comentarii

cost de achizitie al bunurilor


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
E ignorantza care costa. D-ai - de Daniel Racovitan la: 31/10/2003 05:44:02
(la: Mobile de anticar sau cum alegem mobilele in casa..)
E ignorantza care costa. D-aia se spune ca informatia e putere (si bani). Imi vine in minte imaginea salbaticului care schimba obiecte de aur pe margele colorate.
Un fotograf al Bucurestilor - de anita47 la: 06/02/2004 15:57:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
UN FOTOGRAF AL BUCURESTILOR
*

Reconstituirea vietii de zi cu zi a Bucurestilor
dintre cele doua razboaie mondiale ar fi imposibila
fara tezaurul de imagini ladsat de fotograful Nicolae
Ionescu (1903-1974). Szathmari, Duscheck, Baer,
Spirescu sunt nume de pionieri ai fotografiei citadine
bucurestene. Ca viziune, מnsa, מntre creatiile lor si
cele ale lui Nicolae Ionescu este aceeasi distanta ca
מntre o pictura academica si una impresionista. Desi
fotografiile lui Nicolae Ionescu sunt cunoscute, de
multi chiar foarte bine, viata acestui artist pare sa
nu fi preocupat pe nimeni. Un motiv מn plus pentru a-l
evoca מn paginile Magazinului istoric.

Nascut מn prima zi de noiembrie a anului 1903, Nicolae
Ionescu a urmat cursurile primare si gimnaziale la
scoala "Enachita Vacarescu", una dintre cele mai vechi
din Bucuresti, situata lגnga intersectia Caii Serban
Voda cu Bulevardul Neatגrnarii, astazi Marasesti. Deci
la doi pasi de Mitropolie si de Piata Unirii, locurile
pe care le va imortaliza mai tגrziu pe pelicula
fotografica. Invecinarea cu unele cartiere
negustoresti, ca Rahova, Radu-Voda si Vacaresti, sau,
cu cele rau famate, precum "Crucea de Piatra" si
"Flamגnzii", cu zonele industriale Filaret, unde se
afla uzina Wolf, si Lגnariei, cu Uzinele Lemaגtre si
fabricile de מncaltaminte, i-au revelat o tipologie
umana si cadre sociale extrem de variate.

Izbucnirea primului razboi mondial l-a מmpiedicat pe
elevul Nicolae Ionescu sa se מnscrie la liceu. In
timpul ocupatiei straine a fost obligat sa se
מntretina singur, angajגndu-se ucenic la tipografia
"Fortuna". In 1918 a ajuns zetar, sub מndrumarea lui
Dimitrie Demetrian, unul dintre specialistii eminenti,
care se perfectionase מn Germania si pe care מl evoca
astfel: "Ma lua la el acasa duminicile si, cu o
bunavointa de parinte, מmi punea la dispozitie
colectii de ani מntregi din reviste de specialitate
germane, franceze si, mai ales, elvetiene. Aceasta a
constituit baza, pe care am adunat apoi toate
celelalte cunostinte tehnice ale mele".

La sugestia maestrului a cautat noi locuri de munca.
In 1922, dupa o scurta sedere la tipografia "Minerva",
Nicolae Ionescu a fost angajat provizoriu la "Cultura
Nationala", o tipografie moderna, construita de
Aristide Blank pe Calea Serban-Voda. In acest fief
liberal i-a cunoscut pe Vasile Pגrvan, I.G. Duca, dr.
C. Angelescu, Eugen Lovinescu si altii, care
supravegheau personal tiparirea cartilor. Discutiile
avute cu acestia מl determina sa se מnscrie מn toamna
aceluiasi an, 1922, la Liceul "Sf. Sava", la cursurile
serale, pe care le-a absolvit מn doi ani. Totodata, a
מnvatat limba franceza si germana: "Aveam - מsi
amintea el - un manual german de fotografie si
fotografia era marea mea pasiune". In 1927 a fost
numit corector, iar dupa efectuarea stagiului militar
s-a מncadrat מn Serviciul Fotografic al Armatei
Regale, Fotografiaza intens Bucurestii iar, din "anul
1927 - relateaza el - מn fiecare vara am colindat tara
pentru a-i fotografia metodic cele mai reprezentative
colturi, adunגnd clisee pentru organizarea unui muzeu
de fotografii". Proiectul era מndraznet, entuziasmul
mare, dar lipseau fondurile necesare.

Obligat sa amגne construirea muzeului, se abandoneaza
cu totul fotografiei. "Progresele mari realizate מn
fotografie m-auz determinat sa ma ocup si de
cinematograf". Cel putin un "documentar" despre
Bucuresti, vizionat nu demult pe micul ecran, poarta,
dupa opinia noastra, amprenta de neconfundat a lui
Nicolae Ionescu.

In 1928 s-a casatorit. "Din banii nevestei mi-am
cumparat aparate perfectionate, mi-am instalat
laborator cu electricitate si alte מmbunatatiri". Doi
ani mai tגrziu pleaca מn Franta. "Am lucrat o vreme -
cam doua luni - la Lyon, la Uzinele Lumiטres, dar
mi-am dat seama ca-mi pierd timpul si am trecut la
Paris. Aici, printr-un compatriot, am fost prezentat
la Pathי Nathan. Angajat operator asistent, am fost
pus la diverse lucruri marunte מn asteptarea unor
misiuni mai importante. Dupa 4 luni, vazגnd acalmia
care domnea מn studio, m-am hotarגt sa ma מnapoiez מn
tara si sa ma consacru muzeului, al carui gגnd ma
muncea tot mai mult".

S-a angajat la Imprimeria Nationala "cu conditia ca 2
luni pe vara" sa-si vada de fotografiat. Existenta se
complicase enorm. "Atelierele lucrau מn doua echipe,
iar eu - povesteste Nicolae Ionescu - eram singurul
revizor si mai tot timpul eram obligat sa lucrez מn
doua echipe. Pe de alta parte, aveam nevoie de
material fotografic si trebuia sa lucrez fotografii
pentru librariile din oras, asa ca de multe ori ma
culcam pe la 3-4 dimineata, iar la 7 eram la servici!"
In plus, banii cגstigati erau reinvestiti מn material
fotografic, "pentru a grabi realizarea muzeului".

