comentarii

credinta in viata adolescentilor


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Credinta in Dumnezeu este lucrul cel mai important in viata - de (anonim) la: 24/09/2003 07:41:05
(la: Satanism in Romania)
Cred ca,in general,ateii sunt persoane carora le este frica sa creada in ceva. Aceasta frica este generata de o dorinta bolnava de libertate. Este evident ca libertatea, fara nici o constrangere,duce la o viata fara nici un scop. In acest caz viata este privita ca o ratacire fara sens,fara finalitate-viata de apoi. Fara credinta in viata de apoi, fara Divinitate este evident ca toate instinctele primare ale omului ies la suprafata acesta devenind un animal.
#402 (raspuns la: #354) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
the Passion of the Christ de Mel Gibson: O marturie de credinta - de SB_one la: 18/04/2004 14:10:33
(la: Filmul "The Passion of the Christ" si antisemitismul)
the Passion of the Christ de Mel Gibson: O marturie de credinta

Pr. Claudiu Bãrbut

Pe data de 15 martie 2004, actorul Jim Caviezel, care a avut rolul principal în filmului The Passion of the Christ a lui Mel Gibson, a fost primit de cãtre Sfântul Parinte. Seara, actorul a dorit sã prezinte el insuºi filmul intregii Curii Romane prezente in aula amfiteatrului Regina Apostolorum al Ateneului Pontifical. Am avut marea ocazie sã vãd acest film în avanpremierã ºi sã stau de vorbã cu actorul Jim Caviezel la sfârºitul proiecþiei. A fost o experienþa extraordinarã pe care aº dori s-o împãrtãºesc în aceste câteva rânduri.

Jim Caviezel:

“Interpretarea rolului lui Isus m-a ajutat sa-L cunosc mai bine pe Mantuitorul”
“Nu m-am gandit niciodata de ce, cand eram mic, imi placea mult sportul, in mod special baschetul. Am crezut, pana nu de mult, ca voi ajunge un bun atlel. Cand eram adolescent, in perioada cautarilor, m-am dus la tatal meu si i-am spus: 'Cred ca Domnul ma chiama sa fac un lucru deosebit in viata, insa nu descopar inca ce anume trebuie sa fac. Simt ca ma chiama, insa nu stiu in ce directie sa merg'. Tatal meu mi-a raspuns: 'Poate te chiama sa fii preot'. Anii care au urmat nu au confirmat cuvintele tatalui meu, insa crescand, parintii m-au ajutat sa descopar - in Biserica Romano-Catolica - darul credintei in Isus. Cu anii am descoperit ºi calitati proprii, in mod special talentul de a intepreta. Am inceput sa ma pregatesc pentru a fi actor, totul mergea fantastic, am crescut din toate punctele de vede si am ajuns la Hollywood unde...reputatie, faima si glorie (pamanteasca).
Intr-o zi primesc un telefon de la managerul lui Mel Gibson: 'Sunteti cautat de Gibson pentru a interpreta un rol in care este esential sa stiti sa faceti Surf '. Am acceptat si m-am intalnit cu Mel Gibson…In primele minute regizorul mi-a vorbit despre surf si apoi m-a întrebat daca eu cred in Dumnezeu si ce cred eu despre Patimirea lui Cristos. Imediat mi-am dat seama ca surf-ul nu avea nici o legatura. Era numai un motiv. I-am raspuns: Vrei sa fac rolul lui Isus? El nu mi-a spus nimic si mi-a lasat timp de gandire pana a doua zi.
Primesc un telefon a doua zi de la el. 'Cine e?' 'Mel', raspunde. 'Mel si mai cum?' intreb. 'Mel...Cross'. 'In acest caz eu sunt Isus Cristos', am raspuns. Mel a inceput sa-mi spuna ca acest rol este dificil, incomod, ca imi pot ruina cariera de actor, ca o sa fiu luat in ras de colegii mei actori de la Hollywood. A incercat sa ma convinga sa nu accept acest rol, însa am decis contrariul.
Astfel am descoperit ca sporturile pe care le-am facut, evolutia pe care am avut-o din punct de vedere uman si artistic au avut un anume scop: acela de a putea interpreta acest rol crucial din viata mea. Nu a fost usor: chiar din punct de vedere fizic a fost un rol extenuant. Mi-am amintit ca Mel imi povestea ca a avut momente dificile in viata, odata ajungand chiar in pragul sinuciderii, insa credinta in Isus l-a salvat. Atunci a promis Domnului ca va face un film pentru ca el, si poate si altii de langa el, sa poata pretui marele dar al Mantuirii.”

