comentarii

compunere tema viitorul meu este moldova


-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Clarificare (?) - de kali alina la: 22/05/2007 14:07:07
(la: Cateva ganduri despre iubire)
Dragii mei,

Pana azi am aspeptat sa vad ce reactii mai starneste textul pe care l-am scris.
Desi nu toate sunt pe tema textului meu, e interesant ca atatea persoane au scris cu atata inversunare.

De fapt ce va deranjeaza?
Daca este vorba de cum am scris, se putea spune ca nu place, dar fara atata patos;
Daca problema este unde am sugerat sa fie publicat, era si mai simplu sa mi se scrie ft clar ca nu era un tag potrivit.
In cazul in care nu erati dispusi sa gustati din "cateva ganduri despre iubire"
(-a mea), un simplu click pe sageata in jos, era suficient.

Dar, nu a fost nici una din problemele pe care le-am enumerat.
Totusi in caz ca intereseaza atat de mult, iata clarificarea:
Textul a fost publicat la proza scurta, pt ca asa am dorit, nu dintr-o confuzie, ci dimpotriva pt ca va anticipam reactiile si doream sa le observ. E adevarat ca nu-mi imaginam ca veti pune atata pasiune in ceea ce ati scris, dar iata, am ramas uimita ca din toti cred ca sunt 2 persoane care au inteles ceva din mesajul pe care am vrut sa-l transmit.

M-a amuzat ft mult aluzia la murdaria trupeasca si am constatat cu stupoare ca pragmatismul, superficialitatea lui maan intrece toate asteptarile.
In orice caz, ce se critica : textul, sau persoana?
Asadar, eu m-am gadit la o "murdarie" care este pregnanta spiritual, nicidecum fizic (corpul- "fratele nostru porcul", dupa C. Noica!!!). Ma refeream la faptul ca din sentimente nobile, este atat de usor sa faci ura, deci murdarie.
Am simtit cum fiecare rana, lovitura, te transforma, te face mai puternic, dar din punctul meu de vedere, mai mizerabil, caci cine s-a ars cu ciorba sufla si-n iaurt si cand ti-ai invatat lectia, omori in tine ultima farama de puritate.

A fost proza scurta, dar problema voastra era ca nu am pus totul la persoana a III-a.
Ei, ce sa fac, mie mi-a placut mai mult stilul subiectiv al lui Camil Petrescu!

Eu zic sa invatati si voi, dupa toate acestea cam cum stau lucrurile si sa nu mai criticati/condamnati personalitate (alcatuita din lumini cat si din umbre!), ci textul.
Eu nu am probleme de genul acesta, nu mai am orgolii desarte, dar pe viitor lectia aceasta ne prinde bine tuturor.
Totusi, daca sunt atat de necesare jicnirile unora la adresa altora, putem deschide o conferinta si sa aruncam cu noroi unul in celalalt.

Ar fi multe de spus, mi-ar fi placut sa raspund fiecaruia in parte, dar se apropie examenele cam peste tot si am mult de invatat.

*** - de tomazian la: 29/05/2007 19:18:44
(la: Furt de idee ?)
29-05-2007, ora 15:59
Jurnalistul şi scriitorul Dan Mihu către Cristian Mungiu
Buna ziua,

Acesta este un mail colectiv, de aceea, celor care nu ma cunosc le
spun ca numele meu este Dan Mihu, sunt jurnalist si scriitor, membru
al Uniunii Scriitorilor din Romania (din 1997). Incepand din 1992 am
publicat o serie de piese de teatru, lucrari de proza si scenarii de
film, am luat mai multe premii literare la concursuri nationale si o
simpla cautare pe Google ar trebuie sa va spuna restul istoriei mele.

Stiu ca pare greu de crezut, acum ca dl Mungiu este eroul zilei, insa
sustin ca domnia sa a preluat exact tema propriului meu scenariu,
premiat chiar de domnia-sa in vara anului trecut la concursul de
scenarii originale HBO 2006.

Contand pe o reactie rece din partea dumneavoastra, va prezint direct faptele:

- anul trecut in aprilie, trimiteam la concursul HBO scenariul "Sa
iubesti si sa tragi apa", drama unei femei simple, care face un avort
ilegal, in ultimii ani ai comunismului si este silita sa scape cumva
de avortonul ei, expus in mod brutal si socant

- in juriul concursului de anul trecut se afla si dl Mungiu

- in luna mai eram declarat finalist cu sus-numitul scenariu

- in iunie, la TIFF, primeam premiul pentru lungmetraj; motivatia
juriului: "Un scenariu care nu pierde timpul, original prin subiectul
ales, frust, fără a fi melodramatic şi modern ca demers prin felul în
care-şi conţine tensiunea interioară."

- in mai anul acesta, dl Mungiu ia la Cannes un Palme d'Or cu "4
luni..."; conform presei internationale, filmul sau trateaza aceeasi
tema a avorturilor ilegale si prezinta imagini socante cu un avorton
in baie

- in cadrul ceremoniei de premiere dl Mungiu declara franc ca "acum un
an nici nu visam la acest proiect." Mai exact, intr-un interviu
acordat Evenimentului zilei sustinea ca a terminat versiunea finala in
luna iulie, asta dupa ce (conform Re:Publik), scrierea integrala a
scenariului a durat sub doua luni

Pentru comparatie, scenariul meu, premiat (si) de dl Mungiu, poate fi
descarcat liber de la adresa
http://editura.liternet.ro/carte/222/Dan-Mihu/Sa-iubesti-si-sa-tragi-apa.html
, impreuna cu un scurt comentariu al unui alt membru al jurului, dl
Cretulescu. Dupa ce veti citi premisa scenariului, va rog sa
rememorati cate scenarii sau carti pe aceasta tema ati citit in
ultimii 10 ani?

Nu incerc sa confisc subiectul avorturilor ceausiste, dar:

- dezaprob faptul ca dl Mungiu s-a prevalat de pozitia sa in juriu
pentru a cauta idei proaspete apte de a fi rescrise ulterior de domnia
sa

- sunt uluit de viteza neobisnuita (remarcata si de el insusi) cu care
a rescris un scenariu pe exact aceeasi tema, l-a finantat, l-a filmat,
l-a montat si l-a prezentat in premiera la Cannes

- mi se pare total nedrept faptul ca a fortat (pe ascuns) finalizarea
propriei sale productii, intuind probabil faptul ca noi ne vom
confrunta cu greutati in gasirea finantatorilor/producatorilor -
atitudinea sa mi se pare cel putin neloiala

Culmea cinismului este ca juriul punctase tocmai originalitatea temei
si partitura tragica a principalului rol feminin. De acum, adio
originalitate... Cine isi imagineaza ca anul viitor la Cannes va fi
selectat un al doilea film despre avorturi ceausiste e cel putin naiv.

Ma bucur ca in acest an HBO Romania a renuntat la serviciile domniei
sale in calitate de jurat. Din punctul meu de vedere, prestatia sa
a fost de-a dreptul descalificanta si sper ca abuzul lui sa aiba
drept consecinta macar evitarea invitarii domniei sale in alte
jurii viitoare.

Asteptand o atitudine obiectiva din partea dumneavoastra, nu pot decat
sa deplang faptul ca anul acesta a castigat Palme d'Or-ul un film ce
si-a obtinut finantarea prin scandal si tema prin furt, fiind
prezentat pe furis direct la Cannes, in speranta ca invingatorilor li
se iarta totul.

Al dumneavoastra,
Dan Mihu

PS Sunt constient ca prin aceasta contestatie spun adio participarii
la alte concursuri similare in tara, dar sper ca viitorii competitori
sa se bucure de un tratament mai cinstit decat cel de care am avut eu
parte.





Le urasc cu tot sufletu - de Eu_eu la: 25/08/2008 01:30:51
(la: vesnica discutie dintre soacra si nora)
Sunt cu iubitul meu de trei ani.Momentan el este plecat din tara.Inainte sa place ne`am facut planuri impreuna sa ne mutam impreuna knd vine,sa ne vedem si celelalte laturi(cum ar fi cheltuieli si sa putem strange bani in acelasi timp tot pt noi).El aici sta cu mama si sora lui.Este ingrozitor de manipulat,il baga in datorii si au impresia k ele tre sa fie mereu pe locul 1.Sorsa are 24 de ani,nu are nici un plan,nici un barbat nu este bun pt ea,toti sunt ciudati si isi bat joc de femei.Mama lui,cu foarte multe antecedente care au pus in pericol viitoru copiilor,este o ipocrita,si o falsa,si totodata o proasta.Iubitul meu este departe k sa stranga un ban sa nu plece de la zero aici in tara.E plecat pt un an..momentan.el a plecat si eu,am avut o discutie pe tema viitorul nostru,odata cu sorsa,odata cu masa.Amandoua,mai indirect,miau zis k iubitu meu si cu sora lui tre sa stranga bani sasi ia o casa,sa se ajute.In nici un caz nu se gandeau la ce vrea el,sau la faptu k amandoi sunt destul de mari si se mai cred si maturi k sa`si urmeze fiecare drumul lui si sa nu depinda unul de altu.Are o luna de cand a plecat iubitu meu si nici nu a apucat sa ia primii bani k masa ia dat un msg sai trimita 200de euro k sa plateasca chiria.Cat a muncit in tara tot salariu lui intra in casa,nush daca ii ramaneau 1 mil jumate.Sorsa mereu isi cumpara cate ceva.Nu mai zic k am vazut cadouri de la prietenul meu extrem de rar si nu va inchipuiti cine stie ce.Inainte sa plece,am vb k dupa o luna,doua sa ma duc si eu la el pt o vacantza de o sapt,k nu am avut niciodata una,si k sa transformam putin raul in bine.Tot inainte sa plece,a incercat sa faca un credit la banca k sa`si plateasca biletu si tot ce`i mai trebuia,pe moment nu i lau acordat si a fost nevoit sa se imprumute.Ulterior a primit un rasp afirmativ de la banca dar el nu mai avea ce sa faca si la insistentele masii a acceptat creditul,Masa urmeaza sa ridice banii,cu care are atatea planuri,oricum neintemeiate.Cum va zis urmeaza sa plec la el.Primeste tel de la masa kre ii zice k atunci knd o sa primeasca creditul sa vina si sorsa cu mine la el,in conditiile in care,repet,noi nu am avut alta vacantza,deci in continuare cu banii lui.Mie vacantza mi`o platesc ai mei,dupa ce am insistat la tata care are alte planuri cu banii.Practic am renuntat momenta la o masina pt o sapt cu iubitul meu.Si proasta se trezeste vorbind k vine si ea.Nu`ti trebuie decat putina logica k nu ai ce cauta cu mine,nu suntem prietene atat de bune,iar vacantele cu el "20 de ani" de acum inainte le fac doar eu cu el,fara cumnate,soacre.Nu isi da seama de nevoile noastre?de orice natura?suntem tineri,tre sa ma feresc de ea?Eu i`am zis ei k vreau sa merg singura,si s`a suparat,si de ce,pt ca niciodata,k o proasta nu am zis nu in fata lor,desi imi venea sa le strang de gat.Si acum knd miam pus punctul de vedere am fost poate nesuferita.Oricum ele nu pot fi schimbate decat el,sa inceteze sa le dea toate conditiile,si sa se gandeasca in primul rand la viitoru lui,si la al nostru,pt eu nici moarta nu as sta cu el in astfel de conditii.Iar sorsa?sa nu gandeasca k,totusi e fata k si mine,si ea a mai avut relatii,si ar trebui sa`si inchipuie.Pana la urma normal k eu ma voi duce la el,nu vreau decat sa am puterea necesara k sa`i relatez toate aceste tampenii,care ii vor distruge tineretea si viata.Iar daca el se va intoarce si va asculta de masa si va continua sa stea si s`o ajunte pe surioara lui "neputinciosa"nu`mi ramane decat sa`i zic k cu sorsa o sa ramana o viata,k in stilu asta nu va gasi pe nimeni.Eu una nu am raspuns la atitudinea lor.Sorsa face concurenta cu mine,parca ar fi geloasa,iar masa ii mananca banii(amandoua)si imi distruge visele si planurile care ma tin puternica aici.Nu face`ti greseala sa acceptati,nici dupa ani de casnicie,k nu ajunge`ti decat sa o luati razna,mai ales(cum au spus unii.."taci si inghite).O sa va viziteze la nebuni.Eu nu sunt casatorita cu el si deja nervii mei sunt aproape la maxim,nu astept decat sa vb cu el,si daca se schimba si realizeaza de fapt ce se intampla,atunci voi continua..Lu fisa nu`i face asa.As pleca mancand pamantul daca ar fi in continuare asa,vorba ta paoola,ii dau dracu si imi vad de drum,k nu cred k suntem chiar toate nebune si avem ceva cu scorpiile.Odata ce intervine iubirea in viata lui,pt ea ar trebui sa lupte,nu pt masa kre si`a trait viata,sau pt sorsa care e in putere k si el si isi poate coordona singura viata.M`am descarcat cat de cat,dar in perioada asta de nervi,am pierdut calciu mult,am facut injectii cu calciu,lucru pe care nu`l stie nimeni in afara de ai mei.Nu pot zice decat k le urasc..si urasc k pot sa suport asta la 20 de ani,doar k am realizat k e timpu sa ma gandesc la viitor,si sa fie cu el,k pe el il iubesc,dar in ritmul asta,..Nu suportati.Ganditiva si la voi,nu va uitati cat sunteti in putere.Va pup
#335906 (raspuns la: #334930) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Alta - de Areal la: 22/02/2009 09:49:26
(la: Short Story)
O mana i se aseza pe umar;
-Nu te intoarce! Nu-ti fie teama!Ai sa ma privesti indata!
-Cine esti? spuse el.
-Ma tem ca o sa ai o surpriza.Sunt chiar tu.
-Esti nebun?Esti cumva din viitorul meu? Am citit una sau doua povesti tampite pe tema asta.
-Nu, sunt tu, chiar acum, in locul acesta, dar intr-o lume putin decalata, ceea ce tu ai numi o lume paralela.
Si acum, intoarce-te!
Se inspectara din talpi pana in crestet.
-Merge!Mai ales ca eu nu-i cunosc pe toti, dar sunt intr-o situatie speciala, care imi ingaduie sa fac din cand in cand o plimbare aiurea.
-Oamenii au sa ne ia drept gemeni.
-Sotia ta este foarte frumosa, spuse dublura, ai dus-o in calatoriile care i le-ai promis?
-Nu, raspune unicatul.
Departindu-se unicatul ajunse acasa.
-Nevasta ce faci? Si o saruta pe gura.
-Ce-i cu tine? De ani de zile nu te-ai mai purtat asa!
-In seara asta am invatat cate ceva si maine ma duc sa cumpar biletele pentru calatoriile promise la nunta.
A doua zi pe seara se intoarse acasa, cu bratele pline de pachete si biletele promise.
-Nevasta, unde esti?
-Aici, spuse ea posac.
Avea un glas oarecare, ochii nu-i mai luceau, pletele rare pareau unsuroase, colturile buzelor erau incremenite si lasate si avea pungi sub ochi.
Se apuca sa rupa in nestire biletele si se apropie de ea pana o atinse, apoi, imbratisand-o fara placere, stiu ca era schimbata, intr-un fel ce nu putea fi precizat, ca era ALTA.
#409112 (raspuns la: #408903) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
( 10/4 ) - de Tot Areal la: 14/03/2010 14:12:34
(la: Pensia de moarte ( 10 ))
- Hai să facem decont, să iei banii pe materiale, a zis directorul, un solist cunoscut.
- Nu am ce deconta...
- De ce eşti supărată? Toată lumea te-a lăudat? zise al treilea. A fost o acţiune reuşită.
- A fost un eşec...
Se întâlni cu unul dintre consilierii ce au susţinut proiectul. Era un om de biserică, prieten al Patriarhului. Vorbise cu cineva să-l aducă, dar nu s-a putut.
- A fost minunat. I-am povestit părintelui şi era fericit. Spunea că a fost tot timpul cu noi şi a văzut totul. Am văzut că eraţi stresată şi lucrurile parcă nu mergeau cum trebuie, dar a ieşit frumos. Dumnezeu v-a ajutat. Chiar şi singură...
Apucase să-i spună că pregătirile merg prost.
- M-au făcut să mă depăşesc pe mine! Nu mi-aş fi închipuit niciodată că pot duce atât, că sunt în stare de asemenea lucruri. Că am atâta putere...Sarcina mea era mult mai mică şi probabil că au căutat să mă compromită cu orice preţ. Dar fiecare piedică m-a provocat la o altă luptă pe care Dumnezeu a dus-o în locul meu. Se spune că unde se termină puterea omului, începe puterea Lui...Şi cred că aşa a fost!
Îşi luă rămas bun de la Patriarh. Simţea că nu-l va mai întâlni vreodată.
Învăţase încă ceva... Tema viitorului spectacol...Acasă în oraşul copilăriei.
Scrisese o scenetă comică cu diavoli pentru băieţii din spectacol. Nu apucase să o pună în scenă. Era inspirată dintr-o povestire haioasă a părintelui Cleopa. Folosea cam toate poreclele populare pentru satan. Piesa începea cu litera „I” de la rai căzută – „Florile răului”. Acolo unde lucrarea se oprise o vreme. Toată lumea arăta litera căzută pe jumătate: „E ceva greşit acolo!”. Decorurile erau acoperite cu folie neagră.
- Nu, nu e nimic greşit , zicea ea.
Preotul dădu binecuvântarea şi preciză :
- Ceea ce vi se pare a fi greşit, face parte din scenariu. Rămâne să alegeţi: răul sau raiul...
Sala era jalnică, dar scena destul de bună, mai puţin lumina. Drăcuşorii erau interpretaţi de un grup de fete. Când le vedea costumaţia, râdea cu poftă. Nu şi-au ştiut bine rolurile, s-au mai încurcat, dar sceneta, concepută ca un amestec de politică şi concursuri de „mis” avea farmec. Timpul de repetiţie a fost insuficient. Dar în mare au jucat bine, cu pasiune. După ele au venit îngeraşii şi prezentatoarele. Folia a fost dată la o parte, descoperind adevăratul decor din flori, icoane, ornamente strălucitoare. Sunetistul, era un lăutar „brunet”, talentat şi isteţ. Coloana sonoră a fost la înălţime.
Unul din arhangheli a aşezat la loc litera „I”. Îngeraşii trăgeau perdea peste fereastra cerului după un text de Traian Dorz. Iar micii artişti le spuneau părinţilor că au aflat care sunt „Florile Raiului”şi cele trei zâne care îi ajută pe oameni să le culeagă: Credinţa, Nădejdea şi Dragostea.

La început o făcea numai pentru copil. După un timp însă, a devenit raţiunea existenţei ei. Când vedea cum prind viaţă pe scenă personajele şi întâmplările minunate din istoria Bisericii, interpretate de copii, i se părea că se află în rai. Că niciodată inima ei nu a simţit durerea, suferinţa. Era convinsă că nu va mai face altceva până la sfârşitul vieţii. Aflase cu adevărat fericirea şi sensul trecerii prin lume. Câţiva ani a dăruit toată energia acestei misiuni. Tocmai crease condiţii să poată autoriza şi dezvolta activitatea şi căuta o sursă de finanţare. Statul nu oferea credite pentru activităţi culturale. Puţinele finanţări erau acaparate pe aceleaşi criterii clientelare.
#530870 (raspuns la: #530869) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
florin andreescu - flashback 1975-1995 - de Bucu la: 19/06/2010 17:42:39 Modificat la: 19/06/2010 17:49:20
(la: de vazut, de rasfoit)
Flashback - clisee voalate din Epoca de Aur si anii tranzitiei

Din "Argument":



M-am nascut in Romania. Am trait jumatate din viata in comunism, iar cealalta jumatate in capitalism. Un dar al Istoriei? Istorie perfida sau sansa destinului. Nu voi afla niciodata raspunsul, daca o fi existind vreunul. Scurgerea timpului mi-a voalat retina cu imagini.



In copilarie, o vizita fascinanta la un muzeu bucurestean a starnit in mine o pasiune, greu de stavilit, pentru captarea imaginilor. Curand, pasiunea pentru fotografie avea sa devina spaima familiei care se temea pentru viitorul meu scolar. Dar n-a fost sa fie asa.


Scormonind dupa cateva decenii prin vrafurile de celuloid impregnate cu halogenura de argint aveam sa regasesc o lume de demult, partial uitata - cu voie sau fara voie.

Privita dupa mult timp, imaginile au un farmec aparte si trezesc nostalgii. Este doar o parte a perfidiei de care pomeneam mai sus.

Am descoperit vremurile cand se statea la coada la paine, cand au aparut primele telenovele si dozatoarele de pe strazi, cand minerii au invadat capitala, cand Michael Jackson facea furori printre fanele sale din Romania, cand aurolacii impanzeau strazile marilor orase, iar revenirea Regelui Mihai pentru prima data in tara dupa 1948 a fost intampinata cu emotie de nostalgici.

Par momente de neinteles pentru cineva de azi, si totusi cozile, costumele de prionieri, autocarele cu turisti din tarile socialiste, rarele masini straine, munca patriotica, matineele, vizitele in fabrici si uzine, orele de premilitara, tunsoarea scurta obligatorie constituiau crampeie firesti ale existentei de zi cu zi. Imagini banale atunci si pline de semnificatii astazi...

Dincolo de ororile vremurilor, atunci au fost copilaria, adolescenta si tineretea mea. Uitindu-ma peste aceste fotografii, incerc sa regasesc partile bune si partile rele.


Dar ratiunea este tulburata de savoarea "umbrelor" fixate pe hartie. Incerc sa-mi imaginez daca sensul, atmosfera, trairile vremurilor fotografiate pot razbate pana in ziua de azi.

Oare avem nevoie de recuperarea acestor imagini sau mai bine ramaneau intr-o cutie prafuita?
Vom putea deslusi mai bine trecutul aruncind o privire fugara peste aceasta colectie eterogena?
Oare ne temem cumva sa privim in urma?
Poate ca intr-o zi voi avea raspunsuri la toate intrebarile pe care mi le pun si atunci nu voi mai gasi sensul apasarii pe declansatorul aparatului de fotografiat.
Sa stiti insa ca aceasta zi este mult prea indepartata...



Album trudit de Florin Andreescu
Sfatuitor si prieten: Vali Craina
Cunoscator de limba engleza: Alistair Ian Blyth
Cunoscatoare de limga franceza: Diane Chesnais
Doctor in pelicula: Gina Bull
Sustinatoare de proiect: Mariana Pascaru, Dana Ciolca.



Editie trilingva, editata de editura Ad Libri
Text si fotografii: Florin Andreescu
Bucuresti, 2009.






http://www.florinandreescu.com/portofolio/poza.php?cat=26





http://www.foto-magazin.ro/flash_open.php?art=ftm20/archives/2009/11/flashback_clise.html

pescadorul - de zaraza sc la: 15/01/2014 14:24:55
(la: Vindecarea sta in subconstient)
Pentru mine nu e teorie. Zici ca nu stii sa activezi creierul? De activ e activ, dar in directia pe care o da subconstientul tau. Nu poti comanda subconstientului... asta e alta poveste. Nu stiu ce ti-ai dori sa ii comanzi. Din pacate nu putem discuta teoretic, ca batem campii cu gratie. Sa discutam despre degenerarea organismului. Ca sa ii comanzi subc. ca doresti sanatate, trebuie sa iti imaginezi ca o ai. Parola.uitata se teme sa atace direct subiectele din biblie... ok. In biblie s-au strecurat cateva "trucuri". De exemplu, Isus a zis ca daca te rogi sa obtii ceva, trebuie sa crezi ca ai si obtinut. Asta e ideea!! Traiesti ca si cum esti sanatos. Cum fac eu cand ma doare ceva? Imi imaginez niste cauze minore pe care le tratez schimband sau acceptand niste convingeri pozitive. De exemplu ma doare piciorul pentru ca n-am purtat pantofi corespunzatori. Schimb pantofii. Ma doare capul: cel mai simplu, caut sa imi schimb gandurile negative, de fapt nu prea am, asa ca trebuie sa detectez ce am gandit rau despre mine, despre altii, despre viitorul meu, tot ce poate constitui nealiniere la aceasta lume frumoasa si splendida.

#649288 (raspuns la: #649281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Si copiii infrunta aceleasi p - de nadia la: 30/01/2004 10:10:29
(la: Romani in strainatate)
Si copiii infrunta aceleasi probleme. Motivul pentru care EU nu vreau sa ma intorc in tara? E simplu: de ce copiii MEI sa infrunte acele probleme cand le pot oferi sansa de a fii nascuti, crescuti si educati intr-o tara muuuuuuuuult mai buna decat Ro., intr-un spirit democratic si in libertate? Ma condamni pentru lipsa de patriotism? N-ai decat! Ce-mi pasa mie?! Ce ma intereseaza e viitorul meu si mai ales al copiilor mei.
#8631 (raspuns la: #8499) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dincolo de o alegere exista un destin - de (anonim) la: 31/01/2004 17:49:46
(la: Romani in strainatate)
Da, este real ca in cazul meu am fugit de realitate...nu stiu la ce virsta esti,si daca ai trait acele vremuri intunecate Ceausiste?Si desigur ca la anul 1979 am dorit sa plec din Ro definitiv,cind nu vezi un REAL viitor in fata ta,nu ai nimic de pierdut!am trecut prin multe dupa aceea timp de 4 ani...si in final am primit pasaport fara cetatenie de orice fel dar iti spun sincer ca acea zi a fost cea mai mare bucurie a mea!Refugiat politic dar fericit si aveam 27 ani si am plecat fara UN CENT in buzunare.Si este adevarat ca am dorit ceva mai BUN pt. mine!Si NU-I adevarat ca am ales calea cea mai usoara!Am trait f. prost timp de 6 ani in NY,Queens,Brooklyn dar am fost mereu fericit ca sint aici si nu in Ro!
Am avut multe meserii de trecere si sa pot sa-mi platesc chiria,de mincat...mai putin.Dar am mers la studii si terminat colegiul de arte"Art Students League of Ny"unde am avut bursa dupa 1 an de la venire aici.
Treptat am ajuns si devenit un f. cunoscut artist de b.d.si pictor de coperti fara pile si ajutoare si conectii, timp de 12 ani am facut asta si de 7 ani sint artist illustrator pt. reclame comerciale tv si lucrez cu cele mai mari agentii din tara si lume de fapt.
NU mi-a fost deloc usor si mi se pare deplasata idea si parafrarez"Au renuntat la lupta pentru supravietuire" ce o folosesti!
Fiecare zi aici este o lupta pt. supravietuire si o cunosc de 23 ani!
Este adevarat ca nu pot spune ca-mi iubesc tara de nastere...e parte din trecutul meu si NU conteaza ca m-am nascut acolo!!!NU MAI traiesc in trecut demult.M-as fi putut naste oriunde altundeva si oare crezi ca sint multumit de cum decurg lucrurile azi si de fapt de 3 ani in USA condusa de dinastia BUSH?
Tara asta e corupta la maxim ,sint desigur de 17 ani cetatean american si iubesc America f. mult dar NU in felul in care acest inapt presedinte a adus-o de ripa in toate sferele,economic,natural etc. etc.Vrem sa supravietuim toti americanii cu capetele pe umeri si acest presedinte trebuie sutat din Casa Alba!
De aceea eu si sotia mea(de origine italiana-americana,casatoriti de 13 ani)
luptam activ pt. o REALA democratie in America!Asta numim noi patriotism.
Romania ce am lasat in urma NU avea nimic democratic...si de fapt imi aduce aminte de zilele de azi sub Bush,dar NU vedeam o solutie la acei ani pt. a schimba NIMIC decit VIITORUL MEU!Si NU ma consider egoist deloc in a-mi dicta propriul meu destin!La fel nici lipsit de patriotism.
Fiecare isi are viata lui(ei) si evident un anume destin,soarta,karma etc. deci consider ca fiecare are si libertatea de opinie ,eu NU critic gindurile tale si intrebarile,raspund la ele asa cum cred si simt.Poate azi de m-as fi nascut mai tirziu si trecut prin revolutie si dupa acel an1989 nu as fi aici deloc ci ramas in Ro,trebuie sa iei in consideratie insa faptul ca sint o alta generatie si poate nu ai azi virsta mea si nu intelegi acel trecut perfect de bine.In final oare DE CE s-a revoltat Romania in 1989?Din patriotism ori pt. a trai o viata mai buna?
Cind devii SATUL de mizerie si minciuna si abuz de putere,ceva trebuie facut,NU poti trai la infinit ,face bancuri si sa nu ai incredere in nimeni caci 1 din 3 este informator,si chiar poate cel mai bun prieten!!!Eu am ales calea pribegiei si NU din lipsa de patriotism.
Si NU am ajuns sa cistig azi o gramada de bani din arta ce fac ca meserie aiurea si FARA MUNCA !!!
Am pornit de la ZERO absolut si pantaloni rupti in cur si trait in apartamente de groaza cu sobolani si gindaci si uneori suieraturi de gloante...
Traiesc cu sotia de 11 ani in New Jersey si DA avem o vila superba la citeva min. de plaja Atlanticului.O merit? DESIGUR ca DA si din PLIN,pt. ca mi-am platit datoriile de a fi trait in incertitudine si teama si mizerie si 1$ ce era pt. mine MARE si trageam de el cu dintii!
Sper ca te-am edificat in acest curs tematic legat de patriotism si desigur ca voi primi destule raspunsuri de orice fel si critici dar fiecare are dreptul la libera opinie si apreciez mai mult decit ORICE,LIBERTATEA de a gindi ,cugeta si vorbi fara teama!Si asta consider eu patriotism.

LOVE&PEACE
taios n-as zice, mai degraba persistent - de iulia la: 23/09/2004 16:13:39
(la: Cat de taios e sentimentul ratarii!?)
Eu am senzatia ca te inteleg, este insa foarte posibil sa traim experiente total diferite. Eu n-am decat 21 de ani si sunt inca studenta la o facultate cu mari fitze, nu de vedete, ci de cultura. Teoretic orizontul imi apartine, inca mai pot sa aleg cum vreau sa profesez meseria pe care mi-am stabilit-o (pentru ca dubii in privinta vocatiei nu mai am, aici am ales...inca pe placu meu), insa evaluand toate posibilitatile, nici cea mai roza dintre ele nu ma mai entuziasmeaza. Ma plictisesc incredibil de repede, de orice, oricand. Asadar tot visand la viitorul meu stralucit m-am plictisit rau de tot de orice ipostaza a sa. Si bineinteles ca si aici s-a instalat deja un cerc vicios in care ma tot invart, ametita in asa hal ca nu ma pot impotrivi in nici un fel, pentru ca nu vad cum :)
Sentimentul ratarii il traiesc de cand ma stiu. Si cu cat cei din jur ma feliciau mai calduros pentru 'victoriile' mele scolare, cu atat se amarea mai tare gustul ratarii. Pentru ca am crezut prea mult in mine si inca nu-mi revin din socul pe care l-am avut in momentul in care mi s-a revelat adevarul: puterea mea e limitata, inteligenta mea sunt limitate, altii pot mai mult ca mine.
Asta e putinul din vina care imi apartine. Restul? Puhoiul? Atmosfera 'incarcata' in care am trait (incarcata de regrete, ratari, renuntari 'arhietipale', mosteniri genetice grele, ale mele si ale majoritatii romanilor pe care i-am intalnit eu cel putin).
Asa am ajuns sa ma consider din cand in cand datoare sa ma simt ratata, sa cred ca daca nu realizez cat de ratat sunt nu reusesc sa vad adevarul, nu privesc destul de adanc in mine. Orice as face, orice as reusi, nu ma pot bucura! Nu, dom'le! Eu tre sa vreau mai mult, eu defapt n-am realizat nimic. Si ma autoironizez pt ca desi imi dau seama ca am o atitudine gresita, nu o pot schimba, e un sentiment acesta al ratarii, nu o constatare lucida.
Vezi deci ca la mine este 'mai' patologic...probabil insa ca altii, poate si tu, chiar se simt asa cu motiv, poate chiar li se pun bete in roate la tot pasul. Itreaba-te si tu, asa intr-o doara, cat e real si cat e 'romanism'.
citesc si plang ...(din motive personale nu de ceea ce vad ) - de (anonim) la: 24/03/2005 05:04:28
(la: ati insela(ati inselat) persoana de langa dvs?)
va salut cu respect pe toti cei care vor citi acest mesaj!la randul meu am citit aceste mesaje si am ramas uimit oarecum !Adica daca dupa 2-3 saptamani e de inteles sa nu fii sigur ce vrei ,dupa 3 ani ce sa mai zici ?!
Imi pare rau ca am uitat sa ma prezint .. ma numesc Marius si am 23 de ani si recunosc ... am nevoie de AJUTOR !Eu am fost pana mai acum o saptamana cu o fata timp de 3 ani ... 3 ani foarte frumosi ..pentru amandoi! Nu mi-a dat niciodata de inteles ca ar fi cu altcineva .Am trait clipe nebune ... frumoase impreuna !Anii au trecut si parca , intr-adevar numai era totul ca la inceput .. de vina am zis ca e distanta ( eu sunt student in Buc la Automatica ea in craiova). Suntem din acelasi oras .. dar am avut nefericirea sa ne cunoastem exact in vara dinaintea adminterii la facultate ... exact cu vreo saptamana inainte ... fiecare isi alesese drumul lui ..dar am zis sa incercam!Am iubit-o din prima clipa de cand am zarit-o .Desi eram un om sportiv ..am devenit un romantic incurabil! am scris si o poezie ( mai bine zis un poem imens ) pentru care am fost chiar premiat de primaria mun. Slatina ( de acolo suntem amandoi ). Am iubit-o si inca o mai iubesc nespus de mult ...
M-a iubit exact 3 ani ...plangeam si eu si ea de fiecare data cand ne desparteam ... am petrecut atatea si atatea nopti impreuna ... cand eu la craiova cand ea la bucuresti. Am mancat din aceeasi bani pe care i-am avut. am impartit aceeasi cafea in fiecare dim ... am imparitit fiecare moment si stiu ca si a a simtit la fel. dupa exact 3 ani ... datorita faptului ca ne vedeam odata la o luna ... au aparut probleme.Era evindent .. ne vedeam prea rar si-atunci cand ne vedeam ,.,, nu mai aveam timp de cafea ... nu mai aveam timp sa-l impartim ...era prea scurt ! IN urma cu o saptamana ... am sunt-o si am incercat sa vad ce parere are despre viitorul nostru ( in cuplu ). Nici ea si nici eu nu prea aveam mari sperante ... era normal .. ne despart 300 km . E greu sa-ti vezi iubita sau iubitul doar o data la luna sau chiar mai putin!Am hotarat sa mai vb ..desi situatia nu era fericita de loc.Eu inca o iubeam acum o saptamana si cred ca , ea , ..inca .. nu ma uitase ...definitiv.Oricum a plans si ea am plans si eu la telefon !Am sunat-o din nou dupa 3 zile ... am simtit ceva schimbat ...si am intrebat-o ce s-a intamplat!Dupa 3 ore de convorbire la tel mi-a spus ca in astea 3 zile s-a intalnit cu un baiat ..ajungand pana la a se culca cu el( in doar 3 zile )!Am cazut din picioare ...!NU-mi venea sa cred .. si am intrebat-o de ce a facut-o ?!
MI -a spus : " din pura curiozitate" ... ( era o fata virgina atunci cand am intalnit-o ).I-am spus atunci pe moment ca inca o iubesc si ca nu vreau sa o pierd si mi -a raspuns :" Unde e mandria ta de barbat ? am stat cu altul ... nu te mai umili asha !" i-am spus ca nu ma umilesc ci ca fac ceea ce simt ...A doua zi am sunt-o iarasi si am vb din nou 3 ore .Mi-a spus ca regreta amarnic si ca s-a simitit ca ultima femeie a doua zi dar ca in seara aia nu stie ce s-a intamplat cu ea ... pur si simplu au facut sex aproape 2 zile la rand !Imi zice ca regreta si ca inca ma iubeste ... desi simt ca nu mai e asha ! ... tot ce am spus aici ...toata discutia mea cu ea a fost la telefon ! deci in 4 zile a distrus 3 ani superbi ... de inegalat vreodata ..si probabil viitorul meu ca om pe acest pamant ! Astazi e ora 5 diminteata si dupa cum vedeti cer ajutorul vostru ...( 5 dim Joi 24 - 03- 2005). maine seara ... urmeaza sa vina in bucuresti sa discutam despre noi ! Nu stiu ce sa fac ... AJUTATI-MA VA ROG !Inca o iubesc dar nu pot sa o iert ... i-am fost prea fidel si nu inteleg ce s-a intamplat ! Va multumesc ! astept raspuns cat mai urgent !
celalalt - de nemo la: 06/04/2005 04:11:47
(la: Drumul spre inima)
"Daca un anumit lucru sau actiune nu are o valoare quantificabila in bani sau daca nu va produce in viitorul apropiat ceva concret, nu ii acordam prea mare atentie."

Este adevarat ce spui. De vina cred ca este viteza in care am ajuns sa traim. Am ajuns sa ne grabim sa traim. Timpul este cel mai important, pt mine cel putin. Si este ceva irecuperabil. Mai important decat banii, decit orice.

« Avem tendinta sa ne placa lucrurile pe cale le putem controla si sa ne displaca cele pe care nu le putem controla sau intelege. »

Pai da, pentru ca daca am avea timp sa le incercam pe toate…
Eu ma aflu in aceasta viata uneori ca in fata unui raft intr-un magazin, in dilema alegerii unui produs. Ce sa aleg pt viitorul meu ? Nu vad decat aparentele produselor, deci ar trebui sa testez fiecare produs. Insa pt ca nu am timp voi merge pe ceva recomandat de ceilalti, ceva ce stiu sigur ca-mi va aduce un oarecare confort si siguranta.
anib - > eu nu traiesc prin comparatie - de Simeon Dascalul la: 20/04/2005 16:42:40
(la: Este Comunismul de vina pentru caracterul Romanilor?)
> eu nu traiesc prin comparatie si furtul nu se explica cu 'si altii fura'' e chestie de civilizatie pe
> care noi care am avut doar putintica inainte de a deveni colonie rusa am pierdut-o definitiv

Dar nu pricep de ce ar fi trebuit să ne fi dovedit noi mai cu moţ ca alţii, când comunismul a dat aceleaşi roade peste tot. Să-ţi ţii mâinile acasă, când furtul e necesar şi tolerat e prostie foarte nocivă, nu civilizaţie. Oamenii se adaptează. Am fost plasaţi cu forţa într-un sistem şi am încercat să supravieţuim. Dacă am ajunge să trăim în condiţii în care munca ar fi recompensată şi furtul prea riscant, ne-am adapta şi la astea.

> ce forma aberanta si represiva vorbesti? eu nu am fost membra de partid ca nu am vrut si nu
> mi-a facut nimic, am primit catedra la 3 scoli

Aberant – mă gândeam la demolări, la lipsurile din ultimii ani ai comunismului - lipsuri pe care le admite toată lumea, deşi cei mai nostalgici susţin că ar fi fost aşa numai până se plăteau datoriile. Şi cel mai mult la sovietizarea extremă a economiei care ne-a plasat chiar înapoia celorlalte ţări ex-comuniste.

Din câte povestesc cei ce au trăit atunci nu erai deloc obligat să intri în partid, dar era o condiţie sine qua non pentru a urca pe scara ierarhică. Iar la demonstraţii lumea mergea ca să nu aibă necazuri în plus. Oricum, spre sfârşit, când după semnele din afară se vedea că sistemul stă să pice se spune că se instaurase o stare de lehamite, în care se închideau ochii la multe „evaziuni” pasive din vechea disciplină comunistă.


> bine zici ca nu stii ptr ca eu am prieteni polonezi si cehi si stiu ca au murit pe capete de la ei
> ca nu l-au omorit pe walesa si havel, acestia erau persoane importante de renume
> international,

Nu mă pronunţ pentru că nu am citit deloc despre lupta anticomunistă din ţările respective şi în concluzie nu pot să emit aprecieri despre cât au stat cei în cauză la puşcărie, cât de contondent le-a fost tratamentul aplicat, cât s-a băgat vestul, Vaticanul, etc.
Dar continui să cred că o poliţie politică ce lasă vii şi nevătămaţi nişte dizidenţi ţapeni seamănă mai mult cu nişte poliţişti occidentali încercând să-i mute din drum pe manifestanţii Greenpeace, decât cu securitatea noastră descrisă ca o organizaţie omnipotentă şi omniprezentă.

> sustinuti din afara ptr ca au dovedit ca erau oameni integri care se luptau ptr poporul lor,

Sigur o fi fost ceva susţinere externă, poate decisivă. Dar n-aş povesti nici pruncilor de grădiniţă că ăia s-or trezit să treacă la acţiune de dragul esticilor obidiţi. Aşa ai putea să spui că ne-or dat pe vremuri în custodia lui Stalin crezând că ăla o să aibă mai bine grijă de noi.

> ca ne-am dorit sau nu probleme am avut girla, macar sa ne fi impotrivit nu sa colaboram cu ei
> si sa zicem mersi ca la bucuresti era mincare

Păi dacă nu-ţi plăcea şi nu-ţi plăcea regimul ce puteai să faci? Să-i trimiţi o scrisoare de protest lui Ceaşcă sau să-ţi încerci norocul forţând graniţa? Parcă-i de preferat să faci comenzi de aprovizionare când mere vreo cunoştinţă la Bucureşti. La noi era o oarecare bişniţă de graniţă, poliţia nu se băga – oricum sistemul îşi trăia ultimele zile - şi ţin minte, când mergeam la Arad sau la Timişoara cum îmi cumpărau ai mei de la bişniţari gumă ungurească cu abţibilduri. Poate că într-adevăr erau oraşe mai bine sau mai prost aprovizionate. Dar fiecare încerca să profite de ce avea, dacă la bucureşteni era mâncare mai multă, la noi era în schimb trafic de frontieră.

> nu e dovedit nimic si ai vazut ce s-a intimplat cind am iesit in strada, si nu toti

Mă gândesc că era nevoie de câteva victime de bună credinţă ca să se simuleze o mişcare internă spontană.

> nu-i adevarat. daca nimeni nu da se dezobisnuiesc
> ma faci sa rid si sa-mi aduci aminte ca in tara in care sunt nu merge sistemul de educatie si
> fiecare da vina pe faptul ca nu au ba computere ultimul racnet ba aia ba ailalta
> de standarduri morale si disciplina nu pomeneste nimeni asa si tu cu cresterea veniturilor

Teoretic sună foarte frumos să nu mai dea nimeni şi nu va mai fi şpagă. Dar hai să luăm nişte aplicaţii practice. Să zicem că tu (dacă vârsta nu o mai permite pune-o pe fiica ta în ecuaţie) urmează să naşti într-un spital din România. Ai avea curajul să te duci fără nici un ban pentru infirmiere, asistente, doctori? Ai merge la noroc cu viaţa ta şi a copilului ca să respecţi principiul anti-şpagă? Sau un exemplu nu chiar atât de dramatic – tră să-ţi depui actele pentru facultate. Preferi să ai timp să toceşti pentru admitere sau te distrează să stai pe la coadă? Coadă de douăzeci, spre sfârşitul perioadei de înscriere ajungând la cincizeci de oameni, repetată că n-ai reuşit să înţelegi cum vor actele doamnele extrem de politicoase de la secretariat? Plus drumurile sau cazarea când stai în alt oraş. Sau mai bine vii cu cafea / ciocolată şi discuţi afară cu cunoştinţa, ţi se explică pe un ton relativ urban dacă-i nevoie de matricolă sau numai de media de la bac, dacă actul cutare trebe în copie legalizată sau numai un xerox, ce format de poze, ce declaraţii pe propria răspundere tră să dai, etc.. Predai actele complete tot afară şi în aceeaşi locaţie primeşti în ziua următoare tot ce-ţi trebuie ca să te prezinţi la examene. Foarte civilizat.

Partea cealaltă, „primitorii” pot argumenta că sunt plătiţi prea prost ca să refuze ce mai pică pe alături. Câtă vreme nu vor fi venituri decente nu poţi opri oamenii să şi le completeze cum pot. Iarăşi dacă nu vor fi pedepse consistente şi des aplicate n-or să se dezobişnuiască să ia.


> inteleg ca 3 tari care formeaza romania nu au multe in comun afara de limba

Întâi că diferenţele nu-s cine ştie ce şi în al doilea rând ce propui? Să dăm restul Moldovei la ruşi, mă rog, ucraineni, Transilvania la unguri, restul Banatului la sârbi, Oltenia, restul vechiului regat şi Dobrogea vecinei din sud ca să fie ca pe vremea ţaratului protobulgar?

> ba era, ca daca generatia asta nu face nimic de la cine sa asteptam?

Tră să mărturisesc că atunci când am dat la facultă m-am gândit exclusiv la viitorul meu, nu la propăşirea neamului. Dacă pe când termin or să fie salarii ca acum, va trebui să plec în afară. Nu cu plăcere, nu imediat, dar va trebui să plec. Sau cum zice un prof de-al nostru „noi producem pentru Canada”.

> poate a fost virsta de aur in bucuresti. intreaba-i pe cei carora l-i s-au luat paminturile, casele
> si cei din puscarii ce virsta de aur a fost, dar ai grije sa nu-ti dai numele

Din cei bine situaţi înainte mulţi au fugit din ţară sau au fost exterminaţi la canal şi prin puşcării. Generaţia de azi provine în mare măsură din cei pe care comunismul i-a „adus de la sapă” şi nu au de reproşat sistemului un prejudiciu familial concret, ci doar ce ar putut fi azi dacă ţara s-ar fi dezvoltat altfel. Dar ăsta-i un raţionament prea întortocheat pe care puţini îl realizează.
Pentru cei mai mulţi perioada „şi bani, şi produse” aproximativ din anii ’70 a fost cea mai bună pe care-au trăit-o. Probabil e o imagine subiectivă, care câştigă mult din tendinţa de idealizare a trecutului. Oricum pentru prea puţini a adus revoluţia foloase vizibile.

> cum sa schimbi ceva si sa progresezi daca nu muncesti, furi si zici bravo la toate nulitatile?

O să muncim când va merita să munceşti, n-o să mai furăm când va fi mai rentabil şi mai puţin riscant să fii om cinstit.
#44520 (raspuns la: #44308) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
io=anuk31 - de anuk31 la: 24/04/2005 19:07:07
(la: Hartuirea sexuala - o problema simplificata de barbati!?)
Ei hai ca pana si sistemul meu nervos s-a regenerat intr-o oarecare masura!! Cat despre semnele de punctuatie in exces: asa sunt eu , mai categorica si vreau sa se simta(imi cer scuze daca deranjeaza dar daca nu as mai face asta nu as fi eu). Eu am avut trista "experienta" la 23 de ani, primul meu job, o companie care imi oferfea sansa de afirmare pe care toti ne-o dorim in viata, mai ales ca nimerisem exact pe meseria mea in care sunt cu adevarat foarte buna (poate cu timpul o sa va conving si pe voi). Asadar : stiam ce am de facut si cum pana cand, nu seful meu direct, ci "marele patron" a inceput sa ma convoace din senin(sau mai bine-zis ori de cate ori se sfarsea programul normal de lucru) in biroul mariei sale. Sa stii ca nu am purtat decat jeansi ori pantaloni deoarece imi permiteam sa ajung la munca pe jos , din lipsa de fonduri. Omul m-a intrebat in primele 5 min de cum merge treaba apoi a trecut la :stii ca arati bine? mi-ar placea sa te vad mai des, nu vrei sa mergi cu mine la Budapesta sapt. viitoare?
Am ramas fara cuvinte, nu ma asteptam , iar cand m-am desmeticit i-am spus ca eu am venit acolo sa muncesc si nu sunt dispusa sa fac ce-mi cere. Ar fi trebuit sa inteleaga sau nu! Eu aic ca da! El a continuat dupa ce a venit din deplasare, a inceput atacul prin a ma intreba cum ma descurc cu banii, daca am nevoie ca el e dispus sa ma ajute ... M-am simtit umilita in primul rand si am continuat sa ii spun ca nu vreau si nu sunt dispusa si ca daca de asta depinde viitorul meu in firma pot pleca. Cand spui nu ar trebui sa se termine si nu cred ca un "nu " repetat da speranta de "da' . De aici inainte m-am simtit hartuita ! Vreau sa precizez ca tipul "dispunea" de fete destul de libertine si dispuse din subordine cu care chiar avea relatii mai mult sau mai putin efemere. Mai avea si familie , copii. Am inceput prin a ma plange colegelor de birou care au parut surprinse , desi stiau povestile cu alte fete din firma. Au inceput sa ma barfeasca prin alte birouri insa eu am continuat sa le povestesc amanuntit ce mi se intampla la intalnirile din biroul porcului. Noile venite povesteau si ele primele discutii si avansurile de rigoare la inceput . Am fost sigura ca nu mi se va intampla decat ce vreau eu si am actionat in consecinta: am spus "nu" de fiecare data. Apoi tipul a inceput sa ma ameninte (eram inginer intr-o sectie nou-infiintata, unde lucrurile nu se pusesera inca pe picioare si fiind si la primul job, safa mea care era pe dinafara la multe probleme , nu lua in seama deciziile mele) ca din vina mea nu se pune treaba pe picioare si imi vorbea deja vulgar. Folosea cuvinte pe care nu le auzisem in viata mea si ma dupa fiecare intrevedere puteai stoarce apa din hainele mele.
Daca ai vazut filmul" hartuire sexuala" co Demi Moore si Michael Douglas poti intelege mai bine decat daca te plictisesc eu cu toata povestea, mai ales ca m-am priceput mereu la matematici si nu la literatura.
Intr-o zi m-a luat din birou cand sefa mea nu era sub pretextul ca trebuie sa iau probe de la un furnizor de materii prime, am mers la Bucuresti unde omul avea trebi si mi-a pus in brate un teanc de bani, nu vazusem in viata mea atatia , m-a lasat intr-un magazin superscump pana se intoarce si nu am facut altceva decat sa tin cu ambele maine de buzunarul de la haina de frica sa nu imi fure careva banii. Acum pare haios! S-a intors dupa un timp care mi s-a parut o vesnicie si am plecat inapoi spre casa fiind foarte nervos din cauza ca nu cheltuisem banii respectivi. Cum te-ai fi simtit oare in situatia mea? Am crezut ca eu sunt de vina ca nu am coborat din masina sa fug, ceea ce nu am putut sa fac. I-am "povestit" a doua zi sefei mele care stia de la individ ca ma trimisese el la un furnizor. Tipa nu a facut altceva decat sa isi simta pozitia amenintata si a inceput sa se poarte infect impunandu-mi un anume mod de lucru pe care nu il aprobam , fiind pe subiaec spre deosebire de ea , care ar fi trebuit sa se limiteze la a manageria si sa nu se bage in probleme tehnologice, unde eu eram pe eroblema. Intr-o disputa mai aprinsa pe peobleme de serviciu mi-a reprosat ca eu nu doar muncesc acolo ci am si altfel de relatii cu seful . Nu pot sa relatez toate pataniile ca deja m-am lungit prea tare dar vreau sa concluzionez: ajungeam acasa si stateam ore in sir cu achii in tavan fara si urekile tiuindu-mi fara sa pot spune la ce anume ma gandeam. Eram disperata! Nu stiam ce sa fac si la cine sa apelez. Personajul continua sa ma keme la "discutii" fara un subiect legat de munca. Ceea ce m-a socat si mai tare(a incercat sa ma atinga dar m-am retras si s-a oprit de nenumarate ori) a fost ca la o intrevedere,desi secretara era inca in anticamera, si-a scos 'organul" la vedere balmajind cele mai vulgare expresii.
Am avut sansa ca departamentul meu sa ii revina unui alt asociat insa tipul continua cu telefoane . Am rezistat in felul asta un an , pana cand am gasit un job similar la o firmulita si am plecat. Boss , la semnarea transferului,(care a avut loc intr-un loc populat din firma)mi-a marait printre dinti ca sunt o proasta. Mi-am promis ca il voi face sa plateasca dar mai tarziu am inteles ca imi irosesc energiile in van. Ar fi mai bine sa incerc sa infiintez o fundatie care sa ajute persoane aflate in aceeasi situatie. Mai e nevoie doar de putin timp mana imi voi permite.
Si pe mine ma interesa sa dezbatem problema asta din mai multe puncte de vedere si tare mi-ar fi placut sa existe pe aici adevarati psihologi care kiar pot face lumina in astfel de cazuri. Barbatii care se poarta ca individul din exemplu sunt departe de a fi oameni normali, cred eu!

Nu am spus decat a 10-a parte din toata tarasenia deoarece ar fi prea mult de citit si nu ar avea un alt efect.
Astept cereri de lamuriri.
Nu te urasc si chiar imi place faptul ca ai abordat subiectul.
imi cer scuze si pentru eventuale greseli de ortografie dar nu imi permite timpul sa recitesc ce am scris.



sa auzim si de bine
anuk


#45255 (raspuns la: #45248) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Tanar, da' bogat! - de Esoteria la: 28/05/2005 07:13:06
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
Fratilor eu vreau sa va spun ca poti sa iei un barbat mai in varsta si cu 33 de ani si chiar sa il iubesti cu adevarat. Poate nu te coplesesc banii/averile lui ci personalitatea lui, faptul ca e un om cald, bland, foarte inteligent, foarte citit, de la care ai ce invata, care te rasfata si te trateaza ca pe un copil si stie sa te faca fericita. Si poate fi si frumos, in felul lui, oricum, tu il iubesti si il vezi frumos :)) Am fost 11 ani sotia mai tanara cu 33 de ani a unui scriitor cunoscut. Eu aveam atunci, 1n 1991, 27 de ani. L-am iubit asa cum poti iubi la 27, cu avant, fara retinere, ca pe nimeni altul, si fara sa ma gandesc ca va veni un sfarsit. I-am facut un baietel, doar pentru ca il iubeam si ma iubea. (vezi http://cartipentrutine.tripod.com/ion_tugui.html). Acum sunt cu baietelul si cu viitorul meu sot, mai mare decat mine cu doar 5 ani. Primul mi-a murit in brate acum 3 ani... Dar povestea mea cu el nu numai ca este de neuitat, ci merita relatata intr-o carte, fiind atat de deosebita. Morala:
- in ce ma priveste, asa a fost sa fie, eu consider ca am avut noroc sa il intalnesc pe el, nu imi pare deloc rau;
- dar nu trebuie sa generalizam. Adica: nu recomand, pentru simplul fapt ca la varste diferite ai "ritmuri" de viata diferite. Eu suportam bine diferenta, el devenea din ce in ce mai gelos. Asta e o boala pt orice varsta, dar mai la batranete cand ai o tinerete langa tine! Poate e de inteles.
- poate fi si tanar da' bogat! desi pare de domeniul povestilor, daca te mai si iubeste :)
Am sa va povestesc si eu cite - de PROUDFRECKLED la: 30/07/2005 06:28:32
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
Am sa va povestesc si eu citeva intimplari.Nu sunt o persoana mitica asa cum spune si Om despre el.Sunt absolut convinsa ca pina la urma vom sti ce se ascunde in spatele acestor fenomene.
O tiganca cu ochi de o culoare ciudata, verde inchis cu pete mici maronii,cam la vreo patruzeci de ani,frumoasa.O vad si acum in fata ochilor.A aparut in viata mea de doua ori in momente ,cred eu importante.Niciodata nu a cerut nici o recompensa.Nu aveam asupra mea nici o bijuterie la care sa rivneasca,dimpotriva eu am vazut pe degetul ei un inel splendid din argint.Mi-a cerut sa o las sa-mi ghiceasca-n palma.I-am intins mina cu o stringere de inima,stiti voi...sentimente contradictorii.Mi-a spus doar citeva fraze.Ai fost bolnava de doua ori,dar nu de la Dumnezeu ci de la oameni.Avusesem o hepatita cu recadere.O sa te mariti acuma cu cine nici nu cunosti.L-am cunoscut pe viitorul meu sot, si-ntr-o luna jumate eram casatoriti!Vei avea un copil.
Dupa un an si ceva, ma plimbam prin parc.Aceeasi tiganca ma vede,si se apropie de mine zimbind.Ti-am spus eu?Acolo este un baiat.Si baiat am.Ne-am asezat pe o banca si m-a dezlegat de boala.Cu un fir de ata innodat si deznodat, pe diverse dimensiuni luate de la glezna ,mina... nu mai stiu exact , a trecut ceva timp de atunci :)))Probele mele hepatice sunt perfecte!
Sunt doar simple coincidente ?

draga mosule, - de Intruder la: 13/12/2005 13:13:54
(la: Inbox pentru Mos Craciun de la cafegii)
sa stii ca am fost cuminte anul asta...cu mici exceptii, dar nu esti tu chiar asa de exigent cum vrei sa pari...

da-le sanatate la toti ai mei si mie...

prietenei mele - sa treaca cu bine peste examene si peste evenimentele de anul viitor, sa putem rasufla usurati...ai grija ce-i aduci ca-i pretentioasa...eu i-am alimentat pretentiile deci, tac...:))
lui tata, niste unelte de pescuit, sa nu-i mai fie ciuda pe-ale mele...oricum nu prinde nimic, doar gura-i de el.
mamei, un TV nou in camera ei, cel vechi s-a stricat...
cu sora-mea sa nu-ti faci probleme, ea o sa-ti spuna franc ce vrea...se va recasatori, ii doresc sa fie fericita...chiar merita!...viitorul meu cumnat nu cred ca stie la ce se inhama, sa-i aduci un cadou frumos...:))
nepoatei mele sa-i aduci un ursulet cu budigai in patratele, niste jocuri si o papusa...in doi timpi si trei miscari o sa schimbe look-ul papusii; nu te supara pe ea, e mica!...mi-a spus ca vrea sa se marite cu mine; explica-i ca sunt dat si adjudecat si ca sunt oricum prea batran pentru ea...:)))
te rog sa treci pe la toti prietenii mei...am trecut impreuna si prin bune si prin rele...da-le sanatate si putere sa treaca peste obstacole...
la bunica sa-i aduci o vaca...stiu sigur ca o va avea!...spune-i ca o iubesc, sa aiba grija de ea si sa-si pastreze judecata limpede ca si pana acum...este un om deosebit...;)

celor de pe cafenea, un gand bun de la Intruder...
___________________________________
semper idem...
#94886 (raspuns la: #94869) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru zaraza - de a_lex_is la: 11/02/2006 18:31:39
(la: Povestea unei zdrente)
in primul rand eu nu sunt "fata asta, alexis"... cum nici eu nu-mi permit alta formula de adresare.
Mi se pare ca acum postezi in victima, dar cand nu-ti place adevarul stii sa arunci cu farfurii in capul cui s-o nimeri ca sa dai cine stie ce impresie... esti acum si ghicitor in stele? daca ai citit si alte texte de-ale mele, ai vazut ca cersetorii si cainii comunitari nu sunt neaparat in atentia mea, pentru ca merg pe diversitate. Nu sunt un talent, am scris la intamplare, nu am pretentii, nu scriu ca sa obtin ceva, nu public texte, public sentimente, emotii... nu, nu alte tale... ale mele. le impartasesc voua... nu e un text cu pretentii... e doar o parere, o impresie, un sentiment de moment...
"O adolescenta incepatoare"- stii ce ma uitam, sa vad si textele tale, ca sa nu ne confruntam prin replici taioase ci prin altceva... aici e vorba de "a publica" a da ceva la iveala si a-ti spune parerea, frumos si cu calm, fara sa jignesti, fara sa ma incluzi pe mine in banalul "asta" care, scuza-ma dar e de prost-gust si nu-l permit nimanui, indiferent de varsta.
Eu respect si cer acelasi lucru,nu m-am lamentat, nu am jignit chiar daca am fost jignita... e parerea ta, dar doar atat ma intereseaza: parerea ta asupra textului in sine, nu asupra viitorului meu...

Iti inteleg revolta in legatura cu mediocritatea in ceea ce priveste creatiile literare din tara noastra, acelasi lucru il cerea si Titu Maiorescu la infiintarea "Junimii", dar el spunea ca ar trebui sa analizam textul, nu scriitorul... asculkta-l pe dumnealui, ca stie mai bine, nu pe mine "o adolescenta incepatoare".
Multumesc pentru comentariu.


Focul face apa sa zboare
#105225 (raspuns la: #105221) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
prietenie - de freedani la: 08/04/2006 20:54:31
(la: Despre prietenie)
ma doare sufletul cand aud ca sunt oameni fara prieteni.As vrea sa stiu mai multe despre tine.Eu am prieteni adevarati,dar niciodata nu sunt destui,imi doresc sa am cat mai multi prieteni adevarati (cel mai apropiat e duhovnicul,apoi viitorul meu sot...)...si in ultimul timp imi adun in jurul meu prieteni...dar nu doar pentru a avea cui ma plange,ci si ca sa ascult si ca sa ajut si ca sa impartasesc bucuriile mele.Am noroc,in ultimul timp intalnesc oameni minunati,multumesc Domnului pentru asta.Deci...dak imi spui mai multe despre tine,poate vom fi prieteni...
#116175 (raspuns la: #89896) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
a399 -cind traiesti intr-o casa de sticla nu arunci cu pietre... - de cartouche la: 03/07/2006 08:28:50
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Daca participaind la o asa discutie te asteptai sa gasesti numai cuvinte de compatimire si acoperindu-te cu umbrela 'minoritatii persecutate' o sa-i faci pe toti sa-ti plinga de mila si sa te compatimeasca, te-ai inselat!
In comentariul meu nu a fost nimic agresiv impotriva homosexualilor si doar am incercat sa-ti explic din ce motiv societatea nu va accepta inca.
Nu te-am insultat cu nimic in schimb to ma numesti "homofob" si "comunist". Thank you for that! Se pare ca nu ai auzit de libertatea de gindire si nu faci decit sa confirmi ca am avut dreptate. Atitudinea ta este exact asa cum am banuit: "cine nu-i cu mine este impotriva mea" si "cine nu zice cum zic eu este prost/needucat..."
In felul asta ii intorci impotriva ta si pe cei care sint neutri.

In privinta sperantelor pentru viitor?!... nu-mi creeaza prea multe insomnii. Viitorul meu este mai sigur decit al tau!
#131290 (raspuns la: #131230) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



-50%
reducere de Black Friday
Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...