comentarii

compunere calatoria lui Banica


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
ora de des-compunere - de anisia la: 19/05/2008 11:56:56
(la: ora de des-compunere)
viata este compusa din trei parti: nasterea, trairea si des-compunerea. nu partea de sus, partea de jos si partea de mijloc cum binecunoscut a zis cineva inaintea mea, referindu-se la pusca.

pusca impusca neimpuscatele vise, idei, dorinte, vieti. si le curma. pe nepusa-masa. si fara de mila.

nasterea este o incurajare - a speciei sa se (re)compuna din factori primi intr-un tot unitar de sine statator.

statator, s-o crezi tu!
e pur si muove...

trairea este un amalgam de inceputuri si sfarsituri (ne)continuate voit sau nevoit, intrerupte de tulburari de diferite dimensiuni si origini.

des-compunerea este compunerea prea de(n)sa de cutremure compuse din miscari teutonice, celulare sau neuronice, (sic!), populare sau impuse (paralele, deci implicit indepartate unele de altele).

de la generalitati la particularitati e cale de-o imaginatie, si-atat. des-compunerea-mi o vad ca pe un zbor inspre ceruri, intr-o seara de toamna tarzie, cu frunze ruginii trepte conturandu-mi, pasind granita dintre acum si niciodata printr-un inalt atotcuprinzator salt dincolo de infinitul invincibil. o seara in care pasarile cerului vor fi imbracand verdele pinului de brad, norii vor fi cernand liliac inflorit, luna va fi stralucind neumbrita de furtuni incetate, iar pamantul va fi rasufland usurat de povara nedumeritelor scormoniri, intrebari, temeri. in drumu-mi catre dincolo de prezentul imediat, voi fi strabatand fiecare centimetru de vazduh candva umblat, voi fi salutand fiecare suflet candva intalnit si voi fi plangand fiecare clipa candva nadajduita.

(stiai ca spiritul fiecarui om calatoreste lumea-n lung si-n lat chiar inainte sa-si porneasca lunga calatorie inspre univers? de o saptamana incoace tot ma framanta ideea asta. si observ, cand mai putin ma astept, ca regasesc oamenii candva indragiti traind, pentru o clipita bineinteles, in strainii din jurul meu. un zambet, o framantare a palmelor, un spate adus, un profil, o voce, o alura. e ciudat, dar imi lasa impresia ca regasesc spiritul celor lasati in urma, din graba-mi inspre nicaieri.)

des-compunerea este inceputul unei noi compuneri. cel putin asa imi doresc.

Calatorie - de Catalina Bader la: 26/01/2004 05:09:51
(la: Intelepciunea saptaminii)
am calatorit in viata foarte mult dar nici pe departe cat bagajele mele.
NA calatoresc cu avionul.
nu imi apatine).
Dar ce crezi tu Andrei Banica... - de Jimmy_Cecilia la: 17/02/2004 06:05:37
(la: Ati face ceva pentru Romania daca vi s-ar ivi ocazia?)
dar ce crezi tu ca-ti va spune copilul tau, Andrei Banica, in cativa ani, daca existenta voastra in RO nu-ti va permite sa-i asiguri copilului tau o viata confortabila si un viitor?

Nu crezi ca pt viitorul copilor merita sa iei riscul si sa pleci in necunoscut?
#9755 (raspuns la: #9694) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Calatoria pe avion nu este un - de Regni la: 07/06/2005 20:48:58
(la: O cola, va rog. Dar sa fie rece.)
Calatoria pe avion nu este un spectacol de varietati...doar in caz ca vrei sa participi. Sa procedam ca Hitler?
#53834 (raspuns la: #36205) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sa calatoresc in spatiu - de Mi7haela la: 19/08/2005 14:05:16
(la: Dezvaluie-ti secretele!)
Intotdeauna mi-am dorit sa calatoresc in spatiu. Vreau sa spun in afara Pamintului. Macar atit cit sa pot vedea Pamintul de acolo.
Era o vreme cind imi spuneam ca pentru o calatorie de o zi (dar departe-departe, cu adevarat departe), as renunta la tot restul vietii mele. Acum nu mai pot spune asta, sint aici pe Pamant oameni dependenti de mine. Dar entuziasmul pe care-l simt si acum cind visez la asta, cred, sper, ca nu-mi va trece cu virsta.
Stefan Banica Jr. - de Vancea Dorin la: 02/09/2005 14:20:26
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In data de 1 Septembrie Radio Transilvania a implinit 10 ani.