Experienta personala de intalnire cu Jim Caviezel

-         Acest film te-a ajutat sa cresti in credinta? l-am intrebat la sfarsitul filmului pe Jim Caviezel. Iata ce mi-a raspuns:

-Da, si cred ca foarte mult. Am avut o ocazie privilegiata de a ma apropia de cuvantul lui Isus, de a avea o comuniune speciala cu El. Cand am inceput filmarile mi-am dat seama ca fiecare minut insemna o noua sansa de a ma apropia de Mantuitorul. Am inceput sa studiez latina si aramaica. Nu eram pregatit si stiam ca am nevoie de ajutorul Sau ca sa-l pot face cunoscut. Prietenii mei preoti m-au ajutat sa inteleg si sa ma rog. Stiam ca nu as fi putut sa intereptez acest rol fara ajutorul lui Isus si al Mamei sale Sfinte. Intrarea in comuniune cu Dumnezeu m-a ajutat sa trec bariere umane pe care nu credeam ca sunt capabil sa le depasesc: frigul pana la congelare, biciurea si oboseala fizica pana la extenuare. In zilele in care am filmat momentul crucificarii, a trebuit sa raman pe cruce ore intregi. Datorita frigului si a pozitiei, nu eram capabil sa mananc. Au fost zile in care m-am hranit numai cu Trupul Domnului, dimineata, la Sfanta Liturghie. I-am cerut in acele momente, precum si in toate zilele cat au durat filmarile, sa ma ajute sa-l comunic lumii pe El si nu pe mine ca protagonist

-         Astazi a fost o zi speciala pentru tine?

- Absolut. Dimineata am avut marea onoare de a-l intalni pe Sfantul Parinte si de a-i multumi pentru tot ceea ce face. I-am marturisit ca pentru mine el a fost un model de curaj care mi-a dat forta in momentele dificile. Ma aflu in acesta aula in fata multor cardinali, episcopi, preoti si surori si sunt emotionat. Va multumesc pentru tot ceea ce faceti, pentru ca v-ati oferit viata Domnului, pentru marturia voastra de credinta.
Voi sunteti eroii mei si veti ramane astfel pentru totdeauna in sufletul meu. Rugati-va pentru mine.

Filmul

In timp ce Jim Caviezel urca scarile amfiteatrului, pe ecranul panoramic incepea proiectia filmului. Umbra actorului proiectata pe ecran disparea cu fiecare treapta urcata, pentru a da spatiu unicului portagonist al acestui film: Isus Cristos.
Muzica, atmosfera apasatoare, imaginea Mantuitorului, suferinta de pe fata sa ne-a proiectat in cateva secunde in realitatea din Getsemani.
Ritmul imaginilor, putinele cuvintel rostite in limba aramaica ne-a predispus spre o profunda meditatie.
Fiecare detaliu devine un element important in realizarea simfoniei Mantuirii, stiind bine noi toti ca ultima parte a acestei simfonii nu este Crucea si Invierea.
Toate personajele traiesc momentul patimii intr-o continua tensiune care se dovedeste a fi benefica pentru unii, iar pentru altii un cosmar.
Maria,intepretata de actrita romanca de origine evreiasca Maia Morgenstern, este tot timpul alaturi de fiul sau pe drumul Clavarului. Ea reprezinta imaginea durerii dar si a bucuriei de a fi mama. Gesturile sublime si pline de gingasie din copilaria si adolescenta lui Isus cristalizeaza dragostea de mama si forta credintei. Imi amintesc cu placere de cuvintele lui Jim Caviezel care, afland ca sunt un preot din Romania mi-a spus: “Maia Morgenstein este si ea romanca. O femeie extraodinara si o actrita deosebita. A fost pentru mine un privilegiu s-o cunosc si sa pot interpreta Patimirea lui Isus langa o persoana din poporul lui Isus, dar dintr-o cultura a Europei rasaritene. A interpretat rolul Mariei sublim.”
Maria Magdalena, intepretata de Monica Belluci, participa alaturi de Mama lui Isus la drama Calvarului.
Titlul filmului ne arata intentia autorului de a se concentra mai mult asupra Patimirii, asupra misterului Mantutirii noastre prin cruce, insa mesajul este clar: acela al vietii si sperantei. Sangele preotios a lui Cristos varsat in curtea lui Pontiu Pilat la biciure, pe drumul Clavarului ºi pe Cruce este pretul mantuirii noastre.
Giulgiul in care era infasurat Mantuitorul se goleste si trupul sau se ridica de la pamant pentru a lua locul la drepta Tatalui. Iar fetele tuturor celor care au sperat in El se insenineaza, se umplu de lumina, de pace si de viata.

