comentarii

corpul este invelisul sufletului


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
sis - de Belle la: 16/09/2004 00:57:52
(la: sentimente!)
ti-am promis ca ma bag si eu pe subiectele tale "serioase" si fiindca tu deja esti pe unde scurte si eu n-am cu cine trancani, hai sa fac o incercare... sa nu te-astepti la prea mult din pacate, tu stii ca eu ma exteriorizez mai greu cand e vorba de teme de suflet.

hai sa-ncep cumva cu sfarsitul... intrebi daca numai noi oamenii suntem inzestrati cu aceasta energie. eu cred ca sunt multe specii "inteligente" care poseda capacitatea de-a simti (oare "fidelitatea" gugustiucilor este din sentiment sau instinct? ..dar delfinii?), caci la rest e vorba doar de instinct. n-as putea spune care sunt acele specii, dar nu ma refer la cainele din curtea din spate sau pisica de pe fotoliu, probabil ca la ele e vorba de instinctul de supravietuire la o scara mai redusa decat a animalelor salbatice.... dar sa lasam animalele

... te-ntrebi de ce sentimentele sunt greu de controlat. pentru unii oameni cred ca nu. nu ma refer la oamenii foarte lucizi pentru ca la ei e vorba de un calcul rece manat de interese si de regula asta pune sentimentele pe planul n-shpe. ma refer insa la oamenii care-au avut foarte multe experiente, in special neplacute. cred eu ca pentru ei sentimentele sunt usor de controlat, acesti oameni sufla si-n iaurt iar sufletul lor a fost atat de incercat incat nu mai are energia necesara care favorizeaza sentimentele spontane si foarte puternice.

exista insa si oameni, din fericire destul de multi (sper) la care sentimentele primeaza, care dintr-un impuls nebunesc devin surzi la glasiul ratiunii si-a caror fire generoasa nu le permite un calcul "la rece". penrtu ei mai mult ca sigur sentimentele (anumite doar) sunt greu de controlat, si cred ca nici macar nu isi propun asta :)

tu explici sentimentele ca pe-o energie, o caldura in corp ... la fel de bine ar putea fi un tremurat al sufletului, un "frig pe spinare", furnicaturi in crestet si in palme ... depinde de la sentiment la sentiment si de la persoana la persoana.

probabil ca sentimentele sunt ceea ce ne deosebeste de regnul animal si stau la baza evolutiei speciei umane. chiar daca sunt intangibile, asa cum sufletul este partea intangibila a inimii, din fericire nu sunt invizibile. mai mult, cei care au curajul sa le arate lumii sunt oameni puternici care vor trai o viata lunga si implinita fiindca traindu-ti sentimentele din plin (si ma refer la intreaga paleta de sentimente, de la o extrema la alta) iti da acel plus de adrenalina si energie necesara pasului urmator.

poate am fost pe langa subiect sis, confuza stiu sigur ca sunt, putini imi descifreaza stilul ... stiu insa ca tu o sa intelegi, si unde nu atunci intreaba... am zis si eu una alta despre sentimente dar ma opresc aici. am putea continua cu generalitati inca doua zile, ca daca intram in detaliu si analizam fiecare sentiment in parte ne-apuca Anul Nou :P
tristetea! - de dinisor la: 22/09/2004 12:14:19
(la: sentimente!)
vadit lucru! tristetea este o durere. un pietroi ce se implanta in suflet. o greutate ce apasa. tristetea merge mana in mana cu dorul. si dorul doare tare-tare! tristetea nu este energie si nici caldura in corp. ci pierderea lor!


_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
ca urmas al celor ce credeau in nemurirea sufletului,carapiscum - de Denysa la: 23/09/2004 22:42:13
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Minunat comentari,realist in adancul poeziei...multumesc.

Dau mai jos un citat din ce tu ai scris,precizand ca si eu am gandit ca Eminescu se simtea...dac.


"In opinia mea, chiar daca in poezie nu gasim nici o referire la vreun aspect legat de trecutul nostru istoric, inclin sa cred ca s-a numit pe sine dac, ca urmas al celor ce credeau in nemurirea sufletului, viata vesnica si un singur zeu suprem."

Cat priveste premonitia la Eminescu, ea a existat ...am sa raspund lui DESTIN la acel vers...

Bye!
#23231 (raspuns la: #23126) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sufletul nemuritor - de (anonim) la: 25/09/2004 01:54:46
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Toti oamenii sunt ingroziti la apropierea mortii. In asemenea stare de spirit, cum sa nu gasesti argumente in favoarea acestei doctrine atat de atragatoare, care ne flateaza, ca pe niste fiinte alese - animalele doar nu au si ele suflet nemuritor! Nici o religie nu afirma acest lucru, poate doar vreuna noua, care in acest secol apar ca ciupercile dupa ploaie. Apropos, parintele scientismului R.Habbard sustine discret, ca fondarea unei noi religii este cea mai profitabila afacere. Cat despre Socrate, el era expert in polemica si putea gasi lesne argumente in favoarea oricarei ipoteze - era destul sa si-o doreasca. In rest, dupa cate stiu, el este clasificat drept filosof materialist. Nu cred ca slabiciunea sa de o clipa in fata mortii ne da dreptul sa anulam activitatea si convingerile sale de o viata
- OARE?pentru Paianjenul, - de DESTIN la: 25/09/2004 10:20:48
(la: OMUL ce stim despre noi?)

Dumnezeu este obiectul unui concept rational, care exprimã, regulativ, posibilitatea absolutã a unui lucru, nefiind el însusi un fenomen, adicã un dat al experientei.

Insa, în orizontul practicului, acolo unde legea moralã are ca obiect Binele suveran, Dumnezeu este însãsi conditia de posibilitate a Binelui suveran.

Dumnezeu reprezintã al treilea postulat al ratiunii practice.

Existenta lui Dumnezeu nu trebuie doveditã.

Fireste, în spatiul dialecticii transcendentale ratiunea produce dovezi ale existentei lui Dumnezeu:
-dovada fizico-teologicã;

-dovada cosmologicã;

-dovada ontologicã.

Toate acestea însã nu fac altceva decât sã "identifice" un obiect pentru Idealul ratiunii, ceea ce este imposibil,cãci Ideile (conceptele) ratiunii nu se raporteazã la obiecte ale experientei, nici nu pot astepta, vreodatã, o fenomenalizare a obiectului lor.

În orizontul practicului trebuie sã acceptãm existenta lui Dumnezeu, cãci altfel s-ar nãrui însãsi viata omului (fiintei rationale).

N-ar mai avea îndreptãtire existentialã Binele suveran, apoi legea moralã ar rãmâne fãrã obiect, libertatea s-ar aneantizã, dar odatã cu ea s-ar pierde si cauzalitatea, ceee ce înseamnã cã si cunoasterea, natura, lumea fenomenalã si-ar pierde temeiurile.

Ce zici tu:
"a. caminul nostru a fost destinat sa fie aici, pe aceasta planeta,

b. caminul omului va fi - in final - acelasi loc din UNIVERS: Planeta PAMINT, si nu aiurea in alta parte."

te limitezi in gandire...esti convins ca detii adevarul?daca accepti :
"Apocalipsa 21:1-3."din care ai citat te contrazici singur...

Unde va fi raiul ?

Unde va fi iadul ?

Cine va merge in iad sau in rai, corpul sau sufletul omului?

Cu bine,



Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#23348 (raspuns la: #23340) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. DESTIN - de Paianjenul la: 26/09/2004 06:44:23
(la: OMUL ce stim despre noi?)
"Dumnezeu este obiectul unui concept rational, care exprimã, regulativ, posibilitatea absolutã a unui lucru, nefiind el însusi un fenomen, adicã un dat al experientei.

Insa, în orizontul practicului, acolo unde legea moralã are ca obiect Binele suveran, Dumnezeu este însãsi conditia de posibilitate a Binelui suveran.

Dumnezeu reprezintã al treilea postulat al ratiunii practice.

Existenta lui Dumnezeu nu trebuie doveditã.

Fireste, în spatiul dialecticii transcendentale ratiunea produce dovezi ale existentei lui Dumnezeu:
-dovada fizico-teologicã;

-dovada cosmologicã;

-dovada ontologicã.

Toate acestea însã nu fac altceva decât sã "identifice" un obiect pentru Idealul ratiunii, ceea ce este imposibil,cãci Ideile (conceptele) ratiunii nu se raporteazã la obiecte ale experientei, nici nu pot astepta, vreodatã, o fenomenalizare a obiectului lor.

În orizontul practicului trebuie sã acceptãm existenta lui Dumnezeu, cãci altfel s-ar nãrui însãsi viata omului (fiintei rationale).

N-ar mai avea îndreptãtire existentialã Binele suveran, apoi legea moralã ar rãmâne fãrã obiect, libertatea s-ar aneantizã, dar odatã cu ea s-ar pierde si cauzalitatea, ceee ce înseamnã cã si cunoasterea, natura, lumea fenomenalã si-ar pierde temeiurile."


