comentarii

compunei splendide


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
daca te intereseaza.. - de JCC la: 08/09/2003 05:59:46
(la: Felicitari pt casa noua, Daniel)
Salut Daniel,
La Carnon nu chiar asa de hyper-aglomerat, apoi daca o iei spre lacul Salagou e splendid. Merita sa te intorci, dar de mùers unde merg localnicii, nu turistii, unde natura n-a fost atinsa.
daca te intereseaza, am o adresa pe plaja la Grand-Motte, la Couchant, saptamana 300 euros, bucatarie mare super-echipata, coridor, baie, wc, camera cu 2 paturi suprapuse de 90 cm, salon mare, un clic-clac -pat 1m40, terasa mare echipata, al doilea etaj si ultimul. refacut nou, tot confort, dar nu inchiriaza decat prin cunostiintze.
daca vrei nr. telefon pot sa ti le dau in mp
#191 (raspuns la: #185) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
desertul - de zabriski la: 24/10/2003 19:25:11
(la: "Calauza" de Andrei Tarkovsky)
Despre carte - splendida, splendida carte. Tulburatoare. Exista film?
#2101 (raspuns la: #2022) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dincolo de usa - de zabriski la: 01/11/2003 09:41:39
(la: Gabriel Liiceanu)
E splendida cartea - una dintre cele mai oneste si mai curate scrise in ultimii ani in Romania. Pe langa onestitate, coerenta si toate celelalte, vei gasi pagini tulburatoare, umane, calde.
buna ziua! - de asorina la: 14/11/2003 06:32:03
(la: Mobile de anticar sau cum alegem mobilele in casa..)
eu una nu as fi vindut nici o piesa de mobilier vechi, am fost acum citiva ani intr-o casa in care locuiau niste tineri dar mobila dintr-o camera era veche si splendida, imi venea sa o mingii si sa o dragalesc, dupa acea zi ma rugam ca nu cumva acei tineri sa vinda aceea mobila...dar totul depinde de gustul omului
PABLO NERUDA - de Ingrid la: 19/11/2003 10:54:55
(la: Cele mai frumoase poezii)
Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi
traiectorii; cine nu-si schimba existenta; cine nu
risca sa construiasca ceva nou; cine nu vorbeste cu
oamenii pe care nu-i cunoaste.

Moare cate putin cine-si face din televiziune un
guru.

Moare cate putin cine evita pasiunea, cine prefera
negrul pe alb si punctele pe "i" in locul unui
vartej de emotii, acele emotii care invata ochii sa
staluceasca, oftatul sa surada si care elibereaza
sentimentele inimii.

Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau; cine nu risca certul pentru
incert pentru a-si indeplini un vis; cine nu-si
permite macar o data in viata sa nu asculte
sfaturile "responsabile".

Moare cate putin cine nu calatoreste; cine nu
citeste; cine nu asculta muzica; cine nu cauta harul
din el insusi.

Moare cate putin cine-si distruge dragostea; cine nu
se lasa ajutat.

Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si
de mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza.

Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte
de a-l fi inceput; cine nu intreaba de frica sa nu
se faca de ras si cine nu raspunde chiar daca cunoaste
intrebarea.

Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna
ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira.

Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim...

Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul
Daca va fi sa plangi, plange de bucurie
Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale
Daca va fi sa furi, fura o sarutare
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica
Daca va fi sa simti foame, simte foame de iubire
Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti asta in
fiecare zi...

cum privesc eu - de mama la: 25/11/2003 03:24:27
(la: S-a schimbat ceva in relatiile romano-franceze?)
relatia cu Franta

cred ca este una dintre cele mai spinoasa.

la nivel minoritar
acest lucru este posibil datorita afinitatii sufletesti

de la minoritar la majoritar
este posibil prin crearea unei IMAGINI REALE a Romaniei

de la majoritar la majoritar
este foarte greu
dar nu imposibil
datorita istoriei.
vor fi multi majoritari care ne vor murdari
si vor incerca sa ne stearga
datorita trufiei lor nemarginite
si a incapacitatii de intelegere.

eu privesc problema aceasta
ca pe o avalansa.
ce trebuie noi sa facem?
sa imaginam CRISTALUL FULGULUI DE NEA.
care va crea fulgul de zapada - unic poporului roman
care va angrena alti fulgi de zapada: fulgul Frantei, al Angliei, al Germaniei, al Italiei, al Spaniei
si se vor contopi in bulgarele EUROPEI
care se va contopi cu bulgarii celorlalte continente
si vor forma
o imaculata avalansa
care ne va lasa sa intelegem
ce inseamna Natura
si ce inseamna Universul .

Avalansa va acoperi lumea intr-o splendida pledoarie pentru curatenie sufleteasca
si ne va inalta
si ne va da fericirea fulgului de zapada
care este constient de individualitatea sa.

PABLO NERUDA - CINE MOARE? - de grigore la: 27/11/2003 10:33:27
(la: Cele mai frumoase poezii)
PABLO NERUDA - CINE MOARE?

Moare cate putin cine se transforma in sclavul
obisnuintei, urmand in fiecare zi aceleasi traiectorii;
cine nu-si schimba existenta;
cine nu risca sa construiasca ceva nou;
cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu-i cunoaste.
Moare cate putin cine-si face din televiziune un guru.
Moare cate putin cine evita pasiunea,
cine prefera negrul pe alb si punctele pe "i"
in locul unui vartej de emotii, acele emotii
care invata ochii sa straluceasca, oftatul sa surada
si care elibereaza sentimentele inimii.
Moare cate putin cine nu pleaca atunci cand este
nefericit in lucrul sau;
cine nu risca certul pentru incert pentru a-si indeplini un vis;
cine nu-si permite macar o data in viata sa nu asculte
sfaturile "responsabile".
Moare cate putin cine nu calatoreste;
cine nu citeste; cine nu asculta muzica;
cine nu cauta harul din el insusi.
Moare cate putin cine-si distruge dragostea;
cine nu se lasa ajutat.
Moare cate putin cine-si petrece zilele plangandu-si
de mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza.
Moare cate putin cine abandoneaza un proiect inainte
de a-l fi inceput; cine nu intreaba de frica sa nu se faca de ras
si cine nu raspunde chiar daca stie intrebarea.
Evitam moartea cate putin, amintindu-ne intotdeauna
ca "a fi viu" cere un efort mult mai mare decat simplul
fapt de a respira.
Doar rabdarea cuminte ne va face sa cucerim o
fericire splendida. Totul depinde de cum o traim...
Daca va fi sa te infierbanti, infierbanta-te la soare
Daca va fi sa inseli, inseala-ti stomacul
Daca va fi sa plangi, plangi de bucurie
Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei tale
Daca va fi sa furi, fura o sarutare
Daca va fi sa pierzi, pierde-ti frica
Daca va fi sa iti fie foame, sa-ti fie foame de iubire
Daca va fi sa doresti sa fii fericit, doreste-ti in fiecare zi...


"Arrière pays" de Nice... - de Coralie la: 12/01/2004 12:10:53
(la: Vacante de iarna, destinatie Coasta de Azur, Nice si muntii regi)
Ma duc des in "a.p." de Nice, matusa mea lucreaza la Villars sur Var, asta vara am fost chiar cu ea la "pranzul primarului" de la Valberg, ea ii cunoaste bine pe Ginesy, sunt prieteni....este valea de Cians cu stâncile rosii, si defileul Cians,
apoi mai ai drumul prin "gorges de Daluis" (defileul)si asta este tare frumos..
Cate o data, mergem vara sa picnicam intr-o poiana pe Cians, cativa Kms inainte de Beuil, este plin de fragute si zmeura salbatica in padurea alaturi..

daca o iei pe valea Tinée, spre Auron si Isola 2000, ai la un moment dat drumul spre Clans, dupa Clans este un drum forestier pâna la Chapelle Sainte Anne, acolo, la vreo cativa Km de Chapelle, in septembrie culegi zmeura salbatica cu galetile de 10 litrii...si aromate...

Duminica, adica ieri, m-am dus la ski la Valberg.. drumul este o feerie acum, mai ales dupa ultima zapada cazuta.. sa vezi numai ce tzurtzuri de ghiata coboara pe flancul muntelui...

pe toata valea Varului, ai plin de sate medievale...
Intr-adevar este o regiune binecuvantata de Dumnezeu, cand esti aici, n-ai nevoie de alte vacante!

Esterelul este splendid acum, zilele trecute am fost de la Frejus la Mandelieu, am luat drumul national, prin munti, am cules plin de buchete de flori, toate padurile sunt inflorite acum..
#7967 (raspuns la: #7788) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
un amplasament nefericit - de andrei p la: 30/04/2004 02:42:34
(la: CATEDRALA SAU MAUSOLEUL?)
„Democratia este puterea poporului. In democratie fiecare poate face ce vrea Atat Timp Cat Nu Dauneaza Altuia.” Asa incepe Constituia Franceza, citez din memorie.
Raspunsul e si reactia la o intrebare. Un sondaj cu intrebari gresite da raspunsuri comice. In 1990 a fost facut un sondaj cu intrebarea: Cine va iesi Campioana Mondiala la Fotbal. 86% au raspuns Romania. Pai „minoritatea sa se supuna majoritatii...”
Din pacate si „majoritatea si minoritatea” sunt neinformate.
In nici-un oras din lume nu se construieste intr-un parc. Dara-mi-te intr-unul secular.
Este un abuz prostesc si nerusinat, identic cu al Primariei sector 2 din parcul Obor.

Am scris degeaba mesajul 14.174 de tue 20 /04 /2004?
Nu mai revin cu argumentele de acolo. Le puteti citi si acum.
Mesajul initial spunea: Va invit sa discutam problema constructiei Catedralei Mantuirii Neamului in Parcul Carol. Titlul: Catedrala sau Mausoleul a creat confuzii.
Amplasamentul Catedralei in Parcul Carol este cel putin nefericit, daca nu chiar stupid si daunator atat parcului cat si orasului. Nici macar pentru Catedrala nu este deloc favorabil. N-are nici-o legatura cu mausoleul.
Cu regret observ ca apar mai multe prejudecati decat pareri. Prejudecati care fac pozitiile “combatantilor” ireconciliabile. Unii considera perfect corecta inlocuirea Mausoleului cu Catedrala, ca o razbunare pentru ororile comunismului. Sunt alti cativa care sunt in principiu impotriva Catedralei. Mai sunt cativa care sustin ca nu exista “cel putin trei personalitati publice, oameni de cultura, care se opun construirii acestei catedrale”
Exista macar 100 de personalitati care sunt pentru construirea Catedralei, dorita si de marele public in principiu, dar sunt constiente ca locul e nefericit pentru oras si pentru Catedrala!
Si care personalitati ar fi de acord in principiu cu demolarea mausoleului. Dar ce rost are sa demolezi daca nu pui altceva in loc?
Cat de bine cunosteti locul? Acolo sunt 2 lucrari diferite.
Mausoleul este o potcoava din beton oribila, fara valoare. Si demolarea lui nu ar fi nici-o pierdere. Despre Memorialul splendid cu 5 arcade din granit de Suedia este vorba. Pe locul initial al mormantului soldatului necunoscut, era oficial Monumentul Eroilor pentru Eliberarea Poporului si Dreptate Sociala. Doar pentru acesta sunt banii de la Guvern.

Si cateva argumente pentru cele cateva grupulete:
Da, Catedrala se face (facea) in centrul orasului. Si orasul vine spre ea. Amplasamentul in parcul Carol este total impropriu din acest punct de vedere. Nu este in centrul orasului, ci la extremitatea sud (SSV) a zonei centrale. Acum orasul nu mai poate „veni” spre sud. A fost rupt prin Demolarile Aberante din 1984.
Nu credeti? Mergeti cu 10 masini intr-o duminica dupa amiaza. Ma indoiesc sa aveti unde sa le parcati. Dar daca ar veni 10.000?
Sfanta Vineri avea cam 8x17m. Numai Altarul Catedralei va avea cca 40x17m. De 5 ori mai mare doar altarul.
Parcul se va distruge oricum in acest caz. Merg la biserica saptamanal. In fata bisericutei (micute) sunt in fiecare duminica macar 10 cersetori. In Parcul Carol vor fi macar 1000...
De inviere, prin parc vor cobora circa 70.000 oameni cu lumanari, care ar calca totul in picioare. Pentru Catedrala exista amplasamente mult mai bune.
Nu are rost sa mai insist.
#14765 (raspuns la: #14699) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
domnitorul stefan - de (anonim) la: 10/07/2004 18:31:27
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York
#17612 (raspuns la: #9415) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stefan cel Mare - de (anonim) la: 10/07/2004 18:32:30
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Interviu cu Inalt Prea Sfintia Sa Pimen, Arhiepiscopul Bucovinei

Anul Domnitorului Stefan Cel Mare si Sfint

Pe Arhiepiscopul Pimen l-am intilnit prima data in vara lui 1991, in timp ce era cocotat pe un acoperis. Venisem impreuna cu profesorul de teologie si preotul Constantin Hrehor la Suceava, din parohia sa, Granicesti, apartinind judetului sucevean, ca sa vad eforturile de construire a primului azil de batrini finantat de catre biserica ortodoxa româna.

Sus acolo, pe acoperisul locuintelor pentru batrini, in constructie, I. P. Sfintia Sa aruncase un halat colbuit peste sutana preoteasca si cu doua cuie infipte la briu, se muncea sa bata pe un al treilea cu un ciocan, in tigla noua, cot la cot cu muncitorii tocmiti sa construiasca azilul. Acest azil este construit in stil brincovenesc, cu o splendida capela bizantina in centru, cu peretii de var, noi, albi ca neaua si ingrijeste deja pe cei batrini si ramasi fara suport, la scurta distanta de chiar cetatea lui Stefan.

O data cu planificarea Jubileului Domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna, pe 2 iulie a.c., am intocmit cu parintele Hrehor urmatoarele intrebari, la care I. P. Sfintia Sa a avut bunavointa sa ne raspunda.

intrebare: Sfintia Voastra, sinteti pastorul sufletesc si un bun patriot al Sucevei si al Radautului. Sub patronajul dumneavoastra si al Bisericii Ortodoxe Românesti se va organiza in luna iulie a.c., in Bucovina, un eveniment important pentru neamul, cultura, istoria si biserica româneasca, si care are si importanta europeana: Sarbatoarea dedicata Voievodului Sfint Stefan cel Mare. Va invitam sa rostiti un cuvint, in acest sens, pentru cititorii români din America, si din restul lumii, mai ales ca in activitatea monahala din tinerete ati servit si ca ghid al Manastirii Putnei! De asemenea, va rugam sa ne spuneti cum prevedeti ca se va desfasura acest eveniment, si din punct de vedere bisericesc si din punct de vedere laic!

I. P. S. Sa Pimen: Stefan cel Mare este prezent in inima fiecarui român. Stefan cel Mare a fost, in mod ecumenic, chiar aparatorul catolicilor, in lupta sa contra paginilor, fiind numit atit de catre Papa de la Roma cit si de catre cronicarii straini "atletul lui Christos". Domnitorul a avut o asprime foarte mare fata de invadatori, trecindu-i prin ascutisul sabiei, si care a dus, la multi români slabi, sa se intrebe de ce a trebuit sa fie atit de aspru cu localnicii tradatori si cu strainii invadatori. Acesti oameni insa au uitat sa (si sa-si) aminteasca de patimile poporului român suferite din cauza acestor tradari si invazii. Stefan cel Mare nu lua prizonieri si asta se datora nu atit razbunarii, cit factorilor de inspaimintare a dusmanilor, dar si factorilor economici, de a nu trebui sa ia din soldatii de pe front ca sa-i transforme in gardieni de prizonieri.

Sa nu uitam, de asemenea, ca Voievodul lupta cu invadatori care l-au atacat, citeodata, chiar simultan, din 3 parti si au fost veniti de la 7 natiuni, ca sa atace pe pamintenii români din Moldova. insa Stefan cel Mare n-a facut moarte de oameni nevinovati si nici n-a fost un sadic; folosea executarea invadatorilor si pe a tradatorilor ca arma de aparare si atit. Stefan s-a luptat si cu boierii mai slabi, care cereau predarea Tarii strainilor in schimbul mentinerii confortului si a privilegiilor lor, insa poporul in mare, l-a judecat prin prisma luminii crestine si Biserica l-a declarat Sfint din motive bine intemeiate, atit istoric cit si spiritual. Desigur ca si Stefan cel Mare a gresit, ca om, citeodata, insa ca Voievod si ca Aparator al neamului românesc n-a gresit niciodata! in privinta greselilor omenesti Dumnezeu l-a iertat; in privinta meritelor ca domnitor si crestin, poporul românesc si Biserica l-au sanctificat.

Maria Sa a dus si o viata predominant religioasa si crestineasca de-a lungul intregii sale vieti. Acesta este Voievodul Sfint Stefan cel Mare: OM credincios, OM milostiv, OM postitor, OM rugator, neintrecut patriot român.

Românii l-au simtit ca pe un parinte, si cind si-a dat obstescul sfirsit, a fost doliu national, dupa cum bine spun si versurile: "Plinge dealul, plinge valea, pling padurile batrine, si poporul - in hohot plinge, «Cui ne lasi pe noi stapine?»".

Paradoxul este ca in ciuda numeroaselor lupte duse contra invadatorilor de-a lungul deceniilor sale de domnie, arta pictoriala sacra, metalurgia, textilele, si arhitectura, au fost dezvoltate de românii din Moldova la culmi care mai inspira si astazi lumea intreaga si care a dus ani de-a rindul la obtinerea a prestigioase premii acordate de diferite state europene, cit si de catre organisme americane, in particular minastirilor si bisericilor din Bucovina. De fapt, arta bisericeasca româneasca a avut o "renastere" pe timpul marelui domnitor, pentru ca portretele sfintilor parinti, ascetici in arta anterioara, medievala, au dat loc in biserici portretelor frumoase de oameni reali, in costume folclorice românesti, in cadre românesti si pedepsind pe adevaratii tartori ai timpului, turcii, chiar in ilustrarea bisericilor. Astfel, de la notiuni mai abstracte, atit biblice cit si filozofice, cu care credinciosii se conectau mai greu, s-a trecut in ilustratia bisericilor românesti, la notiuni reale, nationaliste si autohtone, de prezentare a oamenilor si a sufletului românesc crestin, in toata frumusetea si meritele lor. Biserica Româneasca a continuat sa inspire crestinii, insa de asta data in mod indulcit, mai pozitiv si mai in ton cu spiritul neamului. Voievodul Stefan cel Mare si Sfint este, pur si simplu, unul dintre MARII OAMENI AI LUMII.

intrebare: Ati reusit sa condensati 500 de ani românesti in acest tribut miscator inchinat Marelui Domnitor Viteaz si Sfint. La poarta acestui jubileu, cum vedeti, in contemporaneitatea noastra, fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, reflectat in realitatea noastra ?

I. P. S. Sa Pimen: in ziua de 2 iulie a.c., va veni multa lume la Putna ca sa-i aduca un bine-meritat omagiu Domnitorului Stefan cel Mare. in primul rind, va veni marea masa a oamenilor care l-au inteles si il iubesc pe marele nostru sfint. Acestia sint constienti de enormul aport al Voievodului Stefan cel Mare la istoria neamului românesc. Vom avea o rememorare a cine a fost si ce a fost fenomenul Stefan cel Mare si Sfint, si vom inalta rugi pentru intercesiunea acestuia in favoarea mult patimitului neam românesc. Vor veni si fratii si surorile noastre de neam din Nordul Bucovinei si Basarabia, compatrioti români carora li se spune in secolul XXI ca sint un alt neam si ca vorbesc o alta limba decit neamul si limba României. Vor veni si oameni care vor incerca sa cistige capital politic prin asocierea lor cu asemenea eveniment, desi altfel, poate lucreaza si gindesc contra intereselor neamului românesc.

Sigur ca va veni si clasa politica, guvernul, Parlamentul, presedintele. Sint bineveniti. Pe acestia insa ii consideram datornici lui Stefan cel Mare. Ei trebuie sa-si ceara iertare Domnitorului ca n-au facut ceea ce ar fi trebuit sa faca, adica unificarea completa a neamului si ingrijirea potrivita a bunurilor manastiresti lasate de Stefan cel Mare posteritatii. Bunurile bisericesti, de exemplu, paduri si ogoare, furate de comunisti in 1945, nu ne-au fost retrocedate nici pina in ziua de azi; in schimb, sint folosite in chip mafiotic s-au lasate in depravare, de catre comunistii de "ieri", care sint occidentalii de "azi" de la putere.

Incheiere: Prea Sfintia voastra, va multumim pentru candidul si miscatorul interviu! Mult succes la aniversarea domnitorului Stefan cel Mare si Sfint de la Putna!

Gabriel Gherasim, New York





In ultimile 30 zile In ultimile 90 zile In ultimile 180 zile In ultimile 365 zile ---------- In 2004 ---------- In toate numerele
[ Optiuni ]




Arhiva

Redactia

Link-uri

#17613 (raspuns la: #8637) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Chiar daca imaginile sunt 'a - de Paianjenul la: 29/07/2004 10:25:53
(la: Interviu cu Dumnezeu)
"Chiar daca imaginile sunt 'americane' !? si starnesc nemultumirea unora, este un link bun iar textul merita atentia...:)."


- CORECT.

Imaginile sint splendide, muzica adecvata, mesajele absolut relevante pentru contemporanii nostri care mai cred ca "God" e inca "acolo"...
#18535 (raspuns la: #18475) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
splendid - de (anonim) la: 30/08/2004 04:22:48
(la: O stea)
si le-am citit si pe celelalte
myosotis - de (anonim) la: 17/09/2004 18:10:00
(la: Visele nu se risipesc, dar nici nu zboara daca nu le dai aripi..)


Indraznesc cu o interventie chiar daca nu stiu ce sanse am sa fie data online.Am recunoscut atat de bine acele trairi descrise acolo de incat am inceput sa tremur cand le-am citit.
Nu mai departe de acum o saptamana cineva,cu care am discutat mult pe chat , mi-a trimis o poezie a lui pablo neruda care mi-a dat fiori.
Poate unii o stiu dar am sa o redau aici mai jos pentru ca ea a fost ca un suflu de abur cald care face sa se topeasca pojghita de gheata de pe fereastra sufletului.

"Moare cate putin cine se transforma in sclavul obisnuintei urmand in fiecare zi aceleasi triectorii
Cine nu isi schimba existenta
Cine nu risca sa construiasca ceva nou,
Cine nu vorbeste cu oamenii pe care nu ii cunoaste

Moare cate putin cine isi face din televizor un guru
Moare cate putin cine evita pasiunea
Cine prefera negrul pe alb si punctele pe "i"
in locul unui vartej de emotii ,acele emotii care invata ochii sa stralucesca ,oftatul sa surada si care elibereaza sentimenatele inimii.

Moare cate putin cine nu pleca atunci cand e nefericit in locul sau,
Cine nu risca certul pt incert pentru a-si indeplini un vis;
Cine nu isi permite macar o dat in viata sa nu asculte sfaturile responsabile

Moare cate putin cine nu calatoreste
Cine nu citeste
Cine nu asculta muzica
Cine nu cauta harul din el insusi.

Moare cate putin cine isi distruge dragostea;
Cine nu se lasa ajutat
Moare cate putin cine isi petreci zilele plangandu-si de mila si detestand ploaia care nu mai inceteaza

Moare cate putin cine abandoneaza un proiect mai inainte de al fi inceput
Cine nu intreba de frica sa nu se faca de ras si cine nu raspunde chiar de stie intrebarea

Evitam moarte cate putin amintindu -ne intotdeauna ca a fi viu cere mai mult efort decat simplu fapt de a respira.
Doar rabdarea cuminte nu ne va face sa cucerim o fericire splendida
Totul depinde de cum o traim

Daca va fi sa te infierbanti,infierbantate la soare
Daca va fi sa inseli ,insealati stomacul
Daca va fi sa plangi ,plangi de bucurie
Daca va fi sa minti, minte in privinta varstei
Daca va fi sa furi ,fura o sarutare
Daca va fi sa pierzi ,pierde-ti frica
Daca va fi sa simti foame,simte foame de iubire
Daca va fi sa doresti sa fii fericit,doreste-ti in fiecare zi.

P.S.:abia v-am descoperit si cred ca sunteti grozavi.Astazi am ras cu gura pana la urechi si m-am intristat alaturi de voi,cei din cafenea.Am sa "tin aproape" ,cum suna un slogan de pe la un post tv... :))
splendide pozele astea... - de Jimmy_Cecilia la: 08/10/2004 20:55:09
(la: Alpinism& Foto)
o minunatie...
dar cum poti face polarizarea? ai nevoie de un dispozitiv special? sau un program?
#24504 (raspuns la: #11274) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din păcate, fabulaţi, dle Coriolan - de Anca Tudor la: 27/10/2004 15:45:31
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Din păcate, fabulaţi. Poate nu sunt suficient de matură, în opinia dvs., pentru a-mi aminti, dar părinţii mei sunt, cu siguranţă. La medic nu mergeai fără un Kent, un pachet de cafea (dacă vă amintiţi, ajunsese să coste 1.500 lei kg) sau măcar ceva săpun de contrabandă. O pereche de blugi costa jumătate dintr-un salariu mediu! V-am dat doar nişte exemple, ca să vedeţi că îmi amintesc. Dacă nu lucrai în comerţ, nu aveai rude care lucrau în comerţ sau alimentaţie publică, mureai de foame!Să nu-mi spuneţi mie că aţi putut, din '85 în '89, să trăiţi cu raţia aia amărâtă! Tatăl meu a mâncat atâta peşte marinat, singurul lucru ce nu era la raţie, încât nu mai poate să-l suporte şi nu s-a mai atins de aşa ceva! Mi se pare o lipsă de respect să mă acuzaţi că spun poveşti vizavi de lipsa laptelui. Asta înseamnă ori că nu aţi crescut copii în perioada respectivă, ori că aţi avut o poziţie privilegiată şi alte surse de venit decât majoritatea. Cât despre faptul că nu mureau nou-născuţii, e o aberaţie. Mureau şi atunci, ca şi acum, doar că nu ni se spunea nouă că lucrurile astea se întâmplă. Mi-e îngrozitor de jenă pentru dvs. că abordaţi tema avortului fără să aveţi nici o idee despre ce înseamnă să fii obligat să dai naştere unui copil pe care ştii că nu-l vei putea creşte. Mama mea a fost la un pas de moarte, din cauza unei sarcini nedorite... Natalitatea creşte în mod natural numai dacă sunt condiţii de trai mai bune. Lucru care nu se întâmpla pe vremea lui Ceauşescu şi nu se întâmplă nici acum, dar acum, cel puţin, poţi alege, în condiţii de siguranţă, dacă vrei sau nu vrei un copil. Dacă vă imaginaţi că alegerea aceasta este uşor de făcut, pentru orice femeie, atunci sunteţi lipsit de cel mai elementar bun simţ. Cât despre ce poţi şi ce nu poţi să faci cu banii în ziua de azi, ce să spun? Fiecare munceşte cât poate, câştigă cât poate şi cheltuie cât poate. Pentru mine, un bărbat nu e mai puţin bărbat dacă mă duce la o plimbare în Grădina Publică (să zicem Herăstrău pentru bucureşteni) şi-mi explică pe îndelete cât de splendidă e toamna... Şi îndrăznesc să sper că mai sunt şi alţii ca mine...
#26469 (raspuns la: #26116) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nici măcar să nu se gândea - de (anonim) la: 14/11/2004 16:31:32
(la: Ce vor femeile?)
Nici măcar să nu se gândească la alta, nici măcar în vis, oricât de splendidă ar părea pe lângă mine.
Să se poarte cât de cât politicos. Adică dacă găseşte mâncarea arsă când vine acasă să nu înceapă cu: "Paştele şi dumnezeii mă-tii de muiere, de asta lucrez eu?". Aş prefera: "Lasă, dragă, nu era decât o mâncare, hai să luăm o pizza în oraş. Şi lasă deschis la bucătărie, până venim poate dispare mirosul".
Să aibă o oarecare toleranţă pentru rude, prietene. Să suporte invaziile de câteva zile ale rudelor, discuţiile târzii femeieşti din bucătărie.
Să aibă bani. Ideal ar fi să aibă destui cât să mă ţină acasă, dar nu prea mulţi ca să nu devină o "pradă" prea dezirabilă.
Să nu comenteze nimic despre cura de slăbire. Dacă nu ar exista bărbaţii nu ne-am hrăni cu frunze de salată, pâine graham şi brânză groaznică de vaci.
În ce priveşte aspectul fizic, inteligenţa, instruirea - ar fi cel mai bine să fie fix la nivelul meu. Nu cred în căsnicii reuşite, dacă sunt discrepanţe mari.
Cartea de pe noptiera - de catcri la: 15/11/2004 17:29:40
(la: Ultima carte)
De vreo doua seri am inceput un roman splendid scris intr-o maniere f. originala. Se intituleaza “Maps for lost lovers” de Nadeem Aslam un anglopachistan care reuseste sa imbine poezia metaforelor culturii islamice cu detaliul narativ de tip anglosaxson. Pacat ca nu a fost inca traduca si in romana.
Uneri imi aminteste de Orbitor-ul lui Cartarescu, nu ca subiect ci la mod de a scrie, poezie in proza.
pentru destinderea atmosferei, un banc de sezon si la tema:))) - de Hypatia la: 16/11/2004 18:13:13
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Un episod din jurnalul unui emigrant roman in Canada.

12. Aug.
-Ne-am cumparat o casa noua in Canada. Sunt foarte emotionat.
Aici e atat de frumos. Muntii sunt de o splendoare nedescrisa. Abia
astept sa ii vad acoperiti de zapada.

14. Oct.
-Canada. E cea mai frumoasa tara de pe Pamant. Frunzele au primit toate
acele minunate nuante de culoare galbena si portocalie. M-am plimbat cu
masina prin natura si am vazut cativa cerbi. Sunt atat de gratiosi.
Cerbii sunt cele mai frumoase animale. Cred ca am ajuns in paradis. Iubesc
Canada.

11. Nov.
-Ziua sarbatorii nationale. In curand incepe vanatoarea cerbilor. Nu
imi vine sa cred ca cineva poate sa ucida un animal atat de frumos. Sper
ca va ninge in curand. E atat de frumos aici.

2. Dec.
-Azi noapte a nins pentru prima oara. M-am sculat si am vazut ca este
alb peste tot ca in cele mai frumoase vederi. Am iesit afara, am curatat
in fata casei si apoi ne-am batut cu bulgari de zapada (eu am
castigat). Cand a trecut masina de curatat zapada am curatat din nou in fata
curtii. Tara deosebita! Iubesc Canada!

12. Dec.
-Azi noapte a nins iarasi. Masina a curatat zapada din nou. Ne-a blocat
intrarea in curte. Aici e splendid.

19. Dec.
-Azi noapte a nins iarasi. N-am putut sa scot masina sa merg la lucru.
Aici e intr-adevar foarte frumos numai ca sunt obosit de curatat zapada
(lopatarie). Din nou masina aia blestemata.

22.Dec.
-Cacatul asta alb nu s-a oprit toata noaptea. Am bataturi la maini de
la lopata si ma doare spatele. Aceasta maimuta cu masina parca se
ascunde dupa colt si numai asteapta sa termin de curatat in fata curtii. La
naiba.

25. Dec.
-Craciun Fericit pe naiba. A nins din nou zapada asta nenorocita. Daca
il prind pe obsedatul ala cu masina il omor. Fu.. le ...... ca nu
arunca mai multa sare (pt. topit zapada) pe sosele.

27. Dec.
-Azi noapte iarasi zapada. Nu ies de trei zile din casa doar ca dau cu
lopata intr-una dupa ce trece masina. Nu pot pleca nicaieri, auto este
blocat sub un deal de zapada si mai e si foarte frig pe deasupra. Au
spus ca la noapte va mai cadea inca 30 cm de cacatul asta de zapada.

28. Dec.
-Prognoza a fost proasta. S-au mai depus 50 cm nu 30 cm. Daca se
continua asa nu se va topi pana la vara. Masina de curatat a ramas blocata si
maimutoiul a venit la mine sa imi ceara lopata. I-am spus ca am rupt
deja 6 curatand rahatul ce mi l-a aruncat in fata curtii. Era cat pe ce
sa ii dau in cap cu lopata.

4. Jan.
-Am iesit din casa in sfarsit. M-am dus pana la alimentara sa cumpar de
mancare si la intoarcere am lovit un cerb. Auto avariat in valoare de
$3000. Bestiile de cerbi trebuie omorate. Sunt peste tot. De ce oare nu
i-au omorat vanatorii toamna trecuta?

3. Mai
-Am dus masina la mecanic. Incredibil cat de mult a ruginit de la sarea
aia nenorocita care se arunca peste tot, tot timpul iernii ca sa
topeasca zapada si tot degeaba.

10. Mai
-Ma mut inapoi in Romania. Nu imi pot imagina cum cineva normal poate
trai in Canada asta!!!!!!!

de la bancuri @federal.ro
Hypatia
Anisia, - de Coralie la: 03/12/2004 16:02:15
(la: vacanta ce mi-o doresc)
Sper ca daca o sa te duci in Portugalia , n-o sa mergi in masina ...
Acu cativa ani am fost cu doua prietene cu masina, ne-a luat naiba pe drum la traversarea Spaniei..... cu toti turistii straini (francezi si germani) pe drumuri in Spania...

si e lung.. lung drumul cu masina..
noi n-aveam aer conditionat in masina... era o canicula de nemaipomenit..
conduceam noaptea iar ziua luam cate o camera de hotel sa dormim..
am vacut drumul de la Paris pâna la Lisbona in 4 zile si 4 nopti...
n-am luat autostrada, ca atunci eram studente si faceam economie...
erau niste aglomeratii pe drumuri, ne târam în urma caravanelor...

insa merita sa mergi!
oamenii foarte serviabili, primitori, curati, sate pitoresti, frumoase, muzee de vizitat la Lisbona, arhitectura diferita de noi,
apoi am lungita coasta pâna la Lagos si Tavira, unde am dormit la locuitori... peisaje splendide!
#30520 (raspuns la: #29452) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...