comentarii

cu cat razi mai mult cu atat sufletul plinge mai tare


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Sufletul nemuritor ganduri, - de DESTIN la: 13/03/2005 18:41:46
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Imi imaginez o raza alba de lumina, acel fascicol luminos, ce este "dirijat" sa "patrunda" prin sticla unei prisme.

Este o "experienta unica" din viata ei de raza.

Imaginati-va, un suflet, si ce ar putea simti,cata durerea!!! el indurand acesta frangere.

Oare stie de ce trebuie sa se sacrifice, stie doar as...ca trebuie sa o faca?

Dar macar intelege care este finalitatea si scopul sacrificiului sau?

Intalnind atata durere, si chin, si chiar renuntare...

Intocmai ca o raza, patrunde,strapunge suprafata atat de dura a sticlei.

Este convins, stie ca este singurul care o poate face.

Cu siguranta ne se teme de ceea ce il asteapta... ramane demn, trecand "dincolo", se va frange.

Momentul el il decide, a hotarat:

Trebuie acuma! trec "dincolo"!

Ce e aceasta, ce s-a intamplat, sunt tot eu?

Este intr-adevar surprinzator, infrangandu-si teama, "raza" a devenit "mama"!

Se regaseste in cele sapte "culori" fiecare unica, in felul sau "colorat" de a fi!

PS Oare ce culoare are viata?imi amintesc de aceasta intrebare pe forum...culoarea vietii noi semenii o daruim

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#39311 (raspuns la: #39268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anysya - de rolia la: 11/08/2006 19:59:45
(la: moarte timpurie-astazi am mai murit putin.)
..."sparge bolul cu apa si vise" ,"m-am ascuns aici , sub aceasta frunza" ...
Eu m-am ferecat cu "sapte lacate" iar cheile le-am aruncat .Credeam ca , ochii mei nu vor mai cunoaste lacrimi ,ca buzele mele nu vor mai surade ,ca :(vorba poetului,sper ca-mi amintesc bine versurile)
"...............luntre ma-ndeparta de tarm,
Din panzele visarii ,mai atarnau crampeie,
Si nu avea nici cerul ,nici marea ce sa-mi deie ,
Doar stanca nevazuta ,de care sa ma sfarm "
.....................................................................................
Pe negandite ,cioburile adunate s-au lipit ."Bolul " a castigat in rezistenta ,si am inceput sa adun alte vise .Lacatele au inceput a fi deschise de cei care detineau cheile .Am redescoperit "lumea" ,am invatat sa o accept cu bune si rele .Ma consider mai "bogata" .
Lasa razele sperantei sa-ti inunde sufletul .Timpul ne este uneori aliat.
rolia
*** - de zaraza sc la: 20/06/2007 17:27:03
(la: De cite feluri poate fi un zimbet?)
Am aruncat intrebarea/intrebarile ca pe o undita si m-am prins si eu...Ca altfel cine stie cind aflam despre mine. Am un zimbet din tot sufletul, iar celelalte sint copii palide, imitatii imperfecte. Dar pe cind primul vine din adinc si ii vine sa dea pe dinafara de fericire, celelalte sint si ele bune la ceva. Cind vreau sa zimbesc fara motiv se schimba totusi ceva undeva si o raza de soare patrunde in suflet.


copil - de andante la: 11/11/2007 14:57:49
(la: zburatorul)
e mare lucru sa poti sa razi cand ai riduri pe suflet!
iesi copile cu parul balai si rade la soare, poate s-o indrepta vremea :)

#254840 (raspuns la: #254831) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dragilor, iata, cand NATO apare, soarele rasare - de cosmacpan la: 01/04/2008 19:50:01
(la: Şi telefoanele mobile merg in paradis)
Recunosc! eram intr-o depresiune nervoasa si datorita curbelor de nivel sinusoidale ma afundasem pe partea adumbrita de nu sa mai vedea nici o raza da speranta. multumesc din suflet tuturol.

Caine sunt....branza? la Brut(us)arie

Da sunt dependinte (dar nu pot s-o recunosc in public)

Da, dar din pacate tot rusii sunt piua-ntai la productia de diamante (artificiale)

Da bre da acu depinde si de viteza de transfer (nika, moka, dar cate vesnicii tre'sa astept pana la logare?)

Ion: Marie...
Maria: Ha?
Ion: Marie...Marie...
Maria: Hai ma...zâi
Ion: Marie...vrai sa...
Marie: Acu mai? Ma...tu,ma pacalesti...
Draga Mihaela,am citit cu ate - de sorin din italia la: 03/12/2004 03:52:50
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Draga Mihaela,am citit cu atentie mesajul tau.Am gasit in el tot atitea amar,deziluzie,si singuratate pe cita am si eu in suflet.Imi iubesc tara si ma laud sa spun ca sint roman chiar daca traiesc de 12 ani in alta tara.Noi am fost loviti de soarta cum spui tu ,de cind am deschis ochii.Cuvintele tale au mare valoare pentru mine,m-au impresionat mult.Sper sa-mi fie pilda si invatatura...
#30472 (raspuns la: #27434) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cico:) - de anisia la: 15/07/2005 13:14:39
(la: Comentarile rautacioase)
are tata mare o vorba... "lasa-i taica, ca nu stiu ce spune " ... si sa nu razi de tataie ca el e de la tara, si asa vorbeste :)) stii, uneori nici apa de ploaie nu mai face fata situatiei...
Si-am facut iute stinga-mprejur :))) pai acum inteleg eu de ce alergai de mancai pamantul...ca te vazui acu' cateva zile, dar zau ca nu pricepui :)) vezi ca nu esti chiar rautacios...de vreme ce-ti faci timp sa ma luminezi pe mine...o "mucoasa" :))

