comentarii

copunere o experienta care ti-ar marca viata


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
sfaturi - de mya la: 06/08/2004 13:02:37
(la: Pana unde merge recunostinta fata de parinti?)
Draga Bubulina,
Eu personal, am retineri atunci cand mi se cere sfatul (in probleme de viata/profunde) din partea celor din jur. Mi-e greu sa ma pun in pielea lor, nu le cunosc experientele de viata, aspiratiile, modul de gandire.

Deabia isi rezolva fiecare problemele lui (chit ca o ia in barba uneori, da' e si asta un pas inainte te asigur!). In general imi spun parerea la rece/din afara/logica (din puctul meu de vedere) si nu intotdeauna oamenilor le place ce aud. D-aia ma feresc de sfaturi, mai ales ca de regula, oamenii fac tot ce ii taie capul si nu ce le zici tu (sau altii). Ba te mai si injura pe urma...si-ti zic ca nu e asa...ci asa...etc. Cum o dai - tot nu e bine... lassaaa, ca stiu ei mai bine! Basca ca se gasesc altii in jur care sa iti dea in cap si sa sustina ca sfatul/parerea lor e mai buna decat a ta, personaje care le stiu pe toate si care isi imprastie cu darnicie din "experientele si inteleciunile" lor de viata.

Privind asa...de pe margine, din multime ca sa zic asa...la prima vedere, te-as sfatui sa vorbesti cu cineva mai in varsta, mai experimentat, mai intelept care te cunoaste bine si in care ai incredere (bunica, preot, prieten apropiat, etc.) daca cu parintii nu se poate.

Noi astia de pe forum nu putem sa ghicim care e universul tau din cele cateva randuri scriese de tine...din nefericire. Am vrea sa te ajutam (sincer!) fiindca simtim ca esti intr-o situatie "de rascruce" da' nu prea se poate, din pacate.

TU trebuie sa decizi cum faci si...vorba unui forumist...daca nu iese bine, asta e...viata merge mai departe, nu e un capat de tara...zau. Poti sa schimbi daca nu-ti place, liberul arbitru e de partea ta! Vezi tu, te orientezi pe parcurs.
Pt. anonim(31666) - de Little Eagle la: 16/12/2004 17:06:29
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori)
Ai dreptate.
Fiecare are anume inclinatii in viata de azi ce provin din altele trecute prin care a trecut.Practic,in viata actuala continui de unde ai ramas in cea trecuta sau intr-o alta mai dinaintea ei.
In final,drumul prin atitea vieti are in sine un singur scop:de a ajunge tot mai spiritual si mai aproape de Dumnezeu ca apoi intr-o ultima viata ,te transformi din seeker in Dumnezeu insusi.Nu uita ca inima spune adevarul in tine si nu mintea!
mintea nu vede decit exteriorul pe care-l ia drept"realitate",o deceptie normala de neinlaturat asa de usor de aceea ai nevoie de o multitudine de experiente diverse si o singura viata traita nu e de ajuns.

Altfel?Lasa vasta majoritate sa vorbeasca intr-una despre ceea ce nu are cunostinta,reincarnarea e un proces lung si dincolo de a fi explicata prin teoreme si ipoteze ci prin reala cunoastere.Aceasta vasta majoritate e cea suferind de ...epilepsie indusa de ignoranta si habotnicie religioasa.

Iar sufletele surori exista!!!!Cine nu a avut ori n- are experienta asta ar trebui sa se abtina de la orice comentarii.
In final,nu-i vina nimanui ca unii stau la coada in fata si f. multi la urma ei si altii care vin si mai departe de primii.Nu oricine e pregatit de drum.

"There is no death.Only a change of worlds."
Chief Seattle

LOVE&PEACE,
Little Eagle










#31781 (raspuns la: #31666) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
samadhi - de nimeni la: 23/02/2005 15:53:51
(la: cat mai costa o iubire)
de ce aveti senzatia ca sunt nefericita? vroiam sa stiu si alte pareri. stiu si cat poate fi de frumos si cat poate fi de trist. stiu ca e o experienta. doar asta e intreaga viata, o experienta si un experiment in acelasi timp. vreau pur si simplu sa trag oaresce invataminte. si sa devin un om realist. mult mai realist.
#37339 (raspuns la: #36970) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
petale albe,la01.07.06 - de DINU IONESCU la: 03/07/2006 19:36:15
(la: o mica dilema)
Presupun ca esti tanara si ai cunoscut , din pacate , doar un anumit fel de barbati.Exista , te asigur si barbati de cu totul alta factura,in sensul bun al cuvantului. Sa nu crezi , insa , ca tu nu porti nicio vina in relatiile pe care le intretii: singura i-ai "cules",singura iti creezi propria realitate.Cauta mai atent si incearca sa alegi adevaratele oportunitati,cele venite de la Dumnezeu, caci, in fiecarte clipa poti lua decizii care-ti vor marca viata...
Oricum nu trebuie sa disperi:exista totdeauna o sansa a doua , sau a treia, s.a.m.d.
SAM.
ateism = civilizare (la #138542 de hg) - de donquijote la: 14/08/2006 12:10:10
(la: ATEISM)
in general ateismul e legat de liberalism. cercurile intelectuale, mai ales cele artisice au orientare liberala. majoritatea oamenilor de cultura, si nu numai din franta sunt orientare de liberala. chiar si cei credinciosi.

aluziile insinuante de tipul ecuatiei ateu = comunist = criminal (folosite de multe cercuri extremist religioase din usa) sunt de foarte rea credinta (in cazul in care nu provin dintr-o crasa ignoranta) si nu cred ca-si au locul pe un site cum e cafeneaua. nu toti ateii sunt (au fost) comunisti, cum nici toti comunistii nu sunt (au fost) fost criminali.

cat priveste legatura dintre boli si ateism, e o afirmatie total nefondata.
daca ai sa incerci sa privesti statistic, cazurile de boli incurabile, accidente, etc. probabil ca ai sa gasesti aceeasi raspandire in familiile in care religia e respectata ad literam si cele nereligioase. bineinteles comparatia trebuie facuta la acelasi nivel socio economic, altfel comparatia e incorecta.

sperietori din astea nu prea tin la atei, care nu cred in destin pedeapsa divina si nici in conceptele legate de reciclarea sufletelor. si asta pentru ca ateismul provine din 'civilizare' si cultura. :).

si inca ceva: ateismul nu e o experienta, ci un mod de viata, care e nu e deloc lipsit de satisfactii si realizari, dimpotriva.
unora le e greu sa inteleaga sau sa accepte asta. realitatea e cea mai buna dovada. pentru cine deschide ochii s-o vada.
#139107 (raspuns la: #138542) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Zaraza - de zaraza sc la: 21/01/2007 18:07:55
(la: Cine vrea sa stea de vorba cu zaraza sc?)
Rac

Hmmm...

Ar fi interesant sa stiu cind puteam sa tintesc in sus si n-am facut-o...
Probabil cind am ajuns somer si nu m-am zbatut sa imi caut atunci iute alta slujba. Am ramas nora ascultatoare care a produs pufuleti la firma familiei. Si am pierdut ani pretiosi, o experienta de munca si de viata care acum m-ar fi adus poate in alta pozitie, nu cea de simplu angajat la o firma particulara. Dar asa sint eu, nu-mi place sa ma bag in fatza. Plecata fiind de pe locurile natale, mi-au lipsit prietenii sau cunostintele vechi care sa ma cunoasca si sa-mi zica: dar fa si tu ceva pentru tine...Cel putin pe cafenea mai aflu si eu niste impresii interesante. Poate nu ma mai ajuta, dar simt nevoia sa aflu.

Altfel, intotdeauna am fost interesata de oameni indiferent in ce pozitie se afla...Nu exista mici tragedii sau mici drame, exista doar destine...

Aici sint nisipuri miscatoare si ne misca pina la lacrimi.
#170353 (raspuns la: #170070) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
omerta - de gigi2005 la: 26/01/2007 03:22:10
(la: Vrajitoare si ghicitoare in sec. XXI)
Desi nick-ul tau arata tacerea as fi foarte incantata (si cred ca nu numai eu) sa-mi povestesti experiente relevante din viata ta, evident referitoare la tema.
Am trecut si eu prin multe incercari, am vazut multe, mi-am rezolvat problemele prin credinta desi stiu ca uneori nu este de ajuns...
De asemenea am vazut oameni pacaliti de vrajitoare - unele chiar au putere dar sunt prea hapsane - si ar fi pacat daca am lasa sa se intample asta.
Totusi vrajitoria exista, este incontestabil, cel putin pentru mine si pentru o buna parte a oamenilor, si anume a celor ce au trecut prin experiente, sa zicem, inexplicabile, in viata lor.
O perioada indelungata din viata mea mi-am petrecut studiind despre vrajitorie avand o inclinatie deosebita spre ocult poate si din cauza mostenirii din familie: bunica mea dinspre tata, desi nu a practicat niciodata vrajitoria, se trage dintr-un neam de vrajitoare ce salasuiau prin dealurile Valcii. Pe undeva ma cheama un destin, sunt nascuta pe 2 noiembrie - ziua vrajitoarelor - si am uneori momente cand simt ...anumite chestii inexplicabile, uneori le traiesc...
Am fugit de toate acestea prin rugaciune dar ma arde inauntru dorinta de a sti cat mai multe. Asa ca poate imi intelegi curiozitatea...
#171276 (raspuns la: #171142) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
siviu' meu! - de Intruder la: 13/04/2007 00:26:02
(la: Institutul de mistocareala=)))
buna seara, cristos a inviat, merry chrismas, ura si la gara!
vreau sa reiau kursurile si sa-i flutur lu' mama patalamaua de ab-solvent!
jur si injur ca in paralel-lipipiped sa termin si liceul (cu dinamita) si sa iau bacaloriatu' cu brio (sha)!

Honey si-a impublikt siviul deci ma conformez:

nume: intruder
prenume: terminator
adresa: str. cucilor nr. 28, bloc 007, scara 5, et 8, apart 2, Lehliu
telefon: 0723 10£9$800%
e-mail: apsolventdemistok@yahoo-ho-hoo.com
adresa web: http://www.poietuintruder.tzacapaca.com

obiectivul de cariera:
vreau sa studiez mai aprofundat si poate m-ajuta d-zeu, mama, tata si vecinii sa inventez strungul cu alarma pe muzica de Beethoven.
nu intru in amanunte din cauza de spioni!

sumarul calificarilor:
1 an experienta in facutul clatitelor.
6 luni experienta in prelucrarea metalelor.
2 ani experienta la coasa.
4 luni experienta la taiat frunze pentru caini.
1 an experienta la mititica. (ptiu!)
o viata experienta la cojit semintze de floarea soarelui.
5 zile experienta in sex
2 ani experienta in cafeneaua.com
3 ani experienta la carat saci in Piata Obor.

sumarul aptitudinilor:
conduc tractorul pe autostrada 80 km/h.
ma leg singur la sireturi
am budigai
am muschi
am par pe piept (numai unul, dar e destul!)
sunt poiet, prozator, dramaturg, demiurg, ciuleafar, bard, gard, Stallone, cantaret, VIP, shef, nepotul lui arcu' de triumf!

educatia:
am fost educat in drum unde un om nebun si-a deschis carciuma.

cursuri relevante:
limba engleza in argou
metode de combatere a tzantzarilor cu trompa
clasicii literaturii franceze si influenta lor in economia de piata
tehnica construirii piramidelor

proiecte:
mister cafenea

experienta IT & C:
stiu sa dau shut down si sa caut pe google poze cu femei goale.

cercetare stiintifica, certificare:
am cercetat vecina din blocul de vis-a-vis.
...i-am cercetat si cv-ul, nu ie intelectuala!

experienta profesionala:
aia care ie!
sunt cel mai tare la strung, as!

premii, burse:
in clasa II-a mi-a dat tovarasa premiul I ca i-a fost mila de mine.
burse n-am loat, io sunt cinstit si nu fur!

afilieri profesionale:
ha?!

articole publicate:
nici un articol...cateodata ma articuleaza intrusa, dar nu se pune!

limbi straine:
nu consum...:P

activitati, interese:
activez la strung
activez cafenele si windows-uri
activez la greu in blogul cafenelei
interese nexam, sunt crestin si democrat!

referinte:
sunt la mama, tata, presedintele blocului, politia rutiera, NASA, Casa Alba, Tom si Jerry.




C.S.V-ul tau - de cosmacpan la: 13/04/2007 08:33:39 Modificat la: 13/04/2007 08:59:38
(la: Institutul de mistocareala=)))
"cateodata ma articuleaza intrusa"
articolul hotarat sau nehotarat?

sumarul calificarilor:
1 an experienta in facutul clatitelor.
6 luni experienta in prelucrarea metalelor.
2 ani experienta la coasa.
4 luni experienta la taiat frunze pentru caini.
1 an experienta la mititica. (ptiu!)
o viata experienta la cojit semintze de floarea soarelui.
5 zile experienta in sex
2 ani experienta in cafeneaua.com
3 ani experienta la carat saci in Piata Obor.

asta face: 9 ani, 10 luni si cinci zile (plus ooooooo viata mea.....ptr seminte) nu-i rau....dar nu pricep cum adica: doar 5 zile experienta in sex dupa 1 an experienta la mititica.
si mai ie: 6 luni experienta in prelucrarea metalelor dupa 2 ani experienta la coasa (pai coasa care-i de metal nu se bate-n gura?)
#186886 (raspuns la: #186841) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poate nu concubinaj, - de Tot Areal la: 10/08/2009 15:04:36
(la: Prietena Domnului Arhitect Daniel Alexandrovici)
convietuire impreuna fara acte, insa cei doi era trecuti prin ciur si prin darmon, dupa diferite experiente triste fiecare, la asa viata, cand te apuci iar de un lucru si te-ai fript cu ciorba odata, sufli si in iaurt!
#470430 (raspuns la: #470410) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de la cinexa cu "larga" experienta de viata... - de ufo strengaritza la: 02/01/2004 10:48:31
(la: Cumpar timp...platesc oricit...)
m-am gasit cea mai potrivita sa va sfatuiesc in probleme de legate timp..doar am muuuulta experienta... :)
daca tot e vorba de timpul asta care "Tace si trece"... va mai zic niste versuri ale mele "timpul trece pe langa noi si fara noi"... va invit sa vizitati si blogul "intelepciunea saptamanii" in care am adaugat o colectie de maxime dedicate timpului...ce ziceau vechii intelepti despre timp.
sa va intreb inca o chestie... daca nu avem timp sa ne traim viata si aceasta trece repede..de ce ne plictisim? si sa-mi zica cineva ca nu s-a plictisit niciodata ca nu il cred.
si totusi...si mie mi se pare ca trece timpul repede...cand eram mai mica...ii admiram pe cei din clasele a 7-a 8-a ...oaaa...ce mari sunt! uite ca sunt la liceu...mai am cateva zile pana la majorat si ma gandesc ca... asa de mari mi se pareau cei care implineau 18 ani... imi ziceam..uite ma ce mari sunt astia...uneori nici eu nu imi amintesc cum am trecut asa repede prin anii de scoala...
mi-a zis fratele meu cand a terminat liceul, atunci eu il incepeam...sa vezi fata ce repede trec anii de liceu...ca trenul prin gara..si acum vad ca a avut dreptate..parca ieri mi-a zis chestia aia si uite ca azi-maine termin si eu...si daca acum mi se pare ca trece repede...nu stiu ce sa zic...pentru ca parintii nostri zic ca si mai repede trec anii dupa ce vom fi mai mari...
totul se bazeaza pe perceptia noastra...imi amintesc o replica dintr-un film..nu mai stiu care...dar stiu ca Bruce Willis zice despre perceptia timpului ca : atunci cand tii in mana o cratita fierbinte, timp de o secunda,ti s-a parut ca ai tinut-o mai bine de o ora iar daca isi petrece noaptea alaturi de ceva bucatica buna, noaptea intreaga i se pare o secunda!
depinde si de perceptia fiecaruia...
dar ce mi-a placut cel mai mult din acest blog a fost lista acelei doamne,pe care ar trebui sa si-o intocmeasca fiecare!trebuie stabilite prioritatile,dupa cum ziceau mai multi,si apoi vom avea timp de toate...e ca si cum umpli un borcan...cu pietre mari,mici si nisip.nu poti baga nisip la inceput,ca nu mai intra pietrele alea mici...ce sa mai zici de alea mari!!!
Experienta de viata ajuta sa - de jeniffer la: 09/09/2006 22:36:35
(la: Prapastia dintre intelepciune si inteligenta)
Experienta de viata ajuta sa intelegem ce este bine si ce nu, aduce intelepciunea si inteligenta, care se pare sa fie acelasi lucru, capacitatea de intelegere.
viata si viata - de digital la: 14/09/2003 05:46:45
(la: Cei mai frumosi ani...anii de liceu)
Cat adevar este in cuvintele tale;si asta ti-o spune un om cu ceva experienta ...de viata.Fiecare lovitura trebuie sa ne faca mai puternici, mai luptatori.Daca cumva ai fost invins trebuie sa-ti spui un singur lucru:"SCOALA SI LUPTA !" Numai asa va ve-ti bucura de acest miracol care este viata.
#243 (raspuns la: #155) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Viata gay...influenta - de (anonim) la: 24/09/2003 13:27:41
(la: Viata gay romaneasca)
Am sa va dau eu raspunsul: nu exista asa zisa "influentare" catre viata de homosexual.
Te nasti homosexual sau heterosexual.
Asa zisa influenta catre viata gay este o scuza intrebuintata de multi in a nu recunoaste ca sint homosexuali.(de fapt ei sint bi-sexuali).
Unii heterosexuali experimenteaza cu homosexualitatea dar nu vor deveni homosexuali exemplul cel mai bun ar fi John Lennon(The Beatles) care din curiozitate prin anul 1964 a avut o relatie homo cu celebrul lor manager Brian Epstein asta fiindca a fost curios iar Brian care era homosexual o "avea" in inimia pentru el.
experienta a fost dezgustatoare pentru John si a ramas atit: o Experimentare. Totusi sa fi avut John Lennon tendinte bi-sexuale ?
#409 (raspuns la: #395) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Parerile despre viata se pot - de Daniel Racovitan la: 26/09/2003 02:57:52
(la: Viata la 30 de ani)
Parerile despre viata se pot schimba in cativa ani, ce gandeai la 20 de ani nu vei mai gandi la 30... Deh, lectiile vietii, experienta... De aici si schimbarea "viselor"...
#467 (raspuns la: #458) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Referitor la "iadul" din Toronto - de Dantimis la: 27/01/2004 12:49:05
(la: De ce ati ales sa emigrati?)
Am locuit in Toronto vreo 5 ani. Curios, mie mi s-a parut ca si raiul pe pamant. Din punct de vedere al imigrantului cel putin. Pentru ca are o populatie asa de colorata (numai 48% din populatia din Toronto e nascuta in Canada), este locul unde un imigrant se poate integra cel mai usor. Nimeni nu te judeca daca vorbesti engleza cu accent. Sunt bucurosi daca te pot intelege! Am cunoscut multi romani care au venit in Toronto din Germania datorita faptului ca acolo aveau probleme de integrare.

In Timisoara castigam 150 marci germane/luna si plateam chiria la o garsoniera 120 marci/luna. Dupa ce am lucrat 3 ani ca inginer proiectant, aveam acelasi salariu aproape ca la inceput, datorita inflatiei. Deci problema nu a fost de ce sa plecam, ci cum? Cu bani imprumutati, ca si anonima de mai inainte. Pana si banii de avion, tot ce aveam, era imprumutat.

Ajuns aici, observi ca nimeni nu iti ia in considerare experienta din Ro, iar unii dintre noi vin cu meserii cu care e foarte greu sa razbesti aici.
Am fost destul de norocos si am prins un job intr-o fabrica mica cu $12/ora. Sotia inca si azi mai are de dat examene de echivalare a diplomei de medic. Dar mai are un pic si va fi medic in Chicago...

Am inotat doua ierni prin nametii din Toronto (care nu au fost mai mari decat cei din Romania acum), pana am putut sa-mi iau o masina (dupa ce am terminat de platit datoriile din Ro, binenteles).

Nici o clipa nu mi s-ar fi parut ca in Toronto a fost iadul... dimpotriva. Nu m-as fi intors in raiul din Ro nici daca tara s-ar fi mutat brusc la Ecuator si mi-ar fi fost oferit un post de ministru. Nu ma intelegeti gresit: nu urasc Ro, dimpotriva, mi-e dor de tara. Dar urasc saracia si degradarea sociala la care am fost supus cata vreme am stat acolo.

Multi romani foarte destepti vin aici si se asteapta ca toata lumea sa se inchine in fata geniului lor. Si pana cand isi dau seama ca aici (de fapt oriunde in lume cred) conteaza mult mai mult perseverenta decat geniul, se multumesc sa gaseasca pe cine sa arunce vina esecului lor: rude care nu au ajutat, prieteni care nu au sfatuit, tara care nu le-a oferit totul pe gratis, etc.

Sfatul meu pentru anonima de mai inainte e ca sa mai astepte un pic, caci in mai putin de doi ani va putea sa isi ia cetatenia si apoi ar fi foarte recomandabil sa-si incerce norocul din nou in Ro. Cu experienta de viata care a castigat-o aici s-ar putea sa-i fie mai usor acolo decat i-a fost prima data, inainte de a veni aici. Caci daca, dupa mai bine de 3 ani de stat aici, inca va mai considera ca aici e iad, atunci cu siguranta ca nu e locul lor aici. Iar cetatenia canadiana oricum le va da posibilitatea de a se putea intoarce la nevoie (cu coada-ntre picioare) dupa ce-o vor mai da o data in bara si-n Ro (Doamne fereste, nu le doresc asta, dar e cel mai plauzibil rezultat). Sau daca nu le mai place continentul nord-american, se vor putea stabili oriunde in Europa. Dar cel mai important: nu mai da vina pe rude, prieteni sau tara pentru esecurile personale. Grow up, please, you're not living with your parents anymore!

Multa bafta!

Dan

pt. Ingrid - de (anonim) la: 03/02/2004 12:15:20
(la: Practici profesia visata?)
Draga Ingrid,
Ai pus o intrebare grea si necesita mult de scris ca raspuns dar incerc sa reduc pe cit se poate povestea vietii mele.
la vreo 5 ani vroiam sa ma fac calugar... pe la 7 ani visam sa devin scamator, magician,dar o profesoara de desen prin clasa a 7a mi-a zis ca am talent si ar trebui sa ma duc la scoala de belle arte.
Ei bine multi mi-au spus asta si dupa scoala generala am dat examen la Tonitza si am intrat.Acolo am ajuns printre primii artisti elevi de mare talent si desigur ca pasul urmator a fost sa studiez la Grigorescu,insa...acolo am incercat de 5 ori dar neavind pilele necesare...desigur ca n-am intrat.
Intre timp am facut armata la pompieri,si avut diverse meserii,doar una fiind oarecum legata de arta,lucrind 2 ani la Hotel Parc in calitate de grafician.
Mi-am dat seama ca nu am nici o sansa la facultate dar in acelasi timp mi-am dat seama ca si cu ea facuta ,nu-i un viitor mare in Romania.
Si uite asa mi s-a pus in cap idea sa plec definitiv din tara.Mi-a fost greu si am asteptat 5 ani de lupte cu securitatea si guvernul roman sa-mi dea voie sa emigrez.In final ,in 1982 m-au chemat la Iorga si dat formularele de pasaport.
Toti prietenii imi spuneau ca fac o prostie si parintii la fel,f. tristi,ei au fost dat jos din functii la posturi mici din cauza mea,si ..partidul comunist le-a spus ca nu stiu sa ma educe in spiritul real al tarii!
Desigur ca am trecut prin multe hirjoneli cu securitatea si batai si insulte de genul ca-s un cacat si ca"ce ba boule, crezi ca piinea in America e mai buna ca a noastra?O sa mori de foame acolo si o sa dormi pe strada,cacam-as pe ochii tai"si m-au scuipat efectiv!Mi-au dat suturi in dos si injurat etc...dar nu mai doresc sa-mi aduc aminte,trecutul e mort pt. mine.
Am primit pasaport fara cetatenie,si in acei ani era altfel la ambasada USA din Buc.Daca nu aveai rude ori cineva care sa te sponsorizeze,ambasada iti oferea vreo organizatie de ajutor social ce exista din donatii particulare,sa te ajute ,si fiind in aceasta categorie,mi-au dat sa fiu ajutat de International Rescue Committee cu sediul in Manhattan,New York.
Mi-au platit si biletul de avion la Roma unde am stat 2 sapt. in tranzit la o pensiune condusa de ambasada USA din Roma.# mese pe zi la ore fixe in rest puteam sa fac ce vream si am tot vizitat Roma peste tot.Tot Ambasad USA mi-a dat si bani sa am de cheltuiala in tranzit.Si aia ziceau ca o sa mor de foame....
In dormitor am stat cu 8 romani in aceiasi situatie ca mine.
Ne-au luat cu un microbuz de la aeroport si dus la pensiune iar la plecare la fel ne-au dus la aeroport.Ce sa-ti spun? De cind am luat pasaportul am stat ca in al 9lea cer de fericire.Am plecat fara un cent in buzunare!!!!
Intr-o zi am fost chemat la ambasada si mi-au spus ca pot pleca la NY,si inminat biletul de avion platit de ei!Cu emigranti ca mine ajutorul lor era si mai mare.Pe pasaprot au scris refugiat politic si pus viza de intrare de la ambasada chiar!
Am ajuns la NY pe 14 Dec. 1982 era zapada si 7 seara.La ambasada mi-au spus sa ma uit in aeroport dupa o persoana ce va avea un carton pe care sa fie scris"I.R.C."si am vazut 2 domni(americani)ce ma asteptau la intrare.Erau de la I.R.C. si m-au dus direct la oficiul de imigrari unde un ofiter a pus pe pasaport o stampila pe care era scris ca am dreptul sa muncesc oriunde pe teritoriul USA.
Cum ti se pare pina acum?Iti zici desigur ca mare noroc am avut si iti raspund ca parca Dumnezeu era cu mine la orice pas!!!Noroc,soarta,destin karmic,trebuie sa admit ca cineva acolo sus m-a iubit f. mult si INCA o face si in prezent!!!!Toata viata mea S-A SCHIMBAT cu 360 grade din clipa in care am parasit definitiv Romania,o alta viata urma pt. mine si NICI ca-mi pasa ce voi face ori ce meserie sa am etc,pt. ca eram extrem de fericit si am lasat viata si destinul sa decida pt. mine!Acel Domn de SUS!!!!!
Mi-am zis mereu atunci:" orice-ar fi nu conteaza!N-am de pierdut NIMIC ci doar de CISTIGAT"Zarurile au fost aruncate.
Revenind la acea seara de 14Dec la JFK airport am omis ca in sep. acel an implinisem 27 ani.Deci cei 2 domni apoi m-au condus la limuzina lor si dus in Manhattan in zona Times Square si pus la un hotel 2 stele(nu-mi pasa de stele),camera platita de org. in avans si rezervata pt. mine!Stiam engleza din scoala destul de bine ,domnii s-au uimit ca vorbesc asa de bine.Mi-au dat adresa org.lor(unul din ei era chiar ..directorul ei!)sa ma prezint in 2 zile si la plecare m-a intrebat daca am ceva bani si Nu aveam,ultimele lire la cheltuisem la Roma in ultima zi,deci iar plecasem cu buzunarele goale!
Directorul mi-a dat 50$ din banii lui.Apoi in tot acest timp,mergeam la un diner si mincam breakfast si lunch si dinner,era ieftin dar f. bun.Atunci in USA dolarul era mare si preturile mici,nu ca azi.O felike de pizza era 50 centi,azi este peste 3$,metroul era 60 centi,azi e 1.50$,orice pachet si marca de tigari cost 1.10$ azi e 5.50$.deci 50 $ erau mari!Dupa 2 zile m-am dus la sediul org.pe Park Ave.si un domn de origine romana plecat dupa razboi,m-a ajutat f. mult.
Fusese mare judescator la BUc.Mi-a spus ca org. ma va ajuta f. mult si voi sta la hotel 1 luna timp in care org. imi va gasi un apt. de inchiriat.Ia-m spus ca-s artist si mi-a dat mereu bani sa-mi cumpar culori si pinze etc. orice materiale aveam nevoie.La fel in FIECARE vineri di sapt. mergeam la org. sa-mi ridic un cec de 150$,prin care org. ma intretinea.Dupa 5 sapt. mi-au gasit un apt. de impartit chiria cu un domn american pensionar,divortat si care avea nevoie de bani sa-si poata plati chiria.Un om tare de treaba,si partea mea de chirie era de 220$ pe luna.M-am mutat deci in apt. lui in Woodside(Queens) si aveam propria mea camera mare si spatioasa.Org. A PLATIT chiria mea in plus de cei 600$ pe luna intretinere,timp de ...6 luni!!!!Atita era ajutorul lor,dar CE ajutor!!!Intre timp mi-au spus sa caut de lucru si sa incep sa ma pun pe picioare.Desigur ca asta vroiam si eu,imi era jena ca cheltuiau atita pt. mine si acei bani dati de org. NU -I aveam de platit inapoi deloc!!!!!!
In acel bloc traiau multi romani veniti in USA de cel putin 7 ani si am facut cunostinta cu ei.Dupa o vreme insa mi s-a facut lehamite de ei pt. ca mereu se plingeau de ceva si erau invidiosi te vorbeau pe la spate incit am rupt-o cu ei si am avut de atunci numai prieteni americani!!!Am trait intre ei 2 ani si credama ca au fost DE AJUNS!Aveam un prieten f. bun din liceu ce venise acolo cu 2 ani anaintea mea si el m-a ajutat cel mai mult.
Unul din romani avea un prieten roman ce era suprintendent la un port particular de vaporase si ahturi.Mi-a gasit de lucru acolo ca muncitor necalificat la docuri,nasol si salariul de 5$ pe ora.Era un dobitoc,am stat doar 2 luni si am plecat far sa ma gindesc la viitor.Eu sint o fire cam rebela de fel si daca ceva nu-mi place,plec imediat!Amicul meu din liceu picta temporar firme la diverse magazine si mi-a zis sa-l ajut,pe bani desigur,si asa am devenit si pictor de firme dar el urma sa plece in Montana definitiv curind.Intr-o zi pictam afara la o firma si un tip s-a oprit si m-a intrebat daca vreau sa lucrez cu el,si el era tot pictor de firme si mi-a dat cartea de business a lui sa-l telefonez.
Cum amicul meu urma sa plece am telafonat la acest tip american si asa am inceput sa lucrez pt. el timp de 1 an,bani nu prea faceam si traiam de pe azi pe miine si cu pantaloni rupti in cur.Nu mai aveam ajutor de la org. asa ca cu 500$ pe luna din care 220 erau la chirie...nu ma descurcam.Dar eram optimist caci din fire sint!
M-am gindit sa-mi completez studiile in arta si am mers la colegiul faimos(din 1894)din Manhattan,Art Stdents League of NY,unde au studiat mari artisti ai americii si lumii ca Jackson Pollock,Frank Stella,Calder,Andy Warhol si multi altii.
Am vorbit cu directoarea,o doamna colosal de buna care mi-a spus sa prezint orice fel de lucrari posed,si aveam destule acasa caci asta faceam in timpul meu liber,desenam in prostie si pictam in ulei ori acuarele.Am ales pe cele ce am crezut eu ca-s bune si m-am prezentat la directoare.Ea mi-a spus sa revin dupa o sapt. timp in care o comisie de profesori va evalua lucrarile.
M-am prezentat la acea data si mi-a spus ca comisia(6 prof. emeriti si faimosi in USA)a hotarit sa-mi acorde o bursa de studii pe timp de 4 ani si sa studiez ceea ce vreau eu!!Am ales picturade sevalet.
Intre timp pt. ca nu cistigam mult,am depus formular la asistenta sociala din NY si m-au aprobat sa-mi dea ajutor in bani si food stamps.In baza lor cumparfam mincare de la orice magazin.
Am inceput cursurile in 1984 in sep.cu un f. renumit prof. de pictura si mare ilustrator de romane,aici e o meserie f. buna!Am facut imediat prietenie cu multi colegi si studiam seral pt. ca munceam ziua.Un coleg cistiga ilustrind storyboards si mi-a dat de lucru si apoi am avut si o comanda doar a mea,cistigam binisor acum.Tot in clasa mea ,monitorul ,un tip de-o seama cu mine era (este inca)f. mare artist cunoscut de benzi desenate.
Intr-o zi m-a intrebat daca vreau sa cistig bani in plus?Cum sa nu,dar i-am zis ca habar n-am de bd uri,el a spus ca voi invata dac lucrez ca asistentul lui...si uite asa am renuntat la pictat firme si devenit artist de bd!Aici e un MARE business!!!Bill,colegul meu care in timp am devenit f. buni prieteni,incit cu ani dupa acea m-am casatorit si el mi-a fost nas,m-a invatat f. multe despre arta de bd,lucrind cu el 8 ani,dar nu lucram zilnic ci sporadic de 2 ori pe sapt. si trebuia sa caut iar de lucru.Am gasit imediat la o firma de curieri pe bicicleta particulara.Asa am devenit si curier.HA!Intre timp serile mergeam la scoala si weekendurile lucram cu Bill.El era atunci prieten,logodit cu Cyndi care lucra ca manager la muzeul Metropolitan.Intr-o zi ea mi-a spus ca sint posturi la muzeu la serviciul de receptie marfuri ce se vind in muzeu la boutikurile lor.Am facut cerere si asa am ajuns dupa 1 an de curierat prin Manhattan,sa lucrez la stocuri si magaziile muzeului,la 8$ pe ora.Mai bine.Intre timp,ca de obicei,serile la scoala si in zilele libere,aveam joia si duminica,lucram la atelierul lui Bill.Am tinut-o in ritmul asta fara O ZI LIBERA timp de 2 ani!
Intre timp ma mutasem deja in Jackson Heights la fel impartind un apt cu un american si chiria mea era de 300$ pe luna.
La scoala am avut multe relatii cu colegele mele,deh trebuia si le captiva sarmul meu si ca-s din Romania.
In 1987,Bill mi-a zis sa incerc la Marvel Comics sa caut de lucru ca artist ca si el,pt.ca mi-a zis ca am talentul necesar si o experienta de la el.Am ales sa fac niste schite in creion si culoare cu Conan the barbarian,vreo 7.Am telefonat compania si mi-au acordat un interviu.Am mers la editorul revistei si aratat schitele.PE LOC a ales una si spus s-o pictez in ulei pt. ca o va publica ca coperta!Si uite asa am ajuns si artist cu NUME la cea mai mare companie de bd. din USA si lume!!!!Lucram inca la muzeu si cu Bll si mergeam si la scoala si mai si pictam coperti cu Conan!!!Cum le-am facut pe toate NU stiu!
M-am mutat in Brooklyn caci faceam bani bunicei acum si puteam sa=mi permit sa am apt. meu personal cu 2 dormitoare din care unul l-am transformat in atelier.La muzeu prin 1989 am cunoscut pe viitoarea sotie,Marilyn,dragoste la prima vedere!Ea este italianca americana generatia 2a,parinti emigrati in 1952 tatal din Napoli,Mama din Randtzo,Sicilia.Mai are 2 surori ea fiind mijlocia si de-o virsta cu mine.Dupa 1 luna s-a mutat la mine acas in Brooklyn.
In acel an am incheiat cu scoala si cu munca la muzeu!Lucram doar cu Bill 2 zile pe sapt. in rest multe comenzi la Marvel de coperti la alte reviste si apoi
fiin liber profesionist mai lucram si pt. alte companii din NY(Dc Comics)dar si di California,lucram numai acasa si cind aveam de predat coprti ori bd(faceam si desene la reviste)plecam la Marvel dar era poate de 2 ori pe luna,in rest cu California prin posta expres peste noapte.
Marilyn a plecat de la muzeu si a gasit de lucru la NY PUBLIC LIBRARY,ceamai mare din tara.
In 1990 ne-am casatorit si dupa 2 ani ne-am mutat in New Jersey ,la inceput in apt.timp de 4 ani dupa care ne-am cumparat o vila frumoasa in natura si la citeva min. pe jos de plaja Atlanticului.
Prin 1997,deodata businessul in bd. a scazut total si multi editori au fost concediati si multe reviste scoase din circulatie neaducind profit!S-au rarit comenzile si pt. mine....dupa 11 ani ca artist renumit in bd...trebuia s-o iau de la capat in altceva!
Intre timp eu aveam multi fani si colectionari ce vroiau sa-mi cumpere originalele.Am dat peste unul,el mi-a dat telefon intr-o zi si mi-a zis ca va veni la mine acasa si sa fiu pregatit ca va cumparaTOT ce am!!!!N-am crezut dar asa a fost,in acea zi am vindut exact TOATE lucrarile mele in bd.,parca un semn ca acest capitol din viata si experienta va fi incheiat!
Aces domn m-a platit in CASH!!!!venise cu un microbuz!60.000$$$$$ mi-a dat bani gheata ca se umpluse masa de ei si ma uitam si nu-mi venea sa cred!
In acel an am plecat cu Marilyn in Italia la rudele ei si la venetia si Roma si Florenta,1 luna intreaga dupa care am plecat la Paris 1 luna!
Si inca mai ramaseem cu destui bani din cei 60.000$
La intoarcere am zis sa incep sa caut de lucru.Greu de gasit,chiar cind ai nume si experienta!!!Dar ca de obicei niciodata NU am disperat si pierdut optimismul!!!!
Dar restul povestii vietii mele in curind.
Ozzy Osbourne




















































































































































viata romanilor in strainatate - de Sorin Heinrich la: 11/03/2004 14:29:47
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
Salut pe toata lumea,shi vreau sa-mi fac prezenta prin a va spune ca viata nu-i asa de roza afara. Am locuit in Germania din 1987 pana in 1994,frumosi ani. Am parasit RO precum multi altii ,adica am fugit la un trai mai bum,shi am gasit un paradis la varsta mea de atunci,apoi au inceput greutatile(lagare,tranzit),dar in final am reusit,stabilindu-ma in Berlin West unde am stat un an,iar cand am obtinut dreptul de munca m-am mutat la Kassel,am stat un an shi am muncit intrun cimitir de masini la un turc pentru 7 DM/h.A venit momentul unificarii Germaniei shi am plecat la lucru in est la Gera la o ferma de porcine pentru 1o DM/h,am stat 6 luni,apoi intrun mic satuc numit Treffurt unde am stat 3 ani si 6 luni,deoarece am gasit de lucru in Eisenach la noua fabrica OPEL unde aveam 17 DM/h.
Aceatea toate in 7 ani credeti ca a meritat sacrificiul?
Tragand linie shi socotind ,rezultatul a fost ca NU,mi-am pierdut cei mai frumosi ani ai tineretii mele muncind pe rupte pentru niste marci amarate.
Asa ca dupa toate astea m-am decis sa ma intorc in Romania si am facut-o in 1994,dar totusi i-mi este dor de viata din Germania.
Armata este o experienta de viata - de (anonim) la: 13/03/2004 18:37:45
(la: Armata, o necesitate sau un semnal de alarma?)
Am citit comentariile despre subiect si nu este surprinzator ca pentru unii totul a fos rau si vad serviciul militar in negru . Realitatea este ca pentru multi si in special pentru cei proaspati intrati la facultate, armata a fost probabil prima experienta cu lumea adevarata care poate fi destul de potrivnica uneori. Da, in armata unii se descurca altii platesc ponoasele sau platesc pentru greselile altora. Sigur, mancarea nu e grozava, imi amintesc ceaiul cu bromura, dar cat de buna este mancarea de la magazin de multe ori si cate otravuri chimice sunt in ea?. Ca mai toate experientele uneori dificile, armata contribuie la formarea personalitatilor si caracterelor. Este interesant de vazut in momentele grele cine reuseste si cine se tanguieste.
Dan Ghiocel
#11988 (raspuns la: #11801) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
viata in Canada.... - de (anonim) la: 13/03/2004 21:05:59
(la: Romani in strainatate)
Locuiesc in Canada de 5 ani... In afara de Romania si Canada n-am mai vazut si altele, asa ca nu pot spune "e mai bine" sau "e mai rau" decit in alte parti. Singura comparatie pe care as putea s-o fac este intre Canada si Romania dar nu cred ca asta va intereseaza.
Am observat ca v-a mai raspuns cineva, ader la sfatul lui cu privire la mersul la ambasada Canadiana din Spania (banuesc ca trebuie sa fie una prin Madrid), nu v-as sfatui sa incercati altceva, riscurile sunt prea mari. Odata venit aici legal aveti dreptul la ajutor social (daca Doamne fereste e nevoie), asigurari medicale (mai putin dentare) de care in general e nevoie si nu sunteti pus in situatia de a cauta de lucru la negru care, cu toate ca de la distanta pare ireal, vazut de aproape este cit se poate de periculos si riscant. Am citit chiar zilele trecute un articol intr-o publicatie locala in care povesteau cite miini si picioare se taie anual prin padurile candiene si cite vieti se pierd ca urmare a accidentelor...
Despre viata de aici... trecind peste "problemele culturale" care sunt mai mult sau mai putin importante, de la om la om, viata de zi cu zi poate fi oriunde intre baietii care fac administrare de system sau baze de date pentru bancile importante si au biroul la etajul ics intr-un zgirienori si pina la homeless-ii care dorm in cutii de carton la baza aceluiasi zgirienori... Cu alte cuvinte: sunt meserii care se cauta si meserii care nu se cauta, calificari care iti asigura gasirea unui job in mai putin de o luna si calificari pe care le uiti complet si te apuci de altceva dupa ce ti-ai cautat de lucru sase luni, ai mai stat pe welfare inca sase si ai facut cursuri de recalificare. Mai intervine putin si norocul dar din experienta mea personala norocul e mai mult o functie de cit de indaratnic esti cind e vorba sa-ti schimbi stilul de viata.
Va pot recomanda un site pe care-l apreciez foarte mult, e al unui roman din Timisoara venit aici si care-i "mentorul" majoritatii romanilor care au venit aici (www.thebans.com). Exista citeva restrictii: "intemeietorul" site-ului lucreaza in IT, deci site-ul si in general cei care se plimba pe acolo sunt persoane care lucreaza in IT. "Computeristi" cu alte cuvinte. Daca nu sunteti unul dintre ei sfatul meu ar fi sa cautati romani care au calificari asemanatoare cu ale dumneavoastra sa aflati de la ei cit de usor le-a fost sa-si gaseasca de lucru, cit de multumiti sunt de serviciul care-l au si cit de mult le place viata in Canada cu resursele financiare de care beneficiaza pe urma acelui serviciu. Am constatat pe pielea mea, care pentru mine e cea mai pretioasa piele din lume, ca totul graviteaza in jurul serviciului ca generator de venituri, daca-ti aduce cit trebuie atunci ai acces si la cultura, femei, istorie, bautura, arta, masini, excursii, droguri, jocuri pe computer, filme, pornografie, etc, functie de care va sunt pasiunile, cu alte cuvinte: de toate pentru toti.
#11993 (raspuns la: #11746) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...