Stefan Banica Jr. in concert:
http://vanceadorin.blogspot.com/

Pareri ?
Calatorie in timp - de Tofan Ana Isabella la: 12/10/2005 17:02:12
(la: Calatorie in Timp?)
Ma gandesc la vremea cand vom merge pe Marte ca ,cum mergem acum cu masina... iar calatoria sa se faca intr-un timp relativ scurt,cu niste rachete mici de dimensiunea unei masini.
Nu chiar :) uneori calatorim - de Honey in the Sunshine la: 20/10/2005 19:26:57
(la: in cautarea Adevarului)
Nu chiar :) uneori calatorim in doi.
_____________________________________________________
Membra SIMC - Securitatea Inchizitoriala Mister Cafenea
#80292 (raspuns la: #80286) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu mereu am calatorit cu cine - de Honey in the Sunshine la: 21/10/2005 21:23:09
(la: in cautarea Adevarului)
Eu mereu am calatorit cu cineva... dar inca nu e timpul pierdut pentru voiajurile solitare...
_____________________________________________________
Membra SIMC - Securitatea Inchizitoriala Mister Cafenea
#80643 (raspuns la: #80463) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
definitii... - de anisia la: 13/02/2006 19:35:29
(la: Rebus...)
1 vertical: curbura cu punct in frunte
12 orizontal: 30 si una de nopti
17 vertical: intr-o zi, la drum de seara
23 orizontal: inceput de calatorie
6,7,8,9 vertical: carari serpuite, de pasi slefuite
10 vertical: la rascruce de drumuri
1 orizontal: surpat la temelie
9 vertical: rascoala

nenea de sub dus... verticale sau orizontale, gandurile si trairile sunt ceea ce ne compun pe noi, oamenii. faptele insa, odata vertical alese sa fie, orizontalele se pleaca maiestriei lor. nu stiu daca verticala ta este de multe ori ceva mai inalta decat a lor. astfel de dimensiuni nu se masoara in centimetri. am mai spus eu asta cuiva. verticalele si orizontalele nu pot fi comparate cu nici o unitate de masura arbitrar aleasa in sistemul de referinta international. ele sunt unice. altfel n-as mai fi EU...
dar, revenind la textul dumitale... nu vad diagonala ca pe o solutie. unghiul de inclinatie s-ar putea sa-ti dea asa niste ameteli, incat dramul de putere ce te-ar ajuta sa treci de la orizontala la verticala, s-ar imputzinii prea repede si nu ai apuca sa traiesti cu adevarat nici maretia verticalului si nici supunerea orizontalului. diagonala, in acest caz, ar fi o partie intre inima si palma stanga, cum mi-a spus mie cineva odata. si pe partie se aventureaza numai cei ce stapanesc bine arta schiatului, nu?
din ce vad eu aici, dumneata inca mai faci slalom printre intrebari...



_______________________________________________
de-atunci si pâna acum e-o vesnicie...
Calatoria... - de rayro la: 09/03/2006 22:02:31
(la: traim pentru viata sau pentru a obtine un ideal de viata?)
Foarte frumos ca oamenii isi propun teluri. Obiective. Odata trasate ele dau un rost in viata. Senzatia ca avem un scop. Ca nu traim doar ca sa ne trezim dimineata pentru a pleca la servici.
Obiectivele noastre sunt din cele mai diverse. Un job mai bun, un partener minunat, un copil perfect.... Pe masura ce le obtinem ne dam seama ca desi am atins obiectivele propuse, nu suntem fericiti. Nu ne putem bucura de ceea ce avem pentru ca asa cum orice jucarie noua dobandita devine banala, ne plictisim repede. Pe de alta parte noile obiective propuse ne mananca suficient timp si energie cat sa "uitam" ca job-ul poate nu este cel mai bine remunerat dar ne confera confortul si siguranta zilei de maine. Ca avem familii frumoase sau prieteni dragi.
Neindeplinirea unuia dintre telurile propuse devine o "problema" grava. Incet apare frustrarea. Neincrederea in propriile forte. Daca nu am reusit inseamna ca sunt ratat? Eu stiu ca nu sunt dar realitatea imi arata ca am esuat intr-o incercare sau alta. Vezi, nu poti pierde ceva ce n-ai avut niciodata....
Asa ca mai degraba m-as bucura de calatorie. Daca odata cu ea am sansa unei cariere frumoase, a unei familii iubitoare sau un moment de rasfat personal... cred ca deja m-am trezit cu un bonus pe cap.
Intre timp ma bucur ca in curand vine primavara, ca maine o sa am ocazia sa petrec mai mult timp cu cei dragi, iar poimaine cu siguranta am sa termin de citit cartea inceputa acum doua saptamani...
rayro - de sarsilovici la: 27/04/2006 16:04:28
(la: Suntem oare "fabricati" dupa acelasi STAS?)
De crescut, crestem singuri asa-i, iar parintii ne ofera conditii sa crestem. Ne educa cum se pricep si ei si ne educam in functie de mediu... Nu am spus ce am spus in ideea ca sunt un simplu produs al lor, al parintilor.Nu mi-am ales calea la insistentele lor.Am facut facultatea pe care mi-am dorit-o, lucrez in domeniul drag mie. Ei vor sa vada in mine ca sunt om sunt responsabil si ca stradaniile lor nu au fost zadarnice.Sigur fata de un copil dintr-un orfelinat am avut mult mai mult dar asa a fost sa fie . traiesc prezentul .daca nu as respira si nu m-as hranii zi de zi nu as mai fi. Te intreb intr-o zi cat de mult poti face astfel incat sa nu vezi ziua ca fiind doar o calatorie peste secunde peste ore... Vise, schimbari, intoarceri, locuri... Nu-s legat de un loc anume...Poate cu serviciul.E sursa mea de existenta.Sigur se poate schimba...sigur pot trai si in rulota si sa ma plimb zi de zi si sa traiesc in alt loc..daca vreau sa fiu un pansament pentru ranile cuiva..Nu pot pretinde asta pentru ca nu-s atat de ipocrit sa spun ca-s 'painea lui Dumnezeu' sau ca sunt atat de steril cu tenta de sulfamida si vindec orice... sa traiesc pentru mine? Asta fac zi de zi.. Nu traiesc pentru parinti nu traiesc pentru ea, traiesc ca inca bate inimioara si inca functionez singur fara aparate... sa construiesc alaturi de ea imi doresc, imi doresc enorm.. Sunt dimineti in care ma trezesc fara chef..ma duc la serviciu si poate in ziua aia nu am asa multe activitati si poate nici nu am chef sa deschid macar o carte sa mai citesc despre o lege, fenomen, echipament... si e trist... Trecem prin momente mai dificile cu totii.... visul , morcovul dupa care ma deplasez in fiecare zi precum magarul incapatanat s-ar compune din: serviciu in domeniul placut mie - rezolvat , ea fiinta draga mie jumatatea de ma completeaza si imi da de la ea bucurie daca eu nu am si imi da sperante cand sunt descumpanit si ma mangaie cand sunt lovit si ma saruta cand plang..- stand by.... Nu cer mult de la viata... poate deja mi-a oferit, poate si dupa stradanii, partial din visul meu... Cer atat cat sa traiesc, sa simt ca traiesc, sa simt adierea vantului, raceala ploi pe obraz, sa vars lacrimi de fericire sa privesc ochi in care ma vad iubit.... chestii idilice si poate copilarii de pustan cu impresii de om mare, da gandacelul din copilarie inca e in sufletul meu si sper ca acele compromisuri si zbuciumul vietii sa nu ma schimbe prea mult cel putin in interior...De ce nu le place uneori copiilor de oamenii mari? pentru ca uneori din lipsa de chef, oboseala, meci ,telenovela, 'serioazitate', nu mai au timp sa ii asculte... Eu as vrea sa ascult si copilul din mine .... A crede in ceva presupune si o nota de naivitate !
#119138 (raspuns la: #119060) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
buricul (compunere) cicatr - de Marlene_ la: 12/11/2006 11:32:25
(la: BURICUL, GLORIA MUNDI)
buricul (compunere)

cicatricea care ramane dupa taierea cordonului ombilical, a nu se confunda cu cordonul in sine. in unele parti ale globului cordonul se taie cu dintii sau cu tot felul de obiecte pe care nici nu ti le poti imagina intr-o tara civilizata, asa ca imi pare rau sa-ti spun dar postulatul tau e gresit: buricul este un inceput sau... un sfarsit.
levogir, dextrogir?!? (asta-i de la chimie nu de la buricologie) mai degraba poate fi BAGAT sau IESIT, dupa cantitatea de grasime si gradul de flescaiala al muschilor pe care sta. mai exista si un tip intermediu. cel mai frumos zic eu e buricul bagat la locul lui in burta, asa incat poti introduce (sau iti poti introduce) degetul sau alte obiecte in interior cu riscul insa ca uneori sa le pierzi. Madonna spunea "ma trec fiorii pe schinare de cate ori imi bag deshtu-n buric". Nici prea adanc nu-i frumos mai ales cand lasa sa se acumuleze "fluff" adica un ghem de par, celule moarte, praf, rapan si alte chestii, amestec mai fertil chiar ca humusul, daca-ti cade acolo o samanta poti cultiva cartofi, rosii, marar si alte plante. curios ca are mai tot timpul aceeasi culoare albastruie. si ca sa vezi ca orice e posibil pe lumea asta, unii colectioneaza fluff...
expresia "buricele degetelor" apare de la buricul iesit in afara, cel mai urat dupa parerea mea. nu mi-ar placea sa-l am asa si sa-mi spuna lumea "buricato", desi sunt multi inebuniti si dupa tipul asta , sunt fetisisti si se excita doar la auzul cuvantului buric. ce poa' sa faca astia cu un buric depaseste imaginatia majoritatii, chiar si a mea.

Argumentul buricului spune ca dumnezeu i-a creat pe adam si eva cu buric cu tot, asa cum a creat si copacii cu inele de varsta de-a gata. altii spun ca nu, i-a creat fara buric ceea ce a bagat multi pictori vestiti in mare incurcatura pentru ca biserica le cerea sa nu le puna burice nici lui adam nici evei chestie cam de neconceput pentru un pictor. asa ca le-au pictat si ei cum au putut , cu mai multe sunci pe burta ca sa dea o nota de incertitudine.
eu cred ca adam si eva nu aveau buric pentru ca dumnezeu nu poate sa creeze ceva doar ca sa insele aparentele. asa ca imi imaginez cum adam si eva erau ca un fel de atractie de balci pentru descendentii lor: "ha, ha, tata si mama nu au bu-ri-iii-c" saracii nici nu puteau sa mearga la plaja. iar eva nu ar fi putut sa danseze din buric daca si-ar fi dorit (in orice caz nu cred ca adam ar fi lasat-o).
mai mult decat un inceput, buricul inseamna CENTRU: de unde si expresia buricul pamantului (multi se cred, dar putini stiu ca exista doar unul si a fost gasit la Delfi, si e de piatra), buricul universului (se cred aia care au sindrom de God).
se pot castiga bani buni punand piercing in burice, eu am vrut sa-mi pun unu dar nu m-a lasat mama si bine a facut pentru ca prietena mea giulia a facut o infectie de toata frumusetea dupa ce si-a pus un belciug. i-a trebuit un an ca sa-i treaca, acum are doua burice.
va mai pot spune multe despre buric ma simt chiar in forma sa scriu un tratat de buricologie, dar ma opresc aici, prea multe notiuni deodata. daca vreti sa mai stiti ceva, intrebati-ma si va zic.
nu este posibila calatoria in - de jeniffer la: 21/11/2006 00:14:00
(la: Infinitul)
nu este posibila calatoria in timp deoarece ar fi echivalenta cu a depasi viteza luminii. Mi se pare ca viteza luminii inca poate fi depasita, dar calatoria in timp nu o inteleg.

Despre axe, ele pot fi curbe, ce inseamna univers drept?


#158452 (raspuns la: #158425) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
compunere sa fie - de Lady Allia la: 06/06/2007 09:58:14
(la: Dor de copilărie...)
...atunci daca e compunere...compunere sa fie!
...sau cuvinte de dor!
...am eu o problema cu tagurile picky!

da...chiar asa de rau e?
#203328 (raspuns la: #203322) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
compunerea ta - de aleandra la: 08/12/2008 18:54:14
(la: Ora de compunere: "Intalnire de gradul trei cu Mos Craciun")
este dragutza compunerea dar erai cam pretentioasa in aceasta compunere.Vorbind serios este vorba de Mos Craciun de unde vrei sa aiba atatia bani.ca orice copil si-ar dori un bmw dar orice copil stie ca Mos Craciun nu e miliardar ca daca ar cere toti ce ai cerut u ar da faliment.In fine mai ai mult de lucrat.Sa nu incepi sa ma injuri.Eu iti dau un sfat prietenesc...pa-pa...
calatorie in timp - de beatlemaniacul la: 25/10/2011 04:27:14
(la: De la normal la paranormal )
nu cred ca este vorba de calatorie in timp, de ce ar calatori cineva in trecut cand viitorul este cu mult mai atractiv?

Eu vad o posibilitate in existenta lumilor paralele. Undeva, nu se stie unde, un individ vorbeste la telefonul celular, si se trezeste deodata ca da cu capul de un perete invizibil si trece in filmul lui Chaplin. Apoi iese din cadru dand din nou cu capul in peretele invizibil.
Calatoria s-a terminat, urmarile ei nu. - de zaraza sc la: 28/08/2014 08:55:36
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/minus-zece

"Orele par sa se se scurga cu incetinitorul in vreme ce stau intins pe scaunele terminalului din Istanbul. In jur sunt momente in care terminalul se umple de oameni cu ganduri de vacanta sau cu grijile intoarcerii acasa, urmate de momente in care tot terminalul ramane pustiu si raman singur cu gandurile mele si in care mi se pare ca ma afund din ce in ce mai adanc intr-o gaura fara fund. Cateva ore mai tarziu schiopatand pe culoarele aeroportului din Otopeni mi se pare ca lumea s-a sfarsit si ca nici o aventura nu ar trebui sa se incheie asa. Nu asa mi-am imaginat intoarcerea in tara, si desi ar trebui sa ma bucur de reintoacere si de reintalnirea cu oamenii dragi mi se pare imposibil sa o fac.

In urma cu 11 zile eram pe Khan Tengri, pe varful acoperit de zapada la 7000 de metri, la capatul a aproape 10.000 de kilometri si a 5 luni de calatorie. A parut sa fie ziua perfecta, conditii bune, am urcat in timp bun si parea ca totul a mers cum se putea mai bine. Trecusera doar 13 zile de cand ajunsesem in tabara de baza si am urcat pe varf la o zi dupa prima ascensiune a sezonului. Totul in schimb a inceput sa se destrame atunci cand am ajuns inapoi la cort si atunci cand dand jos bocanci si sosetele am vazut culoarea nenaturala a degetelor, dupa o zi intreaga cand am crezut ca am picioarele calde. Desi am zis ca sunt degeraturi superficiale m-am grabit pentru a ajunge la doctorul din tabara de baza. Doctorul in schimb a zis ca nu e de joaca si la mai putin de 24 de ore eram in elicopter spre civilizatie. Au urmat 10 zile de tratament in spitalul din Bishkek, 10 zile in care am trecut de la speranta ca totul o sa fie ok si ca degetele mele o sa se recupereze pana la realizarea dureroasa ca nu se va intampla asa.

Astfel incat pe masura ce a trecut timpul mi-am dat seama ca o sa fie nevoie de operatie, si odata cu asta mi-am dat seama ca nu am cum sa ma intorc inapoi pe bicicleta in Romania in zilele care urmeaza. A urmat realizarea mult mai dureroasa ca s-ar putea sa pierd mare parte din degetele de la picioare, cu tot ce implica chestia asta. La 31 de ani stiam destul de clar care e felul in care voiam sa-mi duc viata si care sunt lucrurile care imi sunt dragi si pe care le iubesc. In lumea de stanca si de gheta a Tien Shanului nu de putine ori mi s-a facut dor de alergat pe potecile domoale ale Carpatilor, doar ca fara degete la picioare alergarea si catararea devin mult mai greu de facut, daca nu imposibile.
Imi dau seama ca am reusit si am esuat in acelasi timp. Am reusit sa ajung prin forte proprii pe varf dar am esuat in a ma intoarce inapoi sanatos si intr-o bucata, si din pacate esecul e mult mai dureros. Am reusit sa scriu o poveste, care e deja scrisa pana in ziua varfului, doar ca de data aceasta nu a fost o poveste cu final fericit.

Am stat mult in cumpana pana sa scriu postarea de fata caci unul din motivele blogului si a postarilor e sa inspire, si mi-e putin teama ca un astfel de final poate taia din fascinatia locurilor si calatoriei. Mesajul ar trebui sa fie sa indraznesti intotdeauna sa faci lucruri care ti se par interesante, sa iesi afara si sa descoperi lumea. Iar acum s-a adaugat si un “Uite ce se poate intampla” care parca nu prea merge deloc.

Urmeaza si jurnalele si pozele restante pana in momentul in care am urcat pe varf, caci mai sunt trei saptamani interesante de povestit inainte de cateva luni petrecute in pat. Iar versurile vin din “If”-ul lui Kypling, care mi se pare ca merge foarte bine in momentele astea.

If you can make one heap of all your winnings
And risk it on one turn of pitch-and-toss,
And lose, and start again at your beginnings
And never breathe a word about your loss;
If you can force your heart and nerve and sinew
To serve your turn long after they are gone,
And so hold on when there is nothing in you
Except the Will which says to them: ‘Hold on!’

Image and video hosting by TinyPic
Reluand calatoria din punctul unde a fost intrerupta - de zaraza sc la: 30/07/2015 13:04:29
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
"Ziua plecarii

Gara de nord, 38 de grade iar eu sunt cu papornita de rafie in brate, asteptand un tren pe care scrie Urziceni, fix ca un capsunar intors din afara tarii. Daca ma uit la haine nu e mare diferenta, pantalonii raspeticiti de anul trecut si tricoul decolorat de soare se incadreaza perfect in peisaj.

Cu sacosa de rafie m-am intors si in urma cu un an, in circumstante mult mai nefericite, atunci cand dupa 10 zile petrecute prin spitalele din Bishkek am luat hotararea de a ma intoarce in tara. Momentul de atunci, cand ma taram cu incetinitorul, cu degetele degerate si bandajate si cu o pereche de papuci kyrhyzi in picioare, pe culoarele aeroportului a fost cel mai greu moment prin care mi-a fost dat sa trec pana acum. Nici continuarea, cu drumuri prin spitale si discutii despre operatii nu a fost mai roz, dar momentul intoarcerii din aventura a fost clar cel mai dificil.

Iar acum ma aflu tot cu papornita de rafie in brate, plina cu haine si echipament in drum spre aeroport, cu gandul de a duce la bun sfarsit calatoria intrerupta fix cu un an in urma. A durat ceva timp pana cand mi-am dat seama ca imi doresc sa ma intorc, si nu doar pentru a recupera bicicleta ramasa in spate, ci pentru a incerca sa termin calatoria inceputa in urma cu un an. Daca o sa-mi iasa sau nu, daca o sa gasesc drumuri aventuroase la intoarcere sau daca la un moment dat o sa mi se ia, ramane de vazut dar cert e ca e frumos si bine sa nu lasi neterminat un lucru odata inceput.[...]"

Image and video hosting by TinyPic
Neee...!!! - de Alina Momanu la: 27/09/2003 01:56:51
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
Transa shamanica!Drumul catre Zei! Marea Calatorie!Transcendenta! Epifania!Manifestarea sacrului in profan...
Sex in public? Neee...!Mai rau!!!!Sex in grup!
Si-acum aruncati-ma la cainii civilizatiilor primitive!
...Piata Universitatii? Nici vorba de asa ceva in blog!
Sau pote nitelus, cand, satula de sabloane, imi voi fi scrijelit cu deznadejde coloana de-un perete jegos din Piata X...iar cand sangele-mi va fi gros si fierbinte n-am s-aud cum strigati "curva!".
Iubiti-va voi frumos in dormitoare rozalii, daruiti si primiti TOTUL. Garnisiti cu capshunici si frisca. Impartasiti-va Fiintzei Iubite.
Si lasati-mi mie drumul oravit de opiu si ritmuri infernale al civilizatiilor disparute. O treapta numai! Si-un iz de smirna.
... un zambet sincer la sfarsit si-o strangere de mana!
Cu sinceritate.
#502 (raspuns la: #75) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...