Concluzie

The Passion of the Christ vizionat cu ochii credintei te patrunde in profundul sufletului, te face sa constientizezi marele dar al mantuirii dat noua prin Cristos, stimulandu-te sa meditezi asupra vietii tale, asupra lucrurilor realizate pana acum si a celor pe care trebuie sa le infaptuiesti, in lumina marelui dar al credintei primite la botez. Este o ocazie care ni se ofera si prin care noi putem sa ne apropiem mai mult de realitatea credintei noastre, ocazie la care noi putem sa raspundem cu un act de credinta, facand viata nostra asemeni cu cea a lui Cristos.

Claudio Barbut
claudiob27@hotmail.com




SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#14049 (raspuns la: #13830) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
viata dupa moarte - de (anonim) la: 21/09/2004 21:02:15
(la: Viata dupa moarte)
Eu nu pot sa inteleg cum poti sa traiesti fara o credinta in viata de apoi.E ca si cum ai trai degeaba, ca si cum nu ai avea nici un scop pe lumea asta. Trebuie sa spun clar si cu cea mai mare credinta ca Dumnezeu exista si nimeni niciodata nu imi va putea rapi acest gand, Va sfatuiesc pe toti sa ganditi la fel si viata voastra va fi mai frumoasa cu siguranta.
Exista si adolescenti care nu - de bombonik la: 03/11/2005 08:57:02
(la: Ani de liceu, cu emotii la romana si tatuaje in buric)
Exista si adolescenti care nu sunt preocupati numai de tel care deja e uzat moral sau de cercelul din buric. Si nu se pot numi "tocilari" dar stiu sa faca diferenta intre a merge la liceu pt a-si etala "talentele vestimentare" si a invata ceva ce le va folosi in viata. Adolescentii razgaiati sunt de obicei copii rasfatati de parinti carora li s-a oferit totul pe o tava de argint si care nu stiu ce-i respectul. Dar trebuie sa ne intereseze si cum aratam, cum ne imbracam ca sa nu ajungem subiectul barfelor si al ironiilor celorlalti. Eu sunt optimista si stiu ca avem destul timp sa ne maturizam. Pana de curand si eu eram la fel. Plina de fite si cu gandul numai la distractie. Cred ca depinde si de anturaj, familie, educatie.
Cassandra-continuare - de abc111 la: 13/07/2006 19:19:15
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
In privinta numarului de persoane care analizeaza obiectiv realitatea: am crezut ca sunt multe, dar constat ca gasesc foarte greu cate una...asta si in America. Totusi exista o diferenta fundamentala: in America povestea cu pseudostiinta, horoscoapele UFO, sectele dure, creationismul - este foarte marginalizata si redusa la un aspect minor al vietii sociale chiar daca multe ziare si reviste au si horoscoape pe care nu le consulta nimeni, sau chiar daca exista emisiuni despre UFO sau extraterestrii sau duhuri de tot felul. In Romania vad ca astea sunt mainstream: romanii cred ca tot ce e prin ziare are corespondent in realitate. Despre facultatea de drept mi s-a spus ca "nici nu mai poti strabate de atatea horoscoape". Chiar si creationismul e la nivel de secte in America, nu e mainstream.

Credinta individuala e alta problema; e jalnica, dar nu afecteaza economia (din fericire sau din nefericire). Dar majoritatea oamenilor in lumea de azi au o parere profund deformata despre realitate. In Arabia Saudita de exemplu inca nu s-a aflat ca pamantul nu e plat.

In privinta primului paragraf, ai dreptate de fapt; am un exemplu foarte recent: cu vreo 6 ani in urma unui dialog pe un site gay am primit un email extrem de insultator... care mergea pana la ridicol (destul de lung). Dar in mijlocul mesajului era o intrebare de buna credinta despre viata Sf Augustin: cum a fost si homosexual dar a si avut un copil (pe Adeodatus,etc). Am raspuns foarte corect la intrebare si i-am spus respectivului necunoscut ca a fi homosexual nu e nimic rau si ca e gresit sa injure atata pt ca si el ar putea fi...

Mi-am dat seama ca era un tanar, care parea foarte imbrobodit de religie (in cazul acesta de catolicism). Incerca sa se dea "mare " si cu multa experienta mai ales sexuala, ceea ce e apanajul adolescentei, dupa mine:)

La o distanta foarte mare in timp mi-a mai scris un mesaj de injurii, uitand ca imi mai scrisese! Nu aveam nici o indoiala ca respectivul e tanar si extrem de bigot si nici nu mi-am propus sa-l schimb, dar i-am raspuns cat mai documentat, intepand ironic si pozitia si practica bisericii (mai ales a celei catolice). Dupa vreo doi ani iar mi-a scris...de data asta m-a anuntat care are un consilier religios catolic si ca el fara asa ceva nu poate trai. Am incercat doar sa-i sugerez sa incerce sa judece si cu capul lui , nu numai cu capul consilerului. La moartea ultimului papa i-am scris ceva dur despre homofobia papala in contrast cu practica bine cunoscuta, dar atat. In medie corespondenta noastra era la fiecare 6 luni un mesaj..eu raspundeam imediat, dar el nu. A trecut timpul...iar acum o luna am primit de la el un mesaj din care iti citez (copy and paste):

" ;) yep, vad ca pe zi ce trece devin mai barbat - ma maturizez atat in gandire cat si fizic; atunci eram un copil prost, acum vad totul altfel, incep sa traiesc efectiv asa cum trebuie si cum imi place. Si aceasta deschidere a mea ti-o datorez tie si iti multumesc pentru ajutor, cred ca fara sprijinul tau nu as fi reusit nici acum sa ies din carapacea ce mi-am creat-o, efectiv ai stiut de unde sa ma iei ca sa-mi dai un impuls pentru o viata fericita in viitor. Sunt asa de bine dispus, efectiv am uitat cum e sa fi deprimat, pentru ca esti altfel decat toti ceilalti si sunt sigur ca nu voi mai avea asemenea probleme. WOW: era sa ma scape gura la varul meu...etc"

Intre timp mai avusese doi duhovnici , unul "care se gandea numai la femei" iar al doilea "care era homo dar nu indraznea sa se dea la mine...:) [isi judeca duhovnicii, pe care intre timp i-a concediat:)]

Se pare ca de data asta m-a avansat pe mine la rang de duhovnic:)) ca sunt mai de incredere:) Sper sa merit increderea. Cel putin e sigur ca "nu ma dau la el" , macar pentru ca ne desparte un ocean si un continent, daca nu si pentru altceva:). De obicei impedimentul principal al comunicarii -necesare- dintre baieti si barbati este prezumtia...sexului sau interesului de natura sexuala si nu pur intelectuala sau prieteneasca in general. Odata eliminata aceasta prezumtie, comunicarea devine si placuta si utila, iar internetul e un mijloc excelent de comunicare.

Ultimul mesaj l-am primit azi si merita sa-l citez:

"..au aflat fratele si cumnata, iar apoi i-am spus lui mama care a fost super shokata, dar i-a trecut repede pt ca dupa cum mi-a spus se astepta...apoi i-am negat cate ceva ca sa nu mai tot ofteze si sa-L intrebe pe Dumnezeu ce a facut ca sa merite una ca asta...dar i-am dat de inteles subtil ca spera degeaba".

Lasand la o parte aspectul cu mama super shokata dar careia i-a trecut repede:), ca si faptul ca el nu prea poate fi subtil din natura:), paragraful e un exemplu viu de "coming out", pe care sociologii l-ar putea studia.

