe prietenele mele, sa inteleaga, ca e important sa aiba un duhovnic?
De ce, de obicei, numai o nenorocire sau numai o cadere te aduce in Biserica?
Altfel, in lumea in care traim, cand esti integrat unui stil de viata prea putin duhovnicesc, cum mai poti descoperi valorile crestinismului in general si ale spovedaniei, in particular?

Pentru dan_mc - de Paianjenul la: 09/03/2004 22:37:33
(la: To Be Or Not To Be....Homosexual sau lesbiana ???)
3)"Biserica a pierdut foarte multi adepti in zilele noastre. Numai cu o atitudine mai flexibila fata de "pacatosi" ar putea sa ii aduca inapoi pe acestia, daca nu la calea cea buna, macar in bancile bisericilor."

..."FIRUL DE AUR" al teologiei crestine este restaurarea rasei umane


DE LA starea de PACAT - in care au cazut, prin gestul lor de neascultare, Adam si Eva, parintii rasei umane -

LA starea de SFINTENIE (in acceptiunea cea mai PROPRIE a cuvintului!) - in care Adam si Eva au fost creati dintru inceput...

Sau, altfel spus, planul initial al lui Dumnezeu a fost acela de a crea pe planeta PAMINT o societate alcatuita din fiinte pe a caror INTEGRITATE MORALA sa poata CONTA in orice moment.... o societate in care sa nu fie nevoie de POLITIE, ARMATA, TRIBUNALE, INCHISORI, LACATE, SAFE-uri, etc... Adam si Eva au pierdut acea INTEGRITATE MORALA, cazind simplul test cu "marul" (?)... dar asta nu-L va determina pe Dumnezeu sa RENUNTE la scopul initial pentru care a creat - deci - rasa umana pe PAMINT.

DELICATA - si in acelasi timp DURA -... misiunea de REEDUCARE a oamenilor pentru o asemenea societate, a fost incredintata de Dumnezeu BISERICII!...
Se aud multe voci, astazi, care afirma ca BISERICA a devenit o institutie IRELEVANTA pentru societatea moderna... Pe cit de TRIST... pe atit de ADEVARAT!... Cum e posibil asa ceva?!... TOCMAI pentru ca, in loc sa fie FERMA, CONSECVENTA si EXIGENTA fata de STANDARDELE MORALE ale membrilor sai (de CALITATEA acestora, adica...), BISERICA este mai degraba ingrijorata de scaderea NUMARULUI membrilor... (care poate sa insemne faliment financiar...)... este preocupata de ipostaza penibila creata de aparentza "irelevantzei" ei in societatea moderna, etc... si ca sa "salveze" situatia recurge la tot felul de... COMPROMISURI/CONCESII... care o fac si mai IRELEVANTA... Asa se face ca, majoritatea "sfintilor" care frecventeaza bisericile crestine de astazi - INDIFERENT la care cult sau denominatiune religioasa crestina ne referim - nu sint neaparat mai... sfinti decit omul obisnuit de pe strada care nu merge niciodata la biserica... pe care nici macar nu-l intereseaza daca EXISTA sau NU EXISTA Dumnezeu... sau daca, existind, acest Dumnezeu ar avea vre-un plan de viitor cu omenirea....
Daca deci, BISERICA nu reuseste sa-si onoreze chemarea de a-i aduce pe "pacatosi" la "calea cea buna" - viata de SFINTIRE - ci doar sa-si mentina bancile (mai mult sau mai putin) pline cu... pacatosi... atunci ea NU MAI este BISERICA, ci doar un soi de CLUB... cu un oarecare profil religios, si.... ATIT!...

(...Ideea ca omul nu poate sa atinga starea de PERFECTIUNE MORALA - in cooperare cu Duhul Sfint... sau mai bine zis prin... "CAPITULARE" benevola in fata acestuia - este teologie FALSA!... Ca drumul spre SFINTENIE are multe portiuni de "via dolorosa"... cu teste care SPERIE natura umana... e adevarat!... Dar ca ATINGEREA unei asemenea tinte este IMPOSIBILA - e FALS!... Sau daca totusi nu e fals... atunci toata religia crestina este un NONSENS...)...