#59725 (raspuns la: #59700) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ui, ca bine-ar mai fi - de maan la: 03/04/2007 09:44:16
(la: 11)
sa te poti da, doar c-un fum, afara din tine-insuti.
din pacate, daca nu ma frig la dejte io nu-i dau drumu' - nici tigarii, nici sufletului.

brava, omule, tare mi-o placut.
si mersi.
ok, atunci - de Sancho Panza la: 01/02/2008 14:09:25
(la: pariu)
parere: tragi prea mult de metafora (ori parabola, ce-o fi ea...)aceea cu imbracatul si invesmantatul.
1)m-au asteptat in haine de vara - m-au primit invesmantati in paltoane lungi si groase
sa nu simt caldura

2)atunci am urat norii pentru prima data si mi-am dorit haine groase
sa nu ma mai doara sufletul atat de tare,
dar...desi mi-au fost intinse de catre cei care ma pariasera - nu le-am primit.
nu mi se potriveau. ma impovarau mai mult.
am imbracat iar visele si zambetul. erau ale mele de cand m-am nascut

3) eram imbracata doar in mine.
m-a imbracat si in el (cu un zambet plin de iubire)- sa-mi fie cald si in vise si in viata


Si tragi putin dezordonat - ar fi putut fi salvata daca gaseai o repetitie-refren.
apoi: abunda cuvantul "vis".
imi visasem toate visele e usor tautologic...
si abunda zambetele.
Trebuie sa inveti sa aerisesti frazele, fondul e bun, nu-l impovara cu vorbe in plus.

ce mi-a placut:
apoi s-a pariat ca voi fi cu picioarele pe pamant - "fii barbat"! - nu am fost.
nu imi place sa ma agat de pamant la fiecare pas
(cred ca puteai opri versul aici, mai departe ii indesi cititorului ideea pe gat cu acel si imi place sa fiu femeie )

iar barbati nu am cautat. nu mi se potrivesc.
se uita piezis cand plang la filme si rad ca ma dor oamenii


sunt asemeni unui cal iesit din concurs. fara versul urmator! iarasi, treci pragul sugestiei si-i pacat...ai incredere in cei care citesc, vor continua ei ideea.

cam asta ar fi.


#281097 (raspuns la: #281008) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
noa... razi si tu
hahahahha bla bla bla bla
tare funny... nush ce naiba ati invatat voi in faculta... dar se pare ca ati avut profesori idioti.
#344644 (raspuns la: #344570) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
guini - de proletaru la: 24/12/2008 21:24:35
(la: Craciun fericit!)
mi s-a uscat sufletul asteptandu-te!
tare ma bucur!
La multi ani !
Sanatate si fericire!
#377237 (raspuns la: #377232) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de modigliani la: 26/04/2009 08:17:55
(la: Zambetul)
sufletul asta i tare hraparet, zau asa
si egosit, pare se
Intruder, - de Tot Areal la: 09/07/2009 15:54:26
(la: Nexistentiale - orgoliul masculin si orgoliul feminin)
ca sa razi un pic, orgoliul meu ala mare si tare din tinerete, s-a cam micsorat si s-a cam inmuiat!
Guine... - de monte_oro la: 05/03/2010 07:09:41
(la: Obsesia albastrului)
Deh... da' nu trebuia sa pui la suflet asa de tare, zau...;) Da' daca stiam ca m-aleg cu asa ceva... faceam mai des...La poezii, cel putin. Acu'... ma duc sa visez... la cafea.
#529542 (raspuns la: #529456) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
monte - de Guinevere la: 05/03/2010 18:35:08
(la: Obsesia albastrului)
da' nu trebuia sa pui la suflet asa de tare, zau

ei las' ca-i misto tranteala intre gagici. :o)
da' sa fie cu rezon.
#529624 (raspuns la: #529542) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Apoll - de INSULA ALTUIA la: 26/08/2010 17:49:08
(la: Sonet)
o broscuta mica ,mica
eu azi in dar am primit
de aceea cred din suflet
ca esti tare fericit...V.


Mie mi-a placut...orsicit sunt bucuroasa:)

Bravo Apoll,ce mai conteaza finalul,important e continutul.