"dupa ce a aflat frate-meu, m-a "obligat" sa .....(sa aiba un contact sexual cu o tipa adusa la el in acest scop)....In minte il aveam numai pe Brian (un tip dragutz dintr-un serial gay, "Queer as folk") (in timpul actului sexual). Apoi...."...mi-a fost sila de mine insumi ca am fost cu o tipa de am crezut ca dau in hepatita mecanica...cosmar- nici nu vreau sa-mi amintesc."

El mai avusese relatii cu fete in timpul adolescentei, dar numai acum cu barbati.

Am dat exemplul lui din multe motive (sper sa nu dea el de citate): intai , ilustrand faptul ca ai avut dreptate, ca exista uneori consecinte...chiar neasteptate. Apoi, poate ca sunt si parinti care citesc ce postam noi si invatza ceva util despre copiii lor. In al treilea rand, sper ca toti cei care cred ca Tamora sa inteleaga ca si in acest caz, ca in multe altele, un baiat a fost crescut intr-un mediu heterosexual, fara "influente diverse", etc, etc; a avut relatii heterosexuale ca adolescent si tot homosexual este. Teoria ca mediul e cel mai important factor cade cu zgomot. De altfel nici in America nu sunt decat cativa medici (dati afara din APA, ca Dr. Niccolosi,) care o sustin.

#132951 (raspuns la: #132884) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cum e sa fii un film? - de core la: 14/01/2004 07:34:50
(la: Florin Firimita despre experienta emigrarii si "Arta de a pleca")
Dle Firimita,
legat de filmul The Art of Leaving, cum puteti descrie experienta respectiva dincolo de tema documentarului (viata si creatia dumneavoastra)? Nu am vazut productia, iar intrebarea mea e chiar infantila pana la un punct. :) Totusi, inteleg ca apareti masiv in film, cu alte cuvinte sunteti actorul care se interpreteaza pe sine, apoi, fiind vorba de un portret, se poate spune ca v-ati lasat pictat de altcineva. Povestiti-ne putin cum v-ati simtit ca obiect de studiu cinematografic, cat de greu v-a fost sa va lasati regizat de altcineva cu o viziune diferita asupra vietii dvs, cum ati reusit sa ii concesionati lui Brian Kamerzel libertatea de a va re-crea profilul, cum ati trecut peste pudoarea intrinseca autorului de jurnal intim care e nevoit sa il cedeze spre lectura unui director de film? Apoi, cand ati vazut pentru prima oara produsul finit, s-a intamplat cumva sa descoperiti interpetari noi date experientei dvs de camera de filmat? V-ati vazut cu alti ochii? Pe scurt, cum e sa fii un film? :)

In plus, o curiozitate personala: ce loc ocupa credinta in viata dumneavoastra?

Multumesc.
#8032 (raspuns la: #7985) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poporul l-a facut mare si sfant - de (anonim) la: 21/04/2004 04:05:23
(la: Stefan cel Mare si... Sfant)
Un lucru e clar: Stefan cel Mare si Sfant a fost facut "mare" si "sfant" de popor. Nu degeaba se aduna in fiecare an , de 500 de ani incoace, sute de mii de moldoveni, munteni si ardeleni ca sa-l cinsteasca pe Voievod. Si faptul ca si-a aparat tara si credinta nu-i o vorba in vant. Daca ne uitam la conducatorii din ultimele veacuri si de astazi, putem aprecia cu adevarat credinta si viata voievodului
#14216 (raspuns la: #13497) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fara iesire mi se par cele i - de Scarlet la: 17/12/2005 09:40:13
(la: Pentru orice problema exista o solutie)
fara iesire mi se par cele in care omul isi pierde credinta , nu neaparat in divinitate , credinta in viata ,ca va primi si clipe mai bune,
totul sta in cum privesti lucrurile si cum simti:poti sa ai totul si cu toate astea sa nu te poti bucura, eu cred ca omul trebuie sa-si doreasca tot timpul ceva atat pe plan material cit si spiritual.
totul e undeva in mintea noastra :atat iadul cit si raiul, noi alegem unde sa fim in functie de ceea ce ne dorim
imi doresc lucruri simple...
jennifer - de Homo Stultus la: 01/04/2006 20:09:46
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
"Somnul ratiunii naste monstrii" - Goya

Credinta in Dumnezeu nu vine din credinta ca exista o viata dupa moarte. Credinta in viata de dupa moarte vine din credinta in Dumnezeu. Adica nu poti crede in faptul ca persoana va supravietui si la un alt nivel existential de una singura. Dumnezeu este cel care mentine persoana.
#114881 (raspuns la: #114872) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
razvyk - de abc111 la: 02/08/2006 21:38:48
(la: ATEISM)
Te citez: "totusi apropo de inima si ceea ce simtim dincolo de gandirea noastra as fi infinit de trist sa stiu cu certitudine ca Dumnezeu nu exista. Sensul vietii pentru mine ar disparea in acel moment."

Paradigma dominanta azi in religiile monoteiste reprezinta intr-adevar o forta suprema care "ne-a creat" si care detine (in imaginatia noastra) si puterea de a ne "salva".
Sigur ca dupa ce ne-am obisnuit cu ideea salvarii individuale e trist sa renuntam la ea.

Dar putem observa ca nu intotdeauna forta suprema in monoteism a fost imaginata ca o entitate salvatoare pentru individ. Domnul "Savaot" era dumnezeul ostirilor lui Israel, nu al salvarii individuale. Poate ca asta se intampla pentru ca multor antici - care traiau in mijlocul naturii si erau obsinuiti cu moartea definitiva a animalelor - nu le trecea prin cap ca o salvare individuala e posibila. Cu siguranta ca grecii antici erau in aceasta pozitie, desi exista o anumita ambiguitate despre Hades si luntrasul Charon care ii trecea Styxul in momentul mortii... si despre taramurile subpamantene. Dar cand Saul din Tars a venit sa le explice atenienilor cum e credinta in viata de dincolo, l-au intampinat cu ironie. Poate ca numai egiptenii erau total convinsi despre continuarea vietii dincolo de moarte...

Dar azi asistam deja la o schimbare a paradigmei cel putin pentru fizicienii care studiaza cosmologia - si pentru oamenii de stiinta in general. Ideea unui Dumnezeu salvator sau creator a fost clar abandonata de majoritatea lor. Si cu toate astea sensul vietii nu a disparut pentru ei! Ba din contra, sunt intr-o profunda admiratie fatza de natura Universului "din care suntem o parte" -cum spunea Marcus Aurelius. Perspectiva insa s-a schimbat: nimeni nu mai admira azi actiunile "sfintilor" ortodocsi de exemplu, care se lasau mancati de paduchi ca sa sufere cat mai mult in aceasta lume si sa merite astfel "viata vesnica".

Poate ca vom trai cu mai putine iluzii despre alta viata, dar o vom aprecia cu atat mai mult pe cea pe care o avem...
#137165 (raspuns la: #137123) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt. margiana - de oltcit la: 05/09/2006 05:25:22
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
Cred pt. ca El este Domnul, dumnezeul meu si altul in afara de El nu am.
Cred datorita faptului ca incA MAI traiesc...!datorita Lui
Cred pt. ca imi descopera lucruri de care habar nu aveam inainte!
Si mai cred ca si-a dat viata pt. mine...ca eu sa traiesc...si nu doar aici...ci prin credinta in viata vesnica!


{Tu in cine crezi?}
In printul lumii asteia?,in Isus?, sau in nimic?fi atenta ce raspunzi...caci nu mie imi raspunzi!..daca crezi in nimic...partea ta va fi nimic!!!,daca crezi in lumea asta partea ta va fi lumea...dar daca vei crede in Isus partea ta va fi Isus!!!
#143308 (raspuns la: #143160) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
klaus saura cassargoz - de picky la: 24/10/2006 10:42:26
(la: DUMNEZEUL DUMNEZEULUI - MINTEA OMULUI)
Adrian Fuchs :

Pai un asemenea accept ar prabusi tot esafodajul cladit cu atata migala.
Spatii si teritorii intregi, de gandire, n-ar mai avea nici o noima. Ar surveni si spaima de cunoscutul necunoscut. Multi oameni si-ar pierde painea. Disparand credinta in viata de apoi sa te tii nazbatii ...

Frana religiei o data anihilata vehiculul uman ar capata o viteza ametitoare si cine stie ce turnura ar lua ...

Fii pe pace, trece de la sine, cu timpul ...

Iar mintile alea luminate, nu-s chiar atat de feeric luminate.

#153098 (raspuns la: #152932) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
draga donquijote - de wp la: 08/11/2006 08:49:26
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
In primul rand te rog sa nu ne infierbantam, pentru ca nu are rost.
Pana la urma nici tu nu esti oblligat sa crezi si nici eu sa cred sau sa nu cred.
Legat de prejudecata; citeste definitia pe care ai postat-o, delatfel corecta si citeste ce ai scris tu si anume "de cand e necredinta in tot felul de bazaconii, nedemonstrate si nedemonstrabile".
Deci tu, nici macar nu iti pui problema ca ai putea gresi, ci le categorisesti din start bazaconii. Si te rog din nou sa nu te aprinzi, insa trebuie sa-ti spun ca, cunostiintele tale despre crestinism sunt foarte superficiale. Astfel se indeplinesc conditiile pentru a afirma ca totusi ai o idee preconceputa.

Stefan Gheorghiu; sunt prea mic, ca varsta, pentru a fir urmat lectii de propaganda, desi daca ma fortam un pic poate "prindeam" ceva :)

Vrei dovezi din cartile sfinte care pot fi verificate individual.
Eu nu pot sa-ti dau dovezi verificabile individual, atat vreme cat tu nu crezi. Daca ai cunoaste crestinismul ai realiza ca "a crede" este o conditie "necesara si suficienta". In asta si consta intarirea credintei la cei care practica credinta si raman in credinta toata viata lor. In verificarea individuala. Cei care nu ajung sa verifice individual, mai tarziu sau mai devreme se vor "clatina' in credinta lor. Pentru a putea verifica individual - cum doresti tu- trebuie parcursa o cale, pe care nimeni nu o poate face in locul tau. Nu pot eu sa mananc si sa te saturi tu. Chiar daca consideri, propaganda sau demagogie cele scrise de mine, asta nu schimba cu nimic realitatea.Asta este..

Unii cred , altii nu. Credinta nu este o garantie ca esti mai bun, mai sanatos, mai destept etc. si nu acesta este telul sau sensul. Ea este o cale prin care poti deveni mai bun, mai intelept si nu mai destept, insa toate acestea nu sunt un scop in sine, ci o modalitate de a ajunge undeva.

paul
#155839 (raspuns la: #155758) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de jeniffer la: 15/04/2007 18:09:46
(la: Dumnezeu eterna poveste ! Si sarbatorile...)
Prin credinta in viata imaginara din biblie, care include zeii, oamenii au dezvoltat idei care nu au relatie cu realul.
#187541 (raspuns la: #187538) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de jeniffer la: 17/08/2007 23:34:13 Modificat la: 09/03/2009 11:25:20
(la: ar trebui ca unele religii sa fie interzise?)
Pentru atei credinta in zeu se limita la credinta in viata dupa moarte, prin care zeul bun ar apara de cel rau, prin ritualuri si idei despre supranatural crezut real. Formele in care se gaseste sint culturi, cele mai recente bazate pe scrieri despre zeu si profeti.
#227956 (raspuns la: #227732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de jeniffer la: 25/08/2007 23:20:17
(la: vrei sa fi salvat )
Zeul si demonul sint duhuri inchipuite de oameni in vechime, cind se incerca civilizarea si prin credinta in viata dupa moarte. Ca acestea sint doar imaginare este o certitudine, pentru ca nu exista urme de asa ceva si nici motive sa credem ca dupa moarte vom deveni spirite fara corp.
#229962 (raspuns la: #228146) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de jeniffer la: 01/09/2007 22:31:52
(la: Despre ganduri si inselare)
Ceea ce omul a facut bine este omenesc, nu dat de zeu. Credinta in viata dupa moarte este un ritual, nu realitate. De ce am prefera sa credem ca zei buni si rai fac ceva cu noi, cind nu exista motive pentru o asemenea credinta, mai ales de cind se stie ca viata a aparut in apa? Magia religiei nu mai poate fi cea din antichitate.
#231939 (raspuns la: #231918) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ALITALIA - de maria de las maravillas la: 26/07/2008 14:00:56
(la: Head 2 Head (1))
si pe mine ma intereseaza credinta si emigrarea.
Mai precis cum ne ajuta credinta in viata de zi cu zi.
Greutatile pe care le intampinam pentru a realiza profesiile noastre in strainatate.
Poate fi de folos si altora ...
o sa bat campi, dar parca e prima oara? - de cosmacpan la: 31/08/2008 14:57:41
(la: N. Steinhardt)
"Fericiţi cei săraci cu duhul!"

Vertical dar lipsit de libertate, omul isi duce crucea...
"Ferindu-se de semnul crucii, protestantii pierd din vedere ca el nu evoca numai un groaznic instrument de tortura (si nu intamplator chinul consta in tintuirea verticalitatii fapturii, in pedepsire Omului prin insasi pozitia sa specifica – luata-n deradere, vertical dar lipsit de libertate, vertical dar cu madularele in ptoza, vertical dar expus spre ocara), ci si repetarea constienta a integrarii noastre in semnificatiile ultime."

Chiar daca nu-i inteleg si nu-i patrund taina pot spune ca fericirea de a fi om, asemeni partii lui Isus Fiul Omului, l-a caracterizat pana-n ultima clipa...
"„Din moment ce credinta si viata monahiceasca il satisfac, se pare, pe deplin, cred ca poate fi considerat unul din foarte rarii oameni fericiti. Si am putea spune: chiar de invidiat. Caci cine mai afiseaza atita seninatate in fata vietii, unita cu o pofta nesecata de credinta continua, cu realizari depline?“ (http://nicolaesteinhardt.wordpress.com/2008/08/02/katherine-verdery-si-n-steinhardt-o-intilnire-in-%E2%80%9Eoglinzile%E2%80%9C-securitatii/)"
cher - de Roman Haduch la: 20/10/2008 19:36:57
(la: Nevoia de coerenta)
"Nu este nedrept oare cand imparte talantii neegal ? "
Dumnezeu este suveran. Eu ii multumesc pentru fiecare suflare de viata intrucat El , in Biblie , mi-a descoperit ca fiecare suflare de viata a mea este de fapt o lumina a Lui care sade peste mine si patrunde pana in intimitatea electronilor din norul de electroni care alcatuieste fiecare atom care compune celulele din care este constituit trupul meu, numit vas de lut, in care sunt asezate, cu dragoste si atentie de Tata, parte din slovele Scripturii si totodata, innobilat cu titulatura de "Templul Duhului Sfant."
Cher, Dumnezeu este bun si El ne incredinteaza talantii dragostei Sale avand in vedere potentialul fiecaruia dintre noi care potrivit Apostolului Pavel, este maxim intrucat " pot totul in Hristhos care ma intareste" Imi asum jugul Lui pentru ca este bun.
Eu sunt onorat sa ascult parerea ta cu privire la pilda talantilor. Daca am citit- o am citit o de mult si vreau sa fiu acum in cunostinta de cauza,sa recitesc Cuvantul Lui Dumnezeu , sa cuget asupra Lui si cu ajutorul Mangaietorului sa -l inteleg corect si sa mi-l insusesc pentru a imi fii lumina, reala, pentru pasii vietii mele de credinta, in viata noua pe care o traiesc prin har .Dumnezeu sa te rasplateasca pentru ca, prin comentariul tau ai starnit in mine frazele postate. Eu iubesc pe Domnul Iisus Hristhos si ii sunt recunoscator , intrucat m-a vindecat de cea mai urata forma de lepra a pacatului care imi napadise sufletul, mintea si carnea trupului. De aceea , in cunostinta de cauza si pentru ca este frumnos sa fim recunoscatori spun Aleluia! Traiasca Domnul ! si inchei comentariul cu inima deschisa catre EL care , in dragostea Sa o umple cu senzatii proaspete , sentimente inviorate, in fatza carora nu pot spune decat "Gustati, si vedeti cat de bun este Domnnul ! Amin!.
#353853 (raspuns la: #353416) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...