4)"Cunosc persoane de orientare sexuala diferita de a mea. Important e sa incercam sa fim "open minded" si sa le respectam alegerea...
In ciuda parerii generale, homosexualii nu sunt doar niste obsedati sexuali gata sa se culce cu orice persoana purtatoare al aceluiasi sex. Doar analizand lista pe care ai afisat-o, putem realiza ca si acestia sunt oameni sensibili, iubitori de frumos. Din pacate, paradele "gay pride" induc doar ideea de promiscuitate. Eu cred ca si in relatile homosexuale exista notiunea de decenta."

...NICI EU n-am sa apuc de "guler" pe un homosexual... si sa-l iau la rost pentru "preferintele" sale sexuale... Nici n-am sa-i neg calitati sau virtuti de caracter, daca le are... Ce ma deranjeaza la UNII homosexuali insa, este faptul ca... daca-i lasi tu in pace pe ei... incep EI sa te cicaleasca pe tine cu tentative de a te convinge ca homosexualitatea nu este de fapt o perversiune sexuala... ba dimpotriva - citind o lista de nume celebre - incearca sa-ti demonstreze ca ei ar fi un fel de "varietate superioara"... ca statutul lor de "high achievers" are totul de a face cu orientarea lor sexuala... si eventual sa-ti sugereze ca - incercind sa fii putin mai "deschis" inspre "nou" - ai putea si tu ajunge la nivelul lor "elevat"...

Parerea MEA:

- privinta din punct de vedere (EVOLUTIONIST-)ATEISTA, homosexualitatea nu are de ce sa fie rea... dupa cum... NIMIC nu mai e rau... Nici avortul, nici incestul, nici pedofilia, nici furtul, nici escrocheria, nici minciuna, nici crima... fie ea si doar de dragul divertismentului... pentru ca... dupa CE criterii stabilim, pina la urma, ce e BINE sau ce e RAU... devreme ce am aparut "accidental" pe aceasta planeta... si sintem expusi in orice secunda riscului de a dispare la fel de "accidental" (..."spulberati" - sa zicem - de impactul unui meteorit hoinar cu planeta noastra?... etc...)...
Ajuns la cel mai inalt nivel pe scara evolutiei (?), omul ramine de fapt tot un ANIMAL... supus aceleiasi "reguli de aur" a evolutiei (cu litera si spiritul ei): cel mai puternic ELIMINA pe cel mai slab din competitia pentru

hrana cea mai buna,
locul cel mai prielnic pentru vietuit...
"femela" cea mai frumoasa...
etc....

...sau pur si simplu il calca in picioare, pentru ca asta il amuza... neexistind - oricum - NIMENI ca sa-l traga la raspundere pentru un asemenea act...

(...Insista cineva ca "regulile jocului" s-au inversat la un anume punct in cursul evolutiei?... Daca DA... CIND anume s-au inversat... si PE CE CHESTIE?...)....

- privita din perspectiva CREATIONISTA, homosexualitatea ar putea fi condamnata pentru cel putin doua motive:

1. Creeaza un sentiment de REPULSIE lui Dumnezeu! (...Nu ma intrebati pe MINE de ce!....)...

2. ...INAINTE de a crea pe Adam si pe Eva, Dumnezeu a creat un alt ordin de fiinte - INGERII - dintre care PRIMUL creat a fost LUCIFER. Datorita


actului de rebeliune, pe care l-a initiat la un moment dat acest LUCIFER - si in care a reusit sa implice o TREIME din toata ostirea ingerilor creati de Dumnezeu...

cit si

datorita naturii RECALCITRANTE a acestui act de rebeliune colectiva,


aceasta TREIME din ostirea ingerilor urma sa fie IREVERSIBIL destinata DISTRUGERII. Acest incident

(PREVAZUT de Dumnezeu, dealtfel, dinainte de creatiune ca POSIBIL... data fiind VOINTA LIBERA cu care INTENTIONAT i-a dotat pe acesti ingeri...

si

acceptat CU BUNA STIINTA de catre EL ca un RISC...)...

aparea ca un ESEC al scopului pentru care Dumnezeu i-a creat pe acesti ingeri. Cum insa la Dumnezeu nu exista RENUNTARE la realizarea a ceea ce-si propune, aceasta treime rebela trebuia INLOCUITA. In ACEST scop a fost creata rasa umana pe planeta PAMINT... de data asta, spre deosebire de ingeri, un ordin SEXUAT - parte barbateasca si parte femeiasca - care urma sa se inmulteasca pina cind avea sa completeze numarul acelei treimi de ingeri cazuti...

Din pacate trista experienta a rebeliunii impotriva lui Dumnezeu s-a repetat SI pe planeta PAMINT (...tot sub influenta ACELUIASI Lucifer...) dar... NICI de data asta Dumnezeu nu se da "batut"... Fiintele umane continua inca sa se nasca, sa creasca, sa se maturizeze, sa-si formeze un CARACTER... apoi, la un moment dat sa ia ATITUDINE (...fie PENTRU Dumnezeu... fie IMPOTRIVA lui Dumnezeu...)... apoi sa moara... iar apoi, cu caracterul pe care si l-au format AICI, in ACEASTA viata, sa astepte verdictul: se vor califica, sau nu se vor califica pentru acea societate de SFINTI cu care Dumnezeu va RE-POPULA planeta PAMINT dupa REINNOIREA acesteia...

In prezent, data fiind lipsa de interes pe care umanitatea il manifesta pentru starea de SFINTENIE, planul lui Dumnezeu de a reinlocui "treimea" pierduta avanseaza agonizant de incet... dar AVANSEAZA totusi... si scopul Lui VA FI realizat... Aceasta implica (printre altele) insa, SI continuitatea procesului "Cresteti , INMULTITI-va si umpleti PAMINTUL".... proces la care homosexualitatea are contributia ZERO!....

(...BIBLIA nu mentioneaza NIMIC despre ideea inlocuirii acelei treimi de ingeri cazuti, prin crearea rasei umane... Aceasta este doar o interpretare teologica "speculativa"... dar eu PERSONAL o accept ca fiind perfect logica - ATITA TIMP CIT creationismul ESTE acceptat ca raspunsul cel mai rezonabil la intrebarile: "DE UNDE venim?"... "CE 'cautam' aici?"... "INCOTRO ne indreptam?"!...

Ramine, evident, la latitudinea fiecarui cititor al acestui material sa traga concluzia - in dreptul sau - in ce masura aceasta interpretare face sens, sau nu...).
#11716 (raspuns la: #11403) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stagiu militar: pro sau contra? Pro... - de Dantimis la: 11/03/2004 16:09:09
(la: Ati mai face armata?)
Exemplu de concurs din viata unui infanterist la Bacau: 10 ture de teren de fotbal cu masca de gaze pe figura si ranita incarcata in spate. Pluton de 32 soldati amarati. Primii 3 concurenti: bilet de voie sambata in oras. Ultimii 3: inca 5 ture in plus, ca sa se antreneze si sectorul la WC-uri sambata. Nici de data asta nu am reusit sa primesc bilet de voie, dar macar am scapat de WC-uri.

Era sfarsitul lui septembrie '89. Trebuia sa ne fi liberat deja de cateva zile dar... nu terminasem muncile agricole. Stateam vreo 3 soldati in spatele unei gramezi de stiuleti de porumb, fumand trabucuri din par de papusoi, ca tigarile le terminasem demult, nici macar chistocuri nu mai gaseai la nimeni. De fapt mai mult ne afumam de ne dadeau lacrimile, caci draciile alea nu se prea puteau fuma, oricat de inrait erai. La un moment dat apare l'entul Fratila, seful de pluton, cu o fata mai neagra decat era de obicei. Semn foarte rau. Noi ne terminasem randurile de cules... eram inocenti... ce naiba mai facusem iara?

"La capatul randurilor, Adunarea!" Uraaa! Plecam acasa!

"Culcat!" Oops! Nici de data asta n-am nimerit-o.

"Spre celalalt capat al randului tarash, Marsh! Si culegeti toti stiuletii pe care-i gasiti pe rand, daca mai gasesc vreo unul in urma voastra va intorc inapoi!" Pamantul era umed si lipicios. Plouase noaptea trecuta si inca nu era uscat complet. In unele locuri mirosea a urina... Randul ala de porumb a fost cel mai lung pe care l-am cules vreodata in viata mea. Chiar daca am copilarit la tara...

Peste 3 zile il fugaream pe locotenent pe peronul garii din Bacau. Eram civili cu foaia de liberare in buzunar.

Sunt sigur ca marea majoritate a cititorilor barbati au facut armata. Poate si unele femei. Si cei mai multi dintre ei vor fi categoric impotriva armatei. Ii inteleg. Si eu am urat-o la timpul respectiv. Dar acum ma gandesc ca daca as fi iar la 18 ani si as avea de ales... as face-o din nou.

Cele noua luni de armata au fost in primul rand un experiment social major in viata mea. Acolo am vazut clar cum greutatile ii dezbina sau ii aduna impreuna pe oameni. Am vazut cum prietenul devine turnator pt un bilet de voie si cum cel cu care ma batusem la sange in spatele unitatii prefera sa stea in arest decat sa-l dea de gol pe cel cu care se batuse si nu din cauza ca i-ar fi fost frica de mine. Inainte de armata eram un pusti firav, timid, aproape tocilar, cu nasul mereu in tot felul de romane de aventuri sau chiar de dragoste. Adesea, eram usor intimidat de tot felul de indivizi din cartier care faceau pe zmeii. In armata am vazut insa cum cei care faceau pe zmeii in civilie, pusi in fata greutatilor faceau pe ei si la propriu si la figurat. In numai 9 luni, armata m-a ajutat sa-mi dobandesc confidenta in persoana proprie si sa trec de la stagiul de adolescent la cel de barbat. Fara armata probabil ca trecerea ar fi fost mult mai lenta.

Dan

Comentariul #11746 - de ikoflexer la: 11/03/2004 16:30:02
(la: Romani in strainatate)
Spuneti: "locuiesc cu acte in regula in spania de 7 ani . as vrea sa plec in canada "

Intrebarea dvs. e un pic pe linga subiect. V-as sugera sa va inscrieti pe acest sit si sa deschideti o discutie pe subiectul acesta. Astfel cei din Canada, sau care au vizitat-o va vor putea raspunde in mod mai deliberat si amplu.

Pe scurt. Nivelul de trai in Canada a iesit pe primele locuri in lume in ultimii ani. E o tara dezvoltata si se poate avea o viata f. decenta. Cei ce au petrecut ceva timp in Europa de vest de obicei se pling cind ajung in Canada (multe motive: ei sustin ca e lipsa de istorie, cultura, etc.) dar de obicei le place ca sint tratati complet ca si oricare alt cetatean. Toti (cu exceptia indienilor) sintem auslanderi in Canada :)

Drumul legal ar fi sa contactati ambasada canadiana in Spania si sa-i intrebati cum sa emigrati: pur si simplu.

Dar va re-amintesc si va incurajez sa incepeti o alta discutie pe acest subiect si veti primi mai multe opinii. Mie cel putin imi place tara asta f. mult.

Mult noroc,
- ikoflexer

#11839 (raspuns la: #11746) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Interesant. Nu ai cerut opin - de ikoflexer la: 12/03/2004 00:50:06
(la: Ecologically right)
Interesant. Nu ai cerut opinii, dar ma aventurez. Pentru mine momentul in care calul a inceput sa vorbeasca a ucis farmecul povestei. Deja calul a fost introdus foarte bine deja, si nu era nevoie sa spuna nimic. Faptul ca dispare incetul cu incetul il face pe cititor curios, dar vorbitul pare extra, fara nici un rost. Sfirsitul cu pestii si apoi cu personajul principal e bun.

O alternativa ar fi: calul nu dispare de tot; ochii ii ramin. Vioi si vii ca 'ntotdeauna. E mult mai cutremuratoare desfigurarea decit disparitia completa. Posibil ca unele parti sint regasite. Intre timp personajul principal pune ochii in acvariu, si se vad si mai mari decit in realitate. I-as face albastri. Pestii ii supara pe ochi, asa ca ochii sint pusi intr-un pahar mare. Trebuie schimbata apa in fiecare dimineata. Dispar pestii incetul cu incetul. Putem pune ochii la loc in acvariu. Apare botul si capul calului in acvariu, la reuniunea de 1 an. Apare gitul si nu mai e loc. Dar acum sintem obisnuiti cu ochii in acvariu... deci ne trebuie un acvariu mai mare. Apare si corpul. Acvariul e marit din nou. Pina la urma apa inunda camera, si personajul principal cu ochii si restul calului sint acoperiti incetul cu incetul de apa. La geam apare vecinul cu nevasta. Nevasta remarca: "uite ca i-a disparut urechea lui X" (unde X e numele personalului principal).

Scuze, n-am putut sa ma abtin :)
- ikoflexer
Buna tuturor - de Duduia Lizuca la: 12/03/2004 14:26:10
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Eu sunt in Canada de 8 ani si inca nu m-am intors in Romania. Planuiesc sa ma duc in vara. Am tinut legatura cu prietenii in primii 3 ani, dar dupa un timp mi-am pierdut speranta - de ce sa mai tin legatura cand daca ar fi sa-i vad iar ar doar pentru o vizita? Mi-am dat seama ca lucrurile nu vor fi niciodata la fel cum erau. M-am atasat foarte mult de Canada atunci, si nu am tinut neaparat sa ma intorc. In ulitmii 2 ani m-am gandit mai mult la Romania si ce-a ramas in urma mea. Era un timp cand Romania ar fi fost ultimul loc din lume care l-as vizita daca as putea calatori oriunde. Acum este primul.

Dar ce citesc aici ma sperie. Ce mi-e frica cel mai tare este sa nu ajung sa-mi urasc tara, doar pentru ca voi avea experiente neplacute cu oamenii ei. Daca intalnesc invidie, oameni care ma judeca sau ma trateaza fara nici un fel de respect (ie vanzatoarele, sau chelnerii), mi-e ca ma voi scarbi complet. Cel mai tare mi-e frica sa nu intalnesc acest fel de comportament de la cei apropiati, rude, prieteni. Daca aveti vreun (vre-un? nu mai stiu cum e corect) sfat, ar fi binevenit. Multumesc.
#11925 (raspuns la: #10614) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Inexactitati - de Filip Antonio la: 13/03/2004 17:26:51
(la: Ion Antonescu - erou sau criminal de razboi)
1) Finlanda n-a pierdut Estonia, doarece Estonia a fost stat independent din 1920, apoi a fost anexata de URSS in 1940, ocupata de Germania in 1941 si din nou de URSS in 1944.

2) Cred ca glumesti daca iti inchipui ca faptul ca in Transnistria mai sunt inca 40 la suta din ceea nominal sunt moldoveni (de fapt niste biete fiinte aproape complet mankurtizate) este pentru ca Antonescu a trcut Nistrul. Fals. Stalin a infiintat RASSM in 1924 si a alipit Transnistria in 1940 crend RSSM tocmai pentru a crea poporul "moildovenesc" pe ambele maluri ale Nistrului.

3) Finlanda a ramas o tara democratica dupa 1944. Si asta dupa ce a luptat singura impotriva lui Stalin in 1939 - 1940. Diferenta este ca a facut-o pe propriul teritoriu, netrimitand soldati sa moara degeaba in taigaua ruseasca.
#11985 (raspuns la: #11931) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: