comentarii

corabii


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Corabii ????? - de rachita horia la: 08/06/2006 19:40:02
(la: Corabii)
Bagherra,oi fii F sau M ,nu conteaza,dar ca sa faci o ....corabie sa te ...pupe,sa te.....salute.....mi se pare......"O UTOPIE S.F."S a stii o treaba,nu mai sunt corabii au evoluat vremurile! Au aparut....Vapoarele !
corabie - de mazariche la: 10/12/2008 15:00:00
(la: Versuri la comanda)
leganata-n larg de val
corabia pare-se
calatoare fara mal
olandeza-i, zice-se.

fantoma

#371347 (raspuns la: #371327) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nichita..."Cantec de dragoste la marginea marii" - de sanjuro la: 14/10/2003 03:21:33
(la: Cele mai frumoase poezii)
Cu gleznele julite, eu te pîndesc cînd treci
printre rocile tarmului, reci.
Marea se va preface-n pasari stravezii,
cîte le-ncap ochii spre ea,
si vor zbura fîlfîind, cînd ai sa vii,
pîna-n piscul vazduhului cu o stea.

Vor ramîne prapastiile si pesterile goale,
pestii vor plesni aerul prabusit cu cozile,
stîrnind margeanele domoale
si corzile.

Uite, epava corabii lui Simbad, marinarul
cu un colt se sprijina-n scoicile cenusii,
cu un vîrf înjungie-n mijloc clestarul,
peste toate puntile alearga raci vii.

Îti daruiesc o stea de mare, un crab si un delfin!
Adu-i în spinare pîna la nisipuri.
Ma voi preface orb si am sa vin
cu bratul întins, sa-ti mîngîi chipul.


sanjuro
"Spovedania unui derbedeu" - de Ingrid la: 26/11/2003 11:28:17
(la: Cele mai frumoase poezii)
de Serghei Esenin

Nu oricine stie sa cante, nu oricine
Nu oricui ii este harazit,intr-adevar,
Sa se rostogoleasca precum un mar,
La picioarele straine.

Aceasta este marea spovedanie pe care mereu
O face-un derbedeu.

Eu inadins umblu nepieptanat si cu capul gol
Pe umeri ca o lampa de petrol.
Toamna desfrunzita a sufletelor voastre
Imi place s-o luminez in amurguri albastre.
Imi place cand pietrele batjocurii spre mine prind sa zboare,
Ca grindina vijeliilor cotropitoare.
Atunci mai vartos eu cu mainile strang in raspar
Balonul clatinator al zburlitului meu par.

Mi-e asa de bine sa-mi amintesc atunci
Fosnetul ragusit al arinului si izul paraginit dintre lunci.
Ca undeva traieste tata, si mama, cu fruntile grele,
Care ar scuipa pe versurile mele;
Carora le sunt drag ca trupul, ca ogorul, ca faneata,
Ca ploaia, care primavera imboldeste verdeata.
Ei v-ar strapunge cu furcle, fara-a mai sta la gandit,
Pentru fiecare racnet asupra mea azvarlit.

Sarmani, sarmani tarani!
Desigur v-ati facut mai urati acolo, in locul de bastina.
Tot asa va temeti de Dumnezeu si de duhurile din mlastina.
O, daca ati intelege
Ca fiul vostru
Este cel mai de seama poet al Rusiei!
Pentru viata lui inimile nu vi s-au acoperit de bruma campiei,
Cand picioarele desculte si le balacea prin baltile toamnei buimac?
Acum el poarta cilindru
Si pantofi de lac.

Dar in el dainuieste firea apriga de odinioara
A strengarului de la tara.
Vacile de pe firmele macelarilor din orice parte
Le saluta de departe.
Si intalnindu-se cu birjarii prin pietele goale,
Isi aminteste mirosul de balegar al sesurilor natale.
Coada fiecarui cal ce-n ham se-ncurca, se-ncrunta,
El e gata s-o poarte ca trena unei rochii de nunta.

Mi-drag locul unde m-am nascut,
Iubesc nespus de mult patria mea!
Desi tristetea salciilor ruginite staruie peste ea.
Mi-s dragi raturile murdare ale porclor, ca si-n trecut,
Rachitele ca mainile moastelor,
Si in tacerea noptii oracaitul rasunator al broastelor.

Sunt bolnav de amintirea vremii cand eram copil,
Visez jilaveala si pacla serilor de april.
Artarul nostru parca s-a chincit, sub zvonul valtorilor,
Sa se incalzeasca la flacarile zorilor.
O, cate oua de corb am furat si cati pui,
Catarandu-ma pe crengile lui!
Oare si azi o mai fi cu crestetul verde-n tumult?
Scoarta lui e tot asa de trainica cum era mai demult?

Dar tu , dragul meu,
Credinciocul meu caine tarcat!
De batranete te-ai facut tanguios, ai orbit, te-ai uscat
Si ratacesti prin ograda , bataindu-ti coada atarnata.
Mirosul tau a uitat unde-i usa si grajdul si vechea poiata.
O , cat mi-s dragi toate aceste vedenii ce vin sa ma-ngane
Cand ,sterpelind de la mama cate-o bucata de paine,
Muscam dintr-ansa amandoi, pe rand,
Fara sa ne fie greata unuia de altul, nicicand.

Eu sunt tot acelasi,
Cu inima sunt tot acelasi intre anii grei.
Ca albastrelele-n orz infloresc pe fata-mi ochii mei.

Asternand rogojinile de aur ale versurilor din sange scoase,
As vrea sa va spun lucruri duioase.
Noapte buna!
Voua tuturor, noapte buna!
A trecut coasa prin iarba amurgului din zare.
Astazi am chef sa ma urc in picioare
Si de pe fereastra sa stupesc pe luna.
Lumina-i albastra, lumina-i asa de albastra in cer si pe nori!
Sub albastrimea aceasta, zau ca nu ti-ar parea rau sa mori.

Ei, si ce daca par
Ca-s cinicul ce-si agata la spate-un felinar?
Batranule, iubitule, deselatule Pegas,
Am parca nevoie de trapul tau molatic si gras?
Ca un mester aspru in stradanii,
Eu am venit sa cant si sa slavesc guzganii.
Ca luna lui august, capatana mea rebela
Isi varsa vinul prin parul valvoi.
Vreau sa fiu o galbena vintrela,
La corabia in care azi plutim spre tarmuri noi.


in traducerea lui George Lesnea

#5271 (raspuns la: #5196) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fotomagazin.ro - de Dinu Lazar la: 27/11/2003 10:47:28
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Eu m-am retras din acest proiect, spre binele sitului si al meu, cred.
www.fotomagazin.ro a fost un proiect realizat cu ajutorul indispensabil al unui foarte bun amic, Ara Ghemigian; proiectul a pornit de la premisa ca nu existau la acea ora (anul 2000) date si elemente exacte pe web sau carti postdecembriste tiparite despre tehnica fotografica, estetica, despre fotografia romaneasca in general, si nici o lista de discutii pe web in limba romana cu subiect foto. Acum cred ca sunt 5-6 liste si inca 3-4 reviste virtuale de fotografie.
Cu timpul lista de discutii Fotomagazin a ajuns la peste 500 de membri si in peste 24.000 de mesaje care pot fi consultate in arhiva sunt derulate foarte multe cunostinte, informatii si elemente utile oricui vrea sa aprofundeze fotografia, ca si citeva elemente necesare oricarui psiholog sau cercetator ale firii umane.
Situl in sine are o audientza din ce in ce mai mare, situindu-se in primele locuri in rindul siturilor romanesti culturale; cred ca acum sunt peste 25.000 de vizitatori pe luna.
Astea sunt lucrurile bune.
Partea rea este ca totusi ideea de baza, aceea de a aduna cit mai multe fortze care impreuna sa construiasca un sistem util fotografiei romanesti, s-a dovedit a fi un vis destul de indepartat de realitate.
Diferite ingrediente general umane pe ansamblu si in special romanesti in particular au facut ca marea intentie sa ajunga la masa critica de citeva ori si sa faca uneori explozie, uneori implozie.
Din lista initiala de discutii s-au desprins cu scinteile de rigoare alte liste, una de arta si alta a profesionistilor, dar si altele; prin redactie au trecut multi oameni care au vrut sa faca ceva si care poate chiar au reusit. Multi dintre ei au cheltuit bani si timp pentru acest proiect benevol, care este inca in ascensiune si datorita acelor energii care au fost ca niste motoare auxiliare pentru o racheta cu trepte; ele s-au consumat, dar racheta inca se inaltza.
Ideea pe ansamblu, de a face cine poate, cind poate, cum poate, nu a fost chiar cea mai fericita idee, si lipsa de reactie din partea pietei romanesti de domeniu ( importatori, reprezentanti de mari firme foto si companii multinationale cu vinzari de milioane de $) a fost problema derutanta importanta si care a avut importanta ei.
Pentru mine personal a fost o experienta grozava si interesanta, prilej de a cunoaste multe particule, pozitive si negative, si mai ales fortze, din jurul atomului fotografic; a fost totodata prilejul de a realiza ca nu posed multe atribute absolut necesare conducerii unui astfel de proiect sau mentinerii lui pe o orbita ascendenta; a fost prilejul unor analize cu balantza analitica in mina, in urma carora decizia mea finala a fost sa las pe altii sa duca mai departe corabia si sa ma retrag din toate cele grupuri de discutii, situri sau activitati din jurul fotografiei romanesti si sa incerc sa imi concentrez energia numai in fotografia mea si in proiectele mele sau cele facute cu imaginile mele - cum ar fi proiectul "NISIP" care poate fi vazut pe undeva pe situl Institutului Cultural Francez din Bucuresti sau pe situl meu la PERSONAL WORK - e primul capitol.
Altfel ce sa spun...oricine este interesat de fotografie va gasi la www.fotomagazin.ro multe si extrem de interesante informatii.
Sper ca proiectul sa mearga mai departe; eu am facut cu acest proiect acum 3 ani cind a luat nastere ca in "Zburind deasupra cuibului de cuci", am luat chiuveta si am dat cu ea pe fereastra, nu m-am eliberat dar macar am incercat. Fiecare este dator sa incerce cite ceva cite o data, macar stii ce sa nu repeti sau unde sa iti concentrezi pe urma energia cu mai mult succes. Mii de scuze pentru lungimea mesajului, dar a trebuit sa-l fac mai lung pentru ca oricine sa intzeleaga orice dar sa fie prezent si punctul meu de vedere care este: orice faci singur traieste de regula mai mult si mai bine in Ro decit orice proiect comun, daca nu stii sa fii conducator. Si eu nu stiu. Dar poate stiu sa fac poze? Trebuie sa vad...
Dinu Lazar
#5390 (raspuns la: #5359) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De fapt si noi facem acelasi lucru - de Unchiul Ion la: 23/01/2004 18:34:45
(la: imaginea romanilor peste granite)
De fapt si noi facem acelasi lucru. Am citit anterior un comentariu despre budele din Londra. Este adevarat ca stirile despre lucruri rele circula cu viteza mult mai mare decat cele despre lucrurile bune, insa diferenta este ca englezii nu vor sa se compare cu nimeni si nici nu vor sa demonstreze ca sunt mai buni decat altii. Desigur au si ei uscaturile lor pe care nu reusesc de multe ori sa le stapaneasca vezi "huligans" si ce s-a intaplat de atatea ori la meciurile de fotbal.

Totusi meteahna noastra e ca ne irosim energia si resursele prin a arata cu degetul defectelor si mizeriile altora si nici decum sa nu ne vedem de treaba noastra, sa punem umarul sa miscam "corabia" inainte.
#8397 (raspuns la: #7348) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
unchiule - de Catalina Bader la: 24/01/2004 06:45:43
(la: imaginea romanilor peste granite)
care noi si care corabie?
#8405 (raspuns la: #8397) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cum care corabie? - de MAY I la: 05/02/2004 20:03:44
(la: imaginea romanilor peste granite)
Aia pe care noi am parasit-o pe timpul furtunii si acceasi pe care tot noi am ramas chiar si atunci cand a esuat pe mal in vreme buna.
#8973 (raspuns la: #8405) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspuns pt DANtimis - - de Cristian C. FRANCU la: 19/02/2004 06:21:50
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
Multumesc de mesaj Dantimis. Faptul ca ai scris atat imi arata ca intr-adevar oamenii citesc...Ma bucur!

Perceptia mea este ca a fost o perioada in care se pleca din Irlanda ca de pe o corabie cu sanse de naufragiu (asemanator Romaniei de azi)...iar azi...nu se mai fuge ba chiar o parte din irlandezi se intorc. Pe langa ei...iata vin specialisti din est...

Te inteleg...ai dreptate si iti multumesc de incurajari!

Intr-adevar ...exceptionala 'intrebarea' - retorica sau nu- legata de COMPROMISURI!

Am sa ma gandesc atent la asta. Am mai avut discutii la o cafea, o bere cu amici...despre asta dar merita sa meditez mai mult... SI e usor sa spun ca NU voi face compromisuri...dar oare va fi asa??

Am un prieten care dupa ce la 19 ani i-a murit mama in timp ce tatal era plecat din tara(oricum parintii divortasera cu ceva timp inainte), a ramas barbatul in familie...cel care sa crreasca o sora mai mica si sa intretina pe el. Aveau o situatie peste medie. Asa a reusit sa inceapa o mica afacere...care merge si azi se extinde. DAR< mi-a spus, a facut mici compromisuri! A dat o spaga sau o atentie sa urgenteze lucruri...mi -a spus ca altfel nu ar fi rezistat pe piata.

Marea majoritatea a firmelor lucreaza fie cu oameni fara contract de munca fie cu contracte de munca in care salariul e minim (desi in realitate plkatec sute bune de dolari) -pt a evita Taxele.
Sincer acum...pt un salariu de 500 de dolari oficial, in acte, angajatorul plateste cel putin 400 in plus la stat.

Multi angajati prefera sa ia 400 dolari in mana si 100 in acte decat 250 in mana si alte 200 sa se duca pe taxe.

Discutabil.
Greu!

Adaptarea, smecheria si un aliat si un dusman, si o calitate si un defect al romanilor! Nu crezi??

Despre mancare...sunt sigur si stiu uneori pe pielea mea ca exista mancaruri senzationale si in USA si in alte tari. Calitatea produselor e buna sau mai buna...desi daca vrei calitate gasesti si in ROM.

Asta nuy ma opreste sa prefer rosiile romanesti pe cele din majoritatea USA....sau porcul taiat si preparat ca la noi...sau specilitati romanesti altor specialitati internationale.

Ai dreptate....e altfel in vest....Tranzitia si economia de piata romaneasca e un capitalism hibrid si atipic....

Insa, mai bine sau mai rau, mai mult sau mai putin am citit si invatat si de la Adam Smith, F. A. Hayek, Michel Albert...

Manualele profesorilor din ASE sun 'copiate' sau inspirate din ECONOMICSurile occidentale (nu ca ar fi rau) ...facem si ceva BUSINESS Administration dar ii pune Economia Intreprinderii (pe modelul francez cu 'L'economie de l'anteprise')

In fine... ca lucrurile sa fie altfel in tara avem destule MODELE AFARA nu tre' sa reinventam noi roata! Doar sa o implementam pe cea potrivita...

:)

Numai de bine



Cristian C. FRANCU
-------------------
Just Perform your MAGIC!
#10014 (raspuns la: #9970) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Roman din US - de (anonim) la: 25/02/2004 14:05:15
(la: Lia Roberts candidata la presedintie)
Cred ca tema acestor alegeri ar trebui sa fie strins legata de integrarea Romaniei in structurile euro atlantice Nato si UE din motive zic eu atit de evidente incit nu necesita un comentariu aditional. Intrebarea pe care alegatorul roman educat ar trebui sa si-o puna este cine are cunostiintele politice necesare, conectiile cele mai potrivite in sferele internationale de influenta, determinarea si statura politica cea mai adecvata pentru a indeplini aceasta misiune.
Obictivul integrarii in structurile sus mentionate este atit de vital in cit orice alte lupte si s-au interese interne contradictorii devin marunte interese meschine privit e prin aceasta prisma. Altfel spus putin conteaza daca candidatul/candidata a mincat salam cu soia sau caviar, ce conteaza este cine este cel/cea care poate sa preia cirma acestei corabii grav avariate si in deriva, numita Romania si a o pune la ancora in port cu daune minime.

Si acum de ce cred eu ca singurul candidat care indeplineste criteriile enuntate este doamna Lia Roberts :

  • Experienta politica semnificativa ca presedinte a partidului Republican din Nevada ( provincie mai mare ca suprafata si economie decit Romania )

  • Experienta politica in cadrul celei mai mari democratii pe care societatea umana a cunoscut-o in evolutia sa si anume democratia Statelor Unite

  • Faptul ca provine din Statele Unite care in ultimii ani a fost cel mai mare sustinator al Romaniei in integrarea ei in Structurile euro-atlantice este un fact extrem de pozitiv. D-na Lia Roberts este extrem de bine conectata si cunoscuta in cercuri intime ale Casei Albe inclusiv ale presedintelui Bush. Statele Unite au tot interesul ca Romania sa devina un partener puternic si un aliat strategic al Statelor Unite, in special in conditiile extinderii pactului NATO. D-na Lia Roberts este candidatul care poate cel mai bine sa serveasca interesele strategice ale Romaniei precum si interesele comune Romano US.

  • Venirea investitorilor ar fi un urmator pas logic si firesc in urma stabilizarii climatului socio-politic si economico militar al tarii prin alegerea d-nei Roberts.

  • D-na Roberts este bogata - nu are nevoie sa fure ca sa se imogateasca peste noapte pe urma unui popor saracit si stors de vlaga in ultimii 15 ani de catre o succesiune de regimuri comunisto-mafiote. D-na Roberts se inhama la aceasta misiune din dorinta de a-si ajuta poporul din care provine.

  • Faptul ca d-na Lia Roberts este femeie nu poate decit sa fie o nota pozitiva pentru Romania ( si cita nevoie are Romania si de ceva pozitiv ) care astfel se va situa fara echivoc in rindul tarilor care promoveaza femeile intr-o societate moderna lipsita de prejudeati

  • Nu a stat 5 ani la rusi.






  • De ce ai decis.... - de cosmacpan la: 23/04/2004 13:34:09
    (la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
    Poate ca la inceput putea fi vorba de teama, neliniste, indoieli, intrebari si cel mai impertinent lucru: obisnuinta de a dormi linistit cand altcineva gandeste pentru tine. Toate aceste lucruri incastrate ca o tumora maligna in mintea mea au facut sa nu pot face pasul. Poate ca neobisnuitul cel de toate zilele de dincolo sau poate ca numai si numai teama. Cu toate ca daca ar trebui sa fiu cinstit, cuvantul radacini nu-i chiar fara rost. Sunt oameni ca si corabiile care se simt bine numai in largul mari cu vantul umfland panzele, sunt oameni ca si stejarii care se simt bine acolo unde li s-au infipt radacinile, sunt oameni care percep viata numai in miscare si sunt oameni statici ca stancile sau piscurile inzapezite. Dar toate astea sunt vorbe. Daca atunci nu am decis s-o fac acum am ajuns la concluzia ca nu merita. Important nu este sa te schimbi tu dupa lume ci sa schimbi lumea dupa tine. Viata este frumoasa in oricare colt te-ai afla, lumea este deosebita si merita traita si simtita si cel mai important lucru: incearca sa scumbi un om si vei putea schimba lumea. Daca reusesc sa trec pe strada si sa fiu salutat de un om care in sinea lui spune "multumesc ca m-ai ajutat" sunt mai mult decat fericit. Lumea se schimba si sunt sigur ca generatiile noi vor face acest lucru cu simt de raspundere. Sunt convins ca Romania nu va ramane o tara de leprosi, handicapati si hoti si la fel de bine stiu ca "si aici nasc oameni". Voi ramane si voi privi fenomenul din interior conectat fiind cu exteriorul. Chiar daca admir vestul prefer sa-l vizitez. Chiar daca lucrez "afara" traiesc si "mananc" acasa.
    Mac
    24 de ore?... - de Paianjenul la: 07/05/2004 11:10:04
    (la: Arca lui Noe, cautata de o noua expeditie)
    "Scepticii afirma ca, pentru salva de la disparitie toate speciile de animale in 24 de ore, asa cum scrie in Biblie, Noe ar fi trebuit sa incarce pe corabie cite 460 de fiinte pe secunda."

    - Din care Biblie scot scepticii termenul de 24 de ore la care te referi?

    N-am gasit in niciuna din versiunile prin care am citit ca imbarcarea s-ar fi facut in pripa... Ba dimpotriva, in toate scrie ca dupa ce Noe, familia lui si toate animalele au intrat in corabie si Dumnezeu insusi a inchis usa acesteia, au mai trecut 7 zile pina cind a cazut primul strop de ploaie!...



    "Pe de alta parte, desi oamenii de stiinta au gasit dovezi ca in bazinul Mesopotamiei
    s-ar fi produs un veritabil potop acum circa 6.000 de ani, pe vremea civilizatiei sumeriene, este greu de crezut ca arca ar fi putut esua la o asemenea altitudine."


    Posibile raspunsuri la intrebari privitoare la potop (si proportiile acestuia):

    http://www.answersingenesis.org/home/area/faq/geology.asp
    http://www.answersingenesis.org/home/area/faq/fossils.asp

    o poeta pe care o iubesc- K.Rohini - de arhonte carol la: 28/05/2004 06:41:23
    (la: Cele mai frumoase poezii)
    *
    Semnul infinitului din inima
    isi leapada crusta
    sta sa se preschimbe-n cuvant

    Mi-s umerii slabi
    si mainile pline de vant.

    **
    Du-te,te du,
    intarziatul meu Domn
    eu am sa vin dupa tine
    pe drumul din somn
    ia cu tine comorile
    si-nchide toate cararile
    mai este un tarm pe
    care vreau sa-l ajung
    mai este-un amurg
    pe care vreau sa-l inund
    eu mai raman sa ma cern
    cu smeritele frunze
    pe fruntea adormita
    a mumelor lumii
    du-te, te du,
    intarziatul meu Domn,
    n-ai grija
    te voi ajunge-ntr-o noapte
    pe drumul din somn.
    ***
    Asa cum stai
    cu fruntea lipita de cer
    rasuflarea ta abureste cu nouri albi
    vazduhul
    ce s-or fi mirand cei de pe lumea cealalta
    de cuvantul Dumnezeu
    scrijelit de degetul tau,
    cititndu-l invers,
    neintelegendu-i sensul.
    ****
    Iubeste-ma ametitor ca vantul
    si rupe-mi zagazurile
    sa cad din nou in cer
    din leaganul tandru
    al bratelor tale
    si daca lovindu-ma cu tampla
    de o stea abia nascanda
    eu ma voi pierde de tine-n milenii
    cu lacrima-nghetata
    in ochiul meu stelar
    tot voi mai trece
    prin fata ferestrei tale luminate
    ca o cometa
    odata la un milion de ani.
    *****
    Asa cum iti reversi in mine
    nefiinta
    purtandu-ma ca pe-o corabie
    in vesnicie
    si-mi infloresti pe trup
    manunchiuri mari de lotusi
    pe frunte
    aurore
    asa cum treci din tine
    in mine
    parca ai fi Dumnezeu
    generos scufundat
    in creatie.

    Iar cea mai iubita poezie cu adevarat este Luceafarul de Eminescu. Nu cred ca poate fi o alta mai frumosa si mai profunda decat aceasta.
    Am invata-o cand eram in scoala primara. Este singura poezie pe care mi-o amintesc perfect.
    redau un fragment:
    "Porni Luceafarul
    cresteau in cer a lui aripe
    si cai de mii de ani treceau
    in tot atatea clipe
    un cer de stele dedesubt
    deasupra cer de stele
    parea un fulger ne-ntrerupt
    ratacitor prin ele."

    Absolut perfect.
    Marturisesc ca am citit multi alti poeti mari, Rilke,Goethe,Milton, Elitis, Elias Canetti, Puskin, Esenin, Beaudelaire, s.a., insa nimeni nu mi s-a parut a fi perfect ca Eminescu. Un alt poet pe care-l iubesc este Lucian Blaga.
    Muresh - de (anonim) la: 22/08/2004 11:43:16
    (la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
    Dom'le, pe ce baza afirmi domnia ta ca profetia lui Isaia se refera la un alt mantuitor decat Iisus Hristos? Ce argumente poti sa aduci pt. asa o "acuzatie" de serioasa? Lasam la o parte faptul ca titlul subiectului era cu totul altul (probabil si intentia autorului)...

    Vreau sa-ti spun ca am urmarit cu ceva interes firul discutiilor voastre desi, recunosc, la un moment dat n-am mai avut rabdare sa citesc absolut totul. Din comoditate, probabil, sau mai degraba din cauza faptului ca ati adus TOTI o multime de citate si de alte "dovezi incontestabile" si le-ati cladit de-ati facut un fel de piramida uriasa ce te striveste numai uitandu-te la ea.

    Tin sa va spun ca dpdv al ortodoxiei stiinta despre viata si viata in stiinta se combina in mod practic si eficient fara a lasa loc la interpretari sterile. In ortodoxie se pune accentul pe practicarea solutiilor gasite in Scripturi, mai putin pe latura scolastica. De aceea aducerea cu atata dezinvoltura a mesajelor originale biblice in contexte atat de diferite si de serioase mi se pare a fi nu atat o rezolvare a problemelor dezbatute ci o dovada de manipulare a cunostintelor in favoarea sau defavoarea cuiva. Asta imi aduce aminte de vorba celebra a Mantuitorului: "va rataciti nestiind scripturile"; sau: "ochi au avut si n-au vazut, urechi si n-au auzit" (ca tot pomenii de citate...).

    mi-am dat seama inca de la inceput ca discutia dintre voi nu va duce decat la slabirea sufletului. de ce? fiindca din cele ce am citit n-am dedus de nicaieri cam care ar fi opinia evrita despre Hristos si urmatorii Lui, asa dupa cum la ceilalti n-am gasit nimic referitor la opinia bisericii! toti vorbesc in nume personal si asta mi se pare a fi un lucru cam pagubos- stiti voi vorba aia: cate bordeiuri, atatea obiceiuri!!! constat, dar nu cu surprindere, inclinatia tuturor de a-si intocmi sisteme filosofico-teologice individuale, separate de credinta din care au iesit dar care se vor grefate pe aceasta. ei bine, asta nu se prea poate. nu putem fi cu fundul in doua luntrii; nu putem fi si la bal si la spital.

    ce n-am putut intelege din ultimele tale postari: esti convins ca exista o limita de timp in care proorociile VT (si nu numai) trebuie sa se implineasca? daca DA, cam care ar fi aceasta? daca NU, atunci de unde graba de implinire a lor intr-un timp care sa convina cuiva? sa-ti spun si de ce te intreb. referindu-ma la proorociile despre sfarsitul lumii (continute in Apocalipsa Sf Ioan), se spun acolo lucruri cu anevoie de inteles (de patruns atat cu mintea cat si cu spiritul), lucruri care trebuiesc luate cel mai mult in chip alegoric decat in sens strict (mot-a-mot). Sf. Apostoli asteptau inca din vremea vietii lor sfarsitul lumii. in nadejdea invierii si a vietii vesnice nu mai aveau rabdare sa astepte venirea preconizata, proorocita, dar care intarzia. de aceea ei vorbesc adesea despre evenimentele acestea ca despre unele imediat urmatoare. la fel si ceilalti prooroci. de unde aveau ei sa stie cand se vor implini proorociile lor? pt. ei, ca si pt. niste crestini normali, era mai important continutul mesajelor divine decat timpul cand aveau sa se deruleze faptele respective. dar ca sa fiu mai pe intelesul lumii am sa incerc mai intai sa explic ce e cu proorociile- ca se vorbeste de ele si prea putina lume stie ce sunt.

    Descoperirea Dumnezeiasca (ca despre ea este vorba in proorocii) a fost data pt. toti oamenii, sa fie "spre folos si spre binecuvantare" si pt. insusirea Legii. aceasta Descoperire s-a impartasit oamenilor pe doua cai distincte: prima s-a numit Revelatia Naturala; cea de a doua s-a numit R. Supranaturala.

    R. Naturala s-a facut pe calea firii. ce intelegem din aceasta? ca firea intreaga pamanteasca ne vorbeste neincetat despre firea lui Dumnezeu, Creatorul ei. ordinea, frumusetea, dreptatea, nobletea, marimea sau micimea unor lucruri, complexitatea sau simplitatea altora, totul ne comunica in permanenta un intreg sistem de valori care ne pot trezi la realitate daca suntem adormiti, sau morti sufleteste. citim la Psalmul 18,1-4;Romani 1,20; apoi Sf. Atanasie: "intreaga faptura, prin ordinea si armonia ei, arata ca din carte si striga pe Stapanul si Facatorul ei. chiar daca unele popoare se inchina la lemne si la pietre, ele stiu ca este Cineva mai mare decat ele"; Voltaire: "universul ma incurca si nu pot gandi macar / ca poate exista ceasul fara un ceasornicar". aceasta descoperire este continua, din primele zile ale omenirii si pana la noi. asa cum primilor oameni li s-a descoperit pe cale naturala goliciunea si pacatul calcarii de porunca, la fel si noua ni se descopera in permanenta lucrurile ce ne leaga sau ne despart de Dumnezeu. depinde de noi daca vedem sau nu.

    cea de a doua, R. Supranaturala, este mult mai complexa si necesita ceva pregatire, nu atat mentala cat mai ales spirituala. din ea fac parte proorociile amintite. putem vorbi si in cazul ei de un fel de subdiviziune: directa si indirecta. indirecta: venita oamenilor prin "organele" purtatoare de duh dumnezeiesc. directa: a fost data direct de Dumnezeu unor oameni alesi, oameni fara pata care s-au invrednicit, atat cat a fost cu putinta firii omenesti sa perceapa (ca zice, "nu poate vedea omul fata lui Dumnezeu si sa fie viu"), sa le fie impartasite taine ale viitorului. aici apare o problema, viitorul. nu intentionez sa fac aici o apologie a timpului omenirii. stim ca timpul a fost creat pt. om si nu omul pt. timp. asta fiindca dincolo nu mai percepem timpul in cele trei planuri (trecut, prezent si viitor), ci doar ca un vesnic prezent. toate proorociile vorbesc despre lucruri care se vor intampla intr-un timp mai scurt sau mai lung, in functie de necesitati si de oamenii carora au fost destinate. acuma, cand vorbim despre aceasta Revelatie Supranaturala trebuie sa facem distinctie si in sensul cum se manifesta ea: uneori se manifesta din afara spre interior si reflecta din nou in afara; dar de cele mai multe ori ea se manifesta in chip duhovnicesc, spiritual, si a luat denumirea de Inspiratie/Insuflare Divina. de acest "instrument" s-au folosit toti Apostolii si Proorocii cand au proorocit sau au scris despre lucruri sfinte.

    ortodoxia recunoaste 3 mari perioade ale Descoperirii: 1. de la facerea oamenilor pana la darea Legii VT; 2. de la tablele Legii pana la venirea Mantuitorului (aproape 14 secole); 3. ultima, si cea mai importanta, numita si a plinatatii harului si adevarului (Ioan 1,17), incepe odata cu venirea lui Hristos si se incheie cu ultima scriere a NT. superioritatea ultimei fata de primele doua rezida din faptul ca daca inainte oamenii s-au calauzit dupa o Lege data de un Dumnezeu pe care nu L-au putut vedea "fata catre fata", acum ei sunt calauziti de un Dumnezeu care Si-a lasat pe Unicul Fiu sa moara pt. pacatele omenirii "cand noi eram vrajmasi ai crucii", Mantuitor pe care ei L-au vazut dar nu toti L-au cunoscut fiindca firea vesnic suspicioasa si nemultumita nu voia un eliberator spiritual, ci unul politic-social. insusi simulacrul de proces la care a fost supus Fiul Omului din considerente politice si mai putin teologice a fost menit sa distruga nu atat PERSOANA cat mai ales SPIRITUL relativ "nou" pe care il aducea invatatura Sa. de fapt El nu venise sa strice Legea, ci s-o plineasca. da, s-o plineasca, fiindca in persoana Lui s-au plinit "toata legea si proorocii". acuma, desigur ca putem discuta la infinit despre aceasta Persoana care a avut mai degraba o soarta ingrata decat una plina de liniste. "la ai Sai a fost, dar nu L-au primit". de aceea profeteste El: "se va lua imparatia de la voi si se va da neamurilor" (adica paganilor si celor ce au crezut in El). cuvant cutremurator care n-a putut fi suferit de acuzatorii Sai. ei, care mai inainte ramaneau ca stanele de piatra neavand nici un cuvant de indreptatire pt. pacatele lor; ei, care se obisnuisera la uciderea proorocilor si a oamenilor trimisi de Dumnezeu; ei, care spuneau ca Hristos face minuni cu domnul diavolilor (ca ziceau ca are demon); ei, care si-au facut un scop din a nega venirea Fiului Omului la vremea proorocita; ei, care pana si pe Moise, parintele lor, l-au nedreptatit prin spurcaciunile si calcarile de porunca la care s-au dedat impreuna cu popoarele pagane; ei, care stateau prin piete si pe la rascrucile drumurilor si se faceau ca se inchina ca sa le zica lumea "rabbi"; ei, care din Templu facusera o "pestera de talhari" unde comertul luase locul rugaciunii si al ajutorarii celor sarmani; ei, care au zis ca daca nu pot avea "Tara Sfanta" atunci isi vor face tot pamantul o tara a lor... ei singuri si-au cerut osanda de la Dumnezeu: "Ia-L, ia-L; rastigneste-L, rastigneste-L". "sangele Lui sa fie asupra noastra si asupra copiilor nostri"! auziti ce blasfemie, sa pui sangele unui om nevinovat pe capul propriilor copii, a urmasilor si urmasilor tai...! nu e asta o dovada de barbarie mai mare decat orice ucidere? adica sa traga si altii dupa tine ponoasele faptelor tale...

    asta e judecata veacului ce vine: sangele care nu spala otraveste!!!!!!! pt. asta si explicatia la cele spuse: fiecare se judeca pe sine insusi, nu crestinii judeca pe evrei, nu musulmanii. de aceea si inteleg de ce evreii nu au nevoie de acest Mantuitor: fiindca daca L-ar accepta ar insemna sa recunoasca uciderea Lui nedreapta iar ei ar fi urmasii acelor ucigasi. cati dintre noi am putea sa recunoastem vina parintilor nostri?! spunea cineva ca daca prin nu stiu ce minune Hristos S-ar fi nascut la romani, atunci ar fi trebuit ori sa se mai nasca o data ori sa nu mai moara fiindca ai nostri nu L-ar fi ucis. se prea poate... cert este ca El a existat ca persoana si a fost crucificat. cine nu crede nici acum si-i invata si pe altii la fel, se pune in randul acelora care L-au tintuit pe cruce pe Unul Fiul lui Dumnezeu facut om dupa chipul si asemanarea noastra. si orice argumente pro sau contra nu vor fi acceptate niciodata decat daca ne mai eliberam din chingile stranse ale mintii. mintea nu judeca precum sufletul.

    revenind la problema proorociilor... avand in vedere ce am scris mai sus, e necesar sa intelegem mai intai de la ce premise plecam si pe ce se sprijina intregul nostru edificiu ideologic. imi dau seama ca texte ca acesta de fata nu vor face niciodata pe nimeni sa iubeasca ortodoxia cu tot cu ortodocsii ei, la fel cum imi dau seama si ca nu va schimba mentalitatile cuiva. dealtfel nici insusi Hristos n-a reusit asta atunci, imediat; nici proorocii nu s-au "invrednicit" a-si vedea lucrul lor spiritual "inghitit" de toti. altfel nici n-ar mai fi fost nevoie de proorocii, de minuni, de Descoperirea Dumnezeiasca in general. daca oamenii ar fi fost drept credinciosi n-ar mai fi avut nevoie de acestea toate, nu-i asa? numai ca "trebuie sa ne lamurim precum aurul in foc"!!!!! fara a fi pusi la incercare in credinta noastra n-am avea nici un merit in a dobandi mantuirea.

    credem sau nu, cel putin teoretic este posibil un anumit consens in ce priveste problemele aduse in discutie. consensul nu vine prin acceptarea imediata a unor idei, ci prin "rumegarea" lor indelunga si prin experimentarea macar la nivel fizic (palpabil, vazut, auzit...) a trairii in comuniunea sfintilor. in afara corabiei ce luneca pe marea vietii acesteia tulburi, in afara ei nu prea exista sorti de izbavire de la inec. in rest, Dumnezeu cu mila.

    just me- enigmescu
    #20109 (raspuns la: #20102) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    "Chiar si pe vremea “abuziv - de Dinu Lazar la: 01/09/2004 16:10:44
    (la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
    "Chiar si pe vremea “abuziv impuscatului” AAF era condus, e drept cu dibacie, in favoarea gruparii Comanescu."

    Cred ca aici problema ar trebui nuantata.
    Cei mai multi dintre cei care stiau cum era atunci la AAF si ar putea fi mai impartiali sunt acum in ceruri sau in borcanul cu cenusha.
    In conducerea AAF, pe linga nume azi necunoscute si care ajunsesera intimplator pe corabie, erau totusi unii dintre cei mai mari fotografi ai momentului, sau personalitati, oameni seriosi si care doreau cu adevarat sa se implice in fotografia romaneasca.
    Domnul Napoleon Frandin nu a fost un mare fotograf, dar ca presedinte al fotoclubului medicilor, a organizat niste saloane ale fotoclubului respectiv absolut senzationale; si tot asa, erau multe nume cu greutate in domeniu care chiar faceau ceva.
    Multi faceau ceva constructiv.
    Caci distructive erau si atunci citeva figuri, cum ar fi onorabilul domn Iarovici, caruia i se spunea Javrovici sau Iagovici, si care dupa fiecare congres al culturii si educatiei socialiste voia sa bage cite un material la revista Fotografia.
    ALtfel scris cu litere foarte mici, la un rind, ar trebui multe zeci de pagini ca sa se scrie tot ce s-a facut la AAF, saloanele, participarile, actiunile, si tot asa.
    Altii sa faca alte lucruri bune in domeniul fotografiei si sa dovedeasca ca-s mai buni organizatori in Ro eu nu stiu sa fi fost.
    Ar fi extrem de multe lucruri de spus, dar cum indeobste naturii umane dimbovitene ii este mai simplu sa amestece cu facaletzu` in oala cu rahat decit sa construiasca o statuie si un piedestal...
    Sunt mai multe texte ale mele despre AAF pe la badorgood si pe lista de discutii Fotomagazin, cine e interesat le poate citi acolo.

    "Si pe site Fotomagazin erau 2 personaje ce incercau sa-l foloseasca in propriul avantaj."

    Da, este absolut adevarat.
    Nu stiu cine e al doilea personaj, dar unul probabil sunt eu; avantaje, ce-i drept, am avut foarte foarte multe, mai ales materiale, o multime; la fiecare postare pe grupul de discutii boierul Ara dadea cite 150 de dolari, si dublu, daca spuneam mai mult de 66 de cuvinte; toti importatorii foto ma chemau zilnic la ciolhane, saptaminal la petreceri cu dans subacvatic, si dadeau zeci de aparate la testat, pe care nu le cereau niciodata inapoi; de lazile de filme si de cadourile de protocol, nu ai spun nimic pentru ca le-am uitat sirul.
    A fost foarte frumos.
    Tot ca membru la Fotomagazin facultatile se bateau sa ma invite sa predau la cursuri de fotografie, si guvernul, parlamentul, senatul, nu miscau nimic fara sa intrebe cu smerenie cum devine cazul.
    Nu mai zic nimic de vilele primite ca sediu pentru Fotomagazin, pe care le-am vindut extrem de profitabil.

    "Gurul s-a suparat pe sat, si-a luat jucariile si a plecat. A gasit un loc cu o pozitie mai buna. Nu?"

    Absolut.
    Acolo despotul Ara ma platea la litera, aici boierul Daniel ma plateste la pozitie, cum bine remarca domnul Andrei.
    Este mai mare placera sa stiu ca scriu, nu scriu, timpul trece si boierul, shefu` din Franta, ne baga in cont niste sume astronomice, pe care nu le pot dezvalui, din cauza numarului foarte mare de zerouri.

    Cine vrea sa stie insa pe bune cum devine cazu`, am explicat pe la inceputul acestor conferinte cum devine cazul cu Fotomagazinul, caruia ii port o grozava amintire, dar pentru care nu eram facut, din pacate.
    #20776 (raspuns la: #20763) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    "as vrea sa vad si eu niste f - de Dinu Lazar la: 09/09/2004 09:19:48
    (la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
    "Il cunoasteti cumva pe dl Emilian Urse, domnule Lazar? Caci despre pozele dansului as avea eu multe sa va spun..."

    Este un subiect dificil pentru mine acesta - pentru ca este legat de o parte din tineretea mea.
    Pe domnul Urse il cunosc de peste 35 de ani; este o personalitate complexa si a avut si el suisurile si coborisurile lui.
    Partea extraordinara este ca a avut energia si norocul sa poata sa se ocupe constant de ceva extrem de interesant si util - de cineclubul si fotoclubul Casei Studentilor din Bucuresti; in aproape 40 de ani de functionare, a ajutat pe multi care sunt acum in meserie sa se familiarizeze cu pasiunea filmului si fotografiei.
    Si eu ii datorez foarte mult; de la el luam reflectoare si aparate, prin el am cunoscut alti cineclubisti si acolo la cineclubul lui am invatat noptile ca sa intru la fostul IATC, Academia de film de acum.
    Ca profesionist, domnul Urse - cel putin din cite am vazut - lucreaza curat si stie sa fie o personalitate agreabila; am avut o ocazie cind a trebuit facuta o lucrare pentru o firma americana, si el a filmat pe video si eu am facut fotografii, si americanii - niste tipi extrem de greu de multumit - au zis ca e OK lucrarea.
    Dar, rolul domniei sale este de a fi invatzator, si nu de a fi creator; exista niste etape in viata, cind este nevoie ca cei ce te invata ceva sa fie buni sa te invete cum sa tii creionul in mina si cum sa faci betzigashe si bastonashe, nu sa spuna cum sa scrii tragedii antice cind nu stim sa scrim de fapt.
    Cred ca rolul unui guru intr-un cineclub este sa faca sa mearga cineclubul si sa invete pe cei ce mishculeaza pe acolo cum sa tina aparatul in mina si pe care parte sa se uite sa vada subiectul, mai mult decit sa fie creatoru` lu` peshte.
    Sigur, desi cred ca are si domnia sa un book sau/si un numar de lucrari de care este atasat, nu cred ca opera sa fundamentala este imaginea care ramine sau care a facut-o, ci miile de rataciti care au intrat la fotoclub ca simpli cetateni si au plecat ca impatimiti de fotografie si film...
    Ca in tot acest timp a facut si greseli, ca didactica domniei sale nu a adaptat-o cu ce se intimpla, asta e alta treaba; cred ca tragind linia simplul fapt ca a facut sa mearga stabilimentul e ceva.
    Eu ma refeream la cei ce predau fotografie in invatamintul superior.
    O facultate e altceva decit un cineclub.
    Domnul Urse a fost si cred ca este si acum un excelent invatator, sau daca vreti, un grozav profesor de liceu; pentru rolul domniei sale nu opera conteaza ci activitatea didactica primara, pe care, zic eu, nu o poate nimeni nega. Cam 60% din operatorii si regizorii din generatia mea s-au format (si) acolo...
    La facultate, am avut profesor de fotografie pe domnul Comanescu, fostul secretar general al AAF, un tip extraordinar de cult si de interesant.
    Ca profesor, era o tragedie; vorbea un curs de doua ore despre geanta aparatului de fotografiat si pe mine ma scandaliza imens asta, stateam imbufnat in spatele clasei si faceam avioane sau citeam literatura.
    Cursurile domniei sale erau extrem de plicticoase, nu era un captivant profesor si ca fotograf, era la pamint; asta nu l-a impiedicat ca in vremuri extrem de dificile sa duca maiestuos corabia AAF practic din anii `60 in anii `90.
    Asa ca lucrurile sunt mai greu de cernut decit ar parea la prima vedere.
    Cind mi-am exprimat la AAF stupoarea despre proasta calitate a cursurilor de fotografie ale domnului Comanescu, sau mai curind despre ce erau ele fata de ce m-as fi asteptat, binevoitorii i-au spus imediat si cred ca a suferit foarte tare; ne cunosteam de mult timp, eu intrasem in AAF pe la 15 ani si ceva ( eram la un moment dat cel mai tinar membru) - si mi-a spus foarte amarit ca acel curs este pentru toata lumea, pentru cei multi care nu stiu nici cum se insurubeaza capacul pe obiectiv, nu pentru cei ce mai stiu ce e prin fotografie.
    Oricum, cursul sau era de tehnica fotografiei, nu de estetica sau de maiestrie. L-am vazut si facind poze in viata reala, m-a luat ca asistent sa il ajut la citeva sedinte de portret sau de fotografie comerciala, si lucra extrem de inginereste, curat, si facea o buna imagine comerciala, la nivelul asteptarilor clientului; ori, asta e deja ceva in viata.
    Atunci l-am iertat ca mi-a nenorocit diminetile cu orele despre cureaua aparatului foto sau despre cum stranuta necunoscutul pentru mine atunci Oskar Barnack...
    Bun, lucrurile sunt desigur complicate, cursul se numea de tehnica fotografica, dar azi, cei ce predau fotografie, estetica imaginii, nu tehnica fotografica, ce poze au? Intrebarea mea ramine.
    Asa ca este util sa stim din punctul Dvs de vedere, pe care eu il cred extrem de obiectiv, cum e cu pozele domnului Urse; dar sa punem pe platanul celalalt al blantei si faptul ca, bine, rau, cumva a impins la caruta aia a fotoclubului si ca a botezat o mare de oameni cu revelator...
    #21511 (raspuns la: #21353) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    Elena - de carapiscum la: 08/10/2004 15:33:22
    (la: L-am gasit pe Dumnezeu, stii ce FANTASTIC e?)
    Nu inteleg prea bine, ce sfaturi ceri sa-ti dam noi? Si de unde gandul asta fara pic de nadejde? Din ce ai scris tu, fara a vrea sa te laud cu nimic, esti mai crestina decat multi dintre noi, ca in timp ce noi ne chinuim sa descoperim noi taine si cunostinte despre Dumnezeu, tu, chiar si nesupravegheata de nimeni, te caznesti singura sa patrunzi in iubirea divina fara ipocrizie, fara prejudecati- asta dupa o viata atee, ceea ce e mai mult decat de admirat, este aproape o minune (o fi acesta rezultatul iubirii de mama si al rugaciunilor ei).

    Intrebi de vreo terapie... Pai tocmai ai inceput-o si vad ca da roade. Stiu cat iti este de greu, stiu cat de mult te certi cu sinea ta si poate chiar cu Dumnezeu, stiu prin ce stari confuze treci uneori cand te simti mai aproape de El si ceva din afara vine si te indeparteaza automat... Asta e lupta cea mare pe care trebuie s-o duci fiindca dupa ce atata vreme diavolul ti-a tinut ascuns adevarul despre Dumnezeu, cand ti s-a desteptat constiinta el simte ca te poate pierde si atunci vine cu si mai multa forta sa te determine sa cedezi si sa revii la starea dinainte. Numai ca el nu stie ca tu acuma Il ai pe Dumnezeu de partea ta, adica stie dar iti sopteste pe la urechile simtirii ca te-a uitat si ca nu tine cont de tine fiindca esti pierduta dupa o viata dusa in afara Lui. Ceea ce-i total gresit, tocmai acum Il ai mai aproape de tine pe Dumnezeu si mai departe pe vrajmas.

    De ce ti se pare aproape imposibil sa faci legatura directa si imediata cu divinitatea?! Fiindca esti la inceput de drum. Inchipuie-ti ca esti data afara dintr-o slujba si esti nevoita sa te reprofilezi. Cum crezi ca te simti intr-un astfel de caz, neputincioasa poate?... E ceva normal, orice inceput este cat se poate de greu. Dar sa vezi pe urma ce satisfactii o sa ai! Oricum e bine de stiut ca in drumul acesta al mantuirii exista mai multe trepte si fiecare in parte trebuie parcursa intr-un anumit fel si timp. Ai nevoie de f. multa rabdare, in primul rand, si sa fii incredintata ca ceea ce faci nu este in zadar, ca daca ai facut o fapta buna fata chiar de tine insati inseamna ca l-ai indatorat pe Dumnezeu, iar El nu ramane dator niciodata nimanui.

    Am sa-ti scriu in cele ce urmeaza o intamplare f. veche pe care n-o stiu intocmai si cu lux de amanunte, insa i-am retinut pilda.

    Cica trei copii au scapat dintr-un naufragiu pe mare si valurile i-au dus pana la tarmul unei f. mici insule inca necunoscuta de oameni. Acolo si-au petrecut multi ani pana au ajuns maturi. Ce era de remarcat ca toti trei, la o anumita ora din zi se strangeau si rosteau ceea ce pt. ei era o rugaciune mai mult decat simpla, o rugaciune aproape fara sens pt. un om modern (nu-mi amintesc acea rugaciune dar stiu ca era un joc de cuvinte f. interesant- sper sa ma jute cineva sa mi-o amintesc). In fine, intr-una din zile aparu la tarmul insulei lor o corabie de pe care coborara diferiti oameni printre care si cativa calugari ce cautau noi vanari de suflete. Si asa aflara acesti slujitori ca tinerii erau de f. multi ani acolo si ca n-aveau habar nici macar de notiunile elementare ale credintei crestine. Asa ca au inceput a-i invata toate fiindca auzisera rugaciunea lor precrestina si li se paruse puerila- si le-au predat rugaciunea Domneasca, "Tatal Nostru". Cand s-a apropiat ziua plecarii in larg a corabiei, tinerii au fost intrebati daca vor sa paraseasca insula si sa se intoarca in lumea din care plecasera candva impreuna cu parintii lor. Raspunsul lor a fost ferm: NU. La sorocul hotarat corabia a ridicat ancora si s-a indepartat de la tarm. Era exact vremea la care tinerii obisnuiau sa-si spuna rugaciunea. Numai ca dupa un timp calugarii de pe nava au ramas incremeniti vazandu-i pe cei trei tineri agitati cum gesticulau si alergau desculti pe apa ca si pe uscat dupa corabie. Cand in sfarsit au ajuns pe punte, toti i-au intrebat: ce s-a intamplat si cum de au putut ei alerga pe mare? La care ei au raspuns asa: - Noi oricand putem alerga pe mare daca vrem, dar acum s-a intamplat ca am uitat o parte din rugaciunea pe care ne-ati invatat si am alergat dupa voi ca sa ne-o mai spuneti odata si sa n-o mai uitam! La care calugarii au zis la randul lor: - Nu va mai trebuieste nici o alta rugaciune, spuneti-o in continuare pe cea pe care o stiti voi, ca noi, cu toata stiinta si priceperea noastra in ale teologiei, cu toate rugaciunile ce le rostim pe de rost ore in sir, de am fi pasit pe apa ne-am fi innecat de la primul pas! Nu voi aveati trebuinta sa fiti invatati credinta, ci noi.

    Sper sa-ti fie de folos vreun cuvant ceva, dar si mai mult sper sa nu te dai batuta. Ai sa vezi tu pe parcurs ce de bucurii duhovnicesti vei avea. Si sa stii ca nu vorbesc de o bucurie asemanatoare cu aceea la implinirea vreunui gand de-al nostru lumesc, nu, eu vorbesc de o bucurie ce o vei simti izvorand din tine si revarsandu-se-n cascade peste toti ceilalti. Gustul biruintei asupra raului, placerea de a sta alaturi de oameni simpli dar onesti cum sunt majoritatea crestinilor, pacea care se va cobora ca o adiere sfanta peste inclusiv lucrul mainilor tale..., toate acestea iti vor aduce mai devreme sau mai tarziu pasiunea adevarata pt. Dumnezeu. Si cand ai sa-L gusti prima data n-ai sa-L mai uiti si n-ai sa mai vrei sa mananci altceva. Atat sa-ti mai amintesti in timp ce ai inceput sa alergi pe mare: "de cate ori vei cadea, scoala-te si te vei mantui"!!! Asta a spus-o Hristos, "Dumnezeul necunoscut" pe care L-a predicat Ap. Pavel in Areopag. Si inca ceva, si cu asta inchei: "cui i s-a iertat mult, mult iubeste; dar cui i s-a iertat putin, putin iubeste". Tu iubesti fara sa-ti dai seama, si nu multe au fost femeile mironosite sau o Maria Egipteanca. Important e ca te afli pe un drum bun, al intoarcerii la Dumnezeu si al neintoarcerii la cele dinainte.
    -----------------------------------------------------------------
    So far, so good.
    #24475 (raspuns la: #24367) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
    GONE WITH THE WIND si nu numai! - de kradu la: 24/10/2004 06:27:34
    (la: Filmele americane/vs/ filmele europene)
    Uneori m-a intreb daca "Pe aripile vintului" ar fii putut fii creat in Europa?
    M-a intreb daca "AS GOOD AS IT GETS" ar fii putut fii creat in Europa?
    Cred ca unele filmele pot fii facute numai in Europa! Altele pot fii facute numai in America! Cred ca "Corabia Nebunilor" a fost un film deosebit!
    Cred ca filmele lui Felini sunt grozave! Il iubesc pe Alberto Sordi si comedia aceea italina in 1955 si 1965.
    Urasc totusi timpii aceia mortii s-au fara imgine din filmul European, si stereotipele din filmele Americane! Cum vorbim despre doua culturi diferite, cred ca arta filmului pe cele doua continente nu se afla intr-o competitie directa! Nici nu poate fii vorba! Se completeaza intr-un fel
    nedefinit! Gasesc ca America are un potential imens si arunca pe piata filme "usoare" dar cind vrea sa creeza ceva serios, are potentialul si subiectul care va merge direct in multe suflete! Asta nu tine insa numai de cultura si tehnologie ci de acea "lumina" si nota personala despre care se vorbeste putin dar care cu adevarat exista in toate peliculele Americane ajunse deja in inimile noastre!
    ...........................
    Uneorii gasesc filme pentru care nu s-a facut reclama! Si surpriza, ele sunt grozave!
    Gasesc ca "Pacientul Englez" a fust unul dintre cele mai slabe filme care au ajuns la Oscar!
    Am gasit cinemaul Polonez foarte interesant! Andrei Waida ca regizor si Tzibulschi ca actor (Cutitul in apa) au fost preferatii mei!
    Cu bine!
    "K"

    Discombobulat... - de (anonim) la: 05/12/2004 21:00:03
    (la: Generatia de afara)
    Uite, ca dau titlu comentariului meu folosind un cuvant din engleza. Pentru cei care nu s-au prins, discombobulat vine de la "discombobulated", care ar insemna, cu voia dumneavoastra, "confuz".
    De ce sunt confuz? Pentru ca am vazut oarece comentarii care m-au adus in aceasta stare. Erau unii care refuzau dorul de Romania. Nici mie nu imi este dor de Romania, sincer sa fiu, dar nu pot sa nu fiu de acord cu faptul ca ti se rupe inima cand te gandesti la motivul pentru care am plecat: tara noastra este o corabie care se scufunda.
    Se spune ca sobolanii sunt primii care parasesc o corabie care se scufunda. Sa fim oare sobolani, noi, cei plecati pentru a nu mai indura umilinta din tara?! Nu cred. Oricum, daca este asa, atunci am dovedit a avea instinct. Cel putin suntem in viata... Cei din tara sunt morti, mai mult sau mai putin. E mai rau decat pe vremea dictaturii ceausiste. Pe atunci nu puteai vorbi pentru ca ai fi fost arestat. Acum nu poti vorbi pentru ca esti prea ocupat cu obtinerea de "venituri suplimentare" pentru a-ti scoate prietena la o nenorocita de pizza.
    Si mai sunt confuz din cauza ca nu stiu ce sa fac: sa ma intorc in tara sau sa cer cetatenia statului in care am resedinta acum? As fi eligibil pentru cetatenie, dar parca vreau sa ma intorc la mine, sa am grija de casa parinteasca si de ... De ce altceva? Cu meseria pe care o am ( profesor, deh) nu cred sa gasesc un loc de munca prea bine platit la noi in tara. Vedeti, deci, dragi expatriati, ca termenul de "discombobulat" nu este ales degeaba. Cred ca suntem cu totii in aceeasi situatie. Iar daca nu simtiti nimic pentru Romania inseamna ca, sau v-ati nascut fara suflet ( cum e posibil?!), sau sunteti mai destepti decat voi fi eu vreodata.
    Iulian
    The President of the United States - de romanul_vesel la: 06/01/2005 06:32:36
    (la: Bush-Personalitatea Anului)
    Draga anonim-ule,

    Eu nu sint atit de agresiv ca Dan Marchidann si ampo. Nu imi place sa insult oameni pe care nu-i cunosc.
    Poate tu ai un motive care te face sa crezi ca ar trebui sa ne: "CONSIDERAM CA SINTEM NOROCOSI CA LA CARMA AMERICII ESTE BUSH SI NU KERRY!"

    Imi place termenul de carma. Suna ca in poezia dedicata lui Ceausescu:
    "Mindra-i corabia, dibaci e carmaciul.... "

    Ai putea sa ne explici de ce ar trebui sa ne consideram fericiti? Si mai ales cu ce ne afecteaza pe noi ca la CARMA AMERICII ESTE BUSH SI NU KERRY.

    Stim din fapte ca Jimmy Carter a fost singurul presedinte american in timpul caruia america nu a atacat o alta tara. Ba dimpotriva, a oprit razboiul din Vietnam.
    GW Bush sustine celalat record, in patru ani, el a atacat doua tari: Afganistanul si Irakul. Crezi cumva ca Kerry ar fi atacat mai multe si cu asta ar fi trebuit sa ne consideram ne-norocosi?

    Deasemenea folosesti cuvintul japonez: "KARMA" in mod gresit. Esti sigur ca stii ce inseamna?

    Fii amabil si spulbera confuzia pe care ai creat-o.

    Toate cele bune,

    Alex
    #32795 (raspuns la: #32534) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



    Cursuri de matematica si fizica online!
    Incearca-le gratuit acum

    Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
    www.prepa.ro
    loading...