O seara buna:)
monte - de munteanu rodica la: 08/03/2011 08:49:48 Modificat la: 08/03/2011 09:14:14
(la: Poezia...idee..metafora sau..?...)
maaaaaaaai,io cind sunt nerfoasa, cint si gatesc te miri ce.
azi mi-am facut cafeiu am daschis nenorocitu'asta de calculator,am cetit cele spuse de tine mai sus ,dupa care, de ziua femeii mi-am facut o lista mare de bucate care trebuie gatite in ciuda faptului ca sunt invitata la restaurant.

no,poti zice cite vrute si nevrute in luna si stele dar musai trebuie sa-ti asumi spusele.
sa traduc:adica tu stai cu noi de ani de zile, buni rai cum suntem, dai dovada de multa intelegere si discernamint ,mai mult, ai dat dovada de sensibilitate si talent dupa care hop toc, poc, te superi
pe "tonti"din cafenea.
m-am intrebat si eu de multe ori de ce adminul vine atita de rar.nu-mi place sa fac speculatii, dar probabil ne crediteaza cu mult mai multa incredere decit credem noi.
sigur,este faptul ca este multumit de moderatori si modul in care se modereaza, altfeliu, ar fi fost foarte simplu sa schimbe lucrurile.
mi-am pus intrebari si referitoare la reactia lui privind clonele.
si tot eu mi-am raspuns demonstrindu-mi(cu multa rabdare pe parcursul a doi ani dupa ce cindva l-am intrebat daca cineva e clona si mi-a raspuns ca nu are motive sa creada ca este,iar timpul si neglijenta clonei a aratat ca am dreptate) ca fenomenul nu mai poate fi tinut datorita Ip mobile.deci si aici singura solutie am aplicat-o noi in cafenea (de fapt ca si in viata)lasind selectia sa-si faca treaba dupa sufletul si mintea fiacaruia.autoexcluderile nu sunt de neglijat, asa cum nu e de neglijat cind poti spune ca ti-e drag un loc in care nu toata lumea te iubeste.
este doar viata,cu bune si rele.
ca nu te mai simti bine uneori undeva,ca oamenii nu-ti sunt toti pe plac, nu justifica hotaririle radicale.
de obicei ajuta mult mai mult privitul si ginditul la rece si reevaluarea atitudinii.
dupa mine nu e nici un bai atunci cind cineva revine asupra spuselor sale.
profit de ocazie, incercind sa spun ceva ce de mult doresc a spune.daca eu imi petrec aproape juma de an in Canada si America dar nu folosesc in exprimare termeni(OK si ,si) nu inseamna ca nu stiu engleza.poate insemna ca sunt constienta ca am invatat tirziu si prefer sa ma exprim zic eu clar ,coerent fara sa stilcesc.daca nu comentez anume lucruri,conferinte ,poezii, nu inseamna ca nu citesc, ci ca prefer sa-mi completez cunostiintele decit sa fac aprecieri superficiale.
hai ca mi-am inceput bucatareala cu o mare peltea spusa din suflet .asa de tare m-am 'nervat .
auz'la el sa plece? si fac si tiramisu....si sarmale...si cite si mai cite.vrai???
#601137 (raspuns la: #601105) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om - de Baby Mititelu la: 08/03/2013 12:43:16
(la: In numele mamei, al fiicei si al sf duh! :))
Femeia are mereu mai multe suflete. :) Unul e de mama, unul de fiica, unul de iubita, unul de nevasta, de sora etc etc.
Si e o taina, un mister in femeie: care suflet sufera mai tare dintre toate?
In mine a suferit mereu cel de mama...
#643411 (raspuns la: #643372) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
LUMINA CATRE CER 3 - de Tot Areal la: 19/06/2014 08:24:49
(la: LUMINA CATRE CER)
Un proiectil suieră şi căzu undeva la şase metri de ei împrăscându-i cu pământ şi resturi de tot felul. Soldatul îşi lepădă arma acoperindu-şi faţa cu mâinile. Liniştit, Barbu îl bătu peste spate.
- Vezi, dacă rămânem pe loc suntem morţi. Pregăteşte-te de atac!
Panicat, bietul băiat tremura din tot corpu, dar disciplina îi controla încă spiritul, aşa că se mulţumi să de-a afirmativ din cap.
Barbu aşteptă un moment prielnic şi aruncă o privire peste ciotul de trunchi. Se vedea mişcare în multe locuri, deci băieţii erau încâ teferi şi se îngropau la pământ. Îşi dădu seama că inamicul are două mitraliere. Una la baza ruinelor bisericii, cealaltă în extrema stângă a transeei. După clipa de uluială, băieţii lui prinseră să riposteze cu foc, dar, din păcate mult mai sporadic decât ar fi fost necesar.
Barbu fluieră de câteva ori scurt pentru a le atrage atenţia celor ce încă erau teferi, fluturându-şi mâna prin aer şi arătând spre inamic. Apoi, îşi trase sufletul, şi fluieră tare şi cu forţă sărind primul în picioare şi, după cum îşi calculase , înaintă spre inamic trăgând din pistol.
