comentarii

cu gal


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Gala Galaction, parintele si omul - de Ingrid la: 18/11/2003 06:40:44
(la: Antisemitism)
Gala Galaction, slujitor in odajdii al Bisericii Ortodoxe Romane:

Veneam adeseori, de la tara la oras, impreuna cu parintii mei, ca sa vedem niste rude. Eram mic; ma apropiam de clasa intaia primara. Intr-o dimineata de vara, sosind de la tara, las pe cei mari in casa, bucurosi de revedere, si ies in curte sa ma plimb. Era o curte fermecatoare: plina cu ierburi nedisciplinate, cu arbori patriarhi si cu unele lucruri vechi, rasturnate si decrepite...

In fata casei, o uluca de stachete despartea curtea aceasta de alta mai mica si mai luminoasa. Observ intaia oara ca, dincolo, la vecini, sunt copii. Ma apropii si prin stachetele rare legam prietesug. Erau doua fetite... Cum va cheama? Matilda si Lia. Matilda era de seama mea; Lia mai mica. Era un eveniment placut. Matilda avea o papusa, Lia un carucior... Erau copii frumosi si blanzi. Ne-am lipit fruntea de uluca si ochi in ochi am stat de vorba, copilareste multumiti de intalnirea noastra. Dar iata ca ma striga cei din casa.

Am alergat sa le spun ca mi-am gasit prieteni. Spre toata mirarea mea, aud atunci: Ce mai prieteni! Acelea sunt fete de ovrei. Sa nu le mai chemi la uluca. Auzi? Sunt ovreice!

Era intaia oara cand ma intalneam in viata mea cu antisemitismul. Rudele mele de la oras ma tineau de rau sa nu ma imprietenesc cu ovreii. Iata prima intepatura veninoasa pe care filoxera antisemita o incearca asupra mladitei sufletului nostru. Sunt copii de ovrei!... Si daca sunt?... Ce sunt ovreii? Asupra mea, unuia, aceasta distinctiune vestejitoare, prinsa la sase ani, a inraurit curios ca o ispita. Ce sunt ovreii, daca trebuie sa ne ferim de ei si de copiii lor? In imprejurarea mea, de Matilda! Era doar un copil atat de dragalas, de bucalat si de trandafiriu!

In clasele primare, am avut coleg un singur ovrei, Goldstain Marcu. Un scolar de seama, premiant totdeauna, si vrednic de toata luarea-aminte. Ma impresiona, la el, indeosebi, un fel de francheta si de avant sufletesc pe care nu-l gaseam decat la un singur alt coleg. Afara de asta, Marcu al meu citia haiduci si la orice incurcatura sau controversa apriga nu ramanea cu mainile in buzunar.

Cu aceste impresiuni despre evrei am ajuns, din coltul meu de provincie, in Capitala Romaniei. Ar trebui poate sa mai adaug ca in podul acelei case, langa care locuiau parintii Matildei, am gasit, mai tarziu, o Biblie scolara, cu icoane. In aceasta carte, am citit o multime de intamplari, de fapte minunate sau vitejesti, o poveste intreaga, cu peripetii zguduitoare, petrecuta intre Dumnezeu si israeliti. Acesti israeliti - am aflat de la dascalul nostru - nu erau altceva decat stramosii evreilor.

Asa ajunge cineva sa se desparta de gloata antisemita si sa creada ca evreii sunt oameni vrednici de toate drepturile, de toate libertatile si de toate binefacerile filantropiei si ale civilizatiei. Cunosc viata, inteleg luptele sociale si economice si stiu de mult ca popoarele nu sunt colonii ingeresti. Antisemitismul popular e o inferioritate si o plaga ca atatea altele de cari este bantuita colectivitatea. Theodor Herzel spune cu dreptate: Popoarele pe langa cari traiesc evreii sunt toate, in general si in parte, cu perdea sau fara perdea antisemite. Poporul de rand n-are nici o pricepere istorica si nici nu poate sa aiba. Vulgul nu-si da seama ca pacatele Evului Mediu se intorc astazi pe capul popoarelor europene. Noi suntem ceea ce ne-au facut altii, inchizandu-ne in Ghetto. In afacerile banesti suntem, fara indoiala, mai tari decat altii, fiindca in Evul Mediu am fost azvarliti si tinuti numai pe maidanul afacerilor". Daca inteleg insa antisemitismul celor multi, nu inteleg antisemitismul celor putini, dedati studiului si cugetarii generoase. Cand problema evreiasca este una din durerile omenirei civilizate, cand antisemitismul e o pornire josnica nascuta din gelozie si din subteranele sufletului omenesc, cum poate un om luminat sa se lase contaminat de antisemitism? Socotesc ca, dimpotriva, orice amic al culturei si al libertatei sufletesti trebuie sa se intereseze cu simpatie de problema evreiasca si de maretul ideal care impinge astazi spre Sion toate inimile evreiesti.

Si cu toate acestea, puntile intre evidenta intelectuala si realitatea existenta sub soare sunt totdeauna rupte! Printre oamenii nostri de carte si de condei gasesti mai multi rau-voitori si antisemiti, decat prieteni dispusi sa priceapa si sa ajute.

Ben Gal! :) - de ampop la: 11/04/2010 08:48:03
(la: Yeshua)
Salve Ben Gal :). Ne stim bine si din alte locuri...:). Shalom ) Mario
#535409 (raspuns la: #535408) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pretul fericirii absoulte - de Alice la: 20/10/2003 03:43:55
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
De cate ori ofrande le-am adus lui Pif si lui Hercule!
"Citeam" pe sub banci "rahane" rufoase, ca mai apoi sa scrijelesc pe ele, cu varfuri de compas, si nasuri rosh de Pif, dar si pumnale ascutite de Rahan...
Cum am uitat?!
Cum de-am uitat, va-ntreb, de fericirea absoluta de la sapte ani?
Gabi, merci! (garcon ou fille, ca m’est égal!)
#1692 (raspuns la: #1676) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
JN - unde pleaca copiii nostri - de (anonim) la: 18/12/2003 12:03:30
(la: Romani in strainatate)
La studii peste ocean
Victor Costan si Radu Berinde au fost medaliatii cu aur la Olimpiada Internationalã de Informaticã de astã varã. Victor nu s-a mai întors în august din Statele Unite ale Americii, unde a avut loc olimpiada, ci a rãmas la Universitatea americanã MIT. Nici la festivitatea de premiere de ieri nu a putut fi prezent, pentru cã, asa cum ne-a precizat mama sa, este în plinã sesiune. Victor si-a confectionat primul calculator din hârtie la vârsta de 6 ani. A colaborat la diverse firme în clasa a VII-a, a IX-a si a X-a. Asa a reusit sã-si ia primul calculator performant. Acum, din banii primiti de la Guvernul României îsi va plãti datoriile pe care si le-a fãcut cumpãrându-si un laptop, dupã cum a precizat Raluca Costan. În America, Victor face parte din echipa universitãtii care a participat la competitia de programare ACM. Din aceeasi echipã americanã mai face parte un român, fost olimpic, de altfel, Daniel Dumitran.
Radu Berinde, student la Facultatea de Matematicã din cadrul Universitãtii Politehnica din Bucuresti, va aplica si el pentru MIT. Scrisorile cãtre SUA le va trimite din banii primiti la Galã, spune el. „Acolo îmi pot exploata talentul mult mai bine”, adaugã tânãrul.
Un alt absent de pe scena de premiere a fost Silviu Stefan Pufu, care a obtinut medalia de aur la Olimpiada Internationalã de Informaticã. Silviu Pufu a plecat din toamna acestui an la Universitatea Princeton din SUA, unde a obtinut o bursã. „E fraier dacã se mai întoarce de acolo. Dacã poate, îmi doresc sã rãmânã”, spunea mama olimpicului la întoarcerea acestuia de la olimpiadã.
#6918 (raspuns la: #4901) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rugaciunile Parastaselor: Nedumeriri - de (anonim) la: 03/01/2004 09:20:37
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Buna ziua!

