comentarii

compunere primavara in livada


Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
la biserica - de carmentopa la: 09/08/2004 13:05:55
(la: Cum sunt crescuti copiii de unele mame romance)
Intr-o primavara, inainte de Pasti, am observat un grup mare de tinere fete venite la spovedit/impartasit! M-a emotionat acest fapt dar emotia nu m-a impiedicat sa observ felul absolut indecent in care erau imbracate! Cu burta la vedere, parfumate, cu pantaloni transparenti prin care ghiceai chiloteii Tanga! Nu pot sa vi le descriu cat de i-am soptit duhovnicului meu :" oare fetele astea nu au in garderoba nici o fusta?"
Duhovnicul mi-a raspuns calm si clar asa cum numai un preot cu har pote raspunde: "Fusta or avea, MAMA nu au!"
Atentie mamici! Deprinderea decentei e ceva ce se suge odata cu laptele de la sanul mamei!
curs universitar de Fotografie - Lucian Tudose - de andrei p la: 11/08/2004 15:18:05
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Am citit cursul – cam incoerent, chiar demodat. In pagina 11 scrie: „vizoarele cele mai comune sunt cu oglinda” (TwLR ca la Rolleiflex). Nu suntem in 1960, ci in 2004. Si trist, Rollei Francke & Heidecke nu este departe sa isi depuna bilantul.
Pe mine nu ma deranjeaza sa fac aprecieri, intr-un domeniu pe care il cunosc bine. Nu pot spune ca acest curs nu are si calitati.
Mai intai ca exista si ca este accesibil.
Va las dvs. placerea sa descoperiti textul cursului, cu calitatile si defectele lui. Adresa apare - cateva mesaje mai jos.

Autorul are o pozitie net favorabila fotografiei, ramasa cam la nivelul anilor 1970. Nu il cunosc personal. Foarte posibil, dansul este bun fotograf. Nu ar fi fost recomandat ca fotograf al Presedintelui Romaniei daca nu era.
Mi-a facut placere ca recomanda eliminarea partilor nefavorabile din cadru. Si ca acorda o atentie marita iluminarii, „ca mijloc plastic corespunzand cu continutul imaginii”.
Dar in domeniul predarii fotografiei, calitatile dumnealui lasa mult de dorit.
In afara nenumaratelor greseli de dactilografie (asa sper eu) si a greselilor de exprimare, regasim pasiunea pentru denumiri noi, revolutionare, la fel ca stimatul domn Presedinte. Camera etansa (pag.7) in loc de obscura, cutia casetelor in loc de compartiment film, etc.
Etans, conform dictionarului enciclopedic = unde nu poate intra apa, DEX.

Dl. Tudose foloseste si expresii care te lasa perplex. La pagina 19, apare:

„O data ales subiectul si compusa imaginea din punct de vedere estetic, foto-reporterul trebuie sa mai aleaga punctul de statie, care asigura incadrarea dorita a subiectului.”
Tare tipul ! Intra adanc in sinergia faptelor.
Mai intai rezolva partea estetica, pe care o compune „profund”, apoi alearga in jurul subiectului. Cauta punctul de Statie care Asigura.
Poate n-am inteles bine. Punctul din care statie si pe cine asigura (Alianz-Tiriac).
Dupa toti ceilalti autori, compozitia este legata de punctul de statie.
Inainte de a decide pozitia din care faci declansarea, nici-o speranta sa rezolvi ceva si sa compui „estetic”.
Mai ar fi de mentionat, dintre alte expresii profunde:
„Cerul este un alt element important in fotografia de peisaj, care ocupa o mare portiune dintre cer si pamant” (pag.29)
„Lumina de Contrajure” la portret. (pag.31) Corect era lumina de Contur (sau de Ajur).
„Iluminarea trebuie sa fie realista si bine justificata.”

Pe gustul meu, in text sunt prea multe expresii gaunoase. Si prea putine pareri proprii despre fotografie.
Sunt reproduse pagini intregi (mai discutabile) din cartile regretatului Iarovici sau din alte carti compilate, depasite.

Oricum, felicitari domnului Tudose, pentru ca a facut public acest text.
Numai bine, Andrei
#19582 (raspuns la: #19501) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Stettin - de Little Eagle la: 12/08/2004 20:19:58
(la: "Let it Be" de Beatles)
Alte mici comentarii legate de Hey Jude ar fi:

Paul mereu a fost f. apropiat de Julian,in 1967 John a divortat de prima sotie(Cynthia Powell),casatoriti de 6 ani.De fapt,John Winston Lenon(taica-sau ia dat numele de mijloc pt. admiratia ce avea pt. Winston
Churchill)a fost primul Beatle casatorit la acea vreme.
Mai tarziu si-a schimbat pe Winston in ONO...
Deci Paul,fiind f. apropiat de Julian si simtindu-se trist ca parintii lui au divortat,a scris acest cantec,care de fapt a si fost cel mai faimos al grupului la vremea lor.
Beatles au scris in jur de 200 cantece in cariera lor.Initial cantecul a avut doua variante de titluri,primul"Hey Julian",al doilea"Hey Jules" dar Paul a optat pt. Jude fiind de o rezonanta muzicala si ca nume mai puternic.mai expresiv.

John si Paul au avut o intelegere de la inceputul carierei lor,ca fiecare sa scrie personal cantece,si apoi sa si le dea unul la altul si fiecare sa adauge note sau cuvinte de era necesar si intotdeauna sa se semneze amandoi ca compozitori indiferent ca doar unul din ei de ex. compunea un cantec.George si Ringo....mai in backgroun si cei mai ...saraci dine ei 4.De ce?Pt. ca ei NU erau platiti decat ca muzicieni in grup si doar 1.9%din royalties la revenea de pe urma vanzarilor albumelor la fiecare...come to think of it...not much!!!
N-au fost ei chiar prea fericiti,mai mult George,Ringo...nu a prea compus si era si e un baterist de talent average...saracu'de el mereu avea frica in el ca va fi dat afara din grup!Un om bolnavicios si de cate ori nu putea veni la repetitii sau inregistrari mai rau se imbolnavea de teama ca va fi schimbat in grup...!

Altele ,alta data cine e interesat/a.

LET IT BE LOVE & PEACE,
Ozzy









































































#19680 (raspuns la: #14831) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Care Tacitus ? - Tacitus taciturnu' ? - de Muresh la: 13/08/2004 12:02:24
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Glumesc , bineinteles . Si iar in forma de gluma :
Pai daca Tacitus asta a spus asa , asa o fi fost .
Hai sa fim seriosi . Cu o floare nu se face primavara . Aparitia lui Iisus ar fi fost un eveniment de o atat de mare importanta , ca m-as fi asteptat ca vreme de cateva zeci de ani , toti istorionii sa scrie numai de el .
Si doar nu a fost asa .Dealtfel sunt indoieli privind veridicitatea spuselor lui Tacitus :

Citesc in

http://www.infidels.org/library/modern/scott_oser/hojfaq.html

un articol scris de un oarecare (sau nu) Scott Oser . Sincer , nu stiu cine este el si in ce masura ne putem baza pe spusele lui .
Si Scott Oser asta spune asa :

"Tacitus and Jesus
In his Annals, Cornelius Tacitus (55-120 CE) writes that Christians
"derived their name and origin from Christ, who, in the reign of Tiberius, had suffered death by the sentence of the procurator Pontius Pilate" (Annals 15.44) ".
Two questions arise concerning this passage:
1. Did Tacitus REALLY write this, or is this a later Christian interpolation?
2. Is this really an independent confirmation of Jesus's story, or is Tacitus just repeating what some Christians told him?

Some scholars believe the passage may be a Christian interpolation into the text.

….there is excellent reason to suppose that Tacitus is merely repeating what Christians said about Jesus, and so can tell us nothing new about Jesus's historicity. "

Toate indoielile astea si in plus legendele celor 20 de Mintuitori (cum se inghesuie cu totii sa ne mintuiasca , dom'le) , ma intaresc in convingerea mea ca Iisus nu a existat .
Sorry , indeed ...No harm intended .



#19714 (raspuns la: #19709) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si ce daca nu este o poezie... - de LMC la: 18/08/2004 19:07:15
(la: Cele mai frumoase poezii)
...ceea ce am aflat in textul scris mai jos este tot la fel de poetic ca orice alta poezie indragita. Sper sa va placa
__________________________________________________________
In salonul unui spital se gaseau doi bolnavi. Unul din ei , care suferea cumplit din pricina plamanilor, era ridicat in fiecare zi de sora medicala la fereastra salonului, unde, sprijinit de perete, trebuia sa stea in picioare mai bine de o jumatate de ora. In acest timp incerca sa descrie cele vazute pe fereastra, colegului sau de suferinta, un barbat paralizat, tintuit la pat. Privea pe fereastra si-i descria plastic cum primavara punea stapanire peste parcul din apropiere. Zarzarii erau in floare, iar papadiile presarau galbenul lor regal peste verdele matasos al ierbii fragede. Un vant molatec unduia pletele unor indragostiti care se zbenguiau prin parc. Pe oglinda albastra a lacului pluteau nuferii unor lebede maiestuoase...

Zilele trecea parca mai usor, si paralizatul astepta acum cu infrigurare ziua urmatoare, cand va auzi din nou cat de minuntata este lumea de afara. Incet cu incetul, dorinta de a trai se trezea din nou in el. Simtea un freamat de viata in oasele lui imobile, cu fiecare noua descriere a frumusetii de afara.

Intr-o noapte ingrozitoare, ochii sai spre lume, omul bolnav de plamani, a inceput sa tuseasca infiorator. Mana sa imobila n-a putut apasa butonul de alarma.

Spre dimineata, au scos cadavrul din camera sa. Era acum singur. I-a venit o idee. A cerut sorei sa-l multe in patul de langa fereastra. Cu sfortari supraomenesti a reusit sa se ridice intr-un cot. S-a uitat pe fereastra sa vada un crampei macar din lumea de afara descrisa atat de minunat de colegul sau de suferinta.

In fata ferestrei era un perete mare si gol...

Petru Lascau - din Intre zambet si suspin

Pe vremuri - de Crisa_ la: 22/08/2004 21:03:55
(la: Cum pot publica un mesaj?)
Adica prin primavara, inainte de "lucrarile" la site, exista o varianta de transmitere de mesaje in privat. Ce s-a intamplat cu el?
casatorie - de rodiana la: 23/08/2004 18:26:25
(la: Cand formezi un cuplu, dupa ce criterii alegi o persoana?)
"Casatoria impune sau presupune o dezamagire. Inainte de a o incheia esti tentat sa-ti imaginezi viata in doi ca pe o idila ce se conserva cu aceeasi intensitate , mereu pe o scena lipsita de miscare, decupata parca din univers si incremenita pentru o vesnicie intr-un anumit moment mereu fericit. Nu intrevezi decit dragostea coplesitoare. Abia mai tirziu descoperi ca viata in doi se compune din prea putine momente de dragoste si prea multe obligatii, ingaduinte, indatoriri, renuntari, conficte ..... Nici o obilagtie nu e prea dulce. Orice renuntare doare. Iar conflictele iti releva ipostaze noi, necunoscute ale omului iubit. Din prea dese revelatii poti descoperi intr-o zi ca nu stii nimic despre el. Ca s-a produs , inexplicabil pentru tine, o confuzie regretabila. Ca idealul tau de viata s-a regasit deformat intr-un strain pe care intimplator si inconstient ti l-ai asimilat. Trezirea aceasta vine insa incetul cu incetul , astfel incit uneori nu-ti mai ramane timp nici sa regreti."
Intrebare - de Crisa_ la: 24/08/2004 22:41:39
(la: Sectiune noua: Ajutor)
Intrebam prin alta parte despre varianta de mesaje directe la... cate cineva. Acum ceva vreme exista asa ceva, dar dupa "lucrarile" din primavara n-au mai aparut.
In plus, incerc sa inteleg delay-ul cu care apar subiectele propuse sau raspunsurile, chit ca unele isi pierd intre timp "termenul de valabilitate".
Crisa
Cris - de carapiscum la: 26/08/2004 13:34:16
(la: Tot romanu' stie)
Ca sa nu fiu eu cel ce-ti taie cracuta de sub piciorusele tale plapande si mai apoi sa fiu acuzat ca "nu-i las pe altii sa scoata capul afara", am sa interpretez mesajul tau ca unul ce vine din partea unei domnite cu reale dorinte de afirmare si cu spirit de aventura, ca sa zic asa. Vorbesc de spirit de aventura deoarece politica romaneasca e o aventura fara prea multe cunoscute, un fel de intalnire de gradul zero pe care n-o s-o mai poti uita niciodata. Imi dau seama ca mesajul tau ar mai putea veni si dintr-un oarecare sentiment patriotic dar crede-ma ca patriotismul nu mai este de multa vreme la moda in budoarele papitoilor la care le curge gelatina de sub gat. Asa ca eu cred ca ori va trebui sa renunti inca din start la astfel de afirmatii (fiindca, vezi matale, daca nu esti intr-un partid- cel putin mai marisor- n-ai nici o sansa reala de a ocupa un coltisor din "camera", iar daca te inscrii in unul atunci esti nevoita sa urmezi linia lui politica inclusiv atunci cand nu-ti convine si nu esti de acord cu o decizie), ori te vei lupta aproape singura cu morile de vant- pe la noi se zice ca nu poti face pipi in contra vantului.

Acuma, sigur ca o singura floare "de colt" (adica de "camera") nu poate face sa vina primavara europeana, insa am sa argumentez si-am sa-ti dau astfel o gura de oxigen ca cel putin ar putea sa vesteasca primavara! Eu cred ca daca sunt mai multe astfel de flori care cheama aceasta primavara, ea va trebui pana la urma sa vina, mai pe ocolite, mai incet, dar va veni.

Ai amintit de istoria trecutelor vremuri in care am fost napastuiti... Ce ti se pare, n-am prea inteles pana la urma, ca am dus-o bine si n-am stiut decat sa ne plangem? Ca ne-am lasat dusi de valuri fara a ne impotrivi? Dar CUM, CAND, CAT??? Tara asta a fost continuu secatuita, daca nu de asupritorii din afara atunci de boierii nostri si ramasitele lor pana astazi. Sa-ti amintesc nu mai departe de istoria oarecum moderna a Romaniei, de zilele grele ale razboiului al doilea mondial, in care soldatii nostri luptau ca si in epoca primitiva incaltati cu opinci si imbracati cu camasi de stofa grosolana? Dar poate ca tocmai de aceea ar trebui sa fim mai convinsi de rolul si "testamentul" nostru ce trebuieste indeplinit.

Vorbesti despre arena, despre lupta si spectatorii ei... Sa fim obiectivi, nu toti au puterea fizica si sufleteasca sa intre si sa lupte cot la cot cu ceilalti. Este o lege a firii si n-o putem noi schimba. Apoi, de unde stii ca rolul spectatorilor nu este tocmai acela de a-i incuraja pe cei ce lupta? Nu este asta tocmai rolul celor ce voteaza? Si voturile, ca si strigatele de incurajare in jurul arenei, sunt expresii ale sustinerii unuia sau altuia. Ca uneori asteptarile ne sunt inselate, e drept, si nu pierdem bani ci mai ales increderea si chiar curajul de a mai sustine pe cineva mai tarziu.

Referitor la strainul acela si la afirmatia lui, da-mi voie sa am indoielile si banuielile mele. Stii ce zice o vorba: "satulul nu-l crede pe cel flamand"!!! E usor a da verdicte din postura de conducator economic al lumii, intelegi ce vreau sa zic. Asta e mentalitatea occidentala, ne-au lasat prada tuturor si acuma ne intreaba ce-am facut sau ce vrem sa facem. Si cand ne-am aliat cu ei ne-au zis ca trebuie sa renuntam la multe din principiile noastre sanatoase de viata. Vorbesc in general dar si in mod particular. In general fiindca termenii de comparatie intre tari sunt de cele mai multe ori exagerati si inadecvati realitatilor existente. Iar dpdv particular vreau sa zic doar atat, mai sunt putine tari in lume in care sa se intample acest paradox: bogatii occidentali se sinucid si nu-si gasesc parca rostul lor in viata chiar daca au si ce noi nici macar nu visam; iar saracii romani isi duc viata asta grea pastrand inca speranta unei vieti mai bune, decente, si in plus mi se pare ca asta ii apropie atat de Dumnezeu cat si de ceilalti. Daca gresesc este vina faptului ca sunt unul dintre ei.

Uite cum facem, daca chiar te inscrii in acel sindicat iti promit ca te voi sustine si te voi vota mai tarziu. Numai, stii ceva, daca uiti dupa aia de unde ai plecat si incepi sa dai cu piciorul la crezurile tale de azi?? Banul si puterea schimba deseori in rau oamenii.

Mai ma intreb un lucru: care ar fi reactia romanilor de aici, peste cativa ani buni, cand aceasta Cristina va candida la functia dorita sperand sa faca ceva pt. tara si poporul ei, facand in acest fel concurenta "neloiala" sus-pusilor de ieri si de azi? Iti dau un sfat prietenesc: nu cumva sa-ti schimbi numele in Lia Roberts si s-o iei pe ea de model ca atunci eu sunt primul ce voi iesi in arena sa te trag de urechi. :}

TraiasCA CLAsa muncitoare!

So far, so good.
in parc - de giocondel la: 04/09/2004 11:46:34
(la: ATI FOST TOAMNA LA IASI?)
mai, ce v-a apucat cu subiectul asta? de mult nu m-a mai palit asa de tare nostalgia.

exista in iasi cateva locuri pe care le iubesc la nebunie:

gradina botanica, copoul (toamna dar mai ales primavara, cand infloresc salcamii) si o bancuta in parcul de la teatrul National....

Dar vai! toate sunt atat de departe astazi..Locurile in sine dar mai ales semnificatia lor.

Cel mai rau imi lipsesc spectacolele esuate de la opera din Iasi...cat am mai ras, sus la balcon,infundat- ca sa nu-i deranjam pe ceilalti, ce se prefaceau ca nu vad oribilele gafe, pentru ca ei erau mai bine educati.

si buseurile cu branza si stafide, cenaclurile, poezia si piata cu legume si fructe de la hala centrala...ce bogatie de culoare si gust!

gatha, ca e tarziu si sa stiti ca "amintirile ma chinuiesc,amintirile ma rascolesc", vorba cantecului idiot, si eu sunt om muncitor, 15 ore de munca zilnic,4 de somn( de! mi-s emigrant nou noutz cu numar social proaspat) si nu face bine la irimioara.

Noapte buna voua,buna dimineata Iasiului meu drag.


Verily from the everlasting joy do all objects have their birth.
k - de Belle la: 09/09/2004 01:36:30
(la: Barbatul roman din diaspora)
ma duc sus sa trag un fum pana atunci ca si-asa si Destin pana compune eseul mai dureaza nitel, pana atunci vad ca tot numai noi doua dam din dejte pe tastatura ;)

p.s. stai ca-mi canta masina, trebuie s-o reincarc cu alte rufe
#21441 (raspuns la: #21440) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ingineri in USA - de (anonim) la: 09/09/2004 17:54:23
(la: Ce parere aveti de scolile din strainatate)
Este cineva care-mi poate da detalii despre procedura sau experienta lui in vederea obtinerii licentei de inginer mecanic (si nu numai) in USA? As vrea sa stiu la ce ma pot astepta, am examen la primavara.
Multumesc frumos.
Tot ce Conteaza... - de LMC la: 09/09/2004 22:23:12
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
De cind ma stiu Toamna a fost si este anotimpul meu favorit. Ziua mea de nastere intotdeauna imi prevesteste sfirsitul verii si venirea toamnei. Nu stiu de ce dar Toamna a fost intotdeauna timpul cind mi-am regasit persoana, cind am putut sa creez, cind am fost inspirata. Daca as putea sa ma mut dintr-o parte in alta al globului as face-o numai sa pot sa traiesc doar anotimpul toamnei. Desi pe la noi sint inca temperaturile verii, dimineata si seara cind ies afara imi place sa respir aerul proaspat si crocant, iar mirosul toamnei il simt cum pluteste deasupra orasului de parca ar vrea sa te seduca inainte de a-si face prezenta intru totul.

Locuim foarte aproape de colegiul orasului si in fiecare dimineata cind plec de acasa imi place atmosfera studioasa si forfotul studentilor indreptindu-se spre clasele lor. Mirosul cafelei din masina imi aduce aminte de zilele mele de studentie cind primul meu popas din rutina mea de dimineata il faceam la cafeneaua universitatii unde deja stiau sa-mi pregateasca un “Double Latte”, pe vremea aia costa doar $1.25, iar un croissant $0.50. Acuma iesi ieftin daca te costa $4.00 total.

Abea astept sa vad frunzele copacilor cum isi schimb culorile, si cind ma plimb sa pasesc pe covoarele ruginii al Toamnei. Toamna a fost intotdeauna anotimpul cind m-am indragostit, cind scriam cele mai multe scrisori de dragoste, cind muzele poeziei si prozei veneau si stateau cu mine toata Toamna. Si-acuma imi amintesc de una dintre cele mai frumoase compuneri care le-am facut vre-odata.

Eram in clasa a cincea. Profesoara de romana ne-a dat tema de casa sa scriem o compunere, dar pentru mine era mai degraba o placere decit tema de casa. Afara deja incepuse sa picure prima ploaie de Toamna. Eram in camera “mare” cu mamica care facea ceva lucru de mina. Tin minte ca in momentul cind puneam creionul pe hirtie, totul din jurul meu disparea si intram intr-o stare de concentrare fenomenala. Fiecare cuvint era scris cu o usurinta de parca cineva mi le dicta, iar in mintea mea traiam fiecare propozitie, de parca tot ce scriam era testimoniul vietii mele. Cred ca v-ati dat seama ca subiectul compunerii era despre Toamna.

Cind am terminat de scris am intrebat-o pe mamica daca vrea sa asculte ce-am scris si daca am scris bine. I-am citit cu voce tare toata compunerea si cind mi-am ridicat ochii de pe caiet mamica plingea si zimbea. M-a luat in brate m-a pupat si mi-a zis ca am scris nemaipomenit de frumos. Eram atit de fericita dar in acelasi timp emotionata de nesiguranta daca si profesoarei ii va place ce am scris. Abea am asteptat sa vina ora de romana si sa-i inmin compunerea, si-apoi cu noduri in stomac am asteptat sa primesc caietul cu nota. Numai ca in ziua cind ni s-au dat caietele inapoi, eu am fost singura care nu l-am primit. Nu stiam ce s-a intimplat, de ce numai eu nu mi-am primit caietul de compunere. Dar nedumerirea mea a fost pusa deoparte cind profesoara a cerut sa facem liniste si sa-i dam ascultare.

Statea in fata clasei, si pe fata ei vedeam o placere si o incintare nespusa. Ne-a zis ca in toata viata ei de profesoara nu a citit niciodata o compunere mai frumoasa si mai bine scrisa decit ce avea ea sa ne citeasca in urmatoarele minute. Cind a inceput sa ne citeasca mi-am dat seama ca era compunerea mea. Stateam in banca cu inima in git si cu stomacul facut nod de emotii. Nu mai stiu daca am inceput sa pling, sau ce am facut, dar la urma cind mi-a anuntat numele si mi-a spus sa ma ridic in picioare stiu ca imi tremurau genunchi si nu indrazneam sa ma uit in jurul meu decit cu coada ochiului. Toti colegii se uitau la mine ca la o vedeta, si in pauza cu totii au venit la mine sa ma felicite. Nu eram obisnuita sa fiu in atentia nimanui, si cind am fost nu m-am simtit in pielea mea niciodata. Intotdeauna mi-a placut sa privesc lumea de pe marginea drumului, nu sa fiu eu privita, dar in momentul acela nu am mai avut de ales.

Acesta a fost si a ramas intotdeuna efectul care Toamna l-a avut peste fiinta mea. Ceva foarte misterios se intimpla cu mine, ceva care nu poate fi explicat, dar care nu-l caut sa-l explic. Ce este important este ca in fiecare an abea astept sa vina Toamna cu culorile ei, cu miresmele ei, cu forfotele inconjuratoare, cu muzele poeziei si-al prozei. Asta e tot ce conteaza.
Si artistii flamanzesc - de Adrian Marchidann la: 13/09/2004 12:40:11
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Chiar daca Tom Cruise ia 20 milioane dolari pentru fiecare film in care joaca, marea majoritate a artistilor face foamea chiar si in America. El castiga mult pentru ca aduce un venit foarte mare.

Cei mai multi cauta cu disperare un rol ori isi storc creierii sa compuna o melodie pe care nu o asculta nimeni. Intre timp spala vase prin restaurante si nu au nici macar asigurare medicala ca lumea. In plus, majoritatea banilor sunt luati de marile companii producatoare si distribuitoare.

Daca America este acum sediul creativitatii, nu ma refer aici la calitate, este tocmai pentru ca se respecta drepturile de autor, iar munca fiecaruia era recompensata pe masura calitatii.
#22001 (raspuns la: #21655) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Realitatile noastre - de (anonim) la: 14/09/2004 19:22:40
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Recomand celor care au posibilitatea o vizita la muzeul Memorialul Durerii de la Sighetul Marmatiei in Maramures.Pentru mine (am 25 de ani, am trait in comunism destul de putin ca sa pot emite judecati) a fost ceva extraordinar. Am simtit ca si cum am fi trait intr-o lume paralela. Este impresionant cum a reusit aparatul comunist sa ascunda toate acestea. Te face sa te gandesti la marimea minciunii in care am trait. Asa incat nu reusesc sa-i inteleg pe unii de pe forum. Nu inteleg cum reusesc sa gaseasca lucruri de care sa le fie dor. Este adevarat ca aveam mai mult timp sa stam cu familia sau mai mult timp pentru concediu (imi aduc aminte cum mergeam cu parintii mei.Nu imi aduc aminte in schimb sa fi fost extraordinar de bine sau curat. Dar asa suntem noi. Inghitim orice. Recomand celor celor care au uitat o vizita si la Geoagiu Bai sa vedeti batranii nostri in ce conditii - neschimbate , de altfel- isi trateaza bolile. Sau in ce conditii mananca.) Dar eu cred ca noi romanii nu reusim sa ne adaptam la schimbare cu prea mult succes. Familia mea si acum gasim timp sa stam impreuna, sa facem picnicuri, sa mergem la sapa la tara, sa chemam prietenii la masa duminica, sa facem un remi. Am gasit de lucru toti, nu suntem someri. Nu traim idilic dar nici nu ne dorim prea multe.Reusim si sa avem bani pentru un film la cinema ca si altadata, si de flori la balcon, chiar si timpul necesar pentru curatenia de primavara din fata blocului. In ce ma priveste lucrurile bune de pe vremea comunisului (dpdv uman) nu le-am pierdut. Am castigat pentru copii nostri dreptul de a alege.De a alege unde sa lucreze, ce si cat sa manance, daca sa stinga becul sau nu, sa asculte muzica straina, posibilitatea de a emite pareri despre tara, conducatori sau strainatate, de a evolua sau involua. Din pacate nu putem fi toti egali pt ca viata nu ne ofera aceleasi posibilitati si observ ca multa lume e frustrata din aceasta cauza si nu reuseste sa inteleaga (o alta mostenire pacatoasa a ideii "toti suntem egali"). Si probabil nici nu stiu cum ii sa muncesti pentru ceea ce ai.

Cu respect
Delia
Public din Nou --Amintiri de Toamna - de LMC la: 15/09/2004 19:35:16
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
De cind ma stiu Toamna a fost si este anotimpul meu favorit. Ziua mea de nastere intotdeauna imi prevesteste sfirsitul verii si venirea toamnei. Nu stiu de ce dar Toamna a fost intotdeauna timpul cind mi-am regasit persoana, cind am putut sa creez, cind am fost inspirata. Daca as putea sa ma mut dintr-o parte in alta al globului as face-o numai sa pot sa traiesc doar anotimpul toamnei. Desi pe la noi sint inca temperaturile verii, dimineata si seara cind ies afara imi place sa respir aerul proaspat si crocant, iar mirosul toamnei il simt cum pluteste deasupra orasului de parca ar vrea sa te seduca inainte de a-si face prezenta intru totul.

Locuim foarte aproape de colegiul orasului si in fiecare dimineata cind plec de acasa imi place atmosfera studioasa si forfotul studentilor indreptindu-se spre clasele lor. Mirosul cafelei din masina imi aduce aminte de zilele mele de studentie cind primul meu popas din rutina mea de dimineata il faceam la cafeneaua universitatii unde deja stiau sa-mi pregateasca un “Double Latte”, pe vremea aia costa doar $1.25, iar un croissant $0.50. Acuma iesi ieftin daca te costa $4.00 total.

Abea astept sa vad frunzele copacilor cum isi schimb culorile, si cind ma plimb sa pasesc pe covoarele ruginii al Toamnei. Toamna a fost intotdeauna anotimpul cind m-am indragostit, cind scriam cele mai multe scrisori de dragoste, cind muzele poeziei si prozei veneau si stateau cu mine toata Toamna. Si-acuma imi amintesc de una dintre cele mai frumoase compuneri care le-am facut vre-odata.

Eram in clasa a cincea. Profesoara de romana ne-a dat tema de casa sa scriem o compunere, dar pentru mine era mai degraba o placere decit tema de casa. Afara deja incepuse sa picure prima ploaie de Toamna. Eram in camera “mare” cu mamica care facea ceva lucru de mina. Tin minte ca in momentul cind puneam creionul pe hirtie, totul din jurul meu disparea si intram intr-o stare de concentrare fenomenala. Fiecare cuvint era scris cu o usurinta de parca cineva mi le dicta, iar in mintea mea traiam fiecare propozitie, de parca tot ce scriam era testimoniul vietii mele. Cred ca v-ati dat seama ca subiectul compunerii era despre Toamna.

Cind am terminat de scris am intrebat-o pe mamica daca vrea sa asculte ce-am scris si daca am scris bine. I-am citit cu voce tare toata compunerea si cind mi-am ridicat ochii de pe caiet mamica plingea si zimbea. M-a luat in brate m-a pupat si mi-a zis ca am scris nemaipomenit de frumos. Eram atit de fericita dar in acelasi timp emotionata de nesiguranta daca si profesoarei ii va place ce am scris. Abea am asteptat sa vina ora de romana si sa-i inmin compunerea, si-apoi cu noduri in stomac am asteptat sa primesc caietul cu nota. Numai ca in ziua cind ni s-au dat caietele inapoi, eu am fost singura care nu l-am primit. Nu stiam ce s-a intimplat, de ce numai eu nu mi-am primit caietul de compunere. Dar nedumerirea mea a fost pusa deoparte cind profesoara a cerut sa facem liniste si sa-i dam ascultare.

Statea in fata clasei, si pe fata ei vedeam o placere si o incintare nespusa. Ne-a zis ca in toata viata ei de profesoara nu a citit niciodata o compunere mai frumoasa si mai bine scrisa decit ce avea ea sa ne citeasca in urmatoarele minute. Cind a inceput sa ne citeasca mi-am dat seama ca era compunerea mea. Stateam in banca cu inima in git si cu stomacul facut nod de emotii. Nu mai stiu daca am inceput sa pling, sau ce am facut, dar la urma cind mi-a anuntat numele si mi-a spus sa ma ridic in picioare stiu ca imi tremurau genunchi si nu indrazneam sa ma uit in jurul meu decit cu coada ochiului. Toti colegii se uitau la mine ca la o vedeta, si in pauza cu totii au venit la mine sa ma felicite. Nu eram obisnuita sa fiu in atentia nimanui, si cind am fost nu m-am simtit in pielea mea niciodata. Intotdeauna mi-a placut sa privesc lumea de pe marginea drumului, nu sa fiu eu privita, dar in momentul acela nu am mai avut de ales.

Acesta a fost si a ramas intotdeuna efectul care Toamna l-a avut peste fiinta mea. Ceva foarte misterios se intimpla cu mine, ceva care nu poate fi explicat, dar care nu-l caut sa-l explic. Ce este important este ca in fiecare an abea astept sa vina Toamna cu culorile ei, cu miresmele ei, cu forfotele inconjuratoare, cu muzele poeziei si-al prozei. Asta e tot ce conteaza.
"de cand am revenit in Romani - de Daniel Racovitan la: 21/09/2004 21:29:31
(la: Prima alimentara de lux din Romania)
"de cand am revenit in Romania, duc dorul unui restarant japonez bun. Poate stie cineva si imi spune unde il pot gasi."

Asta primavara, cu chef de niste sushi, dau telefon la unicul restaurant japonez din Bucuresti. veti sushi in meniu? Sigur ca da, avem si sushi, si sashimi-maki si teka-maki, sigur ca da. Precaut, intreb de pretul unui meniu uzual. Imi spune o suma in lei, cca 150.000 pe bucata. Bucata de sushi cu ton sau somon, nu cine stie ce peste rarisim. Adica 3.5 euro, in onditiile in care in Paris gasesti 6 bucati la 4 euro.


___________________________________________________
"nobody is perfect; I'm nobody"
#22981 (raspuns la: #22976) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pai...mie imi place sa citesc - de mya la: 24/09/2004 13:54:53
(la: Ce hobby-uri aveti?)
Pai...mie imi place sa citesc (in original daca se poate), sa desenez (si pictura da´prefer desenul in creion si in carbune) si sa fac haine. Ba mai si brodez (sau tricotez) cand imi vine cate o idee. Stiu...o sa ziceti ca nu sunt normala...pai cine mai brodeaza in ziua de azi? Cine mai are rabdare? In epoca computerului...auzi...sa staaaai asa si sa tot brodezi cu orele. E socant!

Pe astea trei le-as numi hobby-uri. Le fac de mica si fara oprire in orice moment cand am timp liber. Chestia cu cititul a venit mai tarziu un pic. M-a crescut bunica, deh...pe vremea ei femeile stateau acasa (oau...ce vremuri, mi-ar placea si mie sa stau acasa toata ziulica si sa fac ce vreau!).

Imi mai place sa invat limbi straine, am asa...o dambla, stiu eu daca e hobby sau nu?! Iau o limba - engleza...sa zicem, si o invat singura (cu casete, cu carti, cu gramatici d-alea complicate), pe urma imi platesc un profesor (neaparat englez) si fac ore serile. Apoi citesc romane in limba respectiva zilnic pana ajung sa o stapanesc bine (da´nu perfect, deh!). Nu sunt bogata da´daca nu dau bani pe haine, potol mult...imi raman destui ca sa dau banii pe ore de engleza (sa zicem).

Cam asta e. O sa ziceti (cum zice toata lumea) ca ... am prea mult timp de pot sa fac toate astea. Da´nu-l am, doar ca le combin. Uite...cand dau la pedale pe bicicleta ergonomica - citesc, cand ma uit la televizor - cos si cand desenez - ascult casete cu conversatie in franceza ;-).

Stiu pe cineva care are un hobby foooarte interesant, hm...inventeaza feluri de mancare (bunnnaaa rauuu!). Tipul e om de afaceri (bogat, fost violonist) si...cam dolofan, ce-i drept. Da´te loveste cu niste mancaruri de nu le uiti pana mori! Sau mai stiu pe altul care face mobila (e arhitect), face schitele, taie lemnul, pe urma il combina si transforma in mobila foooarte ca lumea, cu design de vis. Si uite ca mai stiu pe inca cineva (daca nu v-am plictisit destul) care...canta la chitara electrica, compune cantece, le inregistreaza (voce, scule, amplificatoare, etc.) si e programator. Interesant, nu?

Cica "hobby" e ceva ce faci in timpul liber, ceva ce-ti place mult, ceva ce faci in mod regulat si nu in timpul orelor de serviciu - conform Cambridge Learner´s Dictionary.
#23279 (raspuns la: #23270) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce inseamna varsta inaintata? - de cosmacpan la: 24/09/2004 22:04:52
(la: Cat de taios e sentimentul ratarii!?)
imi place sa cred ca nu varsta biologica este o piedica (in calea uitarii) si iarasi nu cred ca te poti socoti ratat dupa multe incercari. un proverb spune ca te poti sui intr-un stejar in doua feluri: actionand, urcand din creanga in creanga, sau punand o ghinda in pamant si asteptand sa creasca mare pomul. Cineva mai domolit poate spune: nu-ti face griji, oricum la primavara o sa creasca iarba iara. deci ce faci? astepti privara sau patruzeci de ani sau faci ceva?
#23318 (raspuns la: #23302) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bine, bine, macar atata stiu - de inda019 la: 29/09/2004 19:01:44
(la: Spune-ti of-ul si primeste zeci de sfaturi)
bine, bine, macar atata stiu si eu. dar e mai mult decat atat. stiti istoria cu satul care a baut apa dintr-o fantana otravita si a innebunit, numai unul nu a baut, dar restul spuneau despre el ca e nebun? ..pana cand intr-un final, ca sa fie la fel cu ceilalti a baut si el apa din fantana?

e, aici e problema mea. in jur ai numai nebuni, care traiesc dupa alte reguli decat ale tale. si nu vreau sa reduc numai la sex, extrapolez la bunul simt, la preferinte rutiniere, la ..orice-ti compune universul in care-ti faci veacul.
si va rog sa nu-mi spune-ti de "oameni care se aseamana si se aduna" de posibiltiatea relocarii, de iesit in lume s.a., in ritmul in care traim nu te mai aduni cu nimeni decat pe criterii de impartit biroul sau masina, trec veacuri pana gasesti o persoana care sa "citeasca aceleasi semne" ca tine.

ma intelege cineva aici? vorbesc pasareste? cred ca vorbesc pasareste...
(imi aduc aminte de un D observand rafturile cu "hrana PENTRU pisici si otrava PENTRU soareci". ma intelege cineva...? )
#23712 (raspuns la: #23677) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Hei, cum stai la mate? Testeaza-te online!
Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...