comentarii

crezu-tu-mi-l-ai


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pentru Sixpack - de Horia D la: 28/06/2004 15:44:22
(la: Cum sa devii un liberal de nota 10!)
Eu am inceput cu Wacovia.. AM fost cu ei pentru vreo 7-8 ani, dar am realizat ca plateam $1,200 pe an ca broker fee pentru nimic, pentru ca nu faceau o trazactie fara sa ma consulte, iar informatiile pe care le ofereau le puteam afla de pe orice investment website.
Acum sunt cu Scottstrade.. nu sunt interesat in day trading, iar shorting the market acum nu cred ca e strategia potrivita.. Toti indicatorii economici arata ca marketul e bullish, asa ca shorting e un pic risky.. dar cu cat risti mai mult, cu atat recompensa e mai mare...

Si cum spui, e o mare placere sa aflu ca mai sunt si altii interesati in the market.. AM crezu ca sunt singurul geek... LOL;)


The things that come to those who wait are what's left behind by those
who got there first.
#16929 (raspuns la: #16834) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Viata este o Fraguta.. - de giocondel la: 15/04/2005 03:21:00
(la: cum percepeti viata?)
citind comentariile pe acest subiect, mi-am amintit de o mica poveste Zen citita in adolescenta, pe care poate ca ati auzit-o inainte, dar pe care eu nu mi-o mai amintesc exact, asa ca am sa o refac dupa mintea mea, pastrandu-i sensul.

un om mergea linistit printr-o padure, cand, la un moment dat, un
ditamai animalul de urs il lua in vizor si incepu sa il fugareasca de mama focului..si alerga omul nostru si alerga, cu inima in piept batandu-i tare tare, printre copaci, bolovani, intr-o goana nebuna, insetat de supravietuire....pana cand ajunse la o rascruce de drumuri, unde alese unul din ele, crezand ca il va conduce spre un loc in care va scapa de mos martin...din nefericire insa, poteca il duse pe om la marginea unei prapastii...in care vru sa sara ca s ascape de ghearele si coltii ascutiti ai ursului. dar observa ca jos il astepta un Ras, infometat si el..asa ca se lasa in jos pe niste radacini de copac ce atarnau aiurea, ca sa fie departe si de ursul ce venea din urma si de rasul ce-l astepta jos...abia ce se crezu omul nostru salvat, ca un soarece urat si mare incepu sa roada la firavele de radacini de care el isi atarna ultima speranta de viata ...Sus ursul, Jos Rasul, radacinile subtiindu-se...
Atunci, omul nostru, observa printre pietrele din marginea de prapastie de care atarna, O fraguta...Intinse mana spre ea, o cuprinse in palma,o indrepta spre buzele sale si ..o manca....CE BUNA ERA!!



"To merit the madness of love, man must abound in sanity"
-The Seven Valleys-

opaaa!! cosmacpane, am crezu - de Intruder la: 27/08/2005 23:16:15
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
opaaa!!
cosmacpane, am crezut ca faci plaja la luna...:)))
noapte buna, sa fi iubit...
#68397 (raspuns la: #68396) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
crestinismul timpuriu - de anadi108 la: 30/04/2006 11:08:55
(la: Originea evangheliilor)
In crestinismul timpuriu existau nenumãrate “canoane”. Fiecare sectã avea propriile sale cãrti,
In Enciclopedia Biblicã iii, 3481, citatä ca EB., patru volume; Adam & Charles Black, London, 1899; American Reprint, The Macmillan Co., New York, 1914.) se spune:

““A compune “epistole” (şi scrieri in general) in numele unei persoane ale carei realizäri, sau progres spiritual, real sau presupus, era recunoscut, (a compune in acest mod “epistole”), tehnicä folosita pentru a se impune cititorului, era la fel de folositä ca si cealalta practicä de a introduce astfel de persoane (celebre) în poveşti, şi a le pune in gurä cuvinte, în maniera in care avem exemple in cazul lui Isus in “Evanghelii” şi in cazul lui Petru, Pavel, şi alţi apostoli, in Acte.”

Faustus, Manicheistul (din secta manicheistä a creştinismului timpuriu, martor al acelor timpuri) scria:
“Toţi ştiu foarte bine că Evangheliile nu au fost scrise nici de Isus şi nici de apostolii săi, ci mult timp dupa aceea, de persoane necunoscute, care avand in vedere ca era greu sa fie crezuţi, au scris aceste istorii folosind in titlu numele apostolilor sau ale discipolilor contemporani apostolilor."

In jurul anului 185 („era curentä“), episcopul Ireanaeus spune: „La noi a coborât Evanghelia , ceea ce apostolii au proclamat cândva in public, şi, mai târziu, (cum? Nu se stie exact, deci….) prin voinţa Domnului, ne-a fost inmânat în Scripturi, pentru a fi fundamentul si stâlpul de sprijin al credintei noastre. …
“ (Iren., Adv. Haer, Bk. III, ch. i; ANF. i,414.)

Biserica catolicã însãsi spune:
„Doar din evidenţa adusã de Sf. Irenaeus (e.c. 185), putem considera cã nu existã nici o îndoialã cã, canonul Evangheliilor a fost inalterabil admis în Biserica Catolicã, cãtre ultimul sfert al secolului al doilea ... spre excluderea oricãror „pretinse” Evanghelii.”

În anul 185 e.c. nu era vorba de nici o Bisericã Catolicã, asa cã „admiterea” de cãtre o bisericã ce nu exista la acel timp, nu poate fi considerată ca adevărată, neexistând nici un document care sã ateste aceastã denumire la acea datã.

Episcopul Irenaeus şi episcopul Papias au susţinut amândoi cä Cristos a trait pänä la o värstä înaintatä (chiar până in 98-117 e.c.), negând in mod categoric ca fiind “erezie” poveştile din evanghelii despre crucificarea sa la värsta de aprox. 30 de ani.

#119615 (raspuns la: #118476) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
... o lovi o veselie (continuare Bright) :o) - de Guinevere la: 25/06/2006 12:08:30
(la: Haideţi să ne jucăm de-a literatura. Încep eu... Cine continuă ?)
Incepuse deja sa uite, programat, pas cu pas, asa cum vazuse in filme. Deja se gandea la cruciulitele ei de gherghef insirate ordonat exact dupa modelul cu oite din carte, cand o lumina verde aprins o lovi cu o zbatere slaba drept in mijlocul fruntii intrerupandu-i modelul. Un licurici.
- Mi-a venit o idee! crezu Andreea inveselita brusc, mirandu-se de cat de concret isi putea simti bataile inimii, iradiindu-i atat de precis pana in umarul stang. Isi puse mana pe piept cu gandul ca daca nu-i potoleste bataile nebune ii vor sari toti nasturii cat colo. Si pentru ca zgaltaiala nu se oprea, a crezut ca poate rade tare pe dinauntru, o fi razand cu hohote, o fi uitat de tot!
- Tot eu sunt, Radu, se trezi ea cu cinci degete si o voce la ceea ce credea ca daca nu e ras, doar inima mai putea fi, doamne fereste!
- Nu te supara, zise el clipind des mai mult dintr-un ochi, dar s-a intamplat ceva ciudat de tot si cum suntem doar noi pe strada la ora asta, te rog, trebuie sa ma ajuti! Si-si retrase in sfarsit mana de pe umarul ei stang.
Ii venea sa rada din ce in ce mai tare vazandu-l cum clipeste strengareste la oitele ei. Lasa pana si ghergheful deoparte.
- M-a lovit ceva in ochiul stang (tot stang!), o lumina verde, nu stiu.
- O pedeapsa? facu ea cu capul catre al de statea cu inserarea deasupra lor. Te-am vazut cand mi-ai scos limba dupa ce-am trecut! Daaacacc nuuu-mi veenea ooo idee exact atuuunci, taragana ea vorbele atenta sa-i intoarca genele pe dos... si se opri brusc. Isi scotoci cele doua riduri mici dintre sprancene incruntandu-se, nimic.
Ideea... ideea ei!!! O uitase. La naiba, uitase ideea!
I-o luase asta cu ochiul, ca era hotz.
- Maaa! Spune ce vezi, acu' sa spui ca de nu... il lua deodata de barbie si incepu sa-l zgaltaie ca apucata, stanga, dreapta, stanga, dreapta, ca-i zbura parul ca-n reclamele la iPod si tare era frumusel asa rascolit.
O luminta verde facea cercuri deasupra lor, printre ei, pe sub ei.
- Nu vad nimic, nebuno, lasa-ma, da-mi drumul, zise el - hotz! - prinzand din nou licuriciul, de data asta in pumn.
Ea se aseza pe bordura, uituca, uitata, uitand de ce era acolo. "Cine-o fi asta?" se trezi intrebandu-se intr-o doara uitandu-se la parul ala ciufulit cu doi ochi rosii dedesubt. Sau inrositi, oricum, intentia ei fusese buna si n-a vrut de fapt sa-i strice albastrul.
- Ce-mi dai pe el? ii arata el deodata pumnul strans reverberand usor a verde-n inserare, dansandu-i-l lup pe dinaintea ochilor, atatandu-i oitele.

