comentarii

copil obraznic


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
#166351, de jeniffer - de om la: 04/01/2007 17:25:30
(la: farmece sa fie oare?)
Cred ceea ce s-a studiat despre urmele trecutului descoperite si teoriile pro = asta sa i-o spui lui mutu! Tu oricum nu intelegi nimic din aceste teorii si descoperiri, scuze, dar asta este adevarul pe care il simti si tu pe pielea ta ;)) -coacervatele sa traiasca, pt ca m-au luminat- :))) Chiar asa mai Jeni, tu sustii o teorie despre care nici macar nu ai citit ca sa vezi cu ce se mananca, rusinica ;))

Atitudinea ta este aceea de copil obraznic pus la colt de "ZEU", iar acel copil vrea razbunare cu orice pret, doar ca sa arate cat este el de contra ;)) Bula cand s-a vazut imparat, mai intai pe tasu' l-a spanzurat :))))

----------------------------------------------------------
scot la licitatie acest spatiu publicitar de...semnatura ;))
#166399 (raspuns la: #166351) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De la parintele Cleopa - de Areal la: 01/07/2008 09:34:38
(la: POVESTIRI CU TALC( II))
De la Parintele Cleopa ne-au ramas mostenire foarte multe istorioare cu talc, adevarate si pline de intelepciune. Una dintre acestea se refera la un batran calugar care a intalnit intr-o toamna, demult, pe drumul lui, un copilas neastamparat, cam la vreo cinci anisori. Tasti-bastiul tocmai chinuia un catel, tragandu-l de coada. Acesta scheuna, sarmanul, ca de moarte, asteptand parca sa-l ajute cineva. Calugarul n-a stat pe ganduri. S-a oprit si l-a certat parinteste pe baietelul care era soios, descult, plin de bube, cu hainele facute ferfenita. Numai ochii erau de el, mari, albastri, uimiti si curati ca ai unui inger coborat in clipa aceea din cer. Atunci preacuviosul l-a intrebat bland, punandu-i mana alba pe crestet:
- Dragutule, de unde vii tu?
Piticul, cu o mutrita rautacioasa, plin de el, ii raspunse raspicat, privindu-l adanc si scotand limba de-un cot:
- Iaca din Iad vin, mosule!
Vazand asa, tare s-a mai mirat batranul calugar. Ducandu-si mana la barba, acesta zise:
- Si cum se numeste taticul tau?
Baietelul a zambit rau:
- Daca vrei sa stii, Satana il cheama pe tata!
Din ce in ce mai nedumerit, parintele continua sa-l interogheze pe copilul obraznic:
- Dar pe mama ta, cum o cheama?
Dand un sut unei gaini golase, care se nimerise tocmai atunci pe ulita prafuita, piticania zise, tuguind din buze:
- Mama mea e aripa satanei, na!
- Dar ai tu oare frati sau surori? il descusu preotul, din ce in ce mai exasperat.
Copilul ii raspunse ca da, mai are frati vreo trei si patru surori, si toti sunt diavoli adevarati.
- Aoleu, piei satana! s-a speriat batranul, facandu-si semnul crucii. Apoi, luandu-si inima-n dinti, spuse:
- Si unde locuiesti tu, micutule, caci vreau sa vin cu tine, sa-i cunosc pe ai tai!
- Lasa ca te duc eu, mosule, la casa mea! Vino cu mine! ii raspunse copilul, luandu-l pe preot de haina si tragandu-l iute dupa el.
Au mers ei ce-au mers, pana au dat de un sat amarat, cu cocioabe care stateau sa se darame. Peste tot mirosea a fan ars, a lemn de brad, a saracie-lucie si a strugure zdrobit. La marginea localitatii, spre campul pustiu, se ridica o cosmelie din pamant si lemne, cam cat o cutiuta de chibrituri. De acolo se auzea mare scandal. Doua voci, una de barbat, alta de femeie, se certau rau. Calugarul il lua pe baietas de manuta si intra curios. Erau parintii copilului, care se sfadeau cumplit. Tatal o injura pe mama, zicandu-i:
- Sa nu te mai vad in ochii mei, nemernico! Tu esti aripa satanei!
La care femeia raspunse imediat, tafnoasa:
- Eu sunt aripa satanei, dar tu esti satana in carne si oase, ma, barbate prost!!!
In timpul asta, fratii baietelului fugeau din casa in curte, unul dupa altul, batand cu linguri de fier in niste strachini si facand o galagie de nesuportat. Impiedicandu-se de cel mai mic, tatal scandalagiu urla:
- Aoleu, piei drace d-aici, ca te calc!
Piticaniile, vreo opt la numar, intoarse din nou in casa dupa ce au dat un ocol ograzii, se suira pe singurul pat, sareau spre tavan si clampaneau din tingiri, chiraind infricosator. Mama lor, uitand de cearta cu barbatul, zise sfarsita:
- Vai de mine, casa asta e un Iad!!! O sa-mi iau campii si-o sa ma duc la vagauni!
Abia atunci, preotul, care asistase din ascuns la toate acestea, isi dadu seama de ce sarmanul baietel spuse ca vine din iad, ca mama lui e aripa satanei, iar tatal lui, chiar satana. Luandu-l pe genunchi, il povatui de bine, ii povesti despre Mantuitorul nostru Iisus Hristos si il invata sa zica "Tatal nostru". La plecare, il binecuvanta pe micut, si, cu lacrimi in ochi, o lua pe drumul lui, cu speranta in suflet ca a mai schimbat un destin.
_________________
pt sancho panza - de sisto soria la: 26/10/2008 13:11:38
(la: singuratate)
sancho panza esti un copil obraznic si nu am vreme de tine...cred cai spart multe geamuri pe la scoala,dar nu-ti fa probleme o coada de lopata se va gasii si pentru tine
#355620 (raspuns la: #355612) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Lovitura de stat sau nu? - de ampop la: 09/07/2012 07:57:57 Modificat la: 09/07/2012 07:58:35
(la: Se pune de-o lovitura de stat in Romania?)
...sincer, cred ca da :). Din pacate. Nu am nicio simpatie PDL-ista, ori Basista, dar ramura cealalta scarboasa a FSN-ului, PSD-ul imi produce fiori. Doar priviti personajele sinistre, unele chiar lombrosiene ale acestei gasti de infractori...si va lamuriti pe deplin. Catalin Voicu, general de informatii care ameninta cu controlul justitiei (de altfel el insusi condamnat), Bombobel, Hrebenciuc, Miki Spaga, CheGuevara in mizerie de Constanta, Oprisan si Ghise turnatorii securitatii de serviciu, Madam Norica Nicolai securista cu brandul gros, Oprea generalul facut la apelul bocancilor cu o mie de fete, Gusa analsitul pro-sovietic, Felix Motanul un Berlusconi bolsevic, Ponta copilul obraznic si razgaiat iar in umbra...Il Puparo cel Batran, Ilici ce ranjeste malefic. Go East Romania, ar fi parafraza Go West a lui Petshop Boys :).
Am un copil adoptat - de AnaLugojana la: 26/03/2006 22:01:05
(la: Ati adopta un copil?)
Ma bucur ca am gasit acest comentariu (de altfel am mers pe cautare dupa cuvantul "adoptie") Pentru ca asta e problema mea cea mare!
Copilul meu are 12 ani si a aflat de curand ca este adoptat. Avem de atunci o multime de necazuri (de la absente si note proaste, obraznicii, anturaj periculos pana la tentative de sinucidere).
Regret enorm ca nu i-am spus de mic despre faptul ca nu l-am nascut eu. Am dorit sa ii scutesc copilaria de tot felul de nelinisti.
Incerc s-o dreg acuma cum pot. Cred ca mi-ar folosi sa povestesc cu oameni care au aceasta experienta. Ce sfaturi mi-ar da prietenul dumneavoastra? Sotul dumneavoastra il ajuta in vre-un fel?
N-as fi banuit niciodata ca e asa de greu de acceptat aceasta realitate.
Va multumesc.
#113617 (raspuns la: #109386) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Copilul crescut doar de mama - de (anonim) la: 30/10/2003 02:06:46
(la: Casatorie sau concubinaj?)
Un copil crescut doar de mama nu cred ca este un handicap pentru copil. Mai mare este handicapul daca copilul creste de ambi parinti intr-un mediu cu certuri, batai si atmosfera incarcata.
Eu imi cresc sigura copilul de la varsta de 6 luni. Acum are 11 ani, este un copil educat cum ar fi face sport, picura mergem impreuna la teatre , concerte si la noi in casa este numai veselie si o atmosfera foarte placuta. Copilul meu este constient ca trebuie sa lupte in viata, sa invete sa demonstreze ca poate si singura. L a scoala la fetita, in casa sunt cam 8 copii din 20 care traiscu numai cu mama, ei discuta foarte mult pe aceasta teme, intre ei prieteniile sunt mai puternice si chiar ii compatimesc pe copii la care tatal lor este un betiv sau un puturos care nu munceste.
#2643 (raspuns la: #2530) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu si copilul meu! - de (anonim) la: 30/11/2003 08:40:46
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Eu:romana,franceza,engleza foarte bine,binisor italiana si greaca,biigui maghiara sh'atat ca nu ma mai credeti daca va spun ca stiu si putina germana cit sa gasesc drumul sau sa nu mor de foame pe strasse cu banii in mina! Sotia:romana,franceza,engleza,italiana,spaniola daca nu perfect..cel putin lipsa citeva virgule pe ici pe colo!
Copilul 2 ani si incepe sa vorbeasca!
Problema:La gradinita e franceza,acasa eu romana,sotia engleza. Cum sa fac sa il inteleg ca el vorbeste limba de bebelusi pe care numai el o intelege aceeasta fiind o amestecatura d tot ce aude de peste tot?
Ajutor!:))
Copilul meu vorbeste si romaneste - de roko la: 30/11/2003 15:51:58
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Copilul meu vorbeste si romaneste cu toate ca locuim in strainatate.In primul rind copilul vorbeste limba mamei si cum eu sint romanca va dati seama ce limba vorbeste el.
Dagoste cu sila nu se poate, mon cher - de david la: 05/02/2004 11:46:05
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Daniel,

Inteleg ca acasa nu mai iti este Romania. Cand ajungi acolo te simti "foarte inconfortabil". Explici si de ce: spagi, veceuri care put, chelneri obraznici, taximetristi marlani, hahalerismul general. Asta este. Nu-i nici o drama. Inteleg ca "supravietuiesti" fara probleme mai ales ca avionul aterizeaza finalmente pe pista de la CDG...

Ce nu inteleg?
1.Candva, odata, pentru tine "acasa" era Romania (din moment ce acum nu "mai" iti este). Sunt curios sa aflu cum erau veceurile, chelnerii, taximetristii pe vremea aia si daca acestea sunt lucrurile care pe atunci iti dadeau sentimentul de acasa.
2.Te cred cand spui ca Franta a devenit "acasa" pentru tine. (Cum as putea sa te contrazic?) Ma indoiesc, insa, ca situatia din Ro (oricat de mizerabila ar fi) esta cea care te face sa simti astfel. Am auzit ca sunt veceuri curate, chelneri si taximetristi corecti si prin alte parti (sa zicem Norvegia) dar tu doar in Franta te simti acasa, nu? Bref, sentimentul tau de acasa in Franta n-are a face cu situatia din Romania. Alte mecanisme sufletesti sunt la mijloc, nu crezi?
3.Iei in discutie notiunea de acasa si nu spui nimic de casa (cea in care te "vezi" copil fiind), familie, prieteni, chipuri cunoscute si necunoscute, sarbatori, copaci, strazi, mare, munte, muzici...Nu crezi ca puse in cumpana cantaresc mult mai mult decat hibele unei societati.
4.Poti sa ne spui de ce mergi "de 1-2 ori pe an" in Romania? Trebuie ca este o situatie nefericita sa fii nevoit sa mergi destul de des intr-o tara (straina) in care sa te simti foarte inconfortabil si abia sa astepti sa te intorci acasa.

Numai bine
#8949 (raspuns la: #2264) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eu eram doar un copil inainte - de dan_mc la: 08/03/2004 00:17:15
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Eu eram doar un copil inainte de 1989, asa ca nu as putea face o analiza obiectiva acelor vremuri, insa imi aduc aminte cu placere de doua lucruri (desi s-ar putea ca acestea sa fie putin distorsionate):
1. Oamenii erau mult mai zambitori, mai lipsiti de griji. Duminicile strandurile si parcurile erau pline de oameni; muntele si litoralul erau pline de romani care isi puteau permite un concediu. Azi, daca te uiti la lumea care trece pe langa tine observi multi oameni incruntati si ma trist este ca vezi foarte multi tineri incruntati.
2. In vizitele, excursiile care le faceam prin tara, orasele erau mult mai curate si existau chiar flori plantate prin parcuri si zonele verzi. Astazi acestea au disparut cu desavarsire, putand a mai fi gasite in fata primariilor si prin parcurile de langa acestea. Daca cumva te-ai indepartat de centru... risti sa fi ingropat in gunoaie. Nu cred ca inainte romanul ar fi fost mai bine educat din punct de vedere ecologic, dar nu existau flacoane PET si resturi de ambalaje din plastic care sa domneasca pretutindeni... macar existau toalete publice care functionau la un pret accesibil tuturor.
Din fericire, un copil nu est - de Radu63 la: 24/03/2004 08:43:38
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Din fericire, un copil nu este un recipient care, odata umplut, refuza ulterioare adugiri raspunzind cu datul pe afara a continutului. In acest sens consider ca tot ce stim, ca parintzi, ca tot ce simtzim, ca oameni, se poate da mai departe copiilor. Nu indesa, ci oferi. In cazul particular al limbii romane, cunoasterea ei ushureaza intzelegerea altor limbi, fiind ea un incredibil cocktail, si deschide mintea, precum orice alta limba. In ceea ce ne priveste (cuplu ro - ro), a insista putin in privintza invatzatului limbii materne a sfirsit prin a ne penaliza, fiind acum obligatzi sa recurgem la engleza pentru a discuta argumente pe care fetitza noastra, nascuta in occident in urma cu 10 ani, nu trebuie sa le capteze :) Asta ca sa nu mai vorbim de o sumedenie de carti din biblioteca pe care sper sa le poata aborda intr-o zi, de comunicarea cu bunicii din Romania care ne viziteaza regulat, de prietenii romani cu care vorbim doar romaneste, etc. Fara a recurge la ore dedicate limbii, fara carti de gramatica, dar mentzionind in raspunsul la fiecare intrebare "ce inseamna cuvintul X" (X fiind in italiana) ca in romaneste X se spune Y, in franceza Z s.a.m.d., ceva se zideste, zi cu zi.
eu eram doar copil... - de (anonim) la: 19/06/2004 18:10:08
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
si eu eram doar copil... si imi aduc aminte de cozile ordonate de la portocale ...Oare ajunge? oare nu ajunge???

Dar intre timp am crescut asa ca am avut ocazia sa primesc pe bon:
1) cate un kil de carne pe an ... de 1 mai si de 23 August
2) doua kile de cartofi pe luna
3) un sfert de pachet de unt ( adica 50 de grame)
am avut ocazia :
4) sa-mi hranesc copilul la lumina lumanarii
5) sa fiu fericita cand gaseam cu pile lapte praf la farmacie ca era pe repartitie
6) sa fac bisnit in parcare cu sarbii care aduceau alimente pentru nou sascuti ca in alimentara nu gaseai cateodata nici macar clasicul gris
7)...

Sa mai adaug si altele...

poate dar altadata
#16427 (raspuns la: #11577) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
n-am ce regreta, eram copil - de (anonim) la: 28/09/2004 15:31:59
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
n-am ce regreta, eram copil si nu realizam ce se intimpla, ma intreb acum insa sub se regim suntem,ati fost cumva la sate sa vedeti cum se cultiva pamantul? acum mor multi si nici macar nu inteleg de ce in timp ce alti isi cladesc la propriu palate
#23563 (raspuns la: #22514) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Corola de minuni - de (anonim) la: 10/11/2004 14:56:28
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Dragă Ilona!
Tu zici:
“ Eu as vrea doar atat sa-ti spun, aproape cu lacrimi in ochi..."sa nu strivesti corola de minuni a lumii".....”
Bănuiam eu, că cineva ar putea începe să plângă. Fii serioasă, doar eşti om matur! Trebuie să fii curajoasă ca să trăieşti. Din ce ai spus, trebuie să înşeleg, că preferi cu disperare, ca ceea ce ţi se pare o minune, minune trebuie să rămână, adică să nu i se caute explicaţie. Dar nu trăim în paradis! În viaţa reală te poţi poticni rău exact de lucrurile care au rămas neexplicate. Şi parcă un lucru minunat devine mai puţin minunat, după ce ni-l explicăm? Pentru mine – nu. Să nu ne comportăm ca un copil, care-şi doreşte cu ardoare o jucărie, dar pierde interesul faţă de ea, de îndată ce devine a lui, sau ca un Don Juan, care, după ce cucereşte femeia mult jinduită, dragostea i se evaporă pe loc. Să preţuim la justa valoare şi ceea ce am cucerit, am atins, este al nostru. Iar la corola lumii se vor adăoga alte minuni, pe care acum încă nu le vedem. Cu cât mai departe împingem orizontul lumii cunoscute, cu atât mai minunat este … mirajul, care ne deschide, vaporos şi aluziv, ceea ce se află dincolo de orişont. Corola de minuni a lumii devine mai bogată în culori şi nuanţe. Teoriile ştiintifice, care şi se par sarbede şi plictisitoare, în realitate îţi pot alimenta gândirea romantică cu mai multâ substanţă, decât nişte povestioare simple, la înţelegerea copiilor. Există mai multe “niveluri” de înţelegere. Spre exemplu, să luăm una din teoriile fizicii moderne “The Big Explosion”. Uite o poezie:

Marea Explozie
Materia toată,
Într-un pumn uriaş concentrată,
În convulsii istovitoare,
Dospeşte, ca o pâine în covată…
Spaţiul în juru-i s-a închis,
Dar tensiunile cresc nebuneşte
Şi membrana, în fine, plesneşte.
Marea Explozie s-a produs!
Stelele – aşchii incandescente
Din plasma clocotitoare,
Îşi iau zborul cu uşurare,
Ca albinele din stup,
Într-o zi cu soare.
Marea Explozie …
Cine a fost s-o vadă,
Să-mi strige cu indignare:
- Minţi, obraznică Doamnă,
Nu e nici o asemănare!
-Ba da, a fost ca o toamnă,
Plină de vrajă şi culoare…
Nu ţi se pare romantic acest subiect? Îţi poţi imagina Marea Explozie? Nu-ţi pare o minune, acest tablou terifiant, dar extraordinar de colorat şi frumos?
Cele bune, Adela
P.S. Dacâ nu crezi într-un ateu convins, vino la Chisinau, şi-ţi voi permite să mă atingi. :-)
Apropo, ce zici de oiţele, care au crescut în eprubete? Cele clonate, din Anglia… Unii susţin, că şi animalele au suflet, ba chiar că este nemuritor.
#28253 (raspuns la: #28091) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sa-mi fie frica sa-mi cresc copilul in America?!!!!!! - de (anonim) la: 24/11/2004 16:14:00
(la: Copii romani in SUA)
Mai stii cumva care sunt valorile din Romania? Si eu am fost crescuta in cultul valorilor , al istoriei, al eroilor romani, si ma gandesc cu placere la ceea ce am invatat in Romania. Din pacate astea nu prea tin de foame, nu prea tin de cald, nu tin de masina, nu tin de casa. Si s-au cam pierdut, scoala nu mai este scola, droguri sunt peste tot iar relatiile intre tineri sunt departe de ceea ce era acum 10 ani.
Si nu te supara dar America nu inseamna suburbiile Chicago-ului, nu inseamna Washington, nu inseamna Los Angeles sau San Diego, nu inseama New York. Incearca sa gasesti un alt loc in care sa traiesti si atunci ai sa intelegi ce este America si poate chiar sa intelegi de ce americanii din statele centrale l-au votat pe Bush. Am norocul sa traiesc intr-o localitate dintr-un stat din zona de miljoc si ma simt excelent, stiu ca imi pot creste copilul in liniste , ca pot sa-i ofer o viata buna, sa il pot invata fara teama valorile romanesti, stiu ca alorile pe care le-am adus aici sunt apreciate si mai stiu ca pot sa plec de acasa si sa-mi las usa deschisa fara teama. Imi pare rau ca ai descris o America rea, urata, hidoasa chiar. Ai uitat de restul atat de mult bun de aici. Mai bine incearca sa iesi de unde ai intrat!!!!!!!
Ma apropii de colinele copila - de alura la: 20/12/2004 09:57:12
(la: Vacanta la bunici)
Ma apropii de colinele copilariei mele si simt emotia, nostalgia, ca de fiecare data. Acum imi amintesc de o iarna geroasa... inghetase bocna lacul de langa satul bunicilor mei, iar eu tocmai primisem o pereche de patine. Tare mult imi doream sa plutesc pe gheta, asa ca, dupa ce m-a infofolit bunica intr-o broboada maronie, sa nu-i inghete gatul si urechile copilului, am fugit spre lacul inghetat. Acum, cand ma gandesc, cred ca eram tare caraghioasa, dar niciodata nu m-am simtit mai libera ca atunci. Lacul ere pustiu, nimeni nu se incumeta sa iasa afara pe asa un ger si nici nu aveau de ce. Alunecam pierduta in visele mele , din cand in cand ma ancoram in prezent, ma bucuram din plin de fiecare clipa si ma simteam Craiasa Zapezii, Zana Zanelor, cea mai frumoasa balerina... lumea toata era a mea si eu eram a lumii, si nimic nu tulbura atunci fericirea mea de copil...
M.. Copil diferit de ceilalti! - de BriBumer la: 31/01/2005 18:19:02
(la: La 67 ani o prea distinsa doamna a nascut o copila)
Mama moare peste 10-15 ani, dar copilul ramine si..... si ramine orfan! Placera de a fii mama este primara, dar... la o asa virsta?! Ea nu sa gindit la viitorul copilului!
#35029 (raspuns la: #34126) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Un batrin care se incurca cu o copila..." Dr Evil, - de DESTIN la: 31/03/2005 00:06:55
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
"Dr Evil zice:
Fratilor, o copila care accepta compania amoroasa a unui batrin libidinos nu este nici nevinovata si nici pura!"

Desigur nu pot decat sa fiu de acord cu tine,in parerea expusa mai sus.

Eu, in ce am comentat, mi-am spus punctul de vedere in contextul temei...

Iubirea nu are granite...nu i-se poate impune conditii...

Nu am discutat de fiinte umane deformate sau altfel de relatii intre "mosi libidinosi sunt impreuna cu copile nevinovate si pure..."

Cu bine,





Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#41319 (raspuns la: #41189) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
daca aveam copil... - de joeblack la: 08/04/2005 14:15:51
(la: inimioarele maggy)
...si-mi spunea: "tati tati hai sa lipim si noi un abtipild pe geam" ma uitam serios in ochii copilului si-i plesneam una de nu se mai trezea !
Copilul nu se poate opune,el de regula se supune... - de DESTIN la: 14/04/2005 23:18:20
(la: Despre educatie...)
Este un bun subiect si din pacate de actualitate in societatea romaneasca.

Parintii ignora sistematic personalitatea copilului lor!

Copilul devine prizonierul unor sabloane existentiale,singurii ei parinti sunt detinatorii de adevar.

Copilul asculta supus, n-are incotro, este dependent.

Intre ceea ce i s-a spus si ce vede ca se intampla in realitate,copilul mai devreme sau mai tarziu incepe sa discerne.

Copiii n-au adevaruri,cat de dureros??? Numai parintii detin adevarurile despre ei, apriori.

Asa gandind ,asa educand, ei nu formeaza copii, ci ii deformeaza.

Copilului nu i se ofera informatii si posibilitati,de catre parinti, ci solutii gata alese.

Societatea romaneasca este condusa de parinti.

Copilul, nu se poate opune, se supune, orice tentativa de a fi altfel e aspru reprimata,prin:santajat, hartuiala, cearta, constringere uneori chiar prin lovire din nefericire...agresat fizic.

Viata copilului ii este impartita intre,ce trebuie si ce nu trebuie...

Marea masa ajunge sa-si imite parintii. Ajunge sa creada ca aceasta este singura cale.


Cu bine,


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...