Cinci decenii mai tגrziu, doamna Constanta Ionescu,
rememora cu zגmbetul pe buze acei ani de eroism, cגnd
existenta sotului ei devenise aproape imperceptibila
pentru ea. In primavara anului 1937, Eugen Lovinescu,
numit la 23 ianuarie 1937 מn Consiliul de
administratie a Societatii "Adevarul", i-a propus
vechiul sau prieten functia de director tehnic.
Societatea era condusa de Emanoil Tatarescu, fratele
primului ministru. "In noul meu serviciu - מsi amintea
N. Ionescu - am avut de la מnceput mari dificultati
din cauza intrigilor si diverselor interese care se
ciocneau מn aceasta מntreprindere". Sperantele de
prosperitate aparute מn 1937 se vor materializa rapid.
In vara lui 1938 si-a construit o casa "pe terenul
mamei". Avea un salariu lunar de 11 000 lei (un ou
costa 1 leu). Va ramגne מn aceasta functie pגna מn
noiembrie 1940, cגnd a fost retrogradat de noua
conducere legionara. Motivul? "Intrucגt ai colaborat
cu jidanii, dumneata nu mai poti ocupa functia de
administrator si vei ramגne sa vezi numai de
Tiefdruck".

Pe timpul rebeliunii s-a opus din rasputeri si, din
fericire, cu succes, ideii unor subalterni evrei care,
מnfricosati de zvonuri, au intentionat sa incendieze
cladirea. Va ramגne מn functie de sef al sectiei
Tiefdruck pגna מn aprilie 1947. Prin aprilie 1945
pusese bazele unei edituri - Enciclopedia fotografica
- destul de rentabile pentru ca, מn sfגrsit, מn banii
obtinuti sa-si realizeze mult visatul muzeu
fotografic. In 1947 a constatat ca "munca la editura
s-a מncetinit. Pricepusem cam tגrziu ceea ce ar fi
trebuit sa מnteleg mai curגnd si am מnceput sa
lihideze editura".

Se instaura comunismul... Munca מl מndepartase de
pulsul zilei. Se recunoste מnvins. Visul muzeului,
pentru care מsi sacrificase cei mai frumosi ani ai
vietii, מn care investise si cel din urma leu, s-a
naruit. Artistul care obtinuse premiul al II-lea la
Expozitia O.N.T., organizata sub auspiciile "Lunii
Bucurestilor", are o licarire de speranta la finele
anului 1948, cגnd a fost numit profesor la "Scoala
tehnica de arte grafice" de pe strada Anton Pann: cel
putin demnitatea מi va fi salvata. S-a מnselat si de
data aceasta.

A trebuit sa se recunoasca iarasi מnvins, izgonit cu
sentinta de "mare mגncator de evrei". Legionarii מl
acuzasera de colaborationism cu evreii, comunistii מl
acuzau de antisemitism... Nu scapa de perchezitii,
confiscari, distrugeri de bunuri materiale, de anchete
si alte umilinte absurde. L-a salvat mai putin
"originea sanatoasa" - erau condamnati cu zecile de
mii si altii cu o origine la fel de sanatoasa - cגt
recunostinta unor evrei pe care pe care מi protejase
מn scurta existenta a statului national legionar.

Va lucra sporadic la diverse edituri si la revista
Flacara, iar מntre anii 1956-1962 ca fotograf la
Institutul de Istoria Artei. Dupa pensionare se va
מngriji sa transfere o parte din materialul fotografic
adunat pentru "Muzeul de fotografie al Romגniei", la
Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei, unde se
pastreaza si מn prezent.
(dbnet.ro)



__________________________________
#9059 (raspuns la: #9054) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sa vorbim despre CDB si nu numai - de Dinu Lazar la: 18/02/2004 01:10:19
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In scoala americana de fotografie comerciala, COST OF DOING BUSINESS este o notiune pe care ori o inveti si o aplici, ori mori adica dispari de pe piata.
Adunind toate costurile legate de practicarea meseriei de fotograf in ziua de azi ( aparate, obiective foto, accesorii, sisteme de iluminat, de masurat, fundaluri, computer(e), programe, accesorii, consumabile, taxe, impozite) si impartind aceste costuri la numarul de zile de lucru ( in cel mai fericit caz 2 pe saptamina sau 8 pe luna) se ajunge la costul exercitarii meseriei; nu am pus aici salariul sau beneficiul fotografului, care trebuie si el pus la socoteala.
In Romania, am facut un studiu de caz; sa zicem ca de miine cineva vrea sa se apuce de fotografie si cumpara in leasing pe 3 ani ce are nevoie; nu am pus masina, care e si ea absolut necesara pentru meserie; si nici costul inchirierii sau achizitiei unui studiou.
Acest viitor fotograf isi cumpara un aparat foto digital de 6 MP, trei obiective, o trusa de blituri de studio portabila, cu trei capete, un blit de reportaj, memorii si HD portabil, un computer performant, softurile necesare pentru prelucrarea imaginii si birou, consumabile, si angajaza o firma de contabilitate sa ii tina contabilitatea, si plateste taxele si asigurarile sociale pentru el; toate astea insumate sunt aproximativ 800 euro pe luna, si nu am pus salariul sau beneficiul lui (impozitabil) pe care daca il punem la un 500 euro brut (ca sa aiba in mina pe luna 200 si ceva de euroi, ceea ce e, sa recunoastem, o mizerie) ajungem la 1300 de euro (plus TVA) care trebuie sa vina de undeva ori omu` da faliment. Impartit la 8 zile de lucru inseamna 162 de euroi pe ziua de lucru, suma minima care sa acopere cheltuielile.
Mirarea mea e cum se fac totusi poze comerciale cu un dolar bucata, sau cum o firma de comunicatii cu sute de milioane de dolari beneficiu pe an are obraznicia de a trimite un email in care sa spuna ca isi reimprospateaza situl si are alocati 250$ pentru achizitia a 50 de fotografii???
Cum reusesc fotografii romani sa presteze fotografie pentru revistele ilustrate locale cu citiva zeci de dolari per editorial??
Cum se traieste din fotografie in Ro, care fotografie e un magnet care atrage atit de mult?
Ar fi o discutie interesanta.
Din pacate fotografii romani care traiesc din fotografie nu prea scriu si nici nu prea exista pe net la discutii, dar asta e alta poveste.
Cultura e boala grea in meseria asta, fie ca e cultura banilor ori a literelor.
#9883 (raspuns la: #9809) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La Mina A Doua - de LMC la: 07/09/2004 23:01:41
(la: Ce credeti ca am Gasit!?!?!?!)
De ani de zile am o placere deosebita sa merg pe la magazinele cu lucruri de mina a doua. Daca ma credeti sau nu, va spun ca mi-am gasit o multime de obiecte care oricine le-a vazut la mine sau minunat cit de frumoase sint. Ce-a mai recenta achizitie a fost o poseta de Louis Vuitton, fetele cred ca stiu despre ce vorbesc. Am dat $1.99 pe ea, dar valoarea ei este la sute de dolari. Nu mi-a venit sa cred ca cineva a putut sa doneze asa ceva (magazinul era o caritate) iar altii sa nu-i descopere valoarea. Oricum eu cum am vazut-o am si luat-o si nici din greseala nu am mai pus-o jos pentru ca am observat o femeie care imi tot dadea tircoale din momentul in care am descoperit poseta intr-un colt mai ascuns. Tot atunci am dat peste niste pantofi noi nouti, care nu au fost nici macar odata pusi in picioare, pantofi de Salvatore Ferragamo, fetele din nou cred ca stiu marca. Eu nu-mi cupar niciodata pantofi sau haine de la mina a doua, sint foarte paranoica la chestiile astea, dar mi-am dat seama ca nu au fost nici macar incercati pentru ca erau absolut intacti nici o zgirietura pe talpa de culoarea crem si lucioasa. Pantofi de marca asta nu-i gasesti decit numai la magazine super luxoase si binenteles te costa de la $250 (la reducere) in sus. Pe mine m-au costat $9. Va dati seama ca nu i-as fi luat daca nu-mi erau buni; i-am incercat pe loc si parca erau turnati, pe de-asupra si de o comoditate fenomenala.

Astea sint doar doua exemple mai recente dar daca ar trebui sa va spun despre fiecare obiect in parte care l-am descoperit nu as mai termina de scris.
Nichita costa 200 parai? - de Adrian Marchidann la: 26/10/2004 01:56:55
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
"Stimate domn, cu parere de rau, dar in conditiile in care o carte de poezie costa un salariu, ( vezi Nichita Stanescu - Poezii = 6 000 000 lei) ma cam indoiesc de multiplul de 100 la nr de carti ce ar putea fi cumparate."

Dar ce editie este asta care costa aproape 200 parai? Nici in America nu gasim carti de versuri OK asa de scumpe. Cred ca ati incurcat cifrele, ori este o editie de lux cum nu gaseati pe vremea Regretatului. Cred ca cine vrea neaparat sa-l citeasca pe Nichita gaseste si editii mai ieftine.
#26215 (raspuns la: #26086) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mindria si domnia costa - de carmen22 la: 10/01/2005 05:48:12
(la: Emigratia spala WC-urile (?))
totul costa, pe cealalta parte suma acopere neplacera. Fiecare om are pretul lui.
Cine e mai fericit: cine munceste ce vrea, su cine munceste pentru cit vrea?
model plan afaceri - de demelza la: 25/01/2005 07:07:48
(la: Cum se intocmeste un plan de afaceri?)
Tutorial pentru intocmirea unui plan de afaceri

Planul de afaceri - cuprins
Ce contine un plan de afaceri? Iata o intrebare necesara, dar pe care intreprinzatorii mici si mijlocii o pun foarte rar. Cuprinsul unui plan de afaceri este compus din patru sectiuni distincte: 1) descrierea afacerii, 2) planul de marketing, 3) planul managerial, 4) planul de management financiar. Anexele planului de afaceri trebuie sa contina un rezumat al afacerii, documentele anexe si predictiile financiare.
Descrierea afacerii
In aceasta sectiune trebuie sa faci o descriere detaliata a afacerii tale. O intrebare care merita pusa este: ce afacere am eu? Cand raspunzi la aceasta intrebare, nu uita sa incluzi produsul, piata si serviciile, dar si o descriere clara a ceea ce face afacerea ta unica (unique selling point). E bine de stiut totusi ca, pe masura ce vei dezvolta planul de afaceri, probabil va trebui sa modifici sau sa transformi intrebarile initiale.
Sectiunea dedicata descrierii afacerii este impartita in trei subdiviziuni. Prima dintre ele este descrierea propriu-zisa a afacerii, cea de-a doua descrie produsul sau servicul pe care ai de gand sa-l oferi, iar cea de-a treia descrie localizarea afacerii tale si de ce aceasta este necesara.
A. Descrierea afacerii
· Forma legala a afacerii: proprietate, parteneriat, corporatie. Licentele si permisele de care ai nevoie;
· Tipul afacerii: comert, productie, serviciu;
· Ce este produsul sau serviciul tau;
· Precizeaza daca este o afacere noua, independenta, o achizitie, o extindere, o franciza;
· De ce va fi profitabila afacerea ta? Care sunt oportunitatile de dezvoltare? Va influenta franciza ritmul de crestere?
· Cand va fi lansata propriu-zis afacerea (ziua, ora);
· Ce ai aflat despre tipul de afacere in care te lansezi din surse externe (distribuitori, bancheri, publicatii de specialitate, etc.)
Coperta include numele, adresa, numerele de telefon si numele tuturor actionarilor. Nu uita sa evidentiezi aspectul de unicitate (unique selling point) al afacerii tale, de ce si in ce fel va atrage consumatorii. Pune in valoare orice idee sau caracteristica noua care ar putea sa iti mareasca sansele de succes.
Descrierea afacerii trebuie sa evidentieze clar scopurile si obiectivele afacerii si sa arate de ce esti sau vrei sa fii in aceasta afacere.
Produsul/serviciul
Incearca sa prezinti beneficiile produsului sau serviciului oferit de tine din perspectiva consumatorului. Un antreprenor de succes stie ce vrea consumatorul sau cel putin are o idee despre asteptarile sale. Acest tip de anticipare ajuta foarte mult la atingerea satisfactiei clientului si la formarea loialitatii acestuia, si in mod sigur este o strategie buna de a depasi concurenta sau chiar de a o inlatura.
Descrie:
· Ceea ce vinzi;
· Ce beneficii aduce consumatorului;
· Ce produse sunt cerute si daca ele vor garanta vanzari constante;
· Ce aduce diferit produsul sau serviciul oferit de tine.
Locatia
Succesul sau esecul afacerii tale depinde foarte mult de locatia ei. Trebuie sa fii aproape de consumatori: acestia sa aiba simtul accesibilitatii si al sigurantei. Ia in considerare urmatoarele intrebari atunci cand scrii aceasta sectiune:
· Care sunt nevoile locatiei?
· De cat spatiu ai nevoie?
· De ce sunt de dorit zona si cladirea respectiva?
· Este usor accesibila? Se afla într-o zona cu transport in comun? Iluminarea stradala este adecvata?
· Exista segmente de piata sau demografice de interes?
Planul de marketing
Marketingul joaca un rol vital in investitiile de succes. Cat de bine faci marketingul pentru produsul tau va determina succesul afacerii. Elementul cheie al unui plan de marketing de succes este buna cunoastere a nevoilor, dorintelor si asteptarilor clientilor. Identificind acesti factori, poti realiza o strategie de marketing care iti va permite sa trezesti si sa satisfaci nevoile clientilor tai. Identifica-ti clientii in functie de varsta, sex, venit, nivel educational, rezidenta. La inceput, concentreaza-te asupra acelor clienti care aproape sigur se vor indrepta spre produsul tau. O data cu extinderea numarului de clienti, va trebui sa modifici si planul de marketing, pentru a-i include si pe ceilalati.

Construieste planul de afaceri raspunzind la urmatoarele intrebari:
· Cine sunt clientii tai? Defineste-ti piata vizata.
· Piata pe care vei intra este in crestere? Constanta? In declin?
· Poate fi extinsa piata?
· Cum iti vei atrage, mentine si creste cota de piata?
· Care este politica de preturi?
Concurenta
Competitia este un mod de viata. Suntem intr-o continua competitie pentru joburi, promovari, burse, in sport si, practic, in fiecare aspect al vietii. Natiunile sunt in competitie pentru a castiga consumatorul de pe piata mondiala; la fel si proprietarii de intreprinderi mici si mijlocii. Mediul de afaceri este un mediu volatil si inalt competitiv, de aceea pentru a avea succes, trebuie sa iti cunosti foarte bine concurenta.
· Care sunt primii tai cinci concurenti?
· Cine sunt concurentii tai indirecti?
· Cum sunt afacerile lor: constante, in crestere, in declin?
· Ce ai aflat din activitatile lor? Din publicitatea pe care si-o fac?
· Care sunt punctele lor tari si cele slabe?
· Prin ce difera produsul tau de al lor?
Monitorizeaza-ti competitorii. Pastreaza dosare separate pentru fiecare in parte: reclame, materiale promotionale, politica de preturi. Studiaza sloganele lor. Sunt scurte, descriptive, atragatoare? Facand toate acestea te va ajuta sa iti cunosti mai bine concurentii.
Politica de pret si vanzari
Politica de pret este o alta tehnica de marketing care te ajuta sa fi competitiv pe piata. Studiaza politica de pret a concurentilor tai si vei stii daca preturile tale se incadreaza in aceasi linie cu a concurentilor din zona ta de piata si daca ei sunt la curent cu uzantele industriei.
Cateva din strategiile de pret sunt:
· costurile si preturile la vanzarea en-detail;
· pozitia competitiva;
· preturi sub cele ale concurentei;
· preturi peste cele ale concurentei;
· preturi aliniate;
· preturi multiple;
· costurile si preturile serviciilor (doar pentru afacerile cu servicii);
· componenta serviciului
· costurile materiale;
· costurile de productie;
· costurile de regie.
Cheia succesului este sa ai o strategie bine planificata, sa-ti stabilesti politica si sa monitorizezi constant costurile preturilor si operatiilor pentru a-ti asigura profitul.
Publicitatea si relatiile publice
Felul in care iti promovezi bunurile si serviciile poate duce la ridicarea sau la distrugerea afacerii tale. Avand produse sau servicii bune fara a le promova este ca si cand nu ai avea nici un fel de afacere. Multi antreprenori lucreaza sub influenta ideii gresite ca afacerea se promoveaza de la sine si directioneaza banii care ar trebui folositi pentru publicitate si promovare in alte arii de activitate.
Publicitatea si promovarea constituie linia vietii pentru o afacere si trebuie tratate ca atare.
Sa creezi unui plan care sa utilizeze publicitatea si networkingul (retele electronice de lucru, liste de discutii prin e-mail) inseamna sa-ti promovezi afacerea. Dezvolta un text scurt si descriptiv care sa identifice clar marfurile si serviciile tale, localizarea si preturile.
Planul managerial
Conducera unei afaceri cere mai mult decat dorinta de a fi propriul tau sef. Necesita dedicatie, perseverenta, abilitatea de a lua decizii si abilitatea de a te descurca atat cu angajatii cat si cu finantele. Planul managerial (alaturi de planul de management financiar si planul de marketing) pune bazele succesului pentru afacerea ta.
La fel ca si mijloacele fixe si echipamentele, oamenii sunt resurse - ei sunt cel mai important bun al unei afaceri. Vei descoperi ca angajatii si echipa ta joaca un rol important in toate operatiile afacerii tale. In mod consecvent, este obligatoriu sa stii care sunt calitatile pe care le ai si cele pe care nu le ai, de vreme ce va trebui sa angajezi personal pentru a suplini lipsurile tale. De asemenea, este obligatoriu ca tu sa stii cum sa-ti conduci si sa-ti tratezi angajatii. Integreaza-i in echipa. Tine-i la curent cu schimbarile si cere-le mereu parerea despre acestea.
Angajatii au adesea idei excelente care pot duce la acoperirea unor noi segmente de piata, la perfectionari ale produselor si serviciilor deja existente sau la noi linii de produse si servicii care pot sa imbunatateasca laturile mai putin competitive.
Planul tau managerial trebuie sa raspunda la anumite intrebari, cum ar fi:
· Cum te ajuta experienta ta antreprenoriala in noua afacere?
· Care iti sunt slabiciunile si cum poti sa le compensezi?
· Cine va face parte din echipa manageriala?
· Care sunt punctele tari si cele slabe ale echipei manageriale?
· Care sunt indatoririle acesteia?
· Sunt bine definite aceste indatoriri?
· Va functiona aceasta asistenta?
· Care este necesarul curent de personal?
· Care sunt planurile tale pentru angajarea si instruirea personalului?
· Ce salarii, beneficii, concedii vei oferi?
· Ce beneficii, in cazul in care exista, iti poti permite in acest moment?

Planul de management financiar
Managementul financiar solid este una dintre cele mai bune cai pentru ca afacerea ta sa ramana profitabila si solvabila. Fiecare pas facut cu succes in lumea afacerilor depinde de cat de bine vei putea conduce afacerea din punct de vedere financiar. In fiecare an mii de afaceri cu un potential ridicat de succes dau faliment din cauza managementului financiar prost.
Ca proprietar al unei afaceri, va trebui sa identifici si sa implementezi politici care sa conduca si sa asigure indeplinirea obligatiilor financiare ce-ti revin. Pentru a-ti conduce finantele cat mai bine, planifica-ti un buget realist prin determinarea sumei de bani care iti este necesara pentru deschiderea afacerii (costurile de start) si a sumei necesare pentru a o pastra (costuri de operare). Primul pas pentru crearea unui plan financiar il constituie dezvoltarea bugetului de start. Bugetul de start include acele costuri care sunt necesare o singura data, cum ar fi echipamentele, depozitele utilitatilor, etc.
Bugetul de start trebuie sa acopere urmatoarele cheltuieli:
· Personal (costuri de angajare),
· Taxe legale si profesionale,
· Licente si permise,
· Echipament,
· Asigurari,
· Aprovizionare,
· Publicitate si promovare,
· Salarii si prime,
· Contabilitate,
· Venituri,
· Utilitati,
· Cheltuieli neprevazute.
Un buget operational este pregatit in momentul in care esti cu adevarat gata sa-ti incepi afacerea. Bugetul operational va reflecta prioritatile de cheltuire a banilor, costurile la care te astepti si cum esti pregatit sa faci fata acestor cheltuieli. Bugetul operational trebuie sa includa de asemenea si banii care vor acoperi primele trei sau sase luni de operare. El trebuie sa permita urmatoarele cheltuieli:
· Personal,
· Asigurari,
· Chirie,
· Depreciere,
· Plata imprumuturilor,
· Publicitate si promovare,
· Contabilitate,
· Cheltuieli neprevazute,
· Salarii si prime,
· Utilitati,
· Datorii / subscriptii / onorarii,
· Taxe,
· Reparatii.

Sectiunea financiara a planului tau de afaceri trebuie sa cuprinda toate cererile de imprumut pe care le-ai facut, lista cu echipamente si provizii, balanta contabila, analiza financiara, proiectia veniturilor reale (profitul si pierderile prevazute) si cash-flow-ul. Declaratia de venit si previzionare de numerar trebuie sa includa o previziune pe trei ani, detaliata pe luni pentru primul an si pe trimestre pentru urmatorii doi ani.
Sistemul de contabilitate si sistemul de control al inventarului pe care le vei folosi sunt incluse de obicei tot in aceasta sectiune a planului de afaceri. Chiar daca iti dezvolti singur sistemele de inventar si de contabilitate, consulta un specialist in finante, pentru a intelege fiecare segment si operarea acestora. Un specialist in finante te poate asista la dezvoltarea acestei parti a planului de afaceri.
Intrebarile pe care trebuie sa le iei in considerare sunt:
· Ce tip de sistem de contabilitate vei folosi?
· Ce scopuri de vanzari si profituri iti doresti in urmatorul an?
· Ce proiectii financiare va trebui sa incluzi in planul tau de afaceri?
· Ce sistem de inventar vei folosi?
Planul tau trebuie sa includa explicatia fiecarui proiect in parte. Cu exceptia cazului in care esti familiarizat cu termenii financiari, cauta ajutor pentru realizarea cash flow-lui, a declaratiei de venit si a balantei. Scopul tau nu este sa devii un expert in finante, ci sa intelegi instrumentele financiare destul de bine pentru a le face folositoare. Contabilul sau specialistul tau in finante te poate ajuta sa-ti atingi scopul.

Anexe
Concepe si redacteaza un rezumat scurt si concis al afacerii tale, anezeaza documentele oficiale, datele de identificare, predictiile financiare si planul tau de afaceri e bun de prezentat finantatorilor.
cost lentile - de (anonim) la: 09/02/2005 11:42:12
(la: Lentile de contact..frima sau medical?)
saptamina trecuta am dat 2.300.000 lei pe lentile cu drioptia -3.5 si le pot purta doar 6 luni apoi dau alti bani (depinde cit se scumpesc) ; in plus ma costa solutiile.
#35748 (raspuns la: #33237) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
costa ... afurisit de mult suflet. - de wild wind la: 18/02/2005 17:29:11
(la: cat mai costa o iubire)
Sentimente uitate... amintiri uitate...
Te uiti in jurul tau .. si parca singurul fara rost esti tu...
Incerci sa-ti numeri greselile... dar te gandesti ca ai fi prea subiectiv...
Si ce daca... ai gresit... si ea a gresit...

Si ai sperat atat de mult de la toata viata ta...
Si te gandesti la toate cate le-ati fi putut face impreuna... asa ca in vremurile vechi.

Ce mai contreaza ca te costa 7.000 de km distanta de familie de prieteni si de tot ce iti era familiar...
Ce mai conteaza ca te-a mintit... ca te-a lasat sa speri...
Ce mai conteaza ca alta va fi in locul tau...
Ce mai conteaza ca vrea sa-ti fie prieten....
Te-a costat suflet... mult suflet...
Te-a costat 11 ani de iubire ... irosita
Costa, dar si mai mult costa sa n-o ai... - de camyb1981 la: 21/02/2005 10:35:16
(la: cat mai costa o iubire)
Nu cred ca s-a nascut inca persoana care sa traiasca o iubire fara nici un regret, fara sa simta ca a pierdut ceva atunci cind se termina (ma rog, cind inceteaza relatia, pentru ca sentimentul se ghemuieste in sufletul tau si ramine acolo mititel si cuminte, pina ti-l stirneste iar cineva).

Intr-adevar, si cistigi foarte mult, e un mare noroc c-ai intilnit o iubire, numai ca asa sintem noi construiti sa uitam mai repede lucrurile bune care vin din asta ...

Iubirea costa timp, rabdare, nervi, incredere, curaj si multe altele, dar daca n-o ai te costa ca n-ai trait. unde inclina balanta?



"Opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte nu e nici iubire , si totusi te rog: opreste, Doamne, ceasornicul cu care ne masori destramarea."
Cat costa ? - de RR la: 22/02/2005 10:54:08
(la: cat mai costa o iubire)
Cat costa sa iesi din casa ?E doar rutina ?Cat costa sa-ti implinesti o pacere?Uneori enorm.Cat costa iubirea?Nu stiu,dar stiu ce inseamna sa nu o ai sau sa nu o percepi,cu toate ca cei apropiati cred ca-ti ofera tot prinosul sufletului lor . Fara iubire iti sunt picioarele grele , pasii nesiguri , inima grea...Ce ramane apoi?Raman o mie de ganduri frumoase , o mie de tersariri , o mie de zambete...
te costa o avere si nimic - de veronesse la: 22/02/2005 14:04:56
(la: cat mai costa o iubire)
te costa mult d tot sa iubesti t costa multe clipe (pe care nu le-ai fi putut trai in nici un alt fel mai bine), t costa lacrimi (pe care nu le-ai fi putut varsa in nici un alt fel cu mai mult folos), t costa rabdare (pe care nu o poti investi in altceva, mai benefic), t costa p tine insuti (t consumi, t cunosti, te dezvolti, o iei d la capat)... costul iubirii: sentimentul in sine? ce pierzi cand nu mai iubesti si nu mai esti iubit? pierzi o parte din tine sau tu, pe de-a-ntregul, caci atunci cand iubesti t daruiesti fara sa ceri nimic in schimb... cand esti iubit primesti insutit. apropo, credeti ca iubirea tine de acea poezie romantica in care visezi si esti iubit? pt fiecare iubirea are diferite defintii.. sa definesti ceva abstract care e in tine, in jurul tau, care t inalta si t doboara, care t imbratiseaza si t raneste... aclasi paradox al iubirii... oricum, pt acele putine clipe in care iubirea t face fericit, merita sa platesti orice poate chiar si pe tine.. oricum totu tine d iluzie, aiurea, unde-i iubirea adevarata?
Cat mai costa o iubire - nimeni - de dianet la: 23/02/2005 08:25:35
(la: cat mai costa o iubire)
Vreau sa inteleg si eu un lucru. Nu e prima data, si probabil nici ultima, cand aud sau citesc ceva de genul acesta. Poate sunt doar ceva mai grea de cap. Iubirea costa? Iubirea se cumpara si se vinde? Iubirea e o marfa? Nu inteleg de ce optica generala asupra iubirii este exclusiv economie de piata, ceva de genul "freaca-ma pe spate, ca sa te frec si eu pe spate". Sau poate mentalitatea de comert cu orice e la moda. Insa nu am cum sa alatur cei doi termeni (comert si iubire; sau comert cu iubire), pentru ca sunt incompatibili. Sau cum zicea nenea Antoine de Saint-Exupery (citat aproximativ): "Prietenii se gasesc foarte greu in ziua de azi. Pentru ca oamenii s-au obisnuit sa cumpere lucruri de-a gata de la pravalie. Si inca nu s-au inventat pravaliile de prieteni.". Si eu cred ca cele de mai sus sunt foarte valabile si in iubire. Pana la urma, ce costa? Iubirea? Sau posesivitatea, confundabila foarte tare cu egoismul (dorinta de a primi raspuns la sentimentele tale)? Acelasi Exupery mai spunea: "Iubirea se ofera, fara a astepta nimic in schimb. Si este bunul cel mai de pret, deoarece nu poate fi furat. Cine ar vrea sa fure ceea ce oferi de bunavoie?".
Deci, va rog sa ma lamuriti: cum ramane? Iubirea e o marfa de vandut/cumparat sau nu?
E adevarat - de Grettel la: 10/03/2005 18:30:32
(la: pretzul halelii in romania)
Sa stii ca e adevarat. Preturile la cam toata produsele sunt mai mari decat in tarile "civilizate", ca si cum bunurile vitale sunt inca obitecte de contrabanda... serioas. Eu imi permit sa mananc echilibrat: fructe, pui, peste, legume proaspete samd. Ma costa, ca femeie (cu regimuri, diete, cate putin, fara dulciuri, fara alcol, fara sucuri fabricate) 1.500.000 la 2 saptamani. Daca vine cineva in vizita, insa, si vreaus a ofer un pranz sau o cina, cu fel principal, desert, si un vin bun, mai cheltui 1.000.000, depinde de pretentii. In orice caz, e clar ca mancarea e mult mai scumpa decat in Germania, am vazut-o pe pielea mea.
Sora-mea imi povestea ca in malaeya, chiar in Kuala Lumpur, cu 50 USD umple un cos de cumparaturi (cu produse de igiena cu tot) pentru 2 saptamani pentru 2 persoane. E adevarat, tinere fete, dar orisicat...
Da, e foarte scumpa Romania. Si proasta.
Asta pentru ca prosdusele se importa in mare parte, iar daca produsele finite nu se importa, in orice caz, materiile prime se importa.
Ca sa cumperi mai ieftin, poti sa te aprovizionezi din piete, insa caltatea lasa considerabilde dorit, ah, asta daca nu cumperi din Dorobanitlor sau Primvaerii, unde preturile sunt.... astronomice.
Cost of doing business - de Dinu Lazar la: 15/04/2005 09:02:03
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Fotografia digitala se face azi cu ajutorul unui computer; un computer cu componente bune, acceptabil pentru imagine, fara monitor, e pe la 2000$; monitorul, cel putin 500$, fie el CRT de calitate sau LCD bunicel; avem deci 2500 partea hardware; mai punem 200$ accesorii diverse, 2700; programele, minim Photoshop, Microsoft Office, Windows XP, cam 1600$. Deci softul si hardul, pe la 4300 $.
Un aparat digital nu de foarte amator e cam 1500$; obiectivele, cel putin 2000$; blit, trepied, memorii, inca 1000$; avem 4500$ pentru o trusa mica.
Total investitii, 8800$; punem 9000$ ca sa rotunjim.
Sa spunem ca nu avem banii astia; facem leasing la banca.
Bancile obisnuite practic adauga cel putin 50% dobinzi, si tot felul de taxe; avem deci cam 13.500$ de dat inapoi.Cel putin.

Vorbim deci aici de un singur computer cu softuri licentiate si un aparat digital cu dotarea minimala.

Viata acestor scule si a acestei investitii este de cam 3 ani maximum, sau cam 50.000 de imagini.

Tei ani inseamna 144 saptamini; numai pentru a amortiza investitia, trebuie cistigat cel putin 93$ pe saptamina; suma trebuie dublata, daca se platesc toate taxele si impozitele aferente.

Deci cine nu poate sa puna de o parte din cistigurile obtinute cel putin 200$ pe saptamina numai pentru aparate, fura; nu plateste taxe si impozite, nu are programe licentiate, impiedica dezvolatarea unei atmosfere concurentiale sanatoase, impiedica sa traiasca pe aia care ar vrea sa fie cinstiti si sa traiasca din fotografie platind taxele si cele necesare pentru a fi in legalitate.

Acceptarea unor plati de citiva centi sau citiva $ pentru o imagine si practicarea unor preturi de zece ori mai mici ca in Uniunea Europeana pentru ciubucurile foto, in conditiile cind la noi un aparat costa de 2 ori mai mult in prezent ca in orice stat din UE, spune totul despre ce se intimpla in fotografia romaneasca in prezent.

Ciubucul e ca buruiana care a distrus planta sanatoasa, adica meseria ca meserie.

Gresesc pe undeva in rationamentul de mai sus si nu imi dau seama?

A, da, am uitat sa pun TVA si accizele vamale de 36% ( adica 30% la obiect si 6% la TVA)
#43717 (raspuns la: #43520) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
placerile costa - de RSI la: 24/05/2005 23:05:28
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
si calitatea costa...
==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
#50999 (raspuns la: #50997) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oricum costa f. mult! In Ro s - de gigi2005 la: 27/05/2005 17:54:18
(la: Trancaneala Aristocrata "3")
Oricum costa f. mult! In Ro se construieste cam la 1200 $/mp (1 Sqf=0,093 mp) incluzand pretul terenului!
#51816 (raspuns la: #51811) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Raspunsuri la comentarii - de Danila Prepeleac Jr la: 23/06/2005 23:27:55
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
Dragi comentatori care puneti intrebari. Va rog sa cititi cu mare atentie comentariile inainte de a pune intrebari. Eu le citesc pe toate de 2-3 ori sa inteleg ce a vrut sa spuna comentatorul si apoi dau un raspuns sau spun ca “acolo nu mi-e clar, vreau explicatii”.


Nu am negat ca in Canada sunt si exemple fericite, cum si in Romania sunt multi milionari in dolari care nici nu te-ar baga in seama daca le-ai spune ca in RO sunt probleme. Situatia aici a devenit mai “delicata” in ultimii 10 ani cind au inceput sa apara si “propuneri indecente” in parlamentul Canadian, ca aceea ca emigrantii sa stea 5 ani in afara oraselor. In Toronto Star din 16 martie 2001 se vorbeste despre polarizarea averii in CAN. 10% din populatie detine o avere medie de 703.500 dolari pe familie, iar alti 10% din populatie (aprox 3.000.000 locuitori) au o avere de MINUS 2.100 dolari pe familie (ginditi-va ca aceasta este o medie!). Altfel spus, jumatate din canadieni detin 94% din valoarea averilor din Canada iar ceilalti 15.000.000 locuitori se bat pe restul de 6%. In categoria saraca se incadreaza grosul-grosului emigrantilor. Ca sa fii REALIZAT dupa normele Canadei trebuie sa ai o avere de 703.500 dolari fara datorii. Adica SA FII IN PRIMII 10%.


Categoriile de emigranti la care fac referire sunt cei recent veniti sau cei care sunt pe cale de a veni. Cico a remarcat acest lucru. Nu mi-am propus sa discut despre emigratia de la “pasopt incoa”. Doctorii la care am facut referire sunt veniti dinainte de “89 in CAN si doream sa fie un exemplu nu de reusita ci de profesionalism printre emigranti veniti si din Africa sau alt-undeva.


Pe scrisoarea care vine acum de la ambasada canadiana se zice:
Paragraf 1: We are pleased to inform you that your emigrant visa is ready for issuance.
Paragraf 2: In order to collect your visa......you must present proof of 20.000 CA dollars PLUS air fare.
Urmeaza alte 4 paragrafe cu bla, bla,bla si surpriza la paragraful urmator:
When you arrive at the Port of Entry to Canada you must have ready for examination: ....... proof of funds (trebuie sa pui in fata ofiterului de emigrare bani sau cecuri de calatorie, altfel nu intri in Canada). Am auzit ca daca te simti pe cai mari poti sa negociezi suma la interviu, dar sa-l vad eu pe cel care spune la interviu “eu nu plec in Canada daca imi cereti sa am mai mult de 10.000 de dolari!!”


Taxele! Stiti vorba care circula aici, “Cu bani poti sa scapi de orice, cu exceptia a doua lucruri: taxe si moarte”. Aici trebuie sa repet explicatia cu misspresentation, urmarita pe un canal Tv canadian. Acolo se spunea sa nu fim naivi! Statisticile oficiale mascheaza multe categorii de taxe. Se spune ca in Arizona si Florida nu sunt taxe. Nu cunosc situatia la fata locului dar lansez citeva intrebari. Chiar nu se plateste taxa pe proprietate sau la bunurile cumparate? Cit este taxa pe cistigul de capital investit la bursa? Dar pe dividende? Dar pe dobinda de la banci? Dar taxele scolare? Sunt doar citeva care mi-au venit in minte, pentru ca in CAN sunt darimatoare.
Pentru o casa de aprox. 240 mp, intr-un oras de 150.000 de locuitori, oras fara industrie in sensul traditional, s-a platit o taxa de 4880 dolari pe anul 2004. In Toronto taxele sunt mult mai mari. La o asemenea casa media intretinerii pe luna este in jur de 600 dolari pe luna (7200 dolari pe an). Chiar daca este aproape cel mai sudic teritoriu al CAN, aici iarna este lunga si vara racoroasa. Sunt dese situatiile cind in august trebuie sa dai drumul la caldura. Nu mai zic de cei care au copii mici. Rata lunara la o asemenea casa costa intre 2000 si 3000 dolari plus taxele. La tot ce cumperi se adauga taxa provinciala si taxa federala pe care nu le mai vezi inapoi. La fel pentru apa, gaze, lumina, telefon, internet, masina, etc. Ratele pentru masina se situeaza intre 150 si 400 dolari pe luna (o medie de 4000 dolari pe an, plus taxele, vreo 4 categorii). Asigurarea la masina pentru noii veniti costa intre 4000 si 6000 dolari pe an plus taxe nedeductibile. Din taxa de la casa numai o parte are greutate la calcularea taxei pe venit iar asigurarea auto este considerata cheltuiala personala nedeductibila. Nu mai pun mincarea, imbracamintea, concediul, taxele scolare, toate cu taxele de rigoare aplicate. Lista taxelor “marunte” este mult mai mare.
In final vine fiscul canadian (Canada Revenue) ia suma pe care ai cistigat-o intr-un an fara sa tina cont de cheltuielile si “micile” taxe platite, cu unele exceptii amintite, si iti trinteste o noua taxa federala pe care o trimbiteaza si in statstici, pentru ametit ...tz, tz, tz.


Ce sa spun despre denumirile ciudate precum “Walking Clinic”? Canadienii vor sa fie cit mai originali si daca se poate cit mai diferiti de americani. In reclame, de la bere pina la scobitori, aproape ca nu lipseste “I AM CANADIAN”! Au si ei fix-urile lor.


Intrebarea cu Caritasul m-a blocat. Va rog frumos sa mai cititi odata comentariul. Este vorba despre isteria generala pentru emigrare comparata cu cea din cazul Caritasului cind se intimpla cam acelasi lucru (manipulatori de imagine, legende, etc.). Ca doar pentru bani emigreaza oamenii au spus cei “realizati”.
#56377 (raspuns la: #56376) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destainuiri - de Danila Prepeleac Jr la: 24/06/2005 21:41:37
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
Multumesc pentru corectare la “Walking Clinic”. Asa aflu si eu daca cineva traieste cu adevarat in Can sau numai mimeaza. D’aia am pus si in ghilimele. Daca mai cititi si alte “snoave” scrise de mine o sa vedeti ca am pus chiar intrebarea: “Cum se zice corect, propasit sau pripasit? Ofer recompensa. Astept provincia”. Va rog, nu mi-o luati in nume de rau, dar asta-i stilul.


Corect ar fi fost “Asigurarea la masina pentru noii veniti costa intre 4000 si 6000 dolari pe an, nedeductibili, plus taxe nedeductibile”. Multumesc pentru atentionare.


Iar am fost inteles gresit! Am spus AVERE de 703.500 dolari fara datorii. NU SALARIU pe an!!! Adica are omul, in Toronto, o casa de 480.000 dolari (la acest pret nu prea mai gasesti una noua detasata), doua masini insumind 60.000 dolari, mobila de inca 40.000 dolari. TOATE sunt PLATITE si in PLUS are 120.000 dolari bani gheata la banca sau investiti. Acesta este omul clasat in primii 10% dintre canadieni. Daca ai toate acestea dar mai ai de platit 10.000 dolari rate, nu te mai incadrezi in aceasta categorie. Intri la categoria “modesta care promite”.
Acum, daca cineva are toate aceste bunuri si bani, plus un salariu decent, dar mai are de platit rate timp de vreo 10 ani atunci intra la categoria “pericol de faliment”. Pentru o asemenea casa platita in rate pe 10-25 ani vei scoate din buzunar intre 1.000.000 si 1.400.000 dolari pina la achitare (la orice banca gasiti pe site un calculator de mortgage). Acum va dati seama de ce am spus ca pentru un medic particular care si-a deschis cabinet cu imprumut de 1.000.000 dolari si scoate numai 200.000 dolari pe an este un om aproape pierdut. Daca imprumutul este pe mai mult de 10 ani va scoate din buzunar peste 2.000.000 sa-si achite datoria.
Pentru “ca-ca” majoritatea celor care au venit aici am renuntat la pasiunea vietii mele (nu am vrut sa jertfesc pe altarul Candei 8-10 ani) si am facut un curs de servicii financiare (platit bine - cursul) cu care licenta am dreptul sa bat cimpii-le prin Ontario dupa clienti. In acest domeniu nu prea exista concurenta din partea emigratiei. Toti pornesc de la zero. Acum va dati seama de unde stiu asa de multe despre “REALIZAREA in Canada”?
Am mai spus-o (sectiunea business/ Se poate face un milion la modul cinstit?) si o repet, pe aici, pe continentul Nord-american, lumea este mai saraca decit pare. Proprietarii de case nu depasesc 50% din populatie, spre deosebire de Romania unde procentul bate la 90%. Din cei 50% numai o mica-mica parte nu au datorii. In Canada anul trcut nu prea s-au facut economii pentru ca economia schioapata, iar in unele provincii ECONOMIILE POPULATIEI au fost NEGATIVE cu mai multe procente. Ajutor social nu primesti daca ai o darapanatura de casa (cei mai virstnici) sau numai o masina noua. Vinzi ce ai, declari ca esti falit, si apoi poate AI SANSE sa primesti ajutorul. Numarul de familii care traiesc pe strada in Toronto este intre 10.000 si 40.000 (cifra este tinuta cam secreta, mai transpira cite ceva la demonstratiile din fata primariei Toronto). In Canada sunt zone agricole sau teritorii inghetate unde venitul este SUB 250 DOLARI PE AN!!! Daca nu ar fi nu s-ar specifica la categoria venituri ca aceste venituri nu se impoziteaza. Ar fi culmea taxelor.
Deci, avind acea avere de 700.000 dolari si situindu-te in primii 10% privesti lumea cu alti ochi. Iti poti permite sa faci SPORT prin intermediul unui job de 10-15 ore pe saptamina care necesita si un efort fizic (pui marfa pe rafturi la un supermarchet, tai iarba, cureti zapada – din abundenta in CA, etc.) Iti mentii forma fizica si esti si platit, ai asigurare la medicamente, dentara, etc. Iti pierzi slujba, ti se rupe... Si acum marele pont: pentru venitul astfel realizat pe an (15.000-20.000), taxele la Canada Revenue sunt ZERO. Chiar ti se returneaza o parte din taxele platite la casa plus impozitul pe salariu.
Iata un adevarat REALIZAT FINANCIAR. Are CINCI ZILE LIBERE pe saptamina. Cum “ban la ban trage” respectivul nu sta degeaba sau se duce numaila golf ci isi urmareste investitiile la bursa, dobinzile la diferite forme de “valuta”, studiaza piata si devine un adevarat financiar. Puteti gasi asemenea exemple cu toate detaliile in sectiunile Business ale ziarelor The Globe And Mail, Toronto Star, National Post, etc. Iata ca adevaratii realizati financiar nu mai au nevoie sa munceasca pe bani multi caci i-ar da inpoi la Canada Revenue!
Sa nu uitam ca reteta fericirii pe termen lung nu necesita sa fi milionar: daca vrei sa fi fericit o zi taie un porc, pentru o saptamina cumpara un computer nou, pentru un an insoara-te, iar daca vrei sa fi fericit o viata construieste-ti o gradina. Eu vreau sa refac parcul distrus de comunisti in localitatea natala (erau copaci cu peste 1,5m diametru – generatiile urmatoare poate au sansa sa-i revada) si sa ecologizez riul unde ne scaldam cind eram in scoala generala (a fost poluat de o ferma de porci, acum desfiintata). Iata ca ati aflat si target-ul meu! De ce nu plec inca? Dupa cum am mai spus “astept sa vad cum este vara adevarata in CAN”(?!) si mai imi trebuiesc ceva bani pentru target-ul meu. In plus mai trebuie sa apara accesul la internet de viteza direct prin satelit, acolo, in RO.
#56606 (raspuns la: #56602) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Foto de presa .ro - de Dinu Lazar la: 13/09/2005 10:22:10
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Am mai spus asta pe aici; asa cum merge treaba in domeniul imaginii de presa, e cea mai proasta solutie din cite se pot imagina, fotograful sclav sau angajat la redactie.
O timpenie.
Adica sunt niste trusturi de presa cu venituri mari si cheltuieli mici si multe cu beneficii de nu mai stiu shmecheshefii ce gipane si ce viloaie si ce shalupe sa isi mai ia si fotograful e de regula un neica nimeni din personalul redactiei, un nea pingpong, il vezi la conferinte si lansari si vizite oficiale dar pozele realizate cu acele ocazii nu apar niciodata.
De fotoreportaje bubuitoare nici nu poate fi vorba.
Faza cu fotograful angajat la redatie e cea mai nefericita solutie.
Ideal ar fi sa existe desigur si niste apropiati ai redatiei, eventual angajati, care sa faca o poza de coperta de carte sau o poza repede sau ce e nevoie urgent; dar fotograful standard de presa ar trebui sa fie liber profesionist, sa faca reportaje cu sculele sale si sa le plaseze unde vrea si cui plateste - asa s-ar putea cerne multe si repara distanta care ne separa intre ce si cum facem noi in materie de imagine si ce se facein lume.
Asta ar insemna si existenta unui tarif pentru fotografie si reportaje, lucru benefic, pentru ca acum preturile de achizitie pentru imagine in Ro s-au prabusit din cauza lipsei de minima educatie economica a fotografilor romani care confunda ciubucu cu "cost of doing business" - costurile reale le vedem la ttp://photographersindex.com/stockprice.htm

Dar fotografii romani nici nu discuta intre ei si sunt incapabili sa faca ceva sa isi analizeze situatia si perspectivele, iar sa conceapa o breasla sau un sindicat nu se intrevad sanse.
Sau macar sa fie prezenti, mult mai prezenti, ca fotografi cu opera, in viata culturala a cetatii...
Asa ca asta este.
#71787 (raspuns la: #71688) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...