Am citit cu interes explicatiile privitoare la invataturile si practicile Bisericii Ortodoxe in legatura cu cei care au murit. Totusi, am cateva nedumeriri la care m-as bucura sa primesc raspuns din partea pr. Iulian.

Eu sunt inginer de profesie si, daca totul merge bine, spre sfarsitul anului imi voi termina teza de doctorat in inginerie electrica. Pe langa aceasta, sunt foarte pasionat de citit. Printre altele, am citit si Biblia, deoarece cred ca orice om, care se respecta si vrea sa aiba o buna cultura generala, trebuie sa o citeasca. Orice s-ar spune despre ea, Biblia a fost si este cea mai raspandita si citita carte din lume, a influentat cel mai mult omenirea si doar un ignorant in materie de cultura poate sa spuna ca nu este interesat sa o citeasca.

Dar, sa revin la subiect. Mi se parea normal ca explicatiile pe care le-ati dat sa fi fost sprijinite de niste texte din Biblie. Prin urmare, as dori sa aflu ce argumente biblice aveti cand faceti urmatoarele afirmatii:
- sufletul trece in lumea duhurilor (...) si, acolo, el e "sfâsiat" de o lupta interna a sa. (...) Sufletul se va gasi in fata iubirii lui Dumnezeu care va arde toate aceste atasamente
- Biserica are o suma de rugaciuni in pragul mortii si imediat dupa moarte. Aceste "rugaciuni" (...) ajuta sufletul pe acest drum
- omul, din cauza acestei strânse uniri intre trup si suflet, sufera o "desfacere" treptata
- referitor la aceasta "desfacere", "desprindere" treptata a sufletului, Biserica are o suma de traditii, pentru care face slujbele parastaselor la 3 zile, la 40 de zile, la un an (am enumerat doar acele termene pentru care traditiile converg)

Invatatura Bibliei este ca "orice vorba sa fie sprijinita pe marturia a doi sau trei martori" (Deu 17:6, Mat 18:16, 2Co 13:1, etc). Biserica Ortodoxa spune ca invatatura si practicile ei se bazeaza pe Biblie si pe Sfanta Traditie. Cum se procedeaza, insa, atunci cand Biblia si Traditia (sau traditiile, asa cum ati mentionat) nu converg, ba chiar exprima opinii contrare?

Cum raspunde Biserica Ortodoxa la acuzatiile protestantilor si neoprotestantilor, care spun ca ritualurile pentru cei morti sunt de origine pagana si au fost imprumutate din religiile orientale?

Cand este vorba de deosebirile dintre Biblie si Sfanta Traditie, cum se aplica invatatura apostolului Pavel din Galateni 1:8-12?

Cata greutate au principiile biblice in invatatura Bisericii Ortodoxe? Exista principii biblice care astazi sunt depasite, sau Biblia continua sa ramana autoritatea suprema, cand este vorba de credinta crestina?

V-am scris din punctul de vedere al cuiva care este in cautare sa se documenteze atat cu privire la invataturile bisericilor traditionale (ortodoxa si catolica), cat si cu privire la invataturile bisericilor protestante si neoprotestante.

Am acasa mai multe traduceri ale Bibliei: romana, franceza, engleza si spaniola. Pentru varianta romana, prefer traducerea facuta de Cornilescu. Chiar daca nu este populara printre clericii ortodocsi, consider ca limbajul este mult mai apropiat de limba romana moderna, care se vorbeste astazi in Romania, decat cel al traducerilor care poarta sigla Sfantului Sinod de la Bucuresti. Mai mult, aceasta traducere se poate gasi si in format electronic, devenind astfel si mai interesanta cand se doreste gasirea rapida a locurilor in care Biblia trateaza un anumit subiect.

As dori sa stiu, de ce Biserica Ortodoxa se incapataneaza sa accepte traducerea lui Cornilescu, care a fost un student si absolvent eminent al Facultatii de Teologie ortodoxa din Bucuresti, si continua sa puna in vanzare traducerea lui Gala Galaction si alte traduceri de acest gen, care utilizeaza o limba romaneasca arhaica, plina de exprimari slavone, pe care nici acum 150 de ani nu le mai gaseai in limba romana vorbita in popor si care fac lectura Bibliei deosebit de plicticoasa si neatragatoare. Este oare o strategie a Bisericii Ortodoxe Romane prin care urmareste sa-i tina pe oameni departe de Biblie, astfel incat preotii sa poata da orice fel de invataturi, fara ca cei care-i asculta sa-i poata verifica? Daca nu ai o traducere a Bibliei in limba pe care o vorbesti zilnic, cum se pot implini cuvintele din Ps 119, care spun "Mă desfătez în orînduirile Tale, şi nu uit Cuvîntul Tău. (...) Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi. Ce dulci sînt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decît mierea în gura mea!" ?

M-as bucura daca as primi raspunsuri la aceste intrebari.

Cu respect,
Tavi
#7552 (raspuns la: #7485) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De ce am fugit? - de Horia D la: 10/02/2004 09:48:37
(la: Refugiat politic: de ce si cum ai fugit din Romania?)
Motive pentru care am fugit:
apa calda de ziua lui, de ziua ei si de 23 august;
cerneala pescarus vs pelikan;
pufarine;
fru-cola la sticla de juma';
bomboane "cubaneze";
sugative la caiete in coperta de plastik;
cantarea romaniei;
comandantul de unitate cu snur albastru (cel mai tare);
traducerile la video ale Irinei Nistor;
ceremonia devenirii pionier;
brigazile artistice;
tenishi chinezesti;
casetofonul "spatial"
tv-urile venus,diamant si sport;
pepsi la sticle la 2 lei
curmale si ciocolate mici chinezesti
"pe sub mana";
carticica cu congresul al XII-lea;
alune in glazura alba dulce,vietnameze;
tix-ul;
tabloul "lui" deasupra catedrei:
poezii de oda inramate:
defilarile de 1 mai si 23 aug;
cravatele din piele de la "fondu' plastic";
gumela....de-ti crapa smaltu' dintilor;
dacia de 70.000 lei si video-ul de aceeasi valoare;
gala desenului animat cu mihaela;
mihai constantinescu, marius teicu, olimpia panciu, eva kiss:
gil dobrica, grupul "5T", middle of the road;
radio europa libera si vocea americii in surdina;
fondu clasei cate 5 lei;
alexandru andriesh si cascavalul la telejurnal;
planu' de maculatura, fier, castane, papadie si borcane;
panoul de onoare;
"elevu de serviciu", pe clasa si pe scoala;
munca patriotica;
soimii patriei;
orele de rusa;
ceasurile de masa "slava" si cele de mana "raketa";
biscutii voinicel;
apa minerala aurora si hebe;
studio x de sambata seara pe bulgari;
telefon ocupat la casa de comenzi;
el in vizita in mina cu casca da protectie;
el plantand un pom la telejurnal sau taind inca o panglica;
"adidasi" de export de la pionierul;
aparatele foto smena;
borcanul de iaurt in care inmuiam pensulele la ora de desen;
maieurile "sita" chinezesti;
semicursiera turist;
pungile de 1 leu;
Chaplin la televizor;
serialul foileton de luni seara Liniile maritime Onedin;
filmele americane furate,
uleiul de peste;
trilogia povestirii istorice: incepea cu dacii si se incheia cu...dracii;
pixurile din tabla cromata cu 3-4 culori;
lanternele cu baterie patrata de 4.5 v;
caciulile rusesti din blana de iepure;
caciula de dama tip "burlan";
cipicii crosetati ......
Si mai presus de toate, commies peste tot!!
o viata in puscarie! - de amoore la: 07/04/2004 05:02:52
(la: Unii l-ar fi omorat...)
"Cei care aprobati pedeapsa cu moartea, sunteti gata sa va asumati responsabilitatea pentru moartea unui condamnat nevinovat?"


Imi aminteste de filmul "The life of David Gale" cu Kevin Spacey

La-i vazut?

Nu cred in pedeapsa cu moartea.
In cazul in care o persoana a comis o crima majora, moarte ar fi cel mai simplu way out.
Sa-i lasam sa traiasca sa aibe timp sa analizeze ce au gresit, sa fie lipsiti de libertate!
Stiu ca unii sint inpotriva...de ce sa platim taxe sa-i tinem in puscarie?

Dar daca nu sunt vinovati, ca in acest caz,nu doresc numanui sa-i aibe pe constiinta.

Sunt pentru inchisoare pe viata dar nu pentru pedeapsa capitala!

Cred ca Ilie-Marcel Tundrea se simte ca in hell, stiind ca plateste pentru o crima pe care nu a comis-o!
Unul dintre cel mai oribil sentiment e sa fii in puscarie (cred), mai ales daca nu esti nevinovat
Te poate transforma intr-un sfint sau intr-un criminal.

Adelina
FESTIVALUL NATIONAL "SPEOARTA 2004" - de Dragos Bora la: 06/05/2004 02:04:59
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
FESTIVALUL NATIONAL "SPEOARTA 2004"

Avem placerea de a va invita la Festivalul National „SpeoARTA",
Editia a
XXIV-a, care se va desfasura în perioada 21-23 mai 2004, la Casa de
Cultura a Studentilor din Timisoara.
Organizatori: Federatia Romana de Speologie, Asociatia SpeleoTeam
Timisoara, Casa de Cultura a Studentilor Timisoara.

Programul Festivalului :
21.05.04
10-16 - inscrierea in concurs, timp acordat detaliilor tehnice
17 - deschiderea festivalului si vernisajul expozitiei
18-21 - proiectii de diapozitive si filme in concurs si in afara
acestuia
22.05.05
9-12 - timp rezervat activitatilor Federatiei Romane de Speologie
15-21 - proiectii de diapozitive si filme in concurs si in afara
acestuia
23.05.04
10-12 - festivitatea de premiere si gala laureatilor, insotita de
proiectarea lucrarilor cistigatoare

Taxa de participare:
Taxa I. 200.000 lei - asigura participarea la concurs, spatiu
expozitional sau timp de
proiectii, mapa festivalului.Pentru membrii FRS se
asigura o reducere de 30%.
Taxa II. 300.000 lei - asigura cazare in sala de sport dotata cu
grup
sanitar si dusuri (sunt
necesari saci de dormit si izolire) doua nopti, masa
festiva, mapa festivalului.
Taxa III. 850.000 lei- asigura cazare in camere de 2 stele doua
nopti,
masa festiva, mapa
festivalului.

Accesul la toate manifestarile festivalului este liber.

Confirmarea participarii dumneavoastra este importanta pentru buna
organizare a festivalului. In acest sens va solicitam confirmarea
participarii la dav@f... pana la 10 mai 2004. Plata taxei se poate
face anticipat in contul nr: 2511000013609484 la Banca Transilvania
Cluj
Napoca, titular Federatia Romana de Speologie.

Informatii suplimentare la:
dr. Cosmin Nistor,email:cospeo@yahoo sau la telefon
0722552818;
DAV – FRS email: dav@f...
web : http://www.frspeo.ro

Organizatorii nu garanteaza spatiul expozitional si cazarea celor
care
nu trimit confirmarea de participare.

Organizatorii asigura aparatura necesara pentru proiectii dia si
video,
panouri de expunere foto. Spatiul expozitional fiind limitat va
solicitam completarea cu maxima responsabilitate si seriozitate a
formularului de inscriere pentru sectiunea concurs.
Cei care trimit confirmari, si solicita acest lucru, vor fi asteptati
la
Gara Timisoara Nord/Autogara Timisoara si vor fi condusi la locul de
cazare.

Sponsori: S.C. DamiaCons S.R.L., S.C. Strebau S.R.L., S.C.
Draexlmaier S.A.
Parteneri: Asociatia Speologica Prusik Timisoara
Parteneri media: Zile si Nopti

limba bretona - de desdemona la: 29/06/2004 18:00:49
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Si eu sunt casatorita cu un strain (francez) si el incearca sa invete romana dar treaba merge cam incet (nu are aplicatiune!). Inca nu avem copii, dar cand vom avea n-o sa-i crutam, o sa-i invatam tot ce stim si noi. De fapt cuplul nostru e cam ciudat. Amandoi am petrecut mai mult de 4 ani in Anglia, unde ne-am si intalnit si casatorit. Deci pentru noi engleza e limba cea mai naturala de comunicare. Daca totul continua la fel si cand vom avea un copil, probabil prima limba va fi engleza.
Dar apropo de limbi care folosesc sau nu folosesc mai târziu. Stiti ca exista cateva limbi regionale pe cale de disparitie in Europa, fiind vorbite acum de foarte putini. Limba bretona este una din ele. Sotul meu e originar din regiunea Bretagne dar nu stie nici 10 cuvinte din aceasta limba (politica de nationalizare a francezilor). Mi-am propus sa invatam aceasta limba, chiar daca nu va mai fi nimeni care o va vorbi in curand. De ce ? E o limba celtica. Se aseamana cu limba galilor si irlandeza. Reprezinta una din mostenirile cele mai vechi ale continentului (prin celti). Prin fiecare limba ce o cunosti ti se deschide un intreg univers de intelegere - daca nu a comunicarii facute de cineva in aceasta limba macar a 'viziunii aspura lumii' a grupului care o vrobeste. O limba contine bogatia unei culturi, si trebuie pastrata, asemenea unei specii in biologie.
Cat despre persoanele care s-au 'transplantat cu radacini cu tot' si refuza orice contact cu tzara de origine, cred ca au probleme ei insisi, fie de ura, fie de identitate, sau complexe de inferioritate. A refuza pluralitatea culturala (chiar in persoana ta) nu mi se pare o dovada de intelepciune.



___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
ptr. Muresh - de SB_one la: 29/08/2004 22:56:44
(la: Rolul lui Traian in formarea natiei romanesti .)
Au fost intotdeauna si sunt inca si astazi teribili specialistii,
fata de cei ce indraznesc sa emita ipoteze,care zdruncine valoarea operelor lor.

Ce sentiment de crutare poate avea un invatat fata de cel care emite o ipoteza care, daca s-ar adeveri,ar insemna aruncarea la cos a tot ce a scris el pe baza unei ipoteze contrarii?

Era cu atit mai usor specialistilor istorici sa reduca la neant valoarea operei lui N. Densusianu, cu cat ipoteza lui, care aducea o clatinare credintei obstesti ca noi suntem urmasii Romei, aparea tuturor ca un act de impietate, o mica orare a valorii titlului de noblete.

...N-a pierit nici o limba a Dacilor, pentru ca ei n-au avut o alta limba proprie, care sa fie inlocuita prin limba Romanilor si n-au avut
o astfel de limba pentru simplul motiv ca Dacii vorbeau latineste.

Limba Dacilor n-a pierit.

Ea a devenit in Italia intai limba Romanilor care era o forma literara a limbii Daciei, iar mai tirziu limba italiana; aceeasi limba a Dacilor, dusa in Franta a ajuns intai limba Galilor, iar cu timpul limba franceza; in Spania ea a devenit intai limba Iberilor, iar cu timpul limba spaniola,

iar aici a devenit cu vremea limba noastra romineasca.

I. Al. Bratescu-Voinesti (1942)



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#20617 (raspuns la: #16579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Menhirul îsi avea psihologia lui. - de DESTIN la: 03/09/2004 03:19:12
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Amintem in ultimile comentarii ca raspuns dat:

"Milenara noastra istorie, cultura si credinta dacilor, odata citite, studiate sunt reale surse ce vin sa ne vorbeasca despre nemurirea sufletului."

TRECUTUL ESTE GARANTIA VIITORULUI - DACIA STRABUNA

O dovada ce sta marturie – formidabila ideologie, pe care dacii au raspandit-o în toata lumea, prin marele flux dacian,asezand, totodata, pe langa temelia scolilor teozofice si temelia unei singure biserici.

Biserica daciana universala, dupa cum constata marele Pitagora.

Simbolul acestei biserici este bolovanul de piatra – menhirul.

Carpatii nostri devin sfinti: “Piatra Domnului” (Car ˆ piatra; pati ˆ Domn), în limba clasica armeana, care este o ramura dacica.

Menhirul este un cuvant compus: men ˆ spirit; hir ˆ hire – hirea (firea) omeneasca, în perioada ei de trecere din tertiar în cuaternar.

Menhirul = Simbolul perfectiunii si al vietii eterne.

El stabileste o norma în viata omului.

Este un nucleu divin.

Menhirul îsi avea psihologia lui.

Strabunii nostri i se închinau,cu credinta ca se adreseaza însasi divinitatii, iar în aceasta forma sadita adanc în sufletele lor, ca trimis de sus, menhirul se raspandeste peste tot pamantul.

“Sub acest înteles a patruns peste tot locul unde exista suflare omeneasca, punand temelia unui singur lacas – biserica universala si a celei dintai scoli doctrinare, desavarsite de marii initiati care le conduc.”

Pentru explicarea faptului,amintesc de profesorului arheolog Archinti, care, în cartea sa Degli steli, vorbind de menhire, spune:

“Istoria si descrierile calatorilor antichitatii, ca si arheologii moderni, au semnalat existenta unei imense cantitati de monumente brute, mai primitive decat toate monumentele cele mai frumoase ale antichitatii”. Aceste “razii”, de cea mai veche arta primitiva se gasesc raspandite în întreaga omenire. Oriunde ramane amintirea unei stravechi civilizatii”

Intalnim aceste monumente pe toata suprafata pamantului, pe ambele emisfere, în unele locuri sunt mai numeroase, iar în altele sunt dispuse la distante foarte mari si rare.

Cele situate în afara Europei sunt putine si foarte departe unele de altele, iar cea mai mare parte au aspectul de adevarate opere de arta, care au scapat atentiei arheologilor.

Cele existente în Europa starnesc de secole curiozitatea si interesul oamenilor de stiinta si inspira o teroare mistica celor din jur.

Numele lor e menhir sau menir, iar cea mai mare parte se gasesc în Franta (Bretania), Anglia, Irlada, Scotia etc., formand mari aliniamente sau cercuri sfinte (Cromlech). Noi avem Curm. Numele lor sunt luate din vechile dialecte galice.

În regiunile unde este prezent menhirul, populatia vorbeste un dialect neanteles nici de francezi, nici de englezi etc. ceea ce denota ca numele lor sant luate din vechile dialecte: menhiri, cromlechi; în Sardinia – “Pietre del circo”“ toate cu acelasi caracter religios.

Obiecte de groaza mistica, sau de teroare, de legende stranii, fabuloase si socotite opere supranaturale, ele sunt anterioare oricarei arte orientale egiptene sau asiatice.

Intrebarea este :
cum si cu ce mijloace preistoricii au putut ridica în picioare acei monoliti, menhiri, de înaltimi si grosimi considerabile atingand zeci de metri?

Asemenea monumente se afla în nordul Frantei (Armorica), în Anglia (Irlanda), în Spania, dincolo de Gibraltar, în nordul Africii.

Ptolemeu, marele geograf, le gaseste în Egipt.

Se mai semnaleaza în Rusia, prin Siberia, India, Asia (Chaldeea, Persia, Palestina), în America si peste tot pamantul.

Profesorul italian Ed Morse a descoperit grupuri de dolmene la baza muntilor situati la 10 mile de Osaka (Japonia).

În toate aceste regiuni, traditiile locale spun ca popoarele vechi îsi faceau rugaciunile înaintea acestor pietre, încredintati ca se adreseaza însasi divinitatii.

Cu ele si-au facut oamenii lacasuri de rugaciune, mari aliniamente, cercuri sacre.

Menhirul este temelia bisericii universale, temelia adevaratului ortodoxism, în sensul strict al cuvîntului.

Cu toate acestea …de ce?
Conciliul Ecumenic tinut la palatul Trulli din Constantinopole, compus dintr-o preotime influentata de Vechiul Testament, a hotarat sa se darame pretutindeni aceste pietre sfinte, oprind pana si pomenirea numelui lor.

Unul dintre membrii Conciliului a dat ordin sa se distruga pietrele sfinte din Galia.

S-a lovit, însa, de rezistenta antropologului Quatrefages, care s-a opus acestui ordin.

Pe întinsul Galiei, s-au descoperit peste 15.000 de asemenea monumente sacre, cu toate intemperiile si mai ales distrugerea oamenilor.

Pitagora spune:

“Ceea ce se misca în tine, ceea ce se numeste – tu – sufletul tau este un dublu eterat al corpului, care cuprinde în sine un spirit nemuritor.
Acest corp spiritual este organul spiritului. El slujeste sa însufleteasca corpul, care fara dînsul ar sta inert”.

(va urma in conferinta: Cum gandim?)

Bibliography:

Herodot:Historiarum Liberi IX edidit Henri Rudolph Dietsch. Editio altera Curavit H. Kellenberg vol. I Lipsiae, in Aedibus, B. G. Tenbueri, 1885;

Herodot:Traducerea româneasca publicata dupa manuscrisul gasit în manastiirea Cosula, de N. Iorga, Valenii de Munte. Tip. Neamul Rom. Soc. Pe actiuni, 1909, p. 553;

Dione Cassius: Historia romana, vol. I-V, Leipzig, Taubner, 1864;

Hoefer, tomes I-IV, ed. II, Paris, Hachette, 1865;

W. Froehner: La Colonne Trajane d’après le surmoulage exécuté à Rome en 1861-1862;

Salomon Reinach: La Colonne Trajane, Paris, Leroux, 1886;

A.D. Xenopol: Istoria Românilor din Dacia Traiana, ed. III, vol. I-IV, Iasi;

A. D. Xenopol: Materiale arheologice, vol. I si II;

Ph. Le Bas: Histoiire romaine depuis la fondation de Rome jusqu’à la chute de l’empire d’Occident, vol. II, p. 558, Paris, Didot, 1846;

Gr. G. Tocilescu: Dacia înainte de Romani, Tip. Acad. Rom, 1880, p. 594;

N. Densusianu: Dacia preistorica, Buc. Instit. De Arte Grafice, Tip. Carol Göbl, 1913, p. 1152;

Teohari Antonescu: Lumi uitate. Studii liiterare si arheologice, Iasi, Tip. Edit. Dacia, P. Iliescu si D. Grossu, 1901, p. 214
Columna lui Traian, vol. I-III, Iasi, Tip. Goldner, 1910, p. 271

Dionisiu Fotino: Istoria generala a Daciei. Trad. G. Sion, Tom I, Buc., Impr. Nat. Rom., 1859;

Teohari Antonescu: Cetatea Sarmisegetuza reconstituita, Iasi, Tip. Goldner, 1906;

Anton D. Velcu: Contributii la studiul crestinismului Daco-Roman sec. I-IV d. Chr.,Imp. Nat. Buc.;

Vasile Pârvan: Dacia. Recherches et découvertes aechéologiques, vol. I/1924, vol. II/1925. Buc. Cultura Nationala;


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#20914 (raspuns la: #20911) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Boierimea româna s-a format tarziu,..."(continuare II) - de DESTIN la: 12/09/2004 07:02:25
(la: Cum gandim?)

Gavril (Gavriliţă) Costache era fiul slugerului Costachi şi al Teofanei (ascendenţa lui este controversată ).

A fost căsătorit de două ori, o dată cu fiica spătarului Caracaş, cealaltă cu fiica hatmanului Costin .

Tudosica Costin, educată în Polonia, rafinată, înrudită cu marea nobilime polonă, prin Barnovschi, a avut o influenţă benefică asupra Costăcheştilor, neam având, mai degrabă, comportament de codreni din Tigheciul cvasiautonom, aflaţi mai mereu în harţă cu tătarii .

În alte surse , aflăm despre o a treia soţie a boierului: Vasilica, fiica lui Gavril Palade şi fosta soţie a unui Cantacuzino; de aceea, se pare, Gavriliţă se va afla, la un moment dat, în partida condusă de Ilie Sturdza, care îşi susţinea cumnatul, pe Petriceicu-vodă.

În 1657, ca agă de darabani al domnitorului Grigore Ghika, Gavriliţă luptă împotriva partidei rivale, cea a lui Gheorghe Ştefan; este grav rănit la cap, pierde câteva degete de la o mână şi este, pentru scurt timp, prins de duşmani dar scapă, ajutat de un grup de moldoveni şi tătari .

În timpul domniei aceluiaşi domnitor Ghika participă, ca mare jitnicer, la lupta împotriva muntenilor, care se “hainiseră” împotriva otomanilor (numeroasele conflicte dintre moldoveni şi munteni sunt încă o dovadă a absenţei conştiinţei naţionale în această epocă, în care atitudinile sunt determinate de mentalităţi de tip feudal).

Gavriliţă este luat prizonier, împreună cu boierii Bucioc şi Buhuş, de către Constantin-vodă Şerban care “îndată i-au pus iară la boierii, şi slobodzi, fără nici o pază” , stare de fapt care ne poate face să credem că boierii s-au dat prinşi de bună voie .

În timpul primei domnii a lui Gheorghe Duca, Gavriliţă este serdar; bun militar şi rudă cu Doamna Anastasia, va ocupa, la cea de-a doua domnie a lui Duca-vodă cel Bătrân, dregătoria de serdar .

Acum influenţa sa este remarcabilă, iar statutul de mare proprietar funciar îi este confirmat printr-un uric solemn.

De altfel, răscoala din 1671-72, condusă de neamul Hânceştilor, de Durac şi de Constantin Clucerul a fost îndreptată şi împotriva puterii crescânde a familiei Costache. .

După înfrângerea răscoalei, Gavriliţă este instalat vornic de Ţara de Sus, în locul lui Grigore Hăbăşescu, compromis prin participarea la răzmeriţă.

După căderea lui Duca, Gavriliţă Costache, împreună cu neamul Buhuş şi cu alte familii boiereşti din Ţara de Jos, se opune lui Petriceicu-vodă.

Boierii se întrunesc la Galaţi, fief-ul Costăcheştilor, şi îl aleg domn pe Dumitraşco-vodă Cantacuzino .

În timpul domniei lui Antonie-vodă Ruset, Gavril ocupă dregătoria de hatman ; se pare, însă, că ar fi ţesut intrigi în vederea dărâmării acestui domnitor şi l-ar fi susţinut pe Vasile Gheuca, nepot de-al său , pentru a deveni domn.

La a treia domnie a lui Gheorghe Duca, în vara lui 1679, este mare vornic al Ţării de Jos. Se pare că a participat la “hiclenia” vel-vistiernicului Vasile Gheuca, a vel-jitnicerului Gheorghe Bogdan şi a slugerului Lupul, dar a fost iertat, datorită marii sale puteri .

Duca-vodă fuge în Transilvania, gonit de polonezii care îl reinstalează, pentru scurtă vreme, pe Petriceicu-vodă. O parte din boieri nu mai vor să rămână alături de Duca şi fug în Ţara Românească; printre aceştia se află şi Gavriliţă .

Numele său se regăseşte printre cele ale boierilor care, la 1 ianuarie 1684, semnează o cerere de alianţă cu Rusia şi care, mai apoi, iau parte la lupta anti-otomană a lui Petriceicu .

(va urma)

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#21846 (raspuns la: #21759) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Oky Doky! Noa ca m-am prins! - de LMC la: 23/09/2004 00:35:55
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
Pina ce tu ai scris mi-am uns un pic rotitele din procesor si m-am gindit ca numai pantyhose poate sa fie. Hai sa-ti zic acuma ce si cum stiu eu.

Baieti inchideti-va ochii si urechile ca asta nu-i pentru voi.

Eu de cind eram in Romania, adica eram de vreo 11, 12 ani, mamica, care a lucrat in creatie de moda la Bucuresti si Oradea si stia ce-mi spune, mi-a zis ca o femeie eleganta nu merge pe strada niciodata fara 'dres'. Asta stiu de cind, vorba aia, mama m-a facut. Apoi aici in America la fel, o femeie de business se imbraca intotdeaua cu pantyhose, daca poarta fusta sau rochie. Daca mergi, de exemplu, sa lucrezi pentru stiu eu ce companie mare, aia te trimit acasa daca nu vii imbracata cum trebuie. Iar sandalele sint interzise in incinta locului de munca, unde se mentine o atmosfera de business. Asta stiu pentru ca printre astia ma invirt tot timpul.

Acuma chestia cu rochiile de culoarea pielii este cam aiurea. Eu zic ca culoarea vine si pleaca cu moda, si plus de asta, culorile trebuie si sa ti se potriveasca. Este adevarat ca daca ai o piele prea deschisa sau prea pala nu-ti sta bine in rochii de culoarea pielii pentru ca te face sa arati oribil. Culoarea neagra insa este o culoare care merge la toata lumea si de cind ma stiu a fost si va ramine o culoare de gala si eleganta. Nu gresesti niciodata daca te imbraci in negru, atita timp cit nu arati ca un gothic vampire. Sandalele in Romania nici nu ma mir ca nu sint acceptabile, la mizeria de acolo iti dai seama cum o sa-ti arate degetele oricit de pedichiurate sint ele. Dar sandalele la ocazii speciale, ocazii de seara, cum is Oscarurile, merge. Binenteles iti folosesti un pic bostanul si te uiti daca ai picioare feminine si frumoase, asa cum sint ale mele nu ca ale lui Paris Hilton. Am mai vazut si eu femei cu niste unghii de vultur si niste degete de parca le-o imprumutat de la barbatu-su. Daca s-ar da amenzi pentru asa ceva nu mi-ar pare rau.

Si pentru ca veni vorba, BAIETI DESCHIDETI OCHII SI URECHILE ACUMA, i-a sa se mai uite si baietii nostri la picioarele lor si sa puna mina si sa-si mai faca si ei pedichiura. Hai, hai, hai, nu da-ti inapoi si dati-va pantofii si ciorapii jos chiar acuma si trageti o pleoapa in jos si vedeti cum stati la capitolul unghii netaiate si picioare neingrijite. Vara de multe ori cind ma duc pe la plaja sau stiu eu unde, mai vad cite-un specimen gretos care-mi intoarce stomacul pe dos. Asa ca puneti mina si faceti un efort in plus pentru fetele voastre, ca doara nu aveti oase in burta. Recomand macar odata pe saptamina.
#23109 (raspuns la: #23101) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nelutu si Teodorel - de carapiscum la: 25/09/2004 09:55:03
(la: Iliescu si Theodorescu insulta protestatarii din diaspora)
Imi permit in cele ce urmeaza sa le dedic cateva (cam multe, ce-i drept) versuri "reprezentantilor" nostri. Precizez ca viziunea asupra celor petrecute mi-a fost formata de marturisirile mai multor romani participanti la evenimente si de unele ziare nationale, eu fiind departe de scena cu pricina.

Nelutu si Teodorel-
Cioclul si-ncrezutul chel-
S-au tocmit in zi senina
Sa se-nfrupte din slanina

Afumata de romani
Pe la case de straini
Si-au purces ei voiniceste
Ca nimic nu-i mai opreste.

Prilejul le-a cazut bine
Caci in tara, la prostime,
Le-au zis ca vor sa sfinteasca
Prin prezenta lor regeasca

O statuie indrazneata
Dintr-o romaneasca piata;
Cata gala, cata fala
De toamna electorala!

Si, precum va spun cinstit,
Nu stiu cum au nimerit
Ca in loc sa faca ranza
Au primit in cap o branza

Cat o suta de dolari-
Ca da bine-n demnitari.
O fi vrand branza sa zica
Ce-au facut ei, la adica,

De cand ne-au gonit din tara
Cu manie proletara
Si cu legi tocmite-anume
Sa ne-mprastie prin lume.

Asadar taicuta Nelu
A tacut chitic ca lemnu',
Nu a mai rostit sloganuri
Din tribuna cea cu flamuri;

S-a luat singur de cap
Si-a pornit tiptil la trap
Lasandu-si numai lacheul
Sa infrunte curcubeul.(Sa necheze ca si zmeul)

Ba mai mult, comunicat
De la sine el a dat
Jurandu-se pe bunu-i nume
Cum c-au fost doar niste glume

Si ca lumea n-a-nteles
Care-a fost realul mers.
Branza-i pt. presedinte,
Restul au drept doar la linte!

Dar sa revenim la span
Cel cu nume de jupan
Care prins de naduseli
Si de crunte banuieli

Incepu sa zbiere-n piata
Ca o oaie magareata
Si cu venele umflate
Sa ii dea pe toti pe spate.

Dar si asta, cum sa spui,
Nu e vina nimanui
Ca din a culturii scoala
Inca de la ma-sa-n poala

A ramas doar cu injurii
Si cu a orbirii furii,
Ca de unde nu-i putere
Nici chiar Dumnezeu nu cere.

Se apuca, mari, chelul
Sa sfasie-n cuvant, mizerul (miselul),
Pe romanii cei vazuti:
Nespalati, cretini, inculti...

Inca face-analogie
Cu ce-a fost candva orgie
Faptuita de mineri
Si de cativa pisicheri.

Auzi do-le, sa-ndrazneasca
Pe romani sa-i terfeleasca
Chiar in propria lor casa,
Singura de drept ramasa,

Fiindc-au avut curajul
Sa-i strige ca nu e breazul
Si ca a fi cel mai bun
O zice doar un nebun.

Asa ca tot necioplitul,
Frate drept cu fandositul,
Dupa ce-si turna veninul
Si spurca pe tot romanul-

Ca-n mandria sa maiastra
Uita ca-i din neam de traista-
Intocmi scrisoare noua
Ca sa ne mai ceara noua

Satisfactie si scuze.
Cata rautate-n buze
Si-n privirea lui laiata
Ce se crede natafleata!

Si ca si cum n-ar fi de-ajuns
Cat pumnalul l-a impuns,
Mai afirma cu tarie
Ca nu-i fiu de Romanie

Cel care vazand statuia
Eminescului astuia
Nu i se inchina-ndata
Ca la cea mai mare arta.

Poate a uitat senilul:
Arta nu e numai stilul
Hotarat de el, pe bune,
Judec-o intreaga lume!

Iar acum la incheiere
Mai zic fara-ntarziere
Amanduror travestiti
Sa stea ceva mai cuminti

Si din gura-mbalosata
Alte ganduri sa nu scoata
Caci, imi pare, semetia
Face casa cu betia

De putere si de bani-
Calitatea de romani,
Demnitatea de-a fi om
Ca si mult roditul pom,

Nu se dau pe avutie,
Diplome si-mparatie;
Cinstea de conducator
Este-a-ntregului popor!

Acesti "domni" au privilegiul
De-a fi ultimii-n cortegiul
Celor ce ne-au impilat
Si cu sila ne-au manat.

Astor ipocriti le-om da-
Nu cum dat-au altora-
Judecata sfanta care
Fi-va nepartinitoare;

Iar de i-om gasi ascunsi
Dupa masti si dupa usi,
Mainile batatorite
O sa le arunce linte...

Dupa geamuri zabrelite!
Asta ca sa nu mai uite:
"Parul cel destept, frumos,
Paraseste capul prost"!
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
#23345 (raspuns la: #23343) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Serviciile trebuie să se mai schimbe - de Anca Tudor la: 27/10/2004 16:07:45
(la: Calitatea serviciilor)
Mai e nevoie de multe îmbunătăţire. Ceva s-a mai mişcat, dar irelevant per ansamblu. Mi s-a întâmplat, de curând, să caut o fustă şi, fiindcă am măsuri dificile, nu găseam nimic. În fine, într-un depozit en-gros, la un stand en-detail, găsesc ceva util iar vânzătoarea, deşi se îndoia că-mi va veni fusta, m-a încurajat să probez. Mai mult, când i-am zis cu ce gen de bluză aş vrea să o combin, s-a dus la un stand alăturat şi mi-a adus o bluză similară să văd cum vine. Am cumpărat, evident fusta, eu sunt mulţumită, vânzătoarea la fel. Să fiu patronul, i-aş da un premiu!
În contrapartidă, e înfiorător la Romtelecom, Renel, Distrigaz. Deja Distrigaz Sud s-a privatizat şi cel puţin la mine, la Galaţi, începe să se simtă diferenţa: s-au apucat de verificări ale instalaţiilor, pe care le anunţă ca la carte, cu hârtii semnate şi ştampilate, plus telefon la administratorul asociaţiei de locatari. Cu telefoanele însă e jale, Romtelecomul e foarte scump! Iar în ceea ce priveşte reţeaua electrică, la mine acasă ea cade cum bag în priză vreun aparat menit să ne uşureze viaţa. Cică nu a fost croită pentru consum mare, dar de încasat banii ţi-i încasează!
Versuri albe - de (anonim) la: 31/10/2004 21:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Am fost intotdeuna un adept inversunat al poeziei traditionaliste. Il ador pe Eminescu, cu poezia lui adusa la perfectiune, si nu admiteam nici o deviere de la canoanele poeziei clasice. Afrmam (si acum sunt sigura de aceasta), ca un adevarat maestru akl cuvintului trebuie sa munceasca, pentru a-si aduce poeziile la aceliasi conditie de perfectiune, ca Marele Eminescu, altfel... ce mai ramane din poezie? Ce este atunci o poezie, daca nu se mai respecta canoanele ei? Afirmam, ca versurile albe sunt un fel de surogat pentru grafomani, o portita de intrare a lor in mirificul templu al Poeziei. Ei si! Totusi, ei continuau sa scrie versuri albe, albe pina la absurd, cand nici nu se mai desluseau pe foaia alba de hirtie. Am auzit nu demult un banc (dar un fapt real) - cineva afirma, ca "A fost o baba si un mosneag" ar fi un vers alb. Bine, daca e, este furat si acesta.
Pina la urma, m-am gandit: eu muncesc la o poezie in sudoarea fruntii, iar astea, tineri si impertinenti, fabrica "versuri albe" cu duiumul, fara sa le pese de nimic. Se lauda unii pe altii si astfel devin celebri. Nu ca i-as invidia, dar simt in aceasta ceva putred, caci aceste poezii nu intotdeauna merita sa fie considerate poezii. In plus, in goana dupa originalitate au inceput sa utilizeze un limbaj infect, uneori de-a dreptul scabros, care nu are ce cauta in poezie. Adevarat, ca din acest puhoi tulbure putin se va alege si se va depune, ca pulberea de aur, pe prundul curat al izvorului Poeziei, minunate si veritabile.
In fine, pina la urma am decis: daca versurile albe sunt un nou gen de poezie, de ce sa nu incerc si eu. Va trimit cateva incercari, printre care si un sonet clasic, si astept opiniile Dumneavoastra.

Pendulul

Oscilaţiile timpului pedant
Umplu spaţiul de unde albastre,
Iar noi plutim în acest ocean,
În cojile noastre,
De nucă, care se clatină avan.
- Piastre! Piastre! Piastre! –
Ţipă papagalii piraţilor contemporani,
Care poartă semnul dolarului
Pe reverele tunicilor de gală,
Iar pe feţele buhăite de beţivani
Poţi citi numai lăcomie şi fală.
Pendulul masiv de aramă
Scârţîie enervant şi apăsător…
Care sunt valorile autentice,
Scopul călătoriilor noastre?
- Piastre! Piastre! Piastre! –
Strigă papagalii piratilor contemporani...
Nu-i credeti - fericirea nu e in bani!

Mărul lui Adam

În grădina raiului încă e linişte şi pace.
Cei doi adolescenţi inocenţi
Încă nu cunosc Taina cea mare.
Fructul interzis e în siguranţă, se pare.
Dar şarpele poznaş,
Mare amator de şotii răutăcioase,
Îşi cloceşte deja planul diabolic…
Dreptu-i oare,
Ca numai El unul să cunoască
Adevărul cel Mare?
El unul să-şi poată face
Feciori, după chip şi asemănare?
- Gus-s-stă, băiatule, gustă
Din rodul dulce-amărui al cunoaşterii,
Află, de unde se iscă cu adevărat
Copilaşii dulci şi drăgălaşi –
Ei nu se modelează din lut,
Nici se găsesc în varză,
Nici nu-i aduce o barză…
Gus-s-stă, Adam, băiatule…

Bolidul

Planeta înfloritoare
Îşi trăia viaţa, paşnic,
Fără să bănuiască măcar
Ce urgie o paşte, necruţătoare…
Erbivorele agere,
Care simt pericolul de la depărtare,
Continuau să pască liniştit
Vegetaţia încărcată de sevă…
Dinozaurii răpitorii, fără grabă,
Îşi făceau planuri de vînătoare…
Toţi credeau, că vor trăi veşnic
În acest paradis binecuvântat.
Dar a venit în zbor,
Şuierând ca un balaur uriaş, bolidul,
Şi totul s-a schimbat…
Cerul s-a prăbuşit şi a explodat!
În rafale zdrobitoare de vânt
Iarna cosmică a pogorât pe Pământ…

Sete de viata

Aş vrea să mă dizolv încet în toate -
Să alăptez cu dor întreaga fire,
Turnându-i dureroasa mea simţire
În toate florile, în orice vietate.

Spre ea înalţ aceste mâini crispate,
Spre ea îndrept sfioasa mea privire,
În muta rugăciune de iubire
Ce sufletul mi-l scaldă-n voluptate.

Extaz şi chin... O sete mă sfâşie
De-a tinereţii apă veşnic vie,
Deşi-mi coboară iernile în plete.

Iubesc şi cuget, arde-a mea făclie,
Dar voi întoarce sacra datorie
Când potoli-se-va această sete...




Multi ani Romanilor de pretutindeni! - de sorin din italia la: 03/12/2004 03:21:57
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Din trista perioada ceausista imi aduc aminte cu melancolie de multe evenimente placute cum ar fi Steaua anului 86,succesele in handbal cu Stinga, Marian Dumitru,Maricel Voinea etc,evolutiile Nadiei,Dan Grecu,Doina Melinte si Maricica Puica,Compact B, Compact C,Holograf,micul ecran pentru cei mici,gala desenului animat,Steaua fara nume,Cintarea Romaniei,Cenaclul Flacara......
Horia mami - de anisia la: 03/12/2004 23:28:13
(la: Trancaneala Aristocrata)
sunt unele fetitze cuminti si cand sunt treze!!!!!!!

uite aici exemplu de urmat...subsemnata!

krhtgkghljguhbljfhgøkfjølkj (numele meu de gala)
#30634 (raspuns la: #30626) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
garlic-gallicum - de desdemona la: 07/03/2005 16:46:21
(la: Romanii din occident mainca usturoi?)
Cica (zicere de la tata-meu care le stie pe toate) numele anglo-saxon al usturoiului (garlic) vine de la numele dat de latini plantei pe care galii (vechii francezi) o foloseau cu mare drag. Au numit-o 'gallicum' - devenit pe urma garlic. Deci patria mancarurilor fine (si a celor snoabe) e un fan incontestabil al usturoiului. Aici se consuma multe produse "à l'ail" (ail citit ca ai in romaneste) sau "ail et fines herbes". Tot poporul mananca cu placere usturoi, fie gatit fie proaspat dar maruntit in sosul vinaigrette, si nimeni nu ii considera rustici pe francezi pentru asta. E drept ca miroase, dar daca ii diluezi mirosul cu cafea sau vin (si cu o spalare pe dinti) se poate trece cu vederea chiar intr-un birou.
De-obicei usturoiul e salvatorul celor ce nu stiu sa gateasca (poti sa ratezi orice fel de mancare, daca stii sa adaugi un pic de usturoi la momentul oportun, mirosul va innebuni audienta infometata si ii vor fi iertate multe mancarii, deci intr-un fel "usturoiu-i arma prostului"

Desdemona
lui Tudor, cu un titlu: "banuiesc" - de maan la: 24/04/2005 22:32:07
(la: Hartuirea sexuala - o problema simplificata de barbati!?)
dragul meu, sa stii ca eu cred ca te-ai grabit, in primul rand fiindca atunci cand tragi concluzii in functie de banuieli, risti s-o proptesti in gard: ridicol garantat!

hai sa raspund, totusi:
1. la sedinta purtam blugii mei de gala si-o camasa deschisa la primul nasture.
2. eu, spre deosebire de tine, nu pot sta 'ferita dupa cineva', intrucat nu-mi permite statura - am peste unuoptzeci si-i dificil sa trec neobservata.
3. "eu ma indoiesc de faptul ca cineva s-ar uita insistent la o fata, in orice imprejurare, in absenta PROVOCARII" - nu-s responsabila de indoielile tale!
4. "doar ti-a facut complimentul ca esti sexi, iar asta sigur venea din felul cum erai imbracata." - "sigur"???? (inapoi la punctul 1)
5. daca 'esti buna de-o tura' e pentru tine un compliment, sper sa nu simti niciodata nevoia de-a-mi face unul!
6. "Unele femei se poarta sexi, provoaca, tocmai din iluzia ca subjuga barbatul, ca il inrobesc, ca il subordoneaza. Asta le face mai puternice decat ei, cred ele. Asta ai crezut si tu despre seful tau, nu-i asa ?" - Nu. N-am simtit niciodata nevoia sa domin un barbat. Ca asta s-a intamplat, n-a fost decat vina complexelor lui! motivul pentru care the boss nu m-a dat afara si-a continuat sa ma friga!
Da' vorba aia, mare grija,cand sapi o groapa!
7."faptul ca l-ai infruntat a fost o gafa, si i-ai alimentat pofta de a-ti face viata grea" - cauta la mine-n text fraza in care am spus ca-s mandra de modul in care am reactionat!
8. "Puteai mai bine, daca iti vedeai de treaba sa spui : Domnule profesor (sau director, sau ce functie avea el acolo), va rog sa ma lasati in pace, eu sunt casatorita. Sotul meu lucreaza in aceeasi institutie, eu sunt o persoana serioasa si nu gust genul asta de glume....bla bla bla." - purtam o verigheta nou-noutza pe care a remarcat-o imediat, altfel nu m-ar fi intrebat de cat timp sunt maritata. Intrucat era evident ce se petrecea, am profitat sa-i spun si cine e sotul meu, precizandu-i ca lucreaza in aceeasi institutie. S-a dovedit inutil!
9. "maan, sunt barbat si stiu ce vorbesc" - da-mi voie sa banuiesc si eu ca macar una din afirmatiile astea nu-i adevarata.
10. "cunosc psihologia barbatului " - atunci unul dintre noi se-nsala!
11. "ce nu gasea el pe faleza o rezolvare, la valoarea lui ?" - pe faleza da, in ceea ce ma priveste insa, se supraevalua!
12. "Acest cu siguranta ma agaseaza... " si te-ai hotarat sa folosesti 'probabil', inchipuindu-ti ca e mai putin agasant.
well, te-ai inselat.
13. "nu pleca la drum cu vinovatii stabilite" - ar putea pleca de la vinovatii probabile???

Tudor, (mai putin 12 ,13 unde-am fost rautacioasa) ai umblat cu ameteli!
concluzia la care singur ai ajuns o demonstreaza: "Fetelor (...) mi se pare evident ca vina vine si de la voi, altfel asemenea animale care ataca, despre care vorbiti (daca exista), trebuie reclamate la Politie..."

EXISTA!
Cred insa ca nu sunt multi.
majoritatea-s baieti veseli carora le place flirtul si pluseaza cu grosolanie, din lipsa de minte si/sau educatie, fara sa-si doreasca neaparat mai mult de-atat - in general genul asta de baieti isi doresc doar sa fie in centrul atentiei, fiindca nu au suficienta incredere in ei.

exista mai multe femei care viseaza ca-s hartuite, asta fara-ndoiala!

In cazul meu, nu cred nici azi ca modul in care am fost tratata ulterior a avut legatura cu sexul ... l-am pus pe omul ala acolo unde-i era locul si nu i-a placut deloc!
probabil ca azi, vorba lui Daniel, i-as da si-un cot in gura.
n-am nevoie de barbata-meu pentru asta!
si nici de Politie...

#45302 (raspuns la: #45258) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...