Si patru perechi de talpi au scanteiat deodata pe trotuar, el mai rapid si tehnic (in zig-zag), ea tropaind si-alunecand pe sandalute...
#129950 (raspuns la: #129920) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
picky - de alex andra la: 10/11/2006 17:52:13
(la: FRICA DE OGLINDA)
Tolceru si vitzelu ! What a good idea indeed !

Cand tolceru dadu nastere vitzelului, slobozindu-l prin cezariana, doctorii au decis ca bebelu nou noutz avand o mama obiectala, va trebui asezat cu grija in fata portzii noi. Bebelu crezu ca e o oglinda si se zgai indelung. Ce vazu acolo nu-i placu, ca cineva scrisese mascari din alea de se scriu pe garduri. Hotari brusc ca nu se va mai oglindi in vecii vecilor decat in ochii iubitelor ce vor sa vina. Inca mai asteapta, in timp ce tolceru toarna in continuare la plozi oglindofobi.

Na ! Esti multumit ?

Lost without music in a world of noises
#156264 (raspuns la: #156155) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
baloo - de anisia la: 20/04/2007 08:53:14
(la: schimbarea la fatza vs. rutina)
aha, de dragul ambientei zici. pai atunci homo umanitus ala-i labil, instabil si cu multe fete. ca politicienii, uneori. sa nu vorbesc cu pacat, dar ii vezi pe cate unii cum pupa poale de diferite texturi, si ti se face sila. n-au coloana vertebrala, domne', n-au.

zisei adineauri lu' dom'picky, crezu' nu-i de dat nici pe bulgari de aur.
exemplu: pana nu demult fusei in intersectie, ditai intersectia nu asa. si-o fost greu. dar ma bucur, ma felicit si multumesc providentei ca nu-mi pierdui sufletul in cautarile mele. ca nu am facut lumbago si nici cocoasa nu mi-o iesit de dragul ambientei. promitatoare de altfel, dar a naibii de artificiala si trecatoare.

da, e clar. launtrul ii cimentat. si bine-i cand fundatia-i de beton armat :D
#189305 (raspuns la: #189291) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
alex - de latu la: 02/10/2007 13:59:56 Modificat la: 02/10/2007 14:01:10
(la: poem de toamnă cu tine)
o sa-ti trimit o schitza:-))
Pana atunci, imagineaza-ti ca tii degetul aratator de la mana dreapta cam la inaltimea ochilor si orizontal. Imagineaza-ti mai departe ca sprijini pe el aratatorul celeilalte maini, pe acesta insa vertical. Ce reiese e o cruce....

(Mai intai crezu ca vrea s-o ia in balon. Dar cunoscandu-l mult prea bine, excluse imediat posibilitatea, simtzind totodata constiinta cu o mica mustrare. Pe urma duse aratatorul in dreptul ochilor. Citi din nou textul in timp ce aratatorul orizontal arata catre nicaieri...
"Stai: Deci: Aratatoru' stang... orizontal... booon. Si astalaltu'... vertical... Cum era aia: Vertical e-n sus, si perpendicular...?? Cand pui compasu' era vertical sau perpendicular...? Sau tangentzial"...) :-))))))))
#238948 (raspuns la: #238940) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sfarsit - de beatlemaniacul la: 13/03/2008 17:16:29
(la: 21 de minute)
Cu ochii în tavan, jumătatea goală a patului şi urletele care împungeau lumina firavă a dimineţii... „Ce indiferentă e această lume cu mine, cu noi. În timp ce eu sufeream cei de la bucătărie sacrificau animale sub geamul nostru”... Pentru o clipă crezu că celălalt are un pic de compasiune pentru el, dar zâmbetul zeflemitor îl trezi la realitate. Trebuia să ia o hotărâre cât mai repede căci jos petrecerea începuse şi el era asteptat. Ştia că trebuie să suporte privirile colegilor ei dar îşi propusese să-i ignore. Mai avea infima sperantă că o putea întoarce la el şi de aceea nu se putea hotărî. „Ca de obicei nu ai curaj să iei decizii rapide” conchise celălalt. Cu o smucitură se depărtă de oglindă şi pentru o secundă i se păru ca celălalt se miscă independent de el şi aceasta îl miră. Biletul cu rânduri ordonate dispăru în buzunarul din spate. „Ştii ce ai de făcut, nu?” auzi peste umăr. Primul pas îl făcu greoi cu o senzatie de amortire. Al doilea însă fu cu mult mai sigur si neliniştea crestea. Simţi o durere ascuţită în genunchi când se lovi de măsuţă. Căzând pe o parte, ceasul se opri mirat pentru o secundă, apoi îşi reluă ticăitul, mestecând molcom din minutul al unsprezecelea. Curând acesta fu inghiţit şi fără pauză minutul al doisprezecelea fu atacat. „În sfârşit, ne miscăm” auzi în spate. Din trei paşi ajunse la uşă. „Trebuie să încetezi a mai număra pasii. Te pierzi în amănunte şi nu vrei să vezi esenţialul. Sau poate ţi-e frică?” Apucă uşa cu furie şi o trânti în urma lui. Pe culoar, pereţii de culoarea untului reflectau o lumină înăbusitoare. Cu miscări aproape mecanice picioarele lui începură o execuţie de marş, o grabă absurdă spre nicăieri, mocheta moale absorbind loviturile sacadate, una câte una. Balustrada scârţâi şi fără să vrea începu să numere cele optsprezece trepte în timp ce le călca. „Dacă m-aş concentra acum aş încerca să şterg toate amintirile, una câte una, ca şi cum scara asta m-ar întoarce în timpul acela plăpând când nu te cunosteam. Închid ochii strâns. Amintirile ca nişte fotograme pe un film trec şi se şterg ...18... ea şi el, o pereche potrivită ...17... peronul învăluit în fum...16... un zâmbet de dimineaţă leneş ca un gând ...15... o bancă de lemn la umbra unui castan ...14... un pui de căţel, covrig la picioare ...13... o dimineaţă rece cu pâine prăjită ...12... lacrimi ce sapă tranşee pe obraz...11... o plimbare în parc ...10... o cabană de munte ...9... chinul aşteptării rezultatelor la examenul de admitere ...8... cofetăria cu mese rotunde ...7... un mărţisor ...6... iarnă ...5... toamnă ...4... vară ...3... primăvară ...2… frig ...1... şi numărătoarea se opreşte la unu. Cea din urmă amintire nu vrea să plece. Atât a rămas. Numai o amintire, una singură: AMINTIREA TA”. Şi deodată a înţeles. Amintirile nu vor dispărea niciodată. „Ştii ce ai de făcut” se auzi din spate. Ca un robot răspunse afirmativ din cap. Dinspre sala de mese o larmă de glasuri amestecată cu zăngănit de pahare revărsa multă fericire pe coridor. Se trezi fluturând din mâini, cu gesturile unui om care încearcă să traverseze o zonă înecată în fum. Vocea şuierată a celuilalt îi căzu pe umeri ca o mantie: „Există un singur drum. Trebuie să mergi înainte”. Cu umărul izbi uşa care sări la o parte. Valea abruptă îl aştepta răbdătoare, ca şi aseară, probabil din totdeauna. „Ştii ce ai de făcut” zise celălalt împingându-l inainte. Nu mai avu timp să reacţioneze. În avântul său sui balustrada de lemn dintr-o mişcare şi se pomeni pe vârfuri, cocoşat sub mantia aceea invizibilă şi foarte greoaie pe care nu îşi mai amintea când a tras-o pe el. O voce gâfâită din care se ghicea triumful răcni: „Ţi-am zis că trebuie să ai curaj. Acum sari!”. O secundă rămase într-un picior într-un echilibru perfect. Se văzu bătrân aşteptând încă să se deschidă uşa si să apară ea. Dar în locul ei un copil cu păr ondulat îşi făcu apariţia alergând dupa o minge. Deja atârnând în gol, se răsuci cu o smucitură şi chipul crispat al celuilalt alunecând peste umăr îl fulgeră scurt. Cuvintele îl loviră în timpan: „Ca de obicei...fără curaj!” în timp ce cu ultimele puteri se scutură peste prăpastie dezbrăcându-se de el ca de o haină. Celălalt încă nu se zdrobise de pietre cand el împingea vesel uşa. Ceasul mare de pe perete arăta şase şi douăzeci şi unu de minute. „Pentru o clipă am fost într-un echilibru perfect” îi venea să urle, dar în loc zâmbi unei fete cu un decolteu provocator.

Afară, sub lumina de veghe a lunii, vârfurile brazilor se aplecau cu smerenie în calea crivăţului ce se pornise în valuri.
Hibrid de Giordano Bruno - de INSULA ALTUIA la: 19/09/2008 23:50:22 Modificat la: 20/09/2008 16:40:03
(la: Pastişe )
Pe marginea santului
plutonul de inimi bucuroase
se odihneste
floarea soarelui asteapta apusul
asfaltul se topeste

un petic de iarba ne face semn
o papadie trista ca-i cade puful
plinge

Si se intreaba cea-ti patit
cine se razboieste?



Fara comanda plutonul porneste

zimbet si bucurie
Oare ce se aude?
-Draguta papadie e Firea-Vranceanu
Asa se face pace.

Mititica se crezu mare
Ca se aude cadenta.
-Pluton pe loc repaus!!!
Morala:

Asteapta in banca ta
Noaptea boreala.


*** - de Knulp_2 la: 03/06/2009 15:46:19
(la: Problema grea)


eu initial am crezu ca prin "nu poate determina Suma mea" inseamna ca S este numar prim si ca nu poate face un produs fara 1 care sa iasa un numar prim.
Si as fi optat pentru 3 si 4.
#447169 (raspuns la: #447165) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder - de Bucu la: 04/09/2009 17:05:52
(la: batranutragator la Radio Lynx, azi, intre 22 si 24 )
nu se potrivesc, vroiam sa subliniez ca ce se-ntampla la scara 1:1 se poate intampla si la scara 1:10000...cam asa

vezi, asta eu nu prea cred. e diferenta prea mare la..scara.

ziceam de Eminescu si Nichita ca nu se potrivesc în peisajul asta pentru ca mi-e greu sa-mi închipui ca, odata compuse poeziile porno, se faleau cu ele si-si atârnau de falus mândrele rime, precum autorul nostru de azi. mi-e greu sa cred ca s-ar fi laudat vreodata ca nu-stiu-cine le-a apreciat si i-a încurajat pe tema asta mai departe, tot ca autorul nostru de azi.

c-o faceau ei asa de distractie, pe la chefuri, e cu totul altceva. musiu asta radiofonistu n-o zis ca-i vreun chef p-aici, se lua tare in serios in lupta cu labia, pot sa pun citatele, în caz ca-i nevoie, unde 'genul' e aparat ca o fortareaza. sau vaginul din poveste.

donc, sa lasam scarile la locul lor si sa nu amestecam ce nu-i de amestecat...

repet, greatza mea vine nu din faptul ca-l citesc pe unul scriind parascovenii de cartier, ci din faptul ca s-o batut cu caramida-n chiept ca-i crezu' lui sa scrie asa, ca-i, vezi, o inovatie de limbaj si îmbârligaturi (la propriu) cum nu s-o mai pomenit.
iar când o fost sa raspunda în direct, de fata (si) cu eventualii fani, o tacut mâlc, s-o facut niznai.

d-aia zic ca-i caracter zero, ca n-are semnatura, adica nu-si asuma scrierile, ca-i, cu alte cuvinte, un poet-papagal...

si, iarasi, nu pricep scuza cum ca la radio aleg altii subiectele si ca, doamne fereste, nu se foloseste un limbaj obscen. pai aici era vorba de însasi opera poetului sau o parte a ei.
daca partea-i obscena, tot io-s de vina, ca cititor, ca-ntreb cum vine asta musiu?
am întrebat si pe forum, da. dar nu era interesant de vazut ce zice artistu pus fata-n fata cu opera, in public? ha?

ce atâta ne-nvârtim în jurul talentului blablabla? io vroiam sa discut acolo un caz concret, cu exemple.
#478348 (raspuns la: #478203) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de picky la: 27/01/2011 23:30:57
(la: Mah, voi glumiti...)
Şi-o fi p'erdut bolentinu' şi când îl căpătă p-ăla nou, crezu' că-i altu-n poznă.
#594321 (raspuns la: #594318) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de parola.uitata la: 01/03/2013 16:52:06
(la: Doresc Lumina!)
"pot eschiva orice provocare"

O nouă religie formată pe negarea unei religii deja existente este precum sceptrul din mâna bufonului. Dorindu-şi porfiră precum regele său, a primit o haină cusută din petice colorate - un crac verde, unul albastru, o mânecă mov, cealaltă roşie -, a cerut coroană din aur, i s-a adus o bonetă caraghioasă cu tălăngi la capete.

Orice voia, regele îi împlinea, însă pe măsura lui. Tron din nestemate? OK! I-au confecţionat unul din mărăcini împletiţi. Şi azi aşa, mâine aşa, până când bufonul a poruncit cu glasu-i de paiaţă să-i dea şi lui toiag regal, căci autoritatea-n mintea lui avea preţul unei bătăti scurte cu bastonu-n podele, la fel cum făcea regele către supuşi. Şi a primit marota potrivită - o coadă de mătură c-un cap de bufon în vârf.

Asta-i ceea ce cred despre rămurelele desprinse din cracă - nu din trunchi -, da' nu-i nici respectuos, nici nimerit să-ţi înşir convingerile mele în contradicţie cu ale dumitale, nu-i aşa?

Când şopârlele-provocare ies chiar din buzunarul tău, e simplu să le ocoleşti. Când ies din buzunar străin şi îţi intră pe nesimţite-n cămaşă, stârnind fiori de groază cu picioruţele ei reci, confruntarea-i din peisaj - scoţi cămaşa, o scuturi şi o suceşti pe toate părţile.


Cu vorbe mai puţine, iată ce vreau a spune: dacă unu' care poartă cruce la piept nu vine-n casa dumitale de adunare să-ţi impună crezurile sale, să bată icoane-n pereţi, să împartă lumânări (cu "camătă" după cum sugerai într-o veche conversţie), de ce porţi şopârlele-n plasă şi le slobozeşti uneori? Lasă-i pe tonţii ăştia de ortodocşi (şi alţii asemenea lor) să-şi preacinstească moaştele, să plătească 30 de lei pe-o lumânare, să aibă Crucea Domnului în duh şi-n raţiunea văzută, să-şi vadă de puţinătatea cugetului lor.

La început îmi plăceau vorbele tale, apoi, din şopârlă în şopârlă, mi-a părut alunecoasă dorinţa dumitale de-a dialoga "hristic". De ce ar arunca vecinul meu forumistic, din când în când, gunoiu' pe geam? Că-i prisoseşte, că n-are un' să-l pună, că sub covoare nu-i loc de împins? Dacă crezu' altuia e gunoi pentru tine, pune-l la coş şi atât. De ce să-i arunci şopârle peste gard?!
#642979 (raspuns la: #642950) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
parola.uitata - de Roman Haduch la: 01/03/2013 23:07:35
(la: Doresc Lumina!)
uite ca m-ai provocat.
"O nouă religie formată pe negarea unei religii deja existente este precum sceptrul din mâna bufonului."
Ce comparatie buna ? Multumesc.Imi place mult, precum si textul tastat in sustinerea acestei comparatii.

"Asta-i ceea ce cred despre rămurelele desprinse din cracă - nu din trunchi -," cu privire la aceasta opinie, cu respect arat ca opinia mea este diferita.
M-ai derutat insa,cu acel "dumitale" si, intrucat nu vreau sa gresesc, iti comunic faptul ca vorbindu-ti la persoana a doua singular te respect sincer, si, chiar mai mult decat daca ti-as vorbi cu dvs.
"da' nu-i nici respectuos, nici nimerit să-ţi înşir convingerile mele în contradicţie cu ale dumitale, nu-i aşa?"
Nu-i asa, intrucat sunt interesat de convingerile pe care crezi ca le ai si pe care le consideri bune si poate ca sunt bune si poate ca faci mult bine expunandu-le.( sigur daca nu vrei sa ti le etichetezi "secret" pentru siguranta persoanei).

"Dacă crezu' altuia e gunoi pentru tine, pune-l la coş şi atât. "
Off, Doamne, bine ca ai pus acel "daca" de regula , nu discut cu privire la crezul sincer al convivului insa nu ma pot abtine de a sublinia ca sunt imprejurari in care omul spune "asa vreau eu" si in realitate nu vrea asa. Exemplul elocvent pe care l-am primit cu privire la acest aspect, consta intr-un interviu luat de un jurnalist unui tip capturat de police, pentru trafic si consum de droguri, care pus in aresst a intrat in sevraj, imprejurare in care si-a varat mana dreapta in ochiul drept si, si l-a smuls din orbite cu cca. 3 cm de nerv optic , Intrebat de jurnalist a declarat cu o voce cavernoasa "asa am vrut eu". dupa ce a iesit din sevraj a aratat ca niciodata nu ar fi vrut sa se automutileze in felul descris mai sus. Parola.uitata eu nu as indrazni vreodata sa compar crezul unui om cu un gunoi, chiar daca nu-i impartasesc crezul.
Chestia cu soparlele nu o prea inteleg , auzisem de mult de "sopralita libera" insa asta era de bine. Daca vrei dezvolta chestia cu soparlele.
#642999 (raspuns la: #642979) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de parola.uitata la: 30/08/2013 11:53:04
(la: In sfarsit 'Pozitia copilului')
Mai, chiar trebuie zvarlit copilul in 'circuitul competitional' la varsta la care singura lui menire e sa-si traiasca din plin copilaria?

Oricât aş încerca, nu pot vedea dihania din dosu' porţilor şcolii şi-s cuprinsă de-a binelea de nedumeriri că tu auzi "Rrroaaarrr!" acolo unde urechea mea surprinde un biet "Miauuuu!".

Nu ştiu ce credeţi voi, adulţii, da' când uşile se-nchid şi nu-i mai petrece nimeni cu privirea, copiii se transformă-n ghiduşi şi prea puţin le pasă că-s coroniţari sau nu-s, asta-i de-a voastră băgată-n mintea lor. De-ale şcolii lacrimi vin şi trec, voi vreţi neapărat să stăruiţi pe ele, ajungând la vorba cântecului: frustraţi-ne, frustraţi-neeeeee şi dacă vreţi, influenţaţi-ne, căci singura voastră problemă, e clar, este balauru' imaginar.



N-are vreme toata viata de adult sa lupte si iar sa tot lupte

Stau şi mă-ntreb, dacă vreau să devin cârnăţar, crezi c-or să mă arunce deodată-n poiată c-un tăiş în mână, îmboldindu-mă: "Înjunghie porcu' şi scoate-i maţele!" sau îmi arată rosturile gospodoriei mai întâi?

În caz că-mi iau ghioaga pe umeri şi urc la stână să mă fac baci, oare or să-mi spună: "Treci la trântă cu lupchii şi sfărâmă-le oasele!" ori mă-nvaţă la început graiu' cu dulăii: "Şo pi el, Grivei! Ia-l, Bobiţă!"? Că până ajunge colţu' fiarei la bâta mea, tre' să treacă întâi de zăvozi. Ş-odată toate însuşite, abia apoi vin la rând blândeţurile putineiului cu unt ş-a coraslei menire, toate au ordinea lor.

De-ar fi să fiu pedestraş, mă azvârle-n luptă cu mantaua pe umeri şi puşca-n bandulieră fără pic de instruire?

Orice îndeletnicire, cât de mică ar fi, cere disciplină... şi fără pregătirea potrivită - parcursă-n etape musai de jos în sus -, nimeni n-ajunge maestru-n meşteşugu' lui.

Cam aşa-i şi cu elevu', spre a-i fi amortizate emoţiile de mai târziu, are nevoie să-şi însuşească un ritm anume, nu deodată sare-n luptă cu chef de-a tot lupta, chefu' ăsta trebuie cultivat.


Daca acea coronita n-ar fi existat in sistemul de invatamant DELOC n-ai fi trecut prin experienta de care ai povestit mai devreme si care a avut la baza dorinta mamei de a compensa necazul. Altfel spus, ar fi fost o amintire neplacuta ('umilinţă mai mare nici c-am îndurat de atunci încoace') in minus.


Vrerea distrugerii cununiţelelor poartă-n sine un act de neîncredere asupra copilului, dorind să preîntâmpini o eventuală altă nereuşită, însă nu faci decât să-l "ocroteşti" în maniera: "Văleu, muică, văleleu, drobu-i sus, sub el sunt eu, cu-al meu prunc din copăiţă, învălit cu o velinţă. Ce mă fac de o cădea, copilaşu' mi-o rupea, bucuria mi-o curma?" Aici drobu-i coroniţa.

Hiperprotejarea se traduce aşa: lipsă de încredere-n forţele micuţului, crezu' fals că nu poate reuşi de unu' singur, teama de-a nu trece prin (alte) eşecuri şi uite aşa ajunge cel mic încotoşmănat în timpu' verii în cojoacă de mieluţ, toate teamătele parentale fiind haine mult prea groase pe trupuşoru-i firav.


Coroniţa contrafăcută a mămucăi mi-a adus şi-o conştientizare de isteţime, căci numai un adult temporar nemintos îşi poate închipui că un copil se lasă înveselit de plăsmuiri. Ş-am zis aşa: "Mămucă dragă, iaca un copil olecuţă mai deştept decât adultu', m-a ruşinat gestu' tău, nu primesc coroniţa."

Noa, amu ce film mai vedem? :-)


#647556 (raspuns la: #647555) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...