- Înainteee...! urlă el sărind în picioare. Avu timp, o fracţiune de secundă să vadă stofa pantalonilor sfâşiată, dar nu simţea nicio durere. Ştia că o rană nu se simte imediat din pricina adrenalinei, dar tot atat de bine se fi putut să îşi sfâşie pantalonii în sârma ghimpată sau în orice alt obstacol.
Mecanic, sub impulsul, datoriei, soldaţii săreau înainte fără să mai gândească. Câmpul părea că se scufundă, că se clatină sub un înfiorător cutremur, păreau că aleargă pe spinarea unui uriaş trezit care acum se scutura cu toate puterile. Era un haos de nedescris. Zgomotul era infernal. Totul era numai bubuit de tunet, urlete, ţipete disperate şi strigăte fără speranţă. Nu îşi mai auzeau nici propria descărcare de armă. Aerul irespirabil le bloca plămânii care nu mai făceau faţă. Cu gurile larg deschise, căutau o să înghită cu nesaţ boarea salvatoare. Mulţi cădeau sfâşiaţi la gândul că intraseră într-un nor de gaze toxice de luptă, dar imediat realizau că nu era posibil. Dacă ar fi fost aşa, nu ar mai fi fost nimeni în viaţă deja, iar de peste tot se auzeau cum armele răspund tirului infernal din faţă.
De nicăieri, caporalul Tudose apăru lângă Barbu. Se trântiră în genunchi.
- Nu mai am pe nimeni din grupă! strigă Tudose printre lacrimi nervoase. Toţi au căzut! Avem nevoie de întăriri altfel nu ajunge nimeni viu acolo!
- Eşti nebun?! Întăriri?! De unde?! Suntem numai noi şi trebuie să punem mâna pe blestemata aia de transeea cu orice preţ! Ăsta-i ordinul!
- Vom muri cu toţii! Nu putem trece. Ne macină pe toţi!
- Ba vom trece. Adună toţi oamenii pe care îi găseşti şi treci cu ei în stânga, arată el spre pâlcul acela unde fusese cei câţiva copaci rătăciţi. De acolo o vom lua în amonte de pârâu până cădem în spatele mitralierei din extrema lor dreaptă1 Ai înţeles?!
- Înţeles!
- Uite acolo o groapă... Aduni toţi băieţii ce-i mai găseşti şi ne întâlnim aici în zece minute!
Toţi cei ce se adunaseră în groapă arătau jalnic. Aproape toţi erau răniţi, mai mult sau mai uşor. În această clipă de repaos, se puseră să se panseze reciproc.La unii, uniforma era numai zdrenţe, unii îşi pierduseră casca şi anumite efecte, dar aveau arma şi masca de gaze. O uşoară acalmie puse stăpânire pe câmpul de luptă. Obuzele se răriseră iar mitralierele trăgeau răzleţ.
- Acum poate fi şansa noastră, zice Barbu încât să fie auzit de toţi. Ăştia, face el referire la inamici, cred că ne-au ras pe toţi. Vor avea surpriza vieţii lor...ultima lor surpriză. Vom porni câte unul. în şir indian către pârâu. Eu voi fi primul, voi mă veţi urma. Tu Tudose eşti ultimul. Dacă cineva dă înapoi sau nu vrea să înainteze îl împuşti pe loc. Nu avem nevoie de ezitări şi aşa suntem mult prea puţini şi avem o datorie sfântă în a ne răzbuna camarazii căzuţi. Acum pentru ei luptăm, şi pentru noi. Vom urca în amonte de pârâu şi vom cădea în spatele lor. Principala ţintă este mitraliera din transee. De aia ne vom ocupa prima. Apoi, radeţi tot. Toată lumea să-şi monteze baioneta. Nu luăm prizonieri!
#652104 (raspuns la: #652103) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce poate fi sufletul -teorie 2002- fragment din cartea mea - de adacartianu la: 20/03/2004 15:08:18
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
DIAVOLUL: Aşa că tu crezi că eşti singurul vinovat de păcatul de a dori? Dar oare, nu Dumnezeu a lăsat în oameni şi îngeri simţirea, nu el a eliberat sufletul acesta plin de dorinţi şi pasiuni, chiar dacă sufletul îngerilor diferă de cel al oamenilor.
INGERUL: Problema ta este conceptuală, nu cred că viaţa ta nu ţi-a oferit nimic altceva decât o oarecare forţă distructivă, iar înţelepciunea te-a ocolit cu desăvârşire! Ar fi absurd să descopăr că eşti doar viclean şi atât!
DIAVOLUL: Viclenia e o parte consistentă a firii mele, iar despre înţelepciune nu pot spune că m-ar ajuta cu ceva, astfel că nici nu o consider necesară planurilor mele care includ lumea. Departe de mine să gândesc că isteţimea mea poate fi întrecută de înţelepciune. Dar ce vrei să spui cu asta?
INGERUL: Problema sufletului este una de esenţă, sufletul fiind esenţa universală pe care nici măcar Dumnezeu nu a creat-o! Sufletul este o energie independentă pe care Dumnezeu poate doar să o modeleze prin virtutea unor legi universale, însă nu o poate transforma. Insăşi Dumnezeu s-a născut cu sufletul în sine ceea ce demonstrează evident că şi înaintea existenţei Lui sufletul era eternitatea. Până şi Dumnezeu a luat naştere din suflet, asemeni oricărei creaţii lumeşti sau universale! Sufletul fiind baza, restul sunt doar amănunte.
DIAVOLUL: Il consideri pe Dumnezeu doar un amănunt?! Ti l-ai urcat în cap definitiv acum!
INGERUL: Ba nu! Vezi, asta înseamnă lipsa de înţelepciune! Adevărul nu poate fi contestat, iar lupta ta aprigă de secole este o absurditate care s-a născut tocmai din lipsa ta de înţelepciune. Nu poţi fura puterea unei fiinţe asupra unei lumi atâta timp cât nici puterea ei nu este integrală. El nu reprezintă totul pentru întreg universul, ci doar pentru o parte a lui. Universul este o gradare, iar dacă Dumnezeu este puternic peste viaţa pământeană asta nu înseamnă că el deţine întreaga putere universală.
DIAVOLUL: Negi autoritatea divină? Nu mă aşteptam să fii chiar atât de nesăbuit! Ha!Eşti un înger răzvrătit cu adevărat!
INGERUL: Nu, nu contest puterea Lui, afirm doar ceea ce ştiu, faptul că nu este o autoritate universală unica, o forţă care domină întregul în toată masa lui! Te înşeli amarnic crezând de atâtea secole că e doar El şi numai El în tot acest infinit!
DIAVOLUL: Iţi baţi joc de mine?!
INGERUL: Nu. Iţi spun doar ceea ce este universul, lumea şi Dumnezeu. La baza tuturor creaţilor stă sufletul, el reprezintă viaţa apoi urmează Dumnezeu şi restul.
DIAVOLUL: Restul care?!
INGERUL: Restul care participă la procesul creaţiei, la întreţinerea vieţii în toate aspectele ei. Nu este simplu acest proces de naştere, întreţinere şi devenire, apoi, ce să mai spun de transfigurare şi transcendenţă? Crezi că toate astea se întamplă numai datorită Lui? Crezi că miturile esentiale ale umanităţii sunt doar vorbe-n vânt? Doar poveşti scornite la întâmplare de cine ştie ce muritor?
DIAVOLUL: Nu ştiu ce intenţii ai spunându-mi toate aceste inepţii…bazaconii pe care nu pot să le consider decât o insultă la adresa Lui! Ori ţi-ai pierdut într-adevăr minţile!
INGERUL: Nu am nici o intenţie în ceea ce te priveşte, m-ai împins spre dialog, acum suportă consecinţele sau pleacă. Eu nu te pot ţine aici cu forţa, sunt un deţinut. Călăii mei sunt oamenii, nici tu şi nici El!
DIAVOLUL: Dar explică-mi şi mie teoria ta cu privire la universalitate şi conducătorii ei, m-ai surprins. Si, recunosc, departe de mine să cred această teorie! Faptul că Dumnezeu nu este autoritate absolută mă uimeşte cu adevărat.
INGERUL: Este autoritate absolută asupra oamenilor nu asupra întregului univers. Nu există Dumnezeu şi doar atât, legile universale se bazează şi pe alte soiuri de forţe. Dumnezeu este doar o parte din forţa înţelepciunii, iar autoritatea Lui este răspândită asupa spiritului şi sufletului uman, nu asupra vieţii însăşi. De aceea nu El poate schimba lucrurile rele din viaţa oamenilor! Intregul univers este divizat, nu este o unitate în sine, iar asta implică o serie de forţe diferite care stau la baza orânduirii lui.
DIAVOLUL: Nu Dumnezeu a creat lumea?
INGERUL: Nu, dar a luat parte la creaţia ei. Dacă Biblia omenească spune că Dumnezeu a creat lumea în 7 zile asta este doar o latură mitologică prin care omul trebuie să înţeleagă că El este autoritatea cea mai puternică asupra umanităţii. Dar Dumnezeu nu este creatorul universalului, El este implicit o parte a acestuia.
DIAVOLUL: Si-atunci ce rol are El în creaţia umanităţii?
INGERUL: Rolul de părinte ocrotitor al omului pentru că, Dumnezeu a creat omul, nu şi lumea în care există omul! Aici s-a greşit în doctrina religioasă şi faptul acesta l-a determinat pe fizician sau chimist să conteste existenţa lui Dumnezeu şi religia!
DIAVOLUL: Vrei să spui că Dumnezeu a făcut omul, iar restul lumii în care există s-a născut prin puterea altor forţe?
INGERUL: Bineânţeles, este o problema de lege naturală, de energie universală care a contribuit la o creaţie necesară. După cum bine ar trebui să ştii, noi îngerii studiem în şcoală în afara legilor Paradisului, universalităţii şi divinităţii, însăşi doctrinele, mitologiile şi legile umanităţii, pe acelea create de ea însăşi. Este formidabil să vezi evoluţia fiinţei, să vezi când a descoperit existenţa lui Dumnezeu. După câte încercări de a-şi răspunde asupra problemei existenţei sale prin propria-i forţă, a înţeles actul divin al creaţiei! Este fantastică descoperirea organizării lumii datorită înţelepciunii cu care i-a înzestrat Dumnezeu. Inţelepciune care nu este uşor de folosit sau cultivat, şi totuşi oamenii, unii dintre ei, au reuşit să descopere prin puţinul spiritului lor o capodoperă universală cum este creatia lor şi a lumii în care trăiesc!
DIAVOLUL: Nu cred că oamenii au descoperit încă provenienţa lor sau a lumii, la ei totul este o permanentă îndoială, incertitudine. Nu au dobândit încă marile adevăruri despre care îmi spui tu acum!
INGERUL: Ei poartă aceste adevăruri în ei înşişi însă nu înţeleg adevărul, iar dacă cineva anume le-ar revela conştiinţa asupra marilor adevăruri, nu ar ştii să le primească, i-ar speria. Oamenii încă nu pot înţelege totul, şi chiar dacă le-ai da totul, uşurinţa fenomenului le-ar crea mari probleme, fiindcă nu ar ştii să se folosească de ceea ce ştiu. Ei se aşteaptă la cu totul altceva, unii se aşteaptă chiar să descopere faptul că nu există Dumnezeu…încă există multă absurditate în minţile şi încercările lor pentru a fi convins că nu pot suporta adevărul. Nu s-ar mulţumii dacă ar ştii că e doar Dumnezeu, ei încă mai caută alte soluţii pentru că au impresia că ar fi prea simplu să fie aşa. Le place viaţa complicată.
DIAVOLUL: Dar este evident că singura lor soluţie este să creadă ca sunt o creaţie divină!
INGERUL: Da, aşa este, însă fiecare în adâncul sufletului aşteaptă să i se dovedească altceva. Până nu scapă de aceste căutări care nu-i pot focaliza spre singurul adevăr real al existenţei lor, nu se pot linişti. Unii descoperă adevărul, aceia sunt cei înţelepţi, dar întotdeauna pe cei înţelepţi omenirea îi lasă la urmă, căutându-i abia în clipa în care nu mai există. In timpul vieţii lor sunt consideraţi nebuni sau visători, calităţi pe care societatea nu le acceptă. Interesantă firea omenească, păcatul voluptăţii în care cade cu uşurinţă şi cu care e atât de uşor să atragă pe oricine! Vicleniile pe care le cunoaşte de la tine îi stau uneori drept căpătâi al faptelor şi, cu atâta uşurinţă este capabilă să se joace între lumină şi întuneric încât îţi lasă impresia că umanitatea a evoluat mai presus de divinitatea universală. Evident, este doar o impresie înşelătoare, cel care ajunge să creadă în ea, el însuşi e o umbră cu atribut de om. Omul adevărat se ridică spre înţelepciune, cel care aşteaptă de la sinea lucrurilor să o primească se risipeşte spre pieire. După cum bine ştii, nu toţi muritorii văd Paradisul! Deşi Paradisul este o stare naturală. Ei înşişi îl poartă în construcţia lor, însă în felul în care trăiesc pe pământ îi îndepartează de acesta.
DIAVOLUL: Eu cred că ai luat-o razna şi spre amuzamentul meu cred că-L mâniezi tare pe moşulică!
INGERUL: Nici pomeneală! Sunt destul de înţelept să ştiu că ceea ce gândesc e adevărat. Vorbele mele nu sunt o joacă de cuvinte şi doar atât.
DIAVOLUL: De ce crezi că este adevărat, numai pentru faptul că te consideri înţelept? Mie unul mi se pare absurdă teoria ta cu privire la puterea divină.
INGERUL: Nu mă refer la puterea divină, ci la puterea lui Dumnezeu. El este divinitatea pentru oameni, dar alături de el se găsesc şi alte forţe. Esenţa divinităţii nu se opreşte în el. Divinitatea este un fenomen mai amplu pentru universalitate. Nu putem privi infinitul ca finit în Dumnezeu, pentru că El nu este un capăt, o limită. Nu vorbesc din prisma oamenilor, cu ei se întamplă altceva. Bineânţeles că pentru ei ca fiinţe, Dumnezeu reprezintă totul, însă pentru universalitate nu.
DIAVOLUL: Vrei să spui că Dumnezeu are Dumnezeul lui?! E absurd!
INGERUL: Nu. Insă el deopotrivă cu alţii conduce acest univers infinit.Eu, ca înger contribui la viaţa Paradisului, Dumnezeu contribuie la viaţa universului, omul contribuie la viaţa pământeană. Fiecare dintre noi contribuie la un proces de creaţie diferit, dar care se răsfrânge inevitabil asupra tuturor lumilor existente în univers şi, bineânţeles, asupra universalităţii însăşi. Viaţa în toate aspectele ei este cauză şi efect, nimic nu este întâmplător şi totul are un sens. Animalul, insecta, omul, noi, Dumnezeu, planetele, sufletul, chiar şi tu, au rostul lor într-un scop mult mai grandios decât viaţa pământeană sau Paradisul. Ar fi o lume mult prea simplă aşa cum o percep oamenii, o lume redusă la om şi Paradis. Viaţa e doar un pas spre adevărata lume, moartea e doar pasul următor, iar Paradisul la fel. Viaţa nu se opreşte la un nivel, ci însăşi viaţa transcede spre alte forme de viaţă chiar de nu sunt pământene. Există un soi de plafonare în lumea tangibilă, o plafonare care le mişcă oamenilor conştiinţa în asemenea hal încât nu pot percepe că viaţa lor de acolo nu este nimic mai mult decât o impresie. Ei sunt expresii viitoare care în lumea materială capătă doar o vagă intuiţie a ceea ce-i aşteaptă mai târziu. Viaţa lor este o probă pe care trebuie să o treacă până la finele timpului acordat de natură, dacă nu reuşesc se nasc din nou până când descoperă ceea ce au de descoperit.
DIAVOLUL: Asta ştiu şi eu, dar mă frământă gândul că secole de-a rândul însăşi eu l-am privit pe Dumnezeu ca fiind unic. In cazul de faţă pot înţelege de ce, de atâtea ori, aveam impresia că oricât aş încerca să transform lumea Lui în ceea ce vreau eu, alte forţe se războiau cu mine în afara Lui. E un fel de conspiraţie universală care-ţi dă libertatea să te mişti în voie până la un punct, apoi vine şi îţi întoarce toate planurile peste cap. Eu credeam că e El!
INGERUL: Nu întotdeauna, uneori nu-i stă în atribuţii să facă unele lucruri, alteori se sfătuieşte cu restul şi ajung la un plan comun în ceea ce te priveşte, în ceea ce priveşte lumea sau universul. Dumnezeu este o parte a forţei universale chiar dacă viaţa oamenilor este guvernată de el.
DIAVOLUL: Ciudat este faptul că omul cuprinde şi laturi care mă caracterizează, de ce ar fi vrut El să creeze o fiinţă în care să existe şi binele şi răul deopotrivă?
INGERUL: Omul a ales răul singur când nu a ascultat învăţătura Lui.
DIAVOLUL: Omul a căutat cunoaşterea, de ce cunoaşterea ar fi un rău?
INGERUL: Stiu, un om fără cunoaştere e un imbecil, dar El le dăruise atât cât le trebuia pentru a fi fericiţi.
DIAVOLUL: Cu toate astea nu au fost fericiţi. Si tu ai avut totul care să te facă fericit şi, totuşi, eşti aici.
INGERUL: Iţi mai aminteşti cum a luat naştere lumea?
DIAVOLUL: Din plictiseală?
INGERUL: Nu râde, vroiai să vorbim serios.
DIAVOLUL: Te ascult.
INGERUL: Era vorba despre echilibrul universal, îţi aminteşti?
DIAVOLUL: Da, credeau că prin crearea lumii se va forma echilibrul dintre timpuri. Balansul egal pe linia infinitului.
INGERUL: Da. Gândeşte-te la infinit ca la o dreaptă care are situate pe ea punctele A si B,…e!…dreapta asta este străbătută de tot soiul de energii care trec pe deasupra ei cu forţe diferite. Aceşti curenţi ajung, uneori, în punctul B cu mai multă forţă şi atunci dreapta suferă mici transformări. Punctul B se apleacă, iar punctul A trece ca vârf, apoi invers, punctul B trece ca vârf. Diferenţa de gradaţie în timp şi spaţiu este aproape insesizabilă în condiţia în care există A şi B, dar imaginează-ţi ce groaznic ar fi dacă pe dreaptă ar exista un simplu A şi toate aceste forţe s-ar vânzolii doar deasupra lui. Eee!…uite, din acest motiv a fost creată lumea oamenilor. Acesta era echilibrul căutat.
DIAVOLUL: Dar ce rol au oamenii, de ce n-au lăsat doar pământul?
INGERUL: Tu chiar n-ai minte?! Oamenii sunt energia care creaza echilibrul. Pământul e doar un spaţiu în care ei se dezvoltă pentru a contribui cu energia lor la echilibrul universal. Imaginează-ţi că pe dreapta asta sunt mai multe puncte…A,B,C,D,E…şi aşa mai departe, pe lângă astea mai sunt zeci de alte puncte care sunt, de fapt, planete nelocuite, nepopulate cu nici un soi de fiinţă. Toate planetele A,B,C,D,E sunt populate iar în jurul acestora pe o raza de mii de ani lumină nu există viaţă, ci doar alte planete nepopulate. Forţa acestor emisfere, acestor spaţii se transformă într-o forţă unică care alcătuieşte prin sine universalitatea. Să presupunem că pământul s-ar fi aflat în partea dreaptă a dreptei pe care ne-am imaginat-o, în partea stângă sunt zeci de alte planete locuite, iar în partea dreaptă sunt doar 5, de exemplu,…echilibrul nu e perfect. Atunci mai trebuia populată o planetă care să aibă în jurul ei o configuraţie de planete care pot contribui la viaţa finţelor care se vor naşte. Planete nelocuite care prin conjuncţia lor, prin amplasamentul lor să influenţeze viaţa. Fiecare om e născut sub un semn zodiacal, crezi că pământul a fost ales la întâmplare? Nu, bineânţeles, e vorba de o scară ierarhică a energiilor, a planetelor, a influenţei acestora asupra oamenilor. De ce crezi că spaţiul, cerul şi planetele au însemnat din totdeauna pentru ei un punct de reper, tipologiile ca trăsături mari ale umanităţii sunt descifrate prin influenţa planetelor, a spaţiului. Acum înţelegi ce substrat au toate aceste amănunte? Până şi timpul, gândeşte-te la timp care de fiecare dată e altul, pe pământ sau în spaţiu. Creaţia omului nu este un fenomen întâmplător sau un fel de experiment, rolul creaţiei este de o mai adancă complexitate pentru întreg universul.

DIAVOLUL: In concluzie universul se foloseşte de energia oamenilor…păi e corect?! Si ăştia, amărâţii de ei, nu ştiu nimic, le folosiţi energia şi apoi îi omorâţi! HA! E convenabil!
INGERUL: Nu glumii cu asta, ştii prea bine ce se întamplă apoi…cum ştii prea bine de ce mor oamenii.
DIAVOLUL: Da, omul bătrân nu mai posedă aceeaşi energie, dacă moare se transformă în energia iniţială. Vezi că ştiu?
INGERUL: Uneori eşti doar un bufon, ştiai?
DIAVOLUL: După atâta teorie mai trebuie să te amuzi puţin, nu crezi? Dar, ce-ai spus e interesant, recunosc. Eu nu m-aş fi gândit. Dar ce rol are atunci Paradisul?
INGERUL: Eşti îngrozitor! Tu crezi că un spirit care a existat într-o lume materială ca cea de pe pământ se poate obişnui în alta care să nu-i semene? E, Paradisul are calităţile exterioare ale lumii lor, o lume cu care sunt obişnuiţi. Vorbeam despre timp, există atâtea timpuri paralele în univers!…iar unul dintre ele este chiar Paradisul. Imaginează-ţi tot dreapta de mai devreme, pe ea se află planetele care formează echilibrul vieţii în tot ansamblul de puls material, am rezolvat problema echilibrului acesta, dar mai există şi timpul dintre timpuri. Acest timp este paralel cu toate celelalte şi în acesta se află divinitatea în toată măreţia ei. In concluzie, energia care creaza echilibrul vieţii creaza şi echilibrul acestui spaţiu în care nu poţi exista decât ca energie. Spaţiul dintre spaţii, dar pe care îl cuprinde tot infinitul universal. Si, poate te gândeşti că existând atâtea vietăţi în univers s-ar putea strânge prea multă energie în spaţiul dintre spaţii. Ei bine, nu se poate. Dintr-o regulă foarte simplă. Si anume, cum oamenii au Paradisul, fiecare din restul lumilor au spaţile lor care să fie identice cu lumea în care au trăit. Aşa se formează un echilibru superior şi, totodată, ştii că unele energii se reântorc de unde au plecat, revin la viaţă dupa un anumit timp. Ciclul acesta de energie-viaţă se produce în permanenţă, e o rotaţie, o energie vine şi o alta pleacă. Spaţiul dintre spaţii e ca o sursă de reâncărcare după ce fiinţa organică, materială, îşi consumă energia trăind.
DIAVOLUL: Asta ajungi să spui tu despre Dumnezeu! Dacă spui asta şi oamenilor te vor arde pe rug! Eu, te cred, dar în afara mea nu te va mai crede nimeni aici!
INGERUL: Stiu, nici nu voi spune astfel de lucruri…mă gândeam că, poate, acum vei înţelege măcar tu că unele dintre jocurile tale nu se vor realiza niciodată. Nu din cauza Lui, ci din cauza unei puteri mult mai mari din care el este doar o parte.
DIAVOLUL: Si despre restul…ştii ceva anume?
INGERUL: Nu, cărţile acelea nu ne sunt puse la dispoziţie, iar eu sunt doar un înger al Paradisului, nici eu nu pot cunoaşte totul, ci puţin mai mult decât oamenii. Intotdeauna există o limită pentru că numai Dumnezeu şi restul sunt culmea înţelepciunii. Restul, orice ar fi şi oricâţi ar fi cred că au acelaşi fundament, posedând aceeaşi cunoaştere a totului. In mod real nu pot conduce universul decât dacă ar fi egali, în cazul în care unul ar fi mai deştept sau mai puternic, s-ar face o altă ierarhizare, ceea ce nu cred că este şi cazul lor. De fapt, sunt convins de asta.
DIAVOLUL: Ai da toată omenirea peste cap cu teoriile tale! Ai reuşit s-o faci cu mine, dar cu ei?! La cât de înţelept eşti, de ce nu încerci să te salvezi singur?
INGERUL: Pentru că am greşit, sunt în închisoarea oamenilor cu voinţa Lui. Dacă El va considera că voi putea primi iertarea, îmi va da de ştire.
DIAVOLUL: Auzi, ştii care e o altă ciudăţenie?
INGERUL: Nu, spune-mi.
DIAVOLUL: Nu există Iadul de care vorbesc oamenii, eu nu am creat nici unul. Eu exist printre ei şi îi am adepţi cât trăiesc, după ce ei mor…eu caut alţi oameni.
INGERUL: Nu e ciudat, şi ştiu că nu există Iadul, dar trebuia construit în mintea lor pentru a se teme de tine. Stii şi motivul pentru care s-a întâmplat asta!
DIAVOLUL: Oarecum.
INGERUL: Sti bine că atunci când o fiinţa îşi foloseşte energia în mod negativ, distructiv pentru sine sau specie, energia se dizolvă atât de mult încât dispare la un moment dat. Când omul care şi-a folosit energia în mod negativ moare, nu mai posedă minimul de energie care să-l urce spre Paradis. Pur şi simplu omul rău moare pentru că, în final, devine doar materie lipsită de energie. Adevărul e că Iadul e o necesitate, aşa se poate păstra mai multă energie creatoare utilă universalităţii.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: