comentarii

copil fiind


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Cristall, - de Mary la: 22/11/2004 09:19:39
(la: Strain al timpurilor tale?)
Si eu ma simt de parca m-am nascut mai tirziu cu vreo suta cincizeci de ani cel putin.Sau poate ca toate simtirile mele de dor de castele medievale ,de printese cu rochiile lor, de royals cu manierele lor, sint doar amintiri dintr-o viata deja traita pe atunci.

Ei, hai sa va povestesc ceva daca tot am ajuns la destainuiri ;)
Eram zilele trecute la servici in pauza de prinz si rasfoiam un ziar, pe o pagina dau de tot felul de numere de telefon advertisind tot felul de firme, horoscoape. Formez numarul sub care era intrebarea ""vrei sa stii ce ai fost intr-o viata anterioara ? "". Infrigurata deci de emotii am dat acolo telefon.... Eram asa de nerabdatoare sa aflu in sfirsit ceva despre ce am fost !! Ce sint, stiam ..:)
O voce misterioasa m-a intrebat daca sint peste 18 ani etc pentru ca, ce voi afla s-ar putea sa aiba un impact psihologic asupra mea pe toata viata.... Le-am promis ca sint (;)...) si au inceput sa imi spuna cum, acum vreo citeva sute de ani traiam in Anglia, in timpul a nu stiu ce lupte interne de putere si eu , copila fiind ma ascundeam intr-un castel....
Am ascultat emotionata, tot. Cumva eram multumita cu explicatia care explica multe despre mine.... Se apropie o colega de mine si ii povestesc si o pun si pe ea sa dea telefon sa afle cite ceva despre trecutul ei.
Mai suspicioasa decit mine, si-a incercat si ea norocul....
Nu va spun dezamagirea mea cind robotul de la capatul celalat a inceput sa ii spuna si ei aceleasi lucruri spuse mie. Nici macar nu si-au dat osteneala sa schimbe banda sau textul sau ce stiu eu....:((...

....Eu totusi mai cred ca raspunsurile sint in presimtirile noastre...:))



We all have a role to play
Comunistii de ieri, capitalistii de azi, democratii de maine. - de (anonim) la: 01/12/2004 00:16:08
(la: "Nastase Scatiu")
Nu stiu daca acest articol reflecta adevarul, oricum eu am gasit si o informatie dubioasa acolo. Ma refer la afirmatia:
"Adrian Năstase a devenit şi el, cu această ocazie, mason, alături de Luminiţa, fata “împăratului” ţiganilor, Iulian, de la Sibiu."
Adrian Nastase este intradevar mason, primit in mosonerie la loja Amfiteatru, alaturi de multi alti oameni din parlament si guvern.
Masoneria nu primeste in randurile ei femei, deci nu este posibil ca Luminita, fata imparatului :d, sa faca parte din masonerie.
Exista un singur ordin masonic care primeste femei in randurile ei, dar acel ordin nu este recunoscut mai de nimeni si nu are activitate in Romania.
Parerea mea este ca daca Adrian Nastase este intradevar bisexual ... avem o problema noi ca tara. Acest fapt ma preocupa mai mult decat modul in care a cumparat el pamanturi sau a furat timbre, copil fiind.
Personal nu am votat, decat o singura data ... stiti voi cand, cu Iliescu si formatiunile politice din care a facut el parte de-a lungul anilor.
Deci nu pot fi acuzat ca as fi vreun simpatizant de-al lui sau al formatiunii politice la putere, dar articolul daca macar in linii mari corespunde adevarului ... Dumnezeu sa ne aiba in paza, deoarece aceste lucruri odata cunoscute de presa si guvernele straine vor putea fi speculate si un presedinte santajabil nu este ceea ce are poporul asta nevoie.
Intre timp a mai aparut si Nati Meir, sper ca i-am scris corect numele, zicand ca are o caseta cu Nastase "in toiul distractiilor". Sa fiu corect inteles, nu am nimic cu orientarile sexuale ale unora, e dreptul lor sa "iubeasca" pe cine vor. Problema e ca un presedinte nu are voie sa fie santajabil.
Desi nu i-am simpatizat niciodata ... sper din tot sufletul, spre binele poporului roman ca A.Nastase sa nu fie santajabil intr-un asemenea mod.
Comunistii de ieri, capitalistii de azi, democratii de maine - de Bruno la: 01/12/2004 00:32:55
(la: "Nastase Scatiu")
Nu stiu daca acest articol reflecta adevarul, oricum eu am gasit si o informatie dubioasa acolo. Ma refer la afirmatia:
"Adrian Năstase a devenit şi el, cu această ocazie, mason, alături de Luminiţa, fata “împăratului” ţiganilor, Iulian, de la Sibiu."
Adrian Nastase este intradevar mason, primit in mosonerie la loja Amfiteatru, alaturi de multi alti oameni din parlament si guvern.
Masoneria nu primeste in randurile ei femei, deci nu este posibil ca Luminita, fata imparatului :d, sa faca parte din masonerie.
Exista un singur ordin masonic care primeste femei in randurile ei, dar acel ordin nu este recunoscut mai de nimeni si nu are activitate in Romania.
Parerea mea este ca daca Adrian Nastase este intradevar bisexual ... avem o problema noi ca tara. Acest fapt ma preocupa mai mult decat modul in care a cumparat el pamanturi sau a furat timbre, copil fiind.
Personal nu am votat, decat o singura data ... stiti voi cand, cu Iliescu si formatiunile politice din care a facut el parte de-a lungul anilor.
Deci nu pot fi acuzat ca as fi vreun simpatizant de-al lui sau al formatiunii politice la putere, dar articolul daca macar in linii mari corespunde adevarului ... Dumnezeu sa ne aiba in paza, deoarece aceste lucruri odata cunoscute de presa si guvernele straine vor putea fi speculate si un presedinte santajabil nu este ceea ce are poporul asta nevoie.
Intre timp a mai aparut si Nati Meir, sper ca i-am scris corect numele, zicand ca are o caseta cu Nastase "in toiul distractiilor". Sa fiu corect inteles, nu am nimic cu orientarile sexuale ale unora, e dreptul lor sa "iubeasca" pe cine vor. Problema e ca un presedinte nu are voie sa fie santajabil.
Desi nu i-am simpatizat niciodata ... sper din tot sufletul, spre binele poporului roman ca A.Nastase sa nu fie santajabil intr-un asemenea mod.
Regret jucariile - de Chrysilla la: 10/02/2005 15:52:38
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Nu regret ceva oferit de regimul lui. Mai exact, mi-e dor de papusile acelea minunate, cum era Lili pe care am pastrat-o pana la 15 ani si pe care mi-a aruncat-o tata pentru ca era stricata. Mi-e dor si de jocurile de pe vremea aceea, inlocuite acum de calculatoare... As vrea ca fetita mea (cand o sa vina...) sa se bucure de jucariile de care m-am bucurat si eu, copilita fiind, la gradinita, caci n-as vrea sa-si strice ochisorii pe calculator sau sa se joace de-a "mama si de-a tata" cu Barby cea perfecta si cu Ken al ei. Papusile de pe vremea mea (deparca acum, la 19 ani, as fi batrana :) ) erau fetite ca si cele care se jucau cu ele...
ma gindesc - de vladtepes la: 23/02/2005 10:12:48
(la: Cei mai frumos ani ai vietii tale)
"Copil fiind ...paduri cutreieram ...Si m-asezam ades linga izvor...Iar bratul drept sub cap eu mi-l puneam s-aud cum apa suna incetisor...."
Si multe alte faceam, lucruri legate de natura, care imi defineste copilaria.

Dupa copilarie au venit anii care nu dezmint vorba ca viata e o lupta...Ma lupt si din cind in cind mai prind cite o bucurie ce zboara deasupra capului meu. O prind in graba si ma agat de ea, uneori cu lunile, uneori cu anii....Iubirea cunoscui si eu, dar numai una si daca stau sa ma gindesc bine, e prea putin pentru sufletul meu plin pina la gura paharului...;)
anisia - de om la: 03/08/2005 17:43:36
(la: Zona crepusculara: Reincarnare, Carma, Destin.)
mot-a-mot = limba romana este plina de sensuri...
Din cate stiu eu tibetanii, dupa moartea liderului lor spiritual, cauta copii care recunosc anumite obiecte personale ale fostului Lama; cam cum se face pe la noi -copil fiind- cand iti pune pe tava un creion, bani, carte, etc si in functie de ce alegi ... ai predestinatie pentru viitor (ce zici, este un fel de resurcitare a memoriei anterioare-cum m-ai intrebat intr-un mesaj precedent? :-). de ex: iei cartea...iesi carturar; bani = om de afaceri, etc!

referitor la devenit/cunostere...as spune ca independent, dar si in acelasi timp (suma); credinta si cunoasterea au puteri mari = mergi pe apa cu credinta inainte, dar nici cu jet-skiul acvatic nu te scufunzi! Tu/voi ce credeti?
#63132 (raspuns la: #63085) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
don - de om la: 03/08/2005 18:25:04
(la: Zona crepusculara: Reincarnare, Carma, Destin.)
mai, mai, prea le gandesti negativ si te gandesti la trisat : "alegerea paote fi 'ajutata' alegand in mod inteligent obiectele in functie de aspectul exterior "
Ideea/ipoteza/speculatia/etc era ca reminiscenta unei eventuale memorii anterioare se poate manifesta in acel fel; daca Avarul de Moliere se reincarna...bineinteles ca o sa-i sticleasca ochii -copil fiind- la bani si o sa se indrepte spre meserii in bransa pentru care are AFINITATI (stiute sau nu)!
PS: acum serios ia-o si tu mai relax ca nimeni nu este expert si ne dam cu parerea (cat de onest putem) ca la usa...internetului ;-))
#63147 (raspuns la: #63135) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fefe - de Lascar Barca la: 18/08/2005 19:07:27
(la: Trancaneala Aristocrata "5")
A!Si-mi amintesc ca am mai prins vremea ,copil fiind,cind la catolici se
tinea slujba in latineste si nimeni nu pricepea mare lucru.....Deci latina
i-a urmarit pina in zilele noastre..
#66278 (raspuns la: #66275) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Amintiri din iepoca de aur - de Tofan Ana Isabella la: 21/09/2005 08:43:05
(la: Amintiri din Iepoca de Aur)
Imi amintesc cand eram soim al patriei,pionier,cum participam (cam fara chef) la adunari,la tot felul de manifestatii in cinstea tovarsului si tovarasei, "Trei culori",cantat in fiecare dmineata,orele de informare politica care ii placeau in mod deosebit domnului nostru diriginte,PTAPul,revista " Cutezatorii",careele din fiecare dimneata cand toata scoala cu mic, cu mare facea sport,cartile citite cu asiduitate(eram insetata de carte), programul de doua ore de la televizor,papusile muppets,cenalcul "Flacara",statul la rand la lapte dela 3 dimneata,la ness, la portocale.Tin minte ,copil fiind aveam eu si o prietena de-a mea "placerea "de-ane scula de dimineata ca sa mergem la lapte,etc.
Buna dimineata! - de PROUDFRECKLED la: 12/10/2005 15:44:57
(la: Trancaneala Aristocrata "6")
Felicitari Fefeului!!!:)))Eu credeam ca de mult stie rezultatele,ori ea era mereu in asteptare:))Servesc o cafea si un coniac,si sa iei si celelelte examene la fel de bine!!!!

RSI.ce ma bucur ca mi-ai amintit de Mircea Crisan.De fapt face parte din generatia parintilor nostri,da cit am ris copil fiind de glumele lui:)

Azi sunt si eu pe aici din cind in cind.Au venit oamenii sa taie pomul uscat din curte,si casc si eu gura,ca-i un adevarat spectacol.Pomul are vreo 80-100 de ani si astia se suie cu fringhiile,poate fac niste poze. daca ma lasa.
All that Jazz.... - de Sunday la: 31/10/2005 15:31:22
(la: Unora le place jazz-ul)
Tin minte copil fiind in RO eram fascinata de Aura Urziceanu si altii care pentru urechile mele de copil cintau o muzica diferita, interesanta, fara reguli. Ani mai tirziu ajungind aici pe pe tarimul de origine, mi-am dat seama ca este Jazz. All that wonderful, great music. Recomand tuturor interesatilor documentarul lui Ken Burn's "Jazz" prezentat in 2001. Documentarul trece in revista evolutia muzicii si de asemenea in paralel, viata citorva "giganti": Armstrong, Flecther Andreson, Benny Goodman, Billie Holiday, Duke Ellington, Ella Fitzgerald, etc...OK, ar trebui sa termin aici ca altfel va tin la povesti pina miine...Nu plec pina nu "divulg" si numele statiei mele de radio preferata...88.3 WBGO ( se poate asculta pe internet)...Have a nice day si enjoy the music!
anuk31 - de rac la: 22/11/2005 18:49:41
(la: Spectacolul televiziunii)
N-aş zice că "microbul" de care vorbim vizează doar pe cei care sunt "pe sticlă", am auzit şi citit păreri că, în general microbul poate atinge pe oricine aflat în lumea asta.

Ce m-a fascinat cu adevărat? Câte puţin din fiecare lucru descris de tine: copil fiind, am visat să fiu actor, dacă mă întrebai până la 12-13 ani ce vreau să mă fac când voi fi mare, răspundeam actor sau regizor. O explicaţie ar fi faptul că în perioada aceea, tata juca într-o piesă de teatru (o trupă de teatru amator, încropită la serviciu la el) şi am avut ocazia să văd cum îşi învaţă rolul, apoi am fost la premieră (la CCA). După spectacol, am fost cu toţii la restaurant, cu toţi actorii, cu regizor... M-a fascinat chestia aia.
Deci, dintr-un anume punct de vedere era şi o dorinţă din trecut de a juca un rol.
E adevărată şi ipoteza că mi-a plăcut faptul că am fost văzut de atâţia oameni, fapt ce mi-a dat prilejul să arăt că am şi alte laturi... Îmi amintesc că a doua zi, la serviciu, când a dat prima emisiune în reluare, eram unii peste alţii să ne uităm la evoluţia "rac"-ului! Dintre toţi, m-a interesat reacţia şefului meu, care nu m-a dezamăgit.
Chestia cu recunoscutul pe stradă..., m-a luat şi pe mine prin surprindere, chiar nu mă aşteptam! De altfel, am şi spus chestia asta la a doua emisiune...
Ca să închei: nu neapărat că vrei să fii altcineva acolo, în faţa camerei, dar pe mine mă stimulează senzaţia aceea, responsabilitatea care mi se creează.
Dar, asta nu fost prima mea apariţie (cea de anul trecut). Cu 10 ani în urmă, în 1994, apărusem la "Pariaţi pe campion", emisiune difuzată pe TVR 1, aşa că nimic nu e întâmplător.

#89662 (raspuns la: #89577) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vezi maimu... - de Lascar Barca la: 12/03/2006 20:45:57
(la: Trancaneala Aristocrata "8")
tre sa sti sa fi bucurestean.Eu nu-s dar am prins shpilu....De la "tanti Zizi",matusa mea.Copil fiind,Ro cutreieram....si drumurile noastre la Bucuresti se indreptau:))Unchiul ne ducea la Casata,sa mincam parfeu,si apoi la teatre si la opera.....Am fost si la gradina sa-l vedem pe Tomazian....
#111137 (raspuns la: #111129) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu stiu daca mai bate la usa - de un nasture la: 07/05/2006 09:44:09
(la: moartea mai bate la usa sau da buzna?)
Era acea ora anume,specifica-o recunosc chiar si acum , chiar si aici -cea mai draga mie ,si m-a cuprins apoi o senzatie taioasa:dorul

copil fiind m-am apucat sa repar un prelungitor , mai bine zis vroiam sa-mi pun combina in biblioteca si cum pe vremea aia nu erau prize la tot coltul a trebuit sa improvizez cu un prelungitor , pe care mai intai l-am bagat in priza sa vad daca ajunge de la priza pana in biblioteca , asa ascuns ,, am gandit mult cum sa fac sa nu se vada ,sa fie elegant , si vazand ca ajunge nu m-am mai deranjat sa-l mai scot din priza si m-am apucat sa-l desfac , sa surubaiesc si pe la o bucata m-am gandit ca ar fi bine sa ma uit daca am scos nenorocirea din priza ,si spre stupoarea mea nu era scos ...dupa un timp , facand un colaj la desen , aveam prostul obicei sa lucrezin pat , dimineata m-am trezit si incercand sa asez plapuma am descoperit ca am dormit pe un cutit de bucatatire cu o lama de vreo 12 cm , altadata din graba de a junge la telefon am calcat din plin pe o chestie improvizata si lungita tot ca sa ajunga si bineinteles a facut scurt circuit au sarit sigurantele , am ramas fara curent , fara lumina dar mi-am continuat linistita drumul spre telefon ...am mai trecut tot copil fiind printr-un accident de masina , cand intorcandu-ma de la bunici am zburat cu tot cu masina de pe strada intr-un lan de grau si nu inteleg cum nu a atinsmasina nici un nuc de pe marginea soselei desi erau din 3 in 3 metri si ani de zile de atunci nu m-am mai putut sui in masina ....iar acum de cand sunt mare , terce in ultimul timp moartea atat de des pe langa mine incat nu ma mai mira nimic , ultimadata am trecut milimetric , si m-a salvat pofta de popcorn de un accident stupid , altadata eu am pus piciorul pe trotuar si doamna care era la jumatate de metru in spatele meu a zburat la propriu de pe trecerea de pietoni cu ajutorul unui sofer binevoitor ...si mai noi printr-o analiza , o banala analiza am aflat ca viata mea este si nu este , ca va fi cat va fi , si am inteles ca pana la urma e o chestie de destin si tine cat tine , important e sa stim sa pretuim clipele frumoase si sa traim minunat si fara ura si fara rabunari aprige , fara razboiul acela stupid intre tine insuti si lume ca de ce eu si nu altcineva ca de ce pe mine si nu pe vecina de la 3 care nu face cat fac eu ..pur si simplu eu , pentru ca asa a fost sa fie si pentru ca sunt puternica si mai pot duce si am sa merg cu fruntea sus atat cat voi avea ...numai bine si cat mai putine intalniri cu moartea :)
Andre29 - de arthur la: 21/10/2006 11:26:26
(la: Incantatie)
Apropos de impresii la "lucruri" deja stiute si vazute.
Nu mi s-a intamplat sa vad,sa simt sau sa ...miros :) lucrurile-generic vorbind- la fel ca prima oara sau ca alta data.
Ce m-a surprins in privinta mea :), este ca am ajuns sa fiu un pic previzibil, am reactionat la fel in situatii similare.Poate ca ma contrazic putin dar pentru mine a fost o revelatie.
Un regret: copil fiind asociasem Bucurestiul cu un anume miros, nu pot spune parfum pentru ca asa il simteam eu atunci. Nu stiu daca varsta a facut sa dispara senzatia sau alceva,cert e ca regret asta.
Ce as alege?Probabil ca nu m-as putea hotari la un singur lucru.Poate ar fi ...EA?
:)
______________________________
Sunt creatia propriei mele neputinte.
#152471 (raspuns la: #152402) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Domnu` Picky - de Homo Stultus la: 28/12/2006 13:28:17
(la: Boala dragoste)
"Somnul ratiunii naste monstrii" - Goya

Bune intrebari. Raspunsuri universal valabile nu am. Am raspunsul meu care e dinamic pe masura ce experiez un progres sau un regres in propria-mi fiintare.
Jaloane asumate personal ale unui mod specific de a fi. Iar acest a fi nu are nevoie sa isi ceara scuze de existenta nici sa justifice de ce este asa si nu altfel.
Ce distinge un principiu de o regula ordinara? cred ca participarea integrala a persoanei. Regula de obicei e asumata doar in exterioritate si nu e izvor de viu, e utila dar nu suficienta. Un principiu, cred eu, presupune in primul rand o intelegere si o asumare launtrica. Astfel incat incalcarea unei reguli duce la sanctiune pe cand incalcarea unui principiu duce la un esec (fie el temporar) existential.
Cand eram copil citeam o carte "Mermoz", nu de foarte buna calitate. De acolo mi-a ramas in minte o discutie.
Cineva il indemna pe Mermoz (copil fiind) sa manance o prajitura. Acesta refuza datorita unei discutii purtate anterior cu mama sa. Acel cineva ii spune ceva de genul: "Mananca, mama ta nu va stii." Mermoz raspunde: "Da, dar eu voi stii". (nu stiu daca dialogul e pus aici cu acuratete, ma veti ierta avand in vedere ca au trecut cam 15 ani de cand am citit cartea).
In consecinta cred ca nu te opreste o regula sa mananci prajitura. Unii o mananca altii nu, din principiu nu. Nu pentru ca cineva ma va pedepsi cu pentru ca actionand astfel intru in conflict cu mine insumi. Cu ceea ce sunt.
Iertare pentru un acest coment mai lung.
#165543 (raspuns la: #165535) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
A fi sau a nu fi - Roman sadea - de Dominic la: 02/01/2007 20:31:40
(la: Romani sadea)
Duduca Liviamaria si voi toti,
Luati-va ragaz si cititi postarile de la un cap la altul si cred ca veti descoperi cit sunteti de Romani cu totii, mai ales cei negativisti.
Am descoperit ca sunt binecuvintat sa fac parte din cei 0,35% atunci cind, copil fiind, in anii '60, mi-am vazut parintii si bunicii plingind cind s-a cintat pentru prima oara dupa 20 de ani "Desteapta-te romane" (nici nu stiti cati au facut ani grei de puscarie pentru vina de a fi cantat sau ascultat acest cantec).
Sunt mandru ca sunt Roman(cu toate calitatile si defectele insirate de voi) si aceasta mandrie ma face sa ma straduiesc sa gresesc cat mai putin fata de obiceiurile celorlalti pentru a nu-i face pe ei sa lege greselile mele de Natia mea (oricum ma straduiesc sa fac doar greseli personale si nu cele deja legate de Romani - ma ajuta spiritul inventiv al oricarui Roman sadea).
Sunt sigur ca as fi Roman oriunde in aceasta lume pentru ca Tara si Biserica o porti intai in suflet si apoi cind te asezi intr-un loc o zidesti din ce ai la indemana (una din calitatile de a fi Roman - reminiscenta a vremurilor de bejenie si putere de a supravietui,ca Neam, oricaror vicisitudini ).
Roman sadea esti atunci cind, asemeni Ingerului Istoriei "zbori spre viitor cu spatele" (citat BENJAMIN)
#166081 (raspuns la: #165869) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu m-am saturat - de Sancho Panza la: 06/04/2007 13:47:32 Modificat la: 06/04/2007 22:17:09
(la: Dumnezeu eterna poveste ! Si sarbatorile...)
...de bune sentimente cumparate la zile festive; m-am saturat sa fiu femeie de 8 martie,iubita in 14 februarie,iertatoare de Paste si copil de Craciun.
Haine de parada, demonetizari,vin prost indoit cu apa cat cuprinde...
La radio aud de doua saptamani atatea reclame cu iepurasi, incat nu mai stiu daca sarbatorim Invierea sau pe Bugs Bunny.Iepurasul care vinde termopane...Iepurasul care ne face sa ne simtim minunat in nu stiu ce club de noapte, Iepurasul care ne ofera reduceri in magazinele de pantofi.
Culmea e ca nu mi-a placut niciodata animalul asta.
Copil fiind, asociam Pastele cu mirosul de lemn si frunze arse, cu mirosul de pamant reavan, cu serile de Denii.
Daca intrebati un copil de 5-6 ani ce inseamna Pastele, oare ce o sa raspunda?
depinde - de Daniel Racovitan la: 22/04/2007 11:03:47 Modificat la: 22/04/2007 11:04:05
(la: unicitatea - atu sau impediment?)
istoric vorbind, societatile in care unicitatea a fost valorizata sunt cele care au progresat in mod evident; cele care au suprimat unicitatea/diversitatea sunt cele care au regresat;

exemplu de valorizare: renasterea italiana

exemplu de suprimare: spania inchizitorala;


Acum, daca personal vorbind e atu sau impediment, depinde din ce unghi si in ce context privesti;

Copil fiind am avut de tras ponoase din multiple directii: scoala, familie, anturaj, din cauza faptului ca am fost diferit (atat social si intelectual);
Adult fiind, am invatat sa transform diferentele in avantaje. Diferentele, cu conditia sa fie exploatate corect, gasesc ca sunt un atu.
maan - de Cri Cri la: 22/07/2007 13:00:38 Modificat la: 22/07/2007 13:12:46
(la: Obligativitatea si simtul raspunderii)
uite...
dupa cativa ani de la divort, mama a cunoscut pe cineva. El s-a mutat la noi. Mai, nu stiu cum sa zic, dar aveam o antipatie viscerala pentru omul acela. O ascundeam doar in sensul ca nu faceam scene si nu refuzam sa-i vorbesc... dar imi tasnea prin toti porii, in priviri, in gesturi, in sarcasme. Imi gasisem, drept e, si adversar pe masura la acestea-singurul aspect pentru care-i purtam oarece respect. :) Mama n-a fost niciodata o pesoana ferma, cu-atat mai putin una care sa-si poata sustine deciziile, chiar daca acestea erau bune. Eu nu eram nici atunci persoana care sa accepte ceva neargumentat si, cum nu mi s-a oferit un (alt) sens rational, nu gandeam mai departe de propriu-mi egoism. In cele din urma, datorita tensiunii acumulate (repet, n-au fost certuri, discutii contradictorii, etc.; doar un "aer greu" ca sa zic asa) mama a cedat si a rupt legatura.
Ei, abia din acel moment a fost cu adevarat rau. Desi nu-mi reprosa, toata presiunea se mutase pe umerii mei. E cumplit, copil fiind, sa traiesti cu un parinte profund nefericit. La un moment dat ajungi sa resimti responsabilitatea aceastei nefericiri, chiar daca nu ti se spune explicit "de dragul tau am facut-o", stii. A mentine sau a rupe o relatie "de dragul copiilor" e echivalent cu a le transfera neimplinirea personala.
Intr-o zi m-am intalnit cu barbatul respectiv si inainte de "buna ziua" mi-a zburat gandul direct pe buze: "reveniti, va rog!". "Nu mai are rost", a raspuns. Am tacut fiindca nu stiam in ce termeni s-au despartit. Dar inca ma marcheaza aceasta renuntare a mamei. Inca ma intreb de ce nu mi-a explicat ca iubeste, ca e fericita, ca in sfarsit, dupa ceva ani, simte ca traieste,ca eu voi creste si-mi voi vedea de ale mele, ca sacrificiul ei ar fi, pe cat de dureros, pe-atat de inutil?
#217896 (raspuns la: #217880) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...