- "Tradus" in limba muritorilor de rind, textul de mai sus vrea sa zica - presupun - ca Dumnezeu la care face referire Biblia nu trebuie neaparat considerat un individ, cu chip si asemanare asa cum il prezinta Geneza 1:26-27, ci mai degraba o notiune abstracta... o necunoscuta pe care o introducem in mod conventional intr-un exercitiu de algebra pentru a facilita rezolvarea acestuia... si ca o consecinta, intreaga Biblie trebuie interpretata mai degraba in sens figurativ decit in sens literal.

Din punct de vedere personal, logica mea accepta notiunea de Dumnezeu ca persoana (individ) fizica (,) cu "chip si asemanare" (cu forma si contur!) - care efectiv vede, aude, vorbeste, se bucura, se minie, etc... deci si interpretarea Bibliei va fi acceptata in general in sens literal.


"te limitezi in gandire..."

- Posibil... In acelasi timp, nu avem nici o garantie ca (,) cu cit o teorie este mai sofisticata, cu atit probabilitatea ca aceasta sa fie mai aproape de adevar este mai mare...


"esti convins ca detii adevarul?"

- INTERESANTA intrebare, amice DESTIN, daca luam in considerare faptul ca fiecare subiect pe care-l postezi in Cafeneaua.com emana parca aerul si tonul unei autoritati supreme si ultime, in domeniul abordat, si apare formulat ca o AXIOMA absoluta, care nici nu mai necesita nici nu mai admite obiectii, completari, amendari, etc...

In ce ma priveste, spun intotdeauna ce gindesc si ma straduiesc sa expun si motivele pe care se intemeieaza presupunerile sau convingerile mele. Admit ca e posibil ca parerile mele sa nu reflecte neaparat si intotdeauna ADEVARUL, dar nu vad pe ce temei mi s-ar putea reprosa contrariul.


"daca accepti :
'Apocalipsa 21:1-3.'din care ai citat te contrazici singur...


- OARE?


"Unde va fi raiul ?

Unde va fi iadul ?

Cine va merge in iad sau in rai, corpul sau sufletul omului?"


- DEPINDE de definitiile pe care le dam raiului, iadului, si sufletului.

Unde va fi raiul?

Daca raiul este Gradina Edenului, in virtutea ideii de restaurare a Pamintului la starea lui imediat dupa de la creatiune, raiul va relocat pe Pamint, probabil (?) ca parte constituenta din Noul Ierusalim la care s-a facut deja referire.

Prin extensie notiunea de rai poate sa se refere si la acel loc (undeva in UNIVERS - e irelevant unde!) unde rascumparatii vor fi transferati temporar pe perioada de reinoire a planetei Pamint, cind conform Epistolei lui Petru - 2 Petru 3:10 - si Apocalipsa 20:9, "pamintul cu tot ce este pe el va arde".

Unde e iadul?

Biblia nu suporta ideea existentei unui loc anume, permanent, in UNIVERS, unde sufletele despartite de trup ale celor rai ard - ad-literam - la nesfirsit. Toate textele care ar putea fi citate ca suport pentru o asemenea idee contin elemente metaforice sau alte figuri de stil care fac interpretarea lor literala doar partial acceptabila. Raspunsul la aceasta intrebare il dau tot 2 Petru 3:10 si Apocalipsa 20:9 care insista ca cei rai vor fi mistuiti de focul care se pogara din cer.


"Cine va merge in iad sau in rai, corpul sau sufletul omului?"

- Obligatoriu amindoua, in conditia in care cele doua elemente nu se pot manifesta independent una de cealalta... dar acesta e din nou un aspect inca in discutie in contextul subiectelor "Sufletul" si "SUFLETUL ESTE NEMURITOR"...






#23409 (raspuns la: #23348) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Tradus"in limba muritorilor de rind," Paianjenul, - de DESTIN la: 26/09/2004 07:48:40
(la: OMUL ce stim despre noi?)
Ce zici tu:
- "Tradus" in limba muritorilor de rind, textul de mai sus vrea sa zica - presupun - ca Dumnezeu la care face referire Biblia nu trebuie neaparat considerat un individ, cu chip si asemanare asa cum il prezinta Geneza 1:26-27, ci mai degraba o notiune abstracta... o necunoscuta pe care o introducem in mod conventional intr-un exercitiu de algebra pentru a facilita rezolvarea acestuia... si ca o consecinta, intreaga Biblie trebuie interpretata mai degraba in sens figurativ decit in sens literal."

Textul nu necesita "traducere"...numai a fi inteles....

Pe Dumnezeu nu poti sa-Lconsideri un individ...asa cum tu o faci...

tu continui cu:
"Din punct de vedere personal, logica mea accepta notiunea de Dumnezeu ca persoana (individ) fizica (,) cu "chip si asemanare" (cu forma si contur!) - care efectiv vede, aude, vorbeste, se bucura, se minie, etc... deci si interpretarea Bibliei va fi acceptata in general in sens literal."

Este parerea ta...

Am afirmat ca:
"te limitezi in gandire..."

"- Posibil... In acelasi timp, nu avem nici o garantie ca (,) cu cit o teorie este mai sofisticata, cu atit probabilitatea ca aceasta sa fie mai aproape de adevar este mai mare..."

teoriile au alt criteriu de credibilitate nu sofisticare!!!

La intrebarea mea:
"esti convins ca detii adevarul?"

Tu raspunzi cu inscenari:

"- INTERESANTA intrebare, amice DESTIN, daca luam in considerare faptul ca fiecare subiect pe care-l postezi in Cafeneaua.com emana parca aerul si tonul unei autoritati supreme si ultime, in domeniul abordat, si apare formulat ca o AXIOMA absoluta, care nici nu mai necesita nici nu mai admite obiectii, completari, amendari, etc..."

De unde o asemenea afirmatie???..."fiecare subiect pe care-l postezi in Cafeneaua.com...

Este mai usor cat de elementar de fapt...!!! sa aducem afirmatii fara suport decat sa venim cu argumente in discutii dealtfel libere...

Pe ce subiect al meu nu ai fost admis cu obiectii,complectari, amendari?

Dai dovada de instabilitate in gandire,de aici apar acele contraziceri de unul singur...

tu afirmi:

"Prin extensie notiunea de rai poate sa se refere si la acel loc (undeva in UNIVERS - e irelevant unde!) unde rascumparatii vor fi transferati temporar pe perioada de reinoire a planetei Pamint, cind conform Epistolei lui Petru - 2 Petru 3:10 - si Apocalipsa 20:9, "pamintul cu tot ce este pe el va arde".

Acum afirmi :
"(undeva in UNIVERS-e irelevant unde)" si in alt loc,afirmi: "ca locul oamenilor este numai pe pamant"

te contrazici nu?

ce mai zici in continuare:

"Biblia nu suporta ideea existentei unui loc anume, permanent, in UNIVERS, unde sufletele despartite de trup ale celor rai ard - ad-literam - la nesfirsit."

deci din nou te contrazici singur...nu pe pamant ci in "UNIVERS"este locul ...

La intrebarea mea:
Cine va merge in iad sau in rai, corpul sau sufletul omului?"

tu raspunzi:

"- Obligatoriu amindoua, in conditia in care cele doua elemente nu se pot manifesta independent una de cealalta... dar acesta e din nou un aspect inca in discutie in contextul subiectelor "Sufletul" si "SUFLETUL ESTE NEMURITOR"..."

Aici da-mi voie sa afirm ca este o mare confuzie...de ce obligatoriu?de ce elemente?de ce nu se pot manifesta independente una de alta?

Cand corpul a trecut in nefiinta ce-l mai leaga de suflet?

Cum se mai manifesta un corp neinsufletit?

Cum acest corp neinsufletit sa nu se poate manifesta independent de suflet?

Fie ca intelepciunea sa ne "guverneze" gandirea...

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#23410 (raspuns la: #23409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sufletul nemuritor - Adela Vasiloi - de (anonim) la: 26/09/2004 15:34:13
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Cel mai forte “argument” în favoarea oricărei religii, care promite nemurirea sufletului, este convingerea adânc înrădăcinată în Eul fiecăruia, că el este centrul Universului. Odată ce toată existenţa se reflectă în conştiinţa sa, cum poate exista ceva, dacă el moare? Cum se întâmplă adesea, mirajul este confundat cu realitatea. Instinctul isteric al autoconservării, iubirea de sine şi orgoliul se îmbină perfect pentru a susţine această rătăcire. Dar trupul este atât de evident muritor! Prin urmare, unica salvare (a orgoliului nemărginit şi egoist din noi) este credinţa în nemurirea sufletului. Şi ce paradox! Pentru a scăpa de obsesia morţii, dar şi pentru a satisface acest orgoliu, omul e în stare să se umilească atât, cât pentru o minte trează este de inimaginat: să îngenuncheze, să se roage cu lacrimi în ochi, să respecte nişte reguli pe 90% absurde, inutile şi adesea dăunătoare (cum ar fi împărtăşania, când toată lumea e obligată să guste cu aceeaşi linguriţă din turta răzmuiată într-un lichid cu slabe aluzii de băutură alcoolică). Imi imaginez ce indignare vor încerca fanaticii religioşi, citind aceste rânduri. Cum! Sfânta împărtăşanie! Dacă vrem să scoatem un subiect din discuţie, e destul să-l declarăm sfânt – pe urmă îi putem ostaciza, arde pe rug, trage pe roată şi pune la respect pe acei, care “clatină temeliile”. Aşa au procedat cu Hypatia – prima victimă celebră a creştinismului, aşa au procedat cu Giordano Bruno, cu Huana cea Nebună şi cu mulţi alţii. Trebuia să gândeşti altfel, ca să fii declarat nebun sau rău intenţionat.
Dar să ne întoarcem la subiect, adică la nemurirea sufletului. Spuneam, omul e capabil să se umilească pentru a căpăta convingerea, că va trăi veşnic. Cu adevărat extremele se ating. Oamenii, care ridică în slăvi smerenia creştinească, se consideră demni să dăinuie în eternitate! Să aibă un destin programat din timp de o fiinţă supranaturală, să fie vegheaţi în permanenţă şi conduşi de această fiinţă, pe care au impertinenţa să o numească “tată”, să se considere importanţi în acest Univers infinit, importanţi în asemenea măsură, încât de dragul lor, pentru salvarea lor, pentru nemurirea lor se va dezlănţui un război universal! Nu e prea mult? A cui mândrie e mai mare – a acestor oameni, sau a acelora, care nu pretind nimic de la divinităţi, ci încearcă a pătrunde ei-înşişi cu mintea realitatea, în care au fost aduşi să trăiască, atât cât vor fi în stare. Ei nu caută să se “documenteze” despre existenţa lui Dumnezeu, ci despre ceea ce văd cu ochii şi ating cu mâinile, cunoştinţele pozitive despre lume – matematica, fizica, chimia, biologia – nu trec pe alături de conştiinţa lor, fără a lăsa urme. Nu este util şi necesar să cunoaştem lumea în care trăim? Nu e mai bine să avem o minte sănătoasă şi trează, decât una turmentată de frica morţii şi de poveşti simpluţe despre “facerea lumii în 7 zile”. Îmi amintesc adesea vorbele lui Hristos, în care el declară sincer şi nedisimulat: “Fericiţi sunt acei săraci cu duhul, căci a lor va fi împărăţia cerurilor”. Să le fie de bine, celor săraci cu duhul! Nefiind buni de nimic aici, pe Pământ, las să spere la o existenţă fără griji în acea împărăţie imaginară. Ci pentru omul care poate face ceva util şi frumos în viaţa reală, ca să dăinuie ca o amintire frumoasă în conştiinţa oamenilor, este re-a dreptul dăunător să se concentreze asupra găndurilor despre moarte – aceasta îl deturnează de la ocupaţiile cu adevărat utile, de la opera vieţii lui, de la edificarea modestei lui nemuriri personale, cea pe care o merită cu adevărat. În memoria posterităţii.
Îmi cer scuze, dacă am fost dură, dar de ce credincioşilor li se permite să-i învinuiască pe atei de lipsă de educaţie şi instruire, lacune de “documentare”, iar noi, ateii, trebuie neapărat să fim foarte delicaţi şi toleranţi când ne expunem punctul de vedere – nu cumva să jignim “sentimentele religioase”. Ce păcat că nu avem şi noi un fel de “sentimente ateiste”, cate nu trebuiesc şocate nici într-un caz! Dar daca avem aici o discuţie serioasă, nu putem evita să spunem lucrurilor pe nume, sinceri pînă la capăt, să punem punctele pe “i”. Discuţiile de salon nu cred că au loc pe Internet. Sunt de acord, nu trebuie să atacăm persoanele, ci doar ideile, dar orgoliul fiecăruia dintre noi e atât de vulnerabil! Să încercăm, totuşi, să-l înfrânăm, dacă dorim să discutăm cu adevărat.
Cu respect pentru toat[ lumea - Adela Vasiloi
Paianjenul - de carapiscum la: 27/09/2004 14:14:58
(la: OMUL ce stim despre noi?)
Imi permit sa intervin in discutia voastra chiar daca n-o sa-i placa "amicului Destin", si ma adresez tie fiindca eu unul cu el am promis sa nu mai ajungem la nici un fel de discutii- asa cum ai remarcat si tu, cu el poti sta de vorba doar un timp, dupa aia mai bine te lasi pagubas de 4 lei.

Dar nu despre asta vreau sa-ti scriu, ci despre faptul ca ai dreptate: amandoua elementele constitutive ale omului (si trupul si sufletul) vor fi partase invierii de apoi si judecatii. Am mai afirmat-o si cu alta ocazie, cred ca tot aici. Este impardonabila greseala lui Destin de vreme ce i-am demonstrat, cel putin in opinia mea, ca trupul va capata caracteristici spirituale (fiind patruns de spirit) intocmai ca si trupul Domnului dupa inviere, un trup care poate trece prin usile incuiate si in acelasi timp sa fie pipaibil de mana Apostolului Toma. Faptul ca a mancat si a baut in fata ucenicilor Sai dupa inviere vad ca nu mai are nici o relevanta. Si apoi se mai uita cu buna stiinta un aspect important: Hristos a venit sa restaureze fiinta umana in intregime si s-o aduca "la starea cea dintai"- intocmai cum au fost primii oameni in rai. Se poate trage de aici concluzia ca nu numai sufletul va fi judecat, ci si trupul de care s-a slujit pe pamant. Asta ca nu mai amintesc de cuvintele Ap. Pavel care explica f. clar cum va fi la invierea cea de obste si cum se vor "incheia" alcatuirile fiintei umane, inclusiv ale trupului omenesc. As vrea eu sa vad cum explica el teoria proprie (Destin) conform careia sufletul se poate manifesta fizic in lume, dar in afara trupului si independent de acesta. Si de vreme ce un corp este "neinsufletit", cum zice el "trecut in nefiinta" (asta e o greseala dogmatica pe care inca nu si-a insusit-o), cum poate asa un corp sa miste ceva fiind fara viata- deci fara miscare!?

Stiu ca o sa-mi sara iar la beregata dar n-am sa-i dau nici o atentie. Sa stii ca nu vreau sa te laud prin nimic (ca o sa zica dupa aia ca vreau sa mi te aliezi), insa apreciez mesajele tale si gasesc uneori intelesuri noi la cele dinainte stiute de mine. Numai bine.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#23467 (raspuns la: #23410) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paienjenisul in care se invarte enigmescu, - de DESTIN la: 28/09/2004 02:54:44
(la: OMUL ce stim despre noi?)


#23467, de carapiscum la Mon, 27/09/2004 - 14:14


"Imi permit sa intervin in discutia voastra chiar daca n-o sa-i placa "amicului Destin", si ma adresez tie fiindca eu unul cu el am promis sa nu mai ajungem la nici un fel de discutii- asa cum ai remarcat si tu, cu el poti sta de vorba doar un timp, dupa aia mai bine te lasi pagubas de 4 lei."

Vorbe,vorbe,vorbe...de "4 lei"=enigmescu

Am promis ca nu voi raspunde atacurilor tale la persoana,insa ma simt obligat sa iti amintesc acest lucru.

ce mai produci tu:

"Dar nu despre asta vreau sa-ti scriu, ci despre faptul ca ai dreptate: amandoua elementele constitutive ale omului (si trupul si sufletul) vor fi partase invierii de apoi si judecatii. Am mai afirmat-o si cu alta ocazie, cred ca tot aici. Este impardonabila greseala lui Destin de vreme ce i-am demonstrat, cel putin in opinia mea, ca trupul va capata caracteristici spirituale"

enigmescu,mintea iti joaca feste...pai bine tovarase organ,ii dai dreptate asociatului (posibil)tastezi "amandoua elemente constitutive ale omului(si trup si suflet)..."dai o fuga si il mai musti odata pe DESTIN...si continui cu:"ca trupul va capata caracteristici spirituale"...

Oare aceste "caracteristici spirituale" nu te-au guvernat cand ai scris enormitatile acestea???sau tu astepti spiritualitatea "cu trup si suflet" pe lumea cealalta???

ca mai produce corpul tau "(in asteptarea spiritualitatii)"

"As vrea eu sa vad cum explica el teoria proprie (Destin) conform careia sufletul se poate manifesta fizic in lume, dar in afara trupului si independent de acesta. Si de vreme ce un corp este "neinsufletit", cum zice el "trecut in nefiinta" (asta e o greseala dogmatica pe care inca nu si-a insusit-o), cum poate asa un corp sa miste ceva fiind fara viata- deci fara miscare!?"

enigmescu, unde ai citit? "teoria proprie (Destin) conform careia sufletul se poate manifesta fizic in lume, dar in afara trupului si independent de acesta."

Am afirmat eu ce tu insinuezi?

Este elementar,nu iti trebuie o caruta de scoala...atunci cand acuzi pe cineva sa argumentezi(sa dovedesti enigmescu) cu exemple...pentru tine nu este valabil...

Si sa-ti dovedesc ca nu ma supara goliciunea ta te ajut ,amintindu-ti ca trebuie sa ii raspunzi lui Paianjenul.

Nu ai raspuns,te-ai luat cu barfa si ai uitat...

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#23529 (raspuns la: #23467) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
clonarea - de AlexM la: 01/10/2004 10:19:17
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Prea Sfintia Sa Iulian Nistea zise:

"Personal, mie mi se pare ca intentia clonarii este o culme a orgoliului uman."

nu stiu daca este vorba neaparat de orgoliu aici. Probabil este ca in orice alt camp de activitate unde omul isi propune un tsel si cauta sa ajunga sa atinga acest tsel. Scopul pentru care cercetatatorul isi propune acest tsel poate fi un cumul de scopuri iar aici nu este exclus ca intre aceste scopuri sa existe si acel orgoliu de care aminteatsi.

" Pe de alta parte insa, pe ce baza poate afirma cineva ca oamenii iesiti prin clonare n-ar avea suflet? "

opinia mea este ca o astfel de presupunere cum ca o fiintsa aparuta pe fatsa pamantului printr-o procedura de clonare , ca aceasta la care raspundeti prin intrebarea pusa, este o intrebare de dragul de a intreba. Sau sa fie -pentru cel care a pus intrebarea (avis Carapsicum)- o definitie a sufletului cu o nuanta speciala?

"Daca sufletul este de la Dumnezeu, este cineva Dumnezeu, ca sa stie ce face Dumnezeu?"

Nu, dar omul o sa fie curios tot timpul sa stie ce face cineva, chiar daca acest cineva este Dumnezeu.

In opinia mea clonarea in sine este de multe persoane nu chiar corect inteleasa. Prin clonare se foloseste o procedura de a produce o fiintsa, alta procedura decat cea naturala unde spermatozoidul fecundeaza ovulul in mediul biologic al femelei. Embrionul aparut poate fi lasat sa se dezvolte intr-un laborator care simuleaza conditii biologice pentru dezvoltarea embrionului sau, acest embrion poate fi implantat intr-un mediu biologic natural (uterul femelei) si se dezvolta intr-un mediu biologic natural. Care este rezultatul clonarii de fapt? Prin clonare nu facem altceva decat sa copiem carcasa, caroseria, partea biologica a unui organism deja existent. O sa avem o copie identica a modelului in ceea ce priveste alcatuirea sa bilogica. Dar asta nu inseamna ca avem o copie a individului. Atat timp cat acel "eu" interior nu se poate clona, nu este vorba de o clonare propriu zisa a "totului" ci cum spuneam, numai a corpului biologic. Pana la acest punct nu vad care sint problemele etice pe care le-ar ridica o religie in general ci numai o oarece frica de a schimba "unealta de productie" datorita modului non-traditional de apritie a unui embrion.
In momentul in care informatia "EU"-lui nostru va putea fi transmisa asa cum se poate copia un hard disk pe alt hard disk.. ei bine, atunci este intradevar o problema pentru ca am ajunge de fapt, teoretic, la nemurie. Am fi noi, unii si aceiasi, fiintse care la un interval de ce stiu eu cat timp, ne-am lua noi carcase biologice. Probabil ar fi posibil si o depoziatare a "EU-lui" de la un anumit punct in timp intr-o baza de date ca in caz de accident neprevazut, la dorinta, sa putem face un "back-up" al acelui "EU" care eram la punctul "X", in momentul in care s-a facut "arhivarea" EU-lui.
Aici este in opinia mea intradevar o problema de etica. Pentru ca nemurirea nu este admisa de nici o religie sub forma biologica actuala si mai ales ar da peste cap tot sistemul de valori pe care sta la baza oricarei religii. Nemurirea -dupa credintsa religioasa- se poate cashtiga numai dupa ce mori (chestie de merite dobandite in timpul vietsii), cel putin asa sintem invatsatsi de toate (?) religiile mari ale lumii, religia crestina si in spetsa ritul ortodox nefacand exceptie aici.
OK, nefiind asa de departe technologic si nestiind cum se va simti o astfel de persoana nascuta prin clonare, nestiind cum va percepe o astfel de persoana mediul inconjurator, cred ca este prematur de putea raspunde cu "opinia bisericii" vis a vis de potentiale scenarii ce se pot nashte datorita unor technologii care ar permite nemurirea omului.
Imi place sa cred ca ceea ce am scris nu este o pledoarie pentru clonare (personal mi-e oarece frica de clonare din motive diverse), ci numai un mod rational de a vedea lucrurile in sec XXI.

Cu stima,

AlexM
#23858 (raspuns la: #23843) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pentru tine - de Vajra la: 01/10/2004 17:09:56
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Draga Mya,

Pentru inceput vreau sa te rog sa citesti cu atentie tot mesajul si tot ceea ce vreau sa-ti spun (o sa urmaresc sa fiu cat mai scurt:) ).
Am citit parerile tale despre Tantra de pe acest forum, si am vazut ca stii cate ceva despre domenuil Yoga si spiritualitate, si vreau sa te intreb ceva, simplu si direct: daca sexualitatea este ceva inferior, adica este un "pacat" si nici intr-un caz nu poate fi folosita ca metoda de evoluite spirituala: DE CE A CREAT DUMNEZEU OMUL INZESTRAT CU ORGANE SEXUALE SI CU TOATE TRAIRILE CE TIN DE ACEASTA? Daca sexualitatea este inferioara si degradanta pentru fiinta umana, sau in cel mai bun caz incompatibila cu spiritualitatea, crezi ca DUMNEZEU, care ESTE PERFECT, ar fi permis acesta, inzestrandu-l pe om cu ceva care sa-l opreasca pe acesta din evolutia lui spirituala, sa-l limiteze si sa-l blocheze? Sexualitatea este o parte integranta, fireasca a fiintei umane, iar negarea acestui aspect echivaleaza cu o “mutilare” a tot ceea ce suntem. A integra intr-un mod intelept sexualitatea consider ca este chiar de o importanta majora pentru evolutia spirituala, iar faptul ca de atatea mileniii acest aspect a fost omis, ascuns, nediscutat a dus la actuala situatie penibila in care omul intelege si practica sexualitatea. Acesta a generat de fapt decaderea omului, pentru ca el s-a scindat (in propria minte si atitudine bineinteles) in corp si tot cee ce tine de el pe de o parte, si spiritul care este opus lui pe de alta parte. In realitate noi suntem un intreg, in care corpul este un vehicul si un templu al spiritului. Ignoranta, necunoasterea, frustrarile, tensiunile, slabiciunile si impuritatile propriei miniti (acesta datorita indepartarii de legile tainice divine care exista in om si in natura) au facut ca omul sa priveasca propriul corp si sexualitatea ca pe ceva inferior si degradant, sau in cel mai bun caz incompatibile spiritualitatii. Eu zic ca "pacatul" si "degradarea" sunt in realitate stari ale mintii impure, orientari ale acesteia, care ne fac sa gresim, si sa folosim prost inzestrarile si energiile cu care Dumnezeu ne-a binecuvantat (chiar corpul uman). Stii cum se spune: "Ii judeci pe ceilalti si lumea prin prisma propriilor limitari si defecte". La fel este si cu sexualitatea si Tantra. Numai cel care A APLICAT SI CUNOASTE IN MOD DIRECT SI PROFUND PRIN EXPERIENTA DIRECTA, poate sa sustina ceva si sa emita o parere competenta. Restul nu sunt decat speculatii si pareri mai mult sau mai putin corecte referitoare la acest domeniu (si asta este valabil de fapt in orice alt domeniu al cunoasterii umane – la experienta directa ma refer).
In realitate, sexualitatea (ma refer la inzestrarea omului cu organe sexuale, cat si la toata gama de trairi, stari si energii care o insotesc - la modul natural si firesc bineinteles) este o inzestrare divina, fireasca, pe care Dumnezeu a daruit-o omului. Ca omul a ajuns sa degenereze, sa involueze, si sa "murdareasca" sexualitatea, care in mod natural este divina, este problema omului, sau mai bine zis a MINTII acestuia, care proiecteaza asupra realitatii (inclusiv a sexualitatii) propria imperfectiune, limitare, frustrare care a generat apoi ce se numeste pacat. Asa am putea spune si despre actul de a manca ca este ceva degradant pentru om, ca sunt oameni care mananca ca niste animale, si ca astfel a manca poate sa fie o cauza a involutiei. Dar in realitate stim prea bine ca nu este asa. A MANCA, A DORMI, A FACE DRAGOSTE (nu am spus sex), si orice alta actiune profund umana, naturala, fireasca poate deveni o adevarata modalitate de a evolua, si de a-L cinsti pe Dumnezeu, daca sunt facute cum trebuie, adica in MOD CONSTIENT SI PERFECT CONTROLAT, si in acelasi timp daruindu-le Lui, ca pe niste adevarate acte de adoratie si sacrificiu, si nu ca niste actiuni instinctuale si inconstiente. Daca ne gandim bine si profund, vedem ca orice faptura vine pe lume prin actul iubirii (al sexualitatii), iar acest lucru ascunde in el o mare TAINA DIVINA, si anume ca la nivel uman, energia sexuala si actul erotic contin insasi PUTEREA DE A CREA A LUI DUMNEZEU, PUTEREA CREATOARE DIVINA (ea fiind singura energie umana capabila de “a da” viata). Si, prin intermediul erosului, la nivel fizic, corporal, se manifesta beatitudinea divina, traita la un nivel grosier, ca PLACERE. Dar, sursa acesteia, pentru cel care are mintea suficient de pura si puternica pentru a percepe, este chiar EXTAZUL SI IUBIREA DIVINA care sunt caracteristicile fundamentale ale lui Dumnezeu. De aceea fiintele umane, si chiar toate creaturile, cauta placerea erotica, pentru ca isi "cauta" starea de fercire, de implinire, de totalitate, de extaz, pentru a fi COMPLETE. Iar in timpul fuziunii amoroase obisnuite, acesta stare este traita pentru o clipa, in timpul orgasmului. Din acest punct, maestrii tantrici au gasit solutia geniala de a folosi insasi sexualitatea si amorul pentru a declansa starea de extaz spiritual (samadhi) prin controlul energiei sexuale, care astfel nefiind risipita, poate prelungi starea de orgasm, si astfel intensitatea trairilor (placerea, fericirirea si implinirea care apare) devine atat de mare incat fiinta isi transcende egoul si mintea (datorita suspendarii oricaror fluctuatii a mintii) si poate patrunde intr-un mod sublim in starea divina a extazului spiritual (samadhi). Bineinteles ca acest proces implica cum am mai spus un control perfect al actului sexual (respectiv al energiei sexuale), care acum nu mai este doar o banala interactiune sexuala comuna, inconstienta, dominata de instinct, ci este un act perfect constient, spiritualizat. Aceasta spiritualizare a actului sexual este chiar acest mod de a fii PERFECT CONSTIENT si PERFECT CONTINENT (adica a controla perfect energia sexuala, atat din partea barbatului, care nu ejaculeaza deloc oricat ar dura actul erotic, cat si din partea femeii, care nu isi pierde potentialul prin descarcare), si de a transmuta si sublima prin vointa si puterea de concentrare a celor doi, energia sexuala bruta (ex: sperma in cazul barbatului) in energie si “ridicarea” (sublimarea) acesteia prin canalele subtile de energie (in principal pe coloana - Sushumna Nadi) in planurile superioare (centrii superiori de energie) - planul vointei, afectiv, mental si chiar spiritual. Vezi asadar, ca o astfel de practica nu poate fi facuta de o fiinta gregara si comuna (adica de o fiinta nespirituala), ci doar de cei cu adevarat puternici spirituali, puri si pregatiti printr-o intensa practica a metodelor yoghine (asanas, pranayama, dharana, dhyana etc.). De aici si ineditul unei astfel de abordari, rezervata doar celor putini, puternici spiritual si puri, cu o minte perfect controlata, stapini pe sine si pe simturile lor - asa ca, o astfel de practica a ramas foarte secreta, si putin promovata pentru cautatorii spirituali obisnuiti, care urmeaza calea clasica, a abstinentei, si care evident, datorita practicii si daruirii ajung si ei la realizarea sprituala, dar pe un alt drum (asa cum au facut Sri Yogananda, Swami Shivananda si altii mari maestrii). Si sa stii, ca si tantricii care nu sunt suficient de puternici sa abordeze de la inceput o astfel de prcatica, sunt si ei abstinenti o perioada pana ajung sa isi controleze suficient de bine mintea si energiile (inclusiv energiile sexuale). Si atunci, normal ca cei care urmeaza calea clasica a abstinentei, necunoscand aceste secrete si mai ales NEAVAND INITIEREA SI INDRUMAREA COMPETENTA A UNUI MAESTRU CARE A PRACTICAT CU SUCCES ACESTA CALE, si neavand nici experineta practica, sa respinga si chiar sa considere ciudata aceasta cale, sau chiar o cale gresita. Dar, ei ori nu sunt destul de pregatiti, ori nu li se potriveste (cum a fost cazul maestrilor care au urmat calea abstinentei), pentru a o practica. Repet, numai cel care a practicat-o, fiind pregatit, ii stie valoarea si veridicitatea spirituala. Am facut acesta prezentare oarecum tehnica si mai lunga tocmai sa fie cat de cat clar cum sunt lucrurile de fapt cu Tantra, si mai ales cu asa-zisa Tantra de Mana Stanga (Tantra, ca si cale este mult mai complexa si mai vasta decat doar aceste specte legate de sexualitatea spiritualizata, ea cuprinzand foarte multe scoli si curente: - Tantrismul Indian, printre care la loc de cinste se afla SHIVAISMUL KASHMIRIAN - despre care se cunoaste atat de putin chiar si de catre orientalisti si yoghini, al carui mare maestru a fost ABHINAVAGUPTA, care vorbeste clar despre valoarea sexualitatii ca practica illuminatorie – dupa prescriptiile tantrice bineinteles; Tantrismul Tibetan - VAJRAYANA - calea Traznetului, aici reprezentativa fiind scoala Kagyupa - linia maestrilor Marpa si Milarepa initiata de Marii Maestrii indieni Mahasiddha Tilopa si Naropa, care au abordat acest aspect al erosului, mai putin Milarepa - vezi vietile celor 84 de Mahasiddhasi etc.; un alt mare maestru tibetan despre care se stie prea putin in Occident si care a practicat Tantrismul de mana stanga si care a initiat numeroase femei pe calea sirituala si respectiv in tainele erotismului spiritualizat, a fost Drukpa Kunley, renumit pentru puterile sale paranormale si pentru modul neobisnuit si lipsit de prejudecati in care se manifesta iluminandu-i pe cei pregatiti, tibetanii pastrandu-i si astazi o vie recunostinta; alt mare maestru al Tantrei de Mana Stanga a fost renumitul maestru indian care a adus intreaga traditie tantrica si buddhismul in Tibet, Padmashambava, cunoscut de asemenea pentru puterile paranormale extraordinare pe care le-a manifestat si prin care a facut ca Tibetul a devina un pol al spiritualitatii, "convertind" aproape intreaga populatie tibetana de atunci care era de religie Bon, si exemplele pot continua cu astfel de mari maestri tantrici care au practicat exceptionalele metode tantrice inclusiv uniunea sexuala mistica, dupa invataturile tantrice secrete, initiind numerosi discipoli pe acesta cale). Dar cel mai important aspect in uniunea sexuala in tantrism, pe langa controlul perfect al sexualitatii, este IUBIREA si TRANSFIGURAREA. Adica barbatul isi transfigureaza iubita in Iubita Divina, in Femeia ca arhetip universal si cosmic – Shakti, iar femeia isi transfigureaza iubitul in Iubitul Divin, in Barbatul ca arhetip universal si cosmic – Shiva, iar Iubirea dintre cei doi este chiar Iubirea Divina (vezi lucrarile si articolele lui M.Eliade despre yoga,tantrism si sexualitatea mistica). Uniunea lor, a celor doi iubiti devine astfel divina, chiar cosmica, unind la nivel uman principiile polar opuse universale Feminin si Masculin, Yin si Yang, intr-o deplina armonie. Astfel, iubirea dintre cei doi nu mai este limitata si profana ci divina, ei putand face dragoste ore in sir (5,6,7 ore sau chiar mai mult) fara sa apara penibila pierdere de energie ca in cazul obisnuit, ei fiind pe deplin impliniti pe toate planurile. Femeia, cat si barbatul pot trai nenumarate orgasme controlate (fara descarcare), care acum nu sunt limitate doar la zona genitala, ci se raspandesc in tot corpul fizic cat si in corpurile subtile, generand trairi exceptionale, cei doi savurand astfel fericirea si beatitudinea divina. Ei isi descopera atunci adevarata esenta care este divina, transcenzand orice limitare a mintii si a sufletului; chiar si sexualitatea este atunci transcensa, prin folosirea acesteia ca un instrument. Asta este ideea fundamnetala in Tantra de mana stanga (in privinta sexualitatii): a folosi, cu intelepciune de catre cel pregatit, tocmai sexualitatea pentru a o transcende in final in fericirea Sinelui (acest principiu se regaseste de exemplu in Aikido, unde se foloseste tocmai forta adversarului pentru a-l invinge; sau in homeopatie in tratarea bolilor; sau acest principiu apare in zicala populara: “Cui pe cui se scoate” etc.)
Cam aceasta ar fi, descrisa intr-un mod cat de cat accesibil gandirii occidentale aspectul amoros si sexualitatea abordata in cadrul tantrismului, si dupa parerea mea acesta este modul divin si spiritual de a privi cat si de a practica amorul. In rest, totul tine de experienta personala si de practica, caci numai ele te pot edifica definitiv despre acest aspect. Eu iti doresc, si doresc din inima la toata lumea sa reuseasca sa-si transforme astfel viata, printr-o transformare a modului in care se priveste si se practica amorul, transformandu-l dintr-o cauza a decaderii intr-o sublima modalitate de a evolua. Sa gasesti o fiinta umana de sex opus pe care sa o iubesti si care sa te iubeasca, si cu care SA FACI DRAGOSTE (nu sex) in modul in care descrie Tantra, cu iubire, continenta, transfigurare si sublimare este o mare Gratie, care iti va modifica fundamental existenta, prin descoperirea a ceea ce este divin si a fost intotdeauna divin in fiinta umana si univers. Adevarata spiritualitate inseamna in realitate a aduce lumina divina si de a manifesta-o in orice actiune umana benefica si armonioasa care se incadreaza in ordinea natural divina a firii. Totul este sfant, totul este divin, din ce a creat Dumnezeu, doar noi am perveriti modul in care ne-am raportat si respectiv actionat in ceea ce priveste lumea, inclusiv sexualitatea. Si astfel, putem ajunge la trairea directa, nemijlocita a faptului ca, in esenta, nu este nici o diferenta intre Samsara si Nirvana.
Eu sper ca ai avut rabdare sa citesti tot ce ti-am scris, si sper de asemenea sa-mi si raspunzi.

Pa.
#23898 (raspuns la: #23513) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
motzatu' - de cosmacpan la: 02/10/2004 20:14:36
(la: Incepeti un business (afacere personala),va incanta ideea?)
Ca de obicei unde apar eu se strica toata bucuria. De ce oare? sunt (pacat ca nu-mi mai aduc aminte versul din « puisorul motat ») mai cu mot. Nu credeti ? Nici eu da’ ramane de vazut. De fiecare data iprivesc in oglinda si mai ca-mi vine sa stuchesc de deochi. Deci despre ce-i vorba ?
Intrebarile sunt si nu sunt bune pentru dezlegat baierele sufletului. De ce ? pentru ca de cele mai multe ori nu vrem sa vedem. Deci prima intrebare ar fi (dupa mine normal) :
- in cat timp crezi ca poti ajunge la 5000$/luna (month - ca pe luna este inca greu sa ajungi doar cu atat) ?
Daca intrebi omul ceva niciodata raspunsul nu va reprezenta ceea ce el isi doreste ci ceea ce banuieste ca se poate intampla. Chiar daca nu incearca el stie ca se intampla : si enumerarea poate lua multe ore. De ce ? pentru ca ne place sa pastram « starea de confort » (indiferent ce inseamna acest lucru). Frica de necunoscut, de nereusita il face sa renunte la orice (incepand cu dorinta si visul sau frumos despre….). Nimeni nu ne-a invatat sa facem afaceri deci atata timp cat asteptam ca altul (statul, partidul, conducatorul iubit) sa gandeasca pentru noi nu vom face afaceri. Scoala de pretutindeni (si nu numai din Romania) ne invata sa fim buni angajati si nu cum sa ne dezvoltam calitatile de liber profesionist, patron sau investitor, cum sa gandim pentru noi, si pentru cei din jur, nu ne invata sa relationam, nu prea ne invata nimic important pentru viata. Un chinez spune ca orice calatorie de 1000 de li incepe cu primul pas. Deci fara primul pas nu ai plecat. Esti piatra care prinde muschi. Rolling stone deci. (intrebare bonus: de ce studentii de 10 lucreaza pentru studentii de 7?)
A doua intrebare (tot dupa mine):
- aveti curaj sa vorbiti despre ideile voastre? Altcineva (nu eu) spunea ca din mintea omeneasca s-a scos mai mult aur decat din orice mina de pe pamant. E mult ? e putin ? nu stiu ca nu-s miner. Atata timp cat vorbesti despre ideile tale cei din jur afla ce vrei si :
- pot rade de tine (gelozia bat-o vina),
- iti pot fura ideea daca tu dormi pe tine,
- sau te roaga sa-i iei alaturi de tine caci ei cred in tine (parca e din carti nu ?)
atata timp cat nu-ti doresti cu adevarat ceva, nu vei avea puterea sa crezi ca ideile tale sunt bune de facut bani. Ford spunea ca « indiferent daca voi credeti ca puteti sau credeti ca nu puteti, aveti dreptate ». Totul nu tine decat de noi, de ce este inauntru. Daca ii lasi pe cei din jur sa-ti stabileasca pretul vei fi sclavul lor. Daca iti stabilesti tu pretul, ai doua sanse : sa-ti fie acceptat sau nu. Dar cel putin tu ai decis cine si la ce pret te cumpara (zambiti va rog…indiferent daca ne convine sau nu toti o facem, adica vindem ceva : inteligenta, creativitate, forta de munca, maiestrie, timpul sau corpul nostru…)
- de cate ori ai dat cu capul pana ai trecut zidul ?
(am sa incep intre paranteze cu o scurta povestioara adevarata : la ceva timp dupa revolutie, o colega il tot batea la cap pe sotul ei – economist si contabil sef la un ..coop, sa inceapa ceva, o afacere. Dupa o saptamana de chin - pentru el – acesta isi cheama sotia, ii pune toate monitoarele oficiale in fata si cu tristete ii spune : draga, in Romania, singura afacere profitabila este bordelul, in rest, orice ai incerca esti mort din start ; garda financiara, legislatie, controale de la « n » organisme… etc).
Lasand la o parte exemplul de mai sus, si trecand in sfera sf-ului trebuie sa spun ca « numai teama de esec este mai puternica decat dorinta de reusita » (din afirmatiile unui om cetit). Nimeni nu spune ca este usor, dar parca nu degeaba (frank sinatra – mihaela mihai : povestesc in doua feluri diferite cautarea, drumul, calea, cararea…)
daca cineva nu spunea : i have a dream – poate ca nu se ajungea sa fie atatia negri in functii importante si de raspundere. Deci nu trebuie decat un vis (dar un VIS MARET, care sa te zdruncine din amorteala) si munca. Stiu ca nu este reteta magica dar poate ca merge. Si inca ceva…poate ca nu e pentru oricine….
(PS. tot cineva spunea ca: cei puternici si hotarati stiu unde trebuie sa ajunga, visatorii sunt deja acolo).
A gresi este omeneste dar a renunta este cea mai mare prostie.
La drum si hai sa facem…..primul pas…..


Dumnezeu iti da liberatea abs - de mya la: 09/10/2004 13:44:59
(la: L-am gasit pe Dumnezeu, stii ce FANTASTIC e?)
Dumnezeu iti da liberatea absoluta sa alegi (liberul arbitru). Poti sa alegi in doua feluri: bine sau rau. In sufletul tau interior vezi/simti ce e bine si ce e rau. Simti doar daca esti putin mai detasat de mediu, corp, imprejurari, dorinte, senzatii etc. (alea tin de Ego si nu de suflet). Cum sa zic...sa faci oarecum parte din mediul respectiv dar sa nu fii ingrosat in mediu, sa privesti oarecum din afara.

Exemplu la indemana: ai ocazia sa faci repede de tot niste bani (frumosi!) dar printr-o modalitate mai putin ortodoxa (tragi o teapa cuiva...persoana particulara, stat, nea Costelus vecinul...etc.). Tu esti om ca lumea dar mori de foame, iti plang copii acasa, ti-a murit cainele ieri, nevasta are doar nemultumiri si te bate la cap...presiuni din toate partile. Tre´sa alegi, ce faci? Tragi teapa si pui laba pe bani (iti fericesti familia!) sau nu (si in loc de asta te duci mai bine si ajuti la un camin de batrani - benevol - 2 ore pe saptamana).

Daca te duci la caminul de batrani poti sa cunosti oameni adevarati (macar unul tot o sa gasesti!), sa aflii chestii interesante, de viata, sa te umplii de energii pozitive, sa te simti mai bun, mai curat...etc. Si...sa gasesti o slujba mai buna intr-un tarziu. Ce are slujba mai buna cu caminul de batrani o sa ziceti? Are! Fiindca daca tu ajuti pe altii (benevol, din inima, din suflet!) ei iti multumesc (fara cuvinte chiar) din ochi, din suflet. Iti trimit energii si vibratii pozitive (prin eter), tu le absorbi (inconstient chiar) si te incarci cu energie pozitiva. Devii mai bun, mai increzator in tine si...atragi situatii de viata mai bune pentru tine. Incepi sa vezi oportunitati acolo unde inainte nu le vedeai (fiindca erai stresat, incorsetat, fara sperante). Fara Dumnezeu ;-).

Dumnezeu e in acelasi loc mereu, adica langa noi (personal!). Cum il percepem si ce facem din noi...fiecare decide singur. Daca nu-l percepem - nu-i bai, da´macar sa nu ne mintim, cand trebuie sa luam decizii - sa fim buni! Oamenii buni nu pot sa fie rai asa cum oamenii rau nu pot (inca) sa fie buni.
sufletul - de anisia la: 12/10/2004 01:25:44
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
nu doar ca este nemuritor, el este ceea ce conteaza cel mai mult pentru fiecare dintre noi. omul cu suflet linistit este omul cu spirit liber. eu cred ca asta e foarte important!


*****************************
Sa nu uitam de cei mai tristi ca noi!
Nu avem dreptul sa judecam pe nimeni...... - de (anonim) la: 18/10/2004 11:03:37
(la: Viata gay...romaneasca!)
Cred ca nu suntem in masura sa judecam pe nimeni....dar parearea mea sincer este ca si eu am avut inclinatii gay dar m-am gandit bine si am reusit sa-mi schimb inclinatia.....Trebuie sa fim constienti in ceea ce facem.....ma gandesc totusi ca viata pe acesta planeta este alcatuita dintre sentimentul etern si pur care nu se poate exprima prin cuvinte...
Cu alte cuvinte....Viata pe acesta planeta este alcatuita din ''IUBIRE'' si cred ca dintre iubirea a doua sexe opuse...femeia si barbatul.....Cat despre viata gay totul depinde de modul cum vad ei viata....Daca privesti in sufletul tau...poate ca veti descoperi lucruri noi...In fine...noi nu avem dreptul sa judecam pe nimeni....dar daca Dumnezeu a creat un sex feminin si un sex masculin...da de gandit......totusi....nu?!
Nu suntem in masura ca sa intelegem unele lucruri.....ziceti voi ca viata gay se vede prin modificarea codului genetic....si cate mai cate...trebuie sa intelegeti ca noi oamenii nu vom putea descoperi totul....Cum sunt unele lucruri care niciodata nu le vom intelege cu corpul ci doar cu sufletul....Niciodata nu o sa descoperim totul......parearea mea asa cum
Universul este in plina expansiune.........noi suntem ceva etern......asa ca nu vom reusi oricat am incerca....Fiecare are dreptul de a alege ce va face in propria sa viata pentru a duce la bun capat misiunile lui....Nu trebuie sa dispretuim pe nimeni......Si mai ales nu trebuie sa judecam pe nimeni...ASa cum Dumnezeu ne-a lasat sa alegem din ce e bine si ce e rau......ASa putem sa indreptam totul....Omul are puteri nebanuite care nu o sa fie descoperite in totalitate.....pe acesta lume.....In final....cred ca noi avem dreptul sa hotoram ce si cum atat cat nu facem rau nimanui...DAr trebuie sa ne gandim bine ca homosexualitatea nu e un defect....nu nici o degenerare...prostii......poate ca este un lucru care are o semnificatie...oricum trebuie sa vedem ca viata eterna este formata din iubirea pura si sincera dintr-e o femeie si un barbat....DAca ne gandim bine...totul este posibil daca vrem...Putem face orice....chiar sa atingem imposibilul....chiar daca este atat de greu.....asa cum anumite legi au fost invinse...asa putem sa ne gasim si noi...fiecare drumul in viata.....In concluzie avem libertatea noastra de a face orice...chiar orice...dar trebuie sa vedem si consecintele...si cel mai important este ca pana la urma noi suntem capabili de orice......chiar de orice......Ajunge doar sa credem in noi...sa credem in Dumnezeu si totul va fi bine...oricum viata asa e cu urcusuri si coborasuri...oricum orice se poate descifra numai daca vrem...si daca ne gandim bine...Ca final va zic ca ar fi bine sa respectam legile naturii....pentru ca divinitatea este un lucru care nu cred ca il intalnim aici pe pamant...ci doar dincolo si cum mai sunt raspunsurile la atatea intrebari....oricum daca vrem ceva putem sa-l facem pentru ca asa am fost creati....dar trebuie sa fim constienti ca toul depinde numai de noi...
#25407 (raspuns la: #675) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu avem dreptul sa judecam pe nimeni... - de Anonim_10 la: 18/10/2004 11:13:57
(la: Viata gay...romaneasca!)
Cred ca nu suntem in masura sa judecam pe nimeni....dar parearea mea sincer este ca si eu am avut inclinatii gay dar m-am gandit bine si am reusit sa-mi schimb inclinatia.....Trebuie sa fim constienti in ceea ce facem.....ma gandesc totusi ca viata pe acesta planeta este alcatuita dintre sentimentul etern si pur care nu se poate exprima prin cuvinte...
Cu alte cuvinte....Viata pe acesta planeta este alcatuita din ''IUBIRE'' si cred ca dintre iubirea a doua sexe opuse...femeia si barbatul.....Cat despre viata gay totul depinde de modul cum vad ei viata....Daca privesti in sufletul tau...poate ca veti descoperi lucruri noi...In fine...noi nu avem dreptul sa judecam pe nimeni....dar daca Dumnezeu a creat un sex feminin si un sex masculin...da de gandit......totusi....nu?!
Nu suntem in masura ca sa intelegem unele lucruri.....ziceti voi ca viata gay se vede prin modificarea codului genetic....si cate mai cate...trebuie sa intelegeti ca noi oamenii nu vom putea descoperi totul....Cum sunt unele lucruri care niciodata nu le vom intelege cu corpul ci doar cu sufletul....Niciodata nu o sa descoperim totul......parearea mea asa cum
Universul este in plina expansiune.........noi suntem ceva etern......asa ca nu vom reusi oricat am incerca....Fiecare are dreptul de a alege ce va face in propria sa viata pentru a duce la bun capat misiunile lui....Nu trebuie sa dispretuim pe nimeni......Si mai ales nu trebuie sa judecam pe nimeni...ASa cum Dumnezeu ne-a lasat sa alegem din ce e bine si ce e rau......ASa putem sa indreptam totul....Omul are puteri nebanuite care nu o sa fie descoperite in totalitate.....pe acesta lume.....In final....cred ca noi avem dreptul sa hotoram ce si cum atat cat nu facem rau nimanui...DAr trebuie sa ne gandim bine ca homosexualitatea nu e un defect....nu nici o degenerare...prostii......poate ca este un lucru care are o semnificatie...oricum trebuie sa vedem ca viata eterna este formata din iubirea pura si sincera dintr-e o femeie si un barbat....DAca ne gandim bine...totul este posibil daca vrem...Putem face orice....chiar sa atingem imposibilul....chiar daca este atat de greu.....asa cum anumite legi au fost invinse...asa putem sa ne gasim si noi...fiecare drumul in viata.....In concluzie avem libertatea noastra de a face orice...chiar orice...dar trebuie sa vedem si consecintele...si cel mai important este ca pana la urma noi suntem capabili de orice......chiar de orice......Ajunge doar sa credem in noi...sa credem in Dumnezeu si totul va fi bine...oricum viata asa e cu urcusuri si coborasuri...oricum orice se poate descifra numai daca vrem...si daca ne gandim bine...Ca final va zic ca ar fi bine sa respectam legile naturii....pentru ca divinitatea este un lucru care nu cred ca il intalnim aici pe pamant...ci doar dincolo si cum mai sunt raspunsurile la atatea intrebari....oricum daca vrem ceva putem sa-l facem pentru ca asa am fost creati....dar trebuie sa fim constienti ca toul depinde numai de noi...
#25410 (raspuns la: #675) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre suflet - de ueit la: 20/10/2004 12:31:02
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
DESTIN,

"Privind raportul dintre trup si suflet, trebuie sa recunoastem ca exista diverse doctrine."

Poti fi mai explicit ? Care sunt aceste doctrine ?

Din cate stiu eu stiintza lucreaza cu modele, ipoteze, teorii dar nu cu doctrine. Religia se foloseste de doctrine. Din pacate religia este confuza si in aceasta privintza. In Vechiul Testament ideea de suflet abia daca apare. Nu exista judecata de apoi, rai sau iad. De fapt, ideea unui suflet nemuritor pare a fi combatuta de Vechiul Testament:

Geneza 2:7

"Domnul Dumnezeu l-a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata si omul s-a facut astfel un suflet viu"

A se remarca faptul ca omul insusi este sufletul, nu o parte separata, un balast al sufletului.
Cuvantul ebraic tradus in romaneste ca suflet este " nephesh". Este folosit pentru oameni si animale si sensul sau este de creatura vie, care respira.

Ideea de suflet in sens modern a fost probabil preluata de crestinism din filozofia greaca. Nu vad de ce ideile unor oameni de acum 2-3000 de ani trebuie pretuite mai mult decat concluziile stiintzei moderne. Fara indoiala inteligenti, acei oameni erau lipsiti de cunostinte elementare in ceea ce priveste functionarea organismului uman. Creierul era considerat un organ de mica importanta. Nu este de mirare ca ei au putut emite ipoteze greshite.

"Insa atentie ele doctrinele in acest context sunt la nivel de ipoteze, fara nici o legatura cu faptele observate."

Nimic mai adevarat. Nu numai ca doctrinele religioase nu au nici o legatura cu faptele, dar sunt contrazise de fapte.

"Putem afirma cu certitudine ca exista legaturi intre procesele mentale si cele fiziologice.

Din nefericire referitor la natura si modul de functionare al acestor conexiuni stim putin, sau chiar nimic."

Este adevarat ca modul in care este stocata memoria la nivel neuronal este inca un mister. Nimeni insa nu contesta ca ea este stocata in creier. Nu vad cum ignoranta unuia care nu stie cum este scrisa informatia pe un CD poate sa-i dea sperante ca dupa ce distruge CD-ul respectiv ea va continua sa persiste independent. In nici un caz ignoranta cu privire la un anumit subiect nu se poate constitui intr-un argument.

"Sa privim judecatile de valoare concrete si actiunile umane specifice,acestea nu se preteaza la a fi analizate dincolo de ele insele."

Cum ai ajuns la aceasta concluzie ? De vreme ce inca nu cunoastem in detaliu procesele la nivel neuronal nu ne putem, cred, pronunta in aceasta privinta.
Chiar daca ar fi asa, eu nu sustin ca universul este strict determinist si nici mecanica cuantica nu sustine asta. Nu vad insa cum un creier ce nu functioneaza pe baze deterministe ar implica un suflet nemuritor.

"De acord,putem crede sau presupune destul de bine ca ele sunt absolut dependente si conditionate de anumite cauze.

Insa atata vreme cat nu cunoastem cum produc faptele externe,cele fizice si fiziologice,anumite ganduri si volitiuni in mintea umana, care se soldeaza cu acte concrete, suntem nevoiti sa ne confruntam cu un dualism metodologic insurmontabil."

Aceeasi ideie ca mai sus. Faptul ca nu cunoastem cum anumite procese mentale sunt produse nu ne indeamna sa presupunem ca ele se produc in afara creierului. Dupa cum am mai spus, exista argumente solide care sustin originea lor in creier.

Poti sa detaliezi in ce consta "dualismul metodologic insurmontabil" ?

"Nu putem trai in afara spiritualitatii,a dragostei...este parerea mea,referitor la ce tu ai zis:

"Sufletul este un produs al creierului, asa cum imaginea pe care o vezi in fata este un produs al monitorului.""

Folosesti aici un argument circular. Presupui ca dragostea sau spiritualitatea nu pot lua nastere decat in afara creierului pentru ca mai apoi sa arati necesitatea sufletului. Ce te face sa crezi ca un creier nu este capabil de generarea acestor sentimente? Si de ce crezi ca localizarea lor in creier le-ar diminua valoarea?

Observ si un alt tip de argument, de asemeni eronat, acela ca o ipoteza indezirabila trebuie sa fie falsa si una dezirabila adevarata. Este un argument des folosit de biserica pentru a-i atrage pe oameni. Eu cred ca este bine sa facem abstractzie de dorintzele noastre si sa privim cu curaj adevarul in fatza.

Daca prin spiritualitate te referi la religie sunt de acord cu tine. Inexistenta unui suflet nemuritor face religia inutila. Asta este. O teorie falsa ramane falsa oricati oameni ar dori contrariul. Sa nu pierdem timpul, cum am facut mii de ani, peticind-o sau ignorand faptele.

P.S.

Probabil analogia cu monitorul nu este intocmai corecta. Ce am vrut sa spun este ca sufletul este un proces, produsul activitatii unei entitati materiale (creierul) si nu o entitate de sine statatoare. Nu a fost in intentia mea sa sustin o analogie totala (gresita de altfel) intre modul de functionare al creierului si cel al calculatoarelor.

Astept raspunsul tau, poate si parerile altora. Pe curand.
#25662 (raspuns la: #25632) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
despre suflet (din suflet si nu din studii) - de souris la: 20/10/2004 16:12:00
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
mi se pare atat de trist ,de descurajant sa admiti ca omul,cu tot ce are el mai bun,nu este altceva decat produsul asimilatiei unor substante nutritive,ca tot ceea ce poti fi ,ca tot ceea ce poti oferi se afla la discretia unor mecanisme biologice a caror opera exclusiva esti, ca pana si atotcuprinzatoarea si puternica ta ratiune poate fi pacalita cu un simplu lichid rezultat din fermentatia strugurilor...
un pahar al umilintei pentru cei care se considera opera exclusiva si desavarsita a naturii :li se aduce mereu aminte ca pana si efervescenta intelectuala a unui geniu poate fi redusa la tacere prin impactul "zguduitor " cu un virus.
nu am facut cercetari sau studii .nu am pretentia ca emit aici ipoteze valoroase.stiu insa ca am nevoie sa cred in existenta sufletului si in nemurirea sa. nu stiu cand am constientizat aceasta nevoie,cine sau ce mi-a sadit-o dar stiu ca ea exista.
foarte adevarat este ca am primit in familie o educatie religioasa dar nu consider asta decat ca o premisa cel mult necesara,nu si suficienta, pentru a crede.cunosc destule persoane care au primit in copilarie o astfel de educatie si la maturitate au renuntat sa mai creada sau nu mai sunt la fel de convinsi de existenta lui Dumnezeu dupa cum altii ,dimpotriva,nu au fost educati in spiritul religiozitatii dar ulterior au gasit singuri pe Dumnezeu. nu cred ca am spus ceva nou prin asta .
tot pomenesc de credinta in Dumnezeu pentru ca eu consider asta indisolubil legata de credinta in nemurirea sufletului. iar a spune ca sufletul este o emanatie a creierului mi se pare ca e totuna cu a spune ca Dumnezeu este o creatie a mintii omenesti si nu invers.
#25672 (raspuns la: #25662) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intru si eu in vorba, tot din suflet....:) - de Mary la: 20/10/2004 19:37:19
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Gindurile mele vor fi despre urmatorul paragraph din mesajul 2561 .
(Desi ulterior, Ueit,ai mai scris un comentar....)
L-am citit cu deosebita atentie pentru ca am vrut sa fiu convinsa ca il inteleg bine. :)
“Sufletul este un produs al creierului asa cum imaginea pe care o vezi in fata este un produs al monitorului. Are tot atata sens sa vorbim de un suflet dupa distrugerea creierului pe cat are rost sa ne gandim ce se intampla cu aceasta imagine dupa ce inchizi calculatorul. Dispare. Inceteaza de a mai exista……Dovezile stiintifice in favoarea acestei concluzii sunt covarsitoare. Tot ceea ce ne identifica (memorie, mod de gandire, sentimente) se coreleaza cu un anumit tip de activitate cerebrala si cu anumita locatie”

Chiar asa de simplu sa fie cum ne propui tu sa credem ? Nu poate fi.
Sa credem deci in stiinta cind e vorba de Suflet ???
Ce este stiinta !? Doar un produs, (tot) al creierului nostru ! Doar un cuvint, in final, pe care l-am ales tot noi pentru a ne putea defini cumva nivelul la care am ajuns, noi oamenii, sau el, creierul uman la un moment dat... Putem sa o numim si altfel, in loc de stiinta, ""progresul omenirii, la un moment dat""….de exemplu.
Nu putem crede orbeste in acest "moment" la care a ajuns stiinta. Pentru ca ea nu este o garantie ca reprezinta adevarul universal.
..Deci sa ne limitam mintile la stadiul la care am ajuns la un moment dat, nu inseamna ca ii sintem de ajutor stiintei, inseamna ca o boicotem.
Dar hai sa ne gindim la suflet prin prisma calculatorului cu monitor, cum propui .
In primul rind imaginea este mai degraba rezultatul computerului si nu al monitorului...
Imaginea exista si fara monitor, in calculator, monitorul o face numai disponibila vederii noastre.
Deci, dupa ce inchizi calculatorul, imaginea dispare de pe monitor dar nu si din calculator, daca ai avut grija si ai salvat-o ….:))
Deci, daca imaginea dispare este numai vis-a-vis de ceea ce percepem visual, pentru ca nu mai este valabila vederii.
Oare ce se intimpla dupa ce murim?? Nu stim….. daca am stii am revolutiona stiinta, de care vorbesti…..
Dar daca murind fizic nu mai e nimic pe urma, numai gindind ca o posibilitate si mi se pare o jignire adusa omenirii, a tot ceea ce sintem, si ne straduim sa fim.
Pur si simplu nu simt ca face rost sa ne nastem ca sa murim si toate urmele sa ne fie sterse. De peste tot.
Nu pot crede ca Dumnezeu si-ar fi pierdut timpul sa faca doar niste jucarii care dupa ce li se consuma bateriile sa le arunci la gunoi.
Am spus Dumnezeu fara sa ma gindesc de fapt...Vocea subconstientului a fost mai tare...

Galileo a spus demult Perpetum Mobile. Stiu in ce imprejurari a spus-o, dar totusi, asa vad eu si ciclul vietii. Nimic nu moare. Nimic nu se pierde. Totul se misca, totul se transforma.
Daca de mii de ani, sufletele ne-ar muri cu trupurile, nu am mai avea de unde sa fim. Am fi din ce in ce mai PUTIN, dar noi sintem din ce in ce mai MULT!!
Si asa cum natura reinvie in fiecare an, isi urmeazea ciclul de viata si moarte, cu rabdare si consecventa, nu cred ca noi putem fi mai prejos.Doar sintem o parte din ea. De aia o si cautam atit de des si numai atunci ne simtim inviorati si bine....
Cred ca sufletul este pentru fiecare stropul de nemurire cu care ne nastem.
#25706 (raspuns la: #25662) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...