comentarii

cum depasesti o boala


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
E pesimismul o boala romaneas - de Daniel Racovitan la: 13/12/2003 06:34:12
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
E pesimismul o boala romaneasca?
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

Singuratatea - o boala? - de Paianjenul la: 14/05/2004 12:35:31
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
"Singuratatea a devenit o boala rusinoasa."

- DE CE "boala"?...


"Singuratatea iti ofera timp pentru reflectie...Oamenii evita singuratatea deoarece ea te face sa gandesti."

- UNII o EVITA pentru ca, actiunea de REFLECTIE la care predispune singuratatea, ii pune fata in fata cu o REALITATE de care respectivii probabil ca se TEM...

ALTII o CAUTA tocmai pentruca singuratatea le ofera posibilitatea de a reflecta la REALITATE, respectivii dorind permanent sa se asigure ca percep in mod REALIST lumea in care traiesc ...


(...Nascut si crescut intr-o familie NUMEROASA, aproape permanent "onorata" si de prezenta musafirilor de tot felul, ar fi probabil de asteptat sa fiu tipul care nu poate trai fara companie. Nici vorba. De copil mi-am dorit un colt al meu, un colt LINISTIT, unde sa nu fiu deranjat de nimeni. Astazi cind AM acest colt linistit - apartamentul in care locuiesc - consider ca am gasit "un colt de PARADIS"... locul unde ma simt CEL MAI BINE!...

Nascut si crescut intr-o familie NUMEROASA, aproape permanent "onorata" si de prezenta musafirilor de tot felul, cumnatul meu X INNEBUNESTE - efectiv - daca nu are companie doua-trei ore. E tipul dispus sa cheltuiasca ORICIT in DISPERAREA de a-si asigura companie...)...


Oamenii sint DIFERITI... si dorinta cuiva dupa SINGURATATE sau COMPANIE nu este neaparat un criteriu care decide cine este "BOLNAV" sau NORMAL...
Lolek-Bolek : nu era asta un - de (anonim) la: 22/08/2004 00:03:55
(la: Snobismul ieftin in Romania - din punctul de vedere unui Polonez)
Lolek-Bolek : nu era asta un film de desene animate fara gust si fara sare din perioada comunismului? Uite ca rimeaza: Lolek-Bolek-Filek.Funny, nu?

Eu iti simt durerea : ai nevoie de un raspuns ca altceva; trebuie ca e problema fundamentala in viata ta si nu te lasa sufletul si pace - desigur, nu vorbim de un suflet doritor de dezgropat gunoaie sau care, fara birfa, nu ar putea trai, o minuta in pace.Cred ca nu ai nevoie de un raspuns ci sa te traga maica-ta de urechi si sa iti aduca aminte ca depasesti limitele si apoi sa te trimita la biserica sa iti stergi pacatul de ura si judecata fata de seaman cu o rugaciune asa, din adincul sufletului.
Alta vorba e o vorba romaneasca pentru voi amindoi( si pt. Filek si celalalt romanas , sau cum v-as zice la amindoi Lolek si Bolek) : A tunat si i-a adunat. Cine se aseamana se aduna.Chiar daca unul e polonez si altul e roman.O chestie de caracter.Care poate deveni, la urma-urmei, si internationala: cine depaseste limitele bunei-cuviinte mai departe, si mai departe... Unul din voi doi nu a spurcat un forum si nu a apelat la modul subtil al generalizarii asupra unui intreg popor sub forma intrebarii grav ofensatoare.Unuia din voi nu i-am auzit vocea ca sa putem intr-adevar sa fim nepartinitori cu amindoi si sa putem sa discernem cit e adevar, cit e minciuna, cit e interpretare, cit e vorba spusa la minie la o adica, cit e dorinta ascunsa de a birfi si umili.
Luam in considerare si lipsa de politete cu care nu ai binevoit sa traduci ( de, nefiind educat sa respecti, nici nu ti-a trecut prin minte ca e politicos sa traduci din poloneza in romana cind scrii pe un site romanesc). De, dar poate stii engleza.
Pentru ca inca imi sint proaspat in memorie cele citite, iti ofer acest citat ( autori:Nash-Jeffrey-Howe-Frederick-Davis-Winkler ai cartii de istorie pe care tocmai am terminat-o de studiat aici in State,ceruta obligatoriu la scoala, si al carui titlu e : "The American People: Creating a Nation And a Society", pagina 866: "In Detroit, where a major race riot broke out in the summer of 1943, Polish Americans had protested a public housing development that promised to bring blacks into the neighborhood.[...]The riot broke out on a hot, steamy day at a municipal park after a series of incidents led to fights between black and white people and then to looting in the black community. Before federal and state troops restored order, 34 had been killed(25 blacks and 9 whites) and rioters had destroyed more than to $2 billions worth of property."
Deci, oriunde sint polonezii sint cam aceiasi si se vede ca nu prea evolueaza in ce priveste complexul de superioritate(boala grea care ucide sufletul).Ca si complexul de inferioritate, de care mentionezi( numai ca un complex de inferioritate nu te impinge sa iti ucizi semenul).

Make your peace and cleanse your soul of evil innuendos.
With sisterly love,
Maria
#20095 (raspuns la: #20065) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt Ileana si celor interesati de situatia din Franta(casatorie) - de alianta la: 25/08/2004 00:56:42
(la: Casatorie in Franta)
draga Ileana , sigur , capul sus si curaj:) nu-i nimeni de vina ca fiecare cand ajunge într-o tara straina nu percepe exact cum stau lucrurile , este normal , alt sistem , lucruri noi, etc ..s-o luam cu începutul .Casatoria ta , înseamna certificatul de casatorie tradus acasa (costa mai ieftin) în franceza , trebuie sa te duci la Prefectura din departamentul unde vei locui în primele trei luni , sa nu depasesti cele 3 luni , sa ceri carte de sejour , s-ar putea sa nu o ai imediat ci doar una temporara sau visiteur pe pasaport , cartea de sejur de 10 ani se da dupa 2 ani de casatorie nu înainte (ca sa fie siguri ca nu-i casatorie de forma), daca te casatoresti aici este una , daca te casatoresti în Ro , trece casatoria la serviciul de acte civile (înregistrare) vei avea asa un livret de familie, sa-ti aduci un act de nastere tradus din Ro (costa mai ieftin) o sa-ti trebuiasca peste tot, certificatul de cutum este cerut numai aici de catre Prefecturi pt ca face parte din legislatia Frantei, cartea de sejour temporara nu-i cazul tau aceea este pt alte situatii(salariat , viata privata familiala , boala , etc ) tu intri în cadrul legal de conjointe d'un français, în privinta studiilor sunt anumite "meserii" , diplome, care sunt recunoscute aici s-au facut conventii cu Ro de mai multi ani, alt amanunt , legislatia franceza recunoaste actele romanesti legalizate deoarece si la noi legile sunt facute dupa Codul lui Napoleon, deci nu te mai speria , singura problema este sa fii bine ghidata de la început , majoritatea romanilor cand vin aici , sunt rau ghidati pt ca nu are cine sa le explice exact cum stau lucrurile , si desigur ca bajbaie în întuneric din pacate , si apoi daca se informeaza la mai multe institutii primesc diverse explicatii nu de "incurcare" ci de complexitate si organizare a societatii aici care este f ordonata de altfel , dar pt romani sunt lucruri noi , în fine mai revin cu alte amanunte daca este nevoie, sunt la dispozitia ta daca te pot ajuta cu mare placere:) succes !
#20301 (raspuns la: #14954) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Boala vacii nebune - de Adrian Marchidann la: 03/11/2004 17:04:11
(la: Obezitatea la americani)
Intr-adevar, in SUA carnea nu se testeaza pentru boala vacii nebune la presiunile fermierilor. Dar notiunea de aliment organic nu are legatura cu aceasta boala care se transmite prin prioni la vacile care consuma creier provenit de la vacile bolnave.
#27519 (raspuns la: #27477) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Boala spiritului - de (anonim) la: 24/11/2004 13:56:38
(la: Ce fac cu viata mea)
Textul tau este in opinia mea foarte relevant pentru "boala spiritului" de care vorbea Kirkegaard si de care sufera omul contemporan (daca nu si societatea). Cred (deduc, de fapt, din amanuntele biografice continute de articolul tau) ca esti familiarizat cu studiul simptomelor. Starea ta mi se pare tocmai un simptom al bolii societatii noastre.
E un cliseu - dar pentru ca te intrebi, te macini, te zbati esti "treaz" (sau "te-ai trezit"). Pe drumul cel bun. Sper sa te duca la rostul de care vorbesti si a carui necunoastere o acuzi. Presupun ca tocmai regula asta face jocul nobil: rostul e ascuns. "Tu stii ca sunt cautatorul" (Rilke) - este vreun om care sa nu poata zice la fel?
Nu cred ca iti trebuie sfaturi, ci doar confirmarea ca randurile scrise de tine se aplica intr-adevar multora. Se pare ca ai fi fost un psiholog/psihiatru bun... :)
De ce este definită singurătatea, ca fiind o boală ruşinoas - de copilul la: 09/02/2005 17:43:27
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
Întradevăr singurătatea este ffff.grea, dar dotându-te cu răbdare şi ffff.mult curaj, reuşeşti, nu în totalitate să treci peste momentele, care definesc singurătatea. Sunt o persoană care are ca "prietenă ffff.bună, chiar pe faimoasa-singurătate ". Sunt clipe în viaţa fiecăruia când simţim ca "această boală ruşinoasă" să fie prezentă.De ce să nu recunosc, că sunt momente în care urăsc singurătatea şi mă "acopăr cu avalanşa de întrebări". La întrebările pe care le tot pun nu întotdeauna găsesc răspunsul scontat. ""Când avalanşa de probleme şi singurătatea se împritenesc şi încearcă să mă şicaneze, lacrimile mă privesc nedumerite şi îmi şoptesc cu teamă"""""""veşnicele mele"""""" întrebări, la care încerc uneori să răspund , de ce vrei să te închizi în carapacea singurăţii???, de ce vrei să contactezi această boală cronică????, pentru care """ o medicaţie corespunzătoare"""" fără un aliat, numit "suflet", nu poate da roade "". Aşa zboară clipele din viaţa noastră şi ne trezim dintr-o dată "bătrâni şi obosiţi".
A nu putea fi singur e o boala rusinoasa - de ondine la: 10/02/2005 14:05:11
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
Citind anumite randuri mai jos imi aminteam cand am fost la un schit uitat in munti, unde traia un singur calugar, si cineva l-a intrebat cum de rezista singur, acolo, tot timpul. La care el a replicat : nu sunt singur, sunt cu Dumnezeu.

Pe de alta parte, singuratatea e ceva profund uman…Si Isus, pe cruce, a avut un moment de singuratate (Eli, Eli, lama sabahtani…) si poate acela a fost momentul cel mai trist, cel mai apasator. Si poate ca nu « s-ar fi facut om » indeajuns, daca nu ar fi existat si momentul acela.

Dar mai exista si singuratatea printre oameni, in raport cu ei. La acest capitol, singuratatea nevoita (si neacceptata), aceea care e rezutatul unor imprejurari, mi se pare putin semnificativa. Poate ca pe un om destept il poate face mai destept, dar in rest…cred ca nu face decat sa nasca frustrari. E un accident nefericit…si numai cine stie sa faca ceva bun din ceva nefericit, poate sa nu iasa mutilat dintr-un astfel de accident.

Singuratatea voita (cu tot dinadinsul), imi starneste si ea semne de intrebare. Nu stiu daca isi poate dori cineva cu adevarat sa fie singur, nelimitat. Ar trebui sa fii cumva in extrema cealalta, sa-ti urasti semenii, ca sa vrei sa te tii cat mai departe de ei (vorbesc in continuare de singuratatea in raport cu oamenii).

Cea care mi se pare cea mai interesanta e singuratatea ca stare de spirit, de fond. Acel tip de singuratate care, intr-un fel, e un dat. Care se naste in mod firesc din diferentele fata de ceilalti. Nu implica neaparat izolare, dar pe de alta parte orice apropiere devine mai devreme sau mai tarziu o tristete in plus, aceea de a resimti, de a-ti readuce aminte de aceste diferente. De a realiza ca nu poti fuziona decat pana la un anumit punct si de acolo…ei bine, da, de acolo poti incepi sa vorbesti cu adevarat de singuratate. Adica de a fi singur cu tine. Pana la urma, cred ca orice om o are (revin la ce spuneam, humanum est), dar proportiile difera foarte mult. Ca si gradul de constientizare, evident.

Orice am face si oricat nu ne-ar placea sa o credem, toti avem un prag dincolo de care suntem numai cu noi insine. De altfel, de asta vorbea si Beigdeber. Un prag dincolo de care nu ne mai putem minti, si n-avem ce face, trebuie sa ne privim in fata. Chiar daca asta inseamna vizualizarea unui mare gol…si poate aici e esenta problemei si ceea ce ne mâna sa fugim catre altii, ca sa ne ascundem mai bine de noi insine. Cred de fapt aceasta e adevarata boala. Si e atat de urâta, incat preferam sa improscam cu noroi tot ce ne aduce aminte de asta. Un om caruia nu ii este bine si singur este un om caruia nu ii e bine cu propria persoana… Din punctul meu de vedere e un handicapat. Si nu folosesc termenul la modul peiorativ, nici o jignire. E un om caruia ii lipseste ceva esential : propria sa persoana.

Raportat si mai precis la relatiile sentimentale (fiindca in functie de ele resimtim cel mai des si mai acut singuratatea), e mai degraba jalnic, si poate ca asta e cu adevarat rusinos, sa ai nevoie de altii mai mult pentru a uita de tine, evitand si amanand astfel sa te auto-educi, sa te cunosti, sa te stapanesti. Sa incerci sa-ti acoperi lipsurile cu ce pescuiesti de la altii...Nu ai cum sa fii un om liber si un om intreg. Si daca e asa, nici nu poti primi sau darui mare lucru. Doar asa, dramuit, ca un schimb intre inchisoare si lumea de afara.

A depinde de cineva anume nu are cu nimic de-a face cu iubirea, dimpotriva. Cred ca numai un om liber este capabil de o iubire adevarata. Iar acela stie la fel de bine sa isi asume si propria-i singuratate. Si asta nu-i usor deloc de asumat, dar cine a zis ca lucrurile bune sunt usoare ?

Contrariul pacatului nu e virtutea, ci libertatea.
Depresia este o boala, care n - de Daniel Racovitan la: 12/05/2005 14:49:56
(la: cum ii vedeti pe cei deprimati?)
Depresia este o boala, care netratata este de cele mai multe ori fatala.

Exista de multa vreme tratamente medicamentoase (boala avand o cauza neurochimica demonstrata stiintific).

___________________________________________________________________
fereste-ma Doamne de mainstream.
Este o boala: se cheama criza de ideal - de AN Ionescu la: 13/05/2005 18:30:56
(la: cum ii vedeti pe cei deprimati?)
...poate deveni o boala in sens patologic, imi vine, insa greu sa cred ca exista o terapie mai buna decat o prietenie adevarata. Orice tratament oricat ar fi de laudat si de profesionist nu poate fi decat complementar, altfel nu da decat rezultate temporare.
Pentru ca.
Criza de ideal este intotdeauna cauza fundamentala. Am avut anumite asteptari de la lume, conform unui ideal, sau macar a unui proiect de viata. Viata nu mi-a confirmat asteptarile, iar idealul sau proiectul mi-a(u) fost serios contestate astfel. Depresia-i gata: idealul mi-a fost infirmat - gandesc. Dar nu este, nu este deloc asa.
Doar ca nu mai am repere valorice, pentru ca eu insumi/insami le contest, din moment ce nu au dat rezultatele scontate. Este o gandire intoarsa pe dos de sentimentul esecului. Nu rezultatele confirma valoarea idealului (proiectului). DAca imi propun sa traiesc bine, dar curat, fara sa insel, sa mint, sa iubesc si sa fiu iubit, sa am o familie fericita, sa reusesc in profesie si n-am reusit toate acestea nu inseamna ca idealul respectiv de viata este gresit.
Inseamna doar ca nu mi-am sprijinit idealul (proiectul) pe o temelie solida. Atentie, si tehnica de a parcurge traseul ar putea fi gresit aleasa. Dar asta ce-ar insemna? Nimic alteceva decat ca mi-o pot imbunatati. Nu mai am resurse sufletesti si energie, in general? Pai, tot pentru ca temelia pe care am construit a fost subreda. Criteriul primordial. Care ar putea fi?
depresii - de popix la: 14/05/2005 22:41:30
(la: cum ii vedeti pe cei deprimati?)
plec de la faptul ca medicina putin stie despre organismul uman ca sa nu mai vorbim de mintea umana.

depresia este o enorma problema unde medicina urmareste diverse teorii.chiar si cei mai mari specialisti in domeniu sunt in conflict ideologic.
personal pot intui ca depresia cauzata de evenimente de extrema gravitate poate duce la ideea sau chiar la sinucidere propriu-zisa.eu n-as numi-o boala mintala.
in alte cazuri din pacate foarte numeroase,exista persoane care sunt deprimate fara precise si determinate motive.poate ca in aceste cazuri se poate vorbi de boala mintala in parte controlabila cu medicamente sau psihiatrii.

sinucigasii si parerea mea.
persoana care ajunge la acest act extrem, determinat de evenimente-fizice ori morale- ce provoaca o durere ce depaseste propriul instinct de supravietuire poate fi considerata o persoana rationala.in acest caz respect alegerea facuta.
diferit gandesc despre cei care patologic deprimati ajung la sinucidere fie pentru a lovi in altii, fie datorita dezordinii mintale.
abuz sexual, homosexualitate, boala - de Cassandra la: 25/05/2005 14:54:31
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Este homosexualitatea o boala si ca atare trebuie aplicate tratamente pentru "vindecarea" ei?

Revista Americana de Psihiatrie a publicat in 1999 un articol: “Position statement on psychiatric treatment and sexual orientation. Am J Psychiatry 1999; 156:1131” , (articol aprobat de Board of Trustees of the American Psychiatric Association ) in care atrage atentia profesionalilor din sectorul sanatatii mintale asupra faptului ca nu exista evidenta stiintifica care sa sprijine eficienta tratamentelor pentru schimbarea orientarii sexuale. Articolul se adreseaza temei homosexualitatii si adopta o pozitie clara “impotriva discriminarii, prejudecatilor, si tratamentelor ne etice” (p. 1131)

In ceea ce priveste abuzul sexual la minori (baieti), este o tema extrem de complexa. Abuzul poate fi exercitat nu numai de barbati dar si de femei (de multe ori de propria mama) si ceea ce lasa in urma este in primul rind o trauma psihica pentru cel abuzat, care il va urmari toata viata. Homosexualitatea nu este principala preocupare la aceste persoane ci faptul ca sufera de confuzie in privinta propriei identitati sexuale. Eu cred ca in primul rind trebuie ajutati sa-si depaseasca aceasta confuzie si sa-si cunoasca si accepte identitatea sexuala oricare ar fi ea. Un fapt este cert – nu toti abuzatii sexual devin homosexuali. Iar daca terapistii s-ar incapatina doar sa-i vindece de homosexualitate cind de fapt atentia lor ar trebui indreptata spre multe alte aspecte cum sint increderea de sine, increderea in ceilalti, eliminarea sentimentului de vinovatie, agresivitatii etc, ce solutie ar mai avea aceste victime?
Male survivor este o organizatie pentru baietii si barbatii abuzati sexual. http://www.malesurvivor.org/index.htm Din aceasta pagina citez:

Ten Facts about Sexual Abuse of Boys and its Aftermath

6. Common symptoms for sexually abused men include: guilt, anxiety, depression, interpersonal isolation, shame, low self-esteem, self-destructive behavior, post-traumatic stress reactions, poor body imagery, sleep disturbance, nightmares, anorexia or bulimia, relational and/or sexual dysfunction, and compulsive behavior like alcoholism, drug addiction, gambling, overeating, overspending, and sexual obsession or compulsion.

8. There is no compelling evidence that sexual abuse fundamentally changes a boy's sexual orientation, but it may lead to confusion about sexual identity and is likely to affect how he relates in intimate situations

Si mai citez din aceeasi pagina, sint cuvintele unui membru al organizatiei, victima abuzului sexual:

“SA does not create gay people - if that were true then the majority of SA boys or girls would grow up gay.
I think what is more important to focus on is what we intend to do with whatever our orientation is. The important thing is to accept ourselves just as we are and learn to love the person that is deep inside of us. And, if we are lucky at sometime in life, we will find someone else who loves us unconditionally - be that male, female, gay, straight, etc.
There are no simple answers in life and, as I said in my previous post, life is FULL of shades of grey.”


Si iata ce raspund participantii (toti sint victime ale abuzului sexual) forumului din pagina respectiva cind li s-a cerut sa scrie o lista de minciuni in legatura cu conditia lor:

Minciuni:
“I must be gay because I liked it & went back.

I must be gay because I looked for gay sex on my own afterward.

Don't even think of having a girlfriend, girls wont like you. They will smell your shame like dog sh*t.
Uncle F loved me.
I don't belong here. (everywhere, anywhere: I feel this at home, at friend's houses, in school, at work, while travelling of living abroad.)
I have to become a CONTROL freak to keep from being vulnerable.

I held onto these lies until three four years ago (age 31 then). My wife came up with the name "the wall" for the prison I kept my heart in. It blew my mind away how
much the abuse & the lies shaped my life. It tainted every decision I made in my life, it probably still does to a degree.

~George~”



“THIS IS A LIE:
I am dumb.
I am stupid.
I am an idiot.
I have shit for brains.
I am booksmart but not smart.
I have no common sense.
I can't think.

THIS IS A LIE:
Mothers don't sexually abuse.

THIS IS A LIE:
My body responded, I must have enjoyed it.

THIS IS A LIE:
I must be a sissy, because this only happens to sissies and girls.

This is a lie:
I am gay

This is a lie:
I should cease to exist

This is a lie:
I cannot face this.

This is a lie:
Therapy will kill me.

This is a lie:
I cannot trust

This is a lie:
I am inconsequential

This is a lie:
I am alone in this, no one could possibly understand what I've been through.

This is a lie:
I am an embarrassment to the family

This is a lie:
Death is better than life”


Ce remarc este ca aceste persoane se infrunta mai degraba cu o serie de minciuni induse de societate si de fapt asta este "boala" de care sufera si de care au nevoie sa se vindece. Iar cine insista pe tema homosexualitatii ca boala, perversiune, tara sociala etc. nu face decit sa contribuie la trauma acestor persoane.
zaraza si inca... - de lupdestepa la: 02/06/2005 01:18:03
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Dintr-un motiv sau altul textul nu a ajuns integral "din prima" si poate ca a fost mai bine asa. Intre timp s-au afirmat unele argmente pertinente, altele mergand pe aceeasi linie, oarecum care scapa miezul temei. Voi da restul de mesaj acum.

Homosexualismul este deci o cultura. (8)

Fiind o cultura, ca orice cultura homosexualismul are rol formator. Urmand pe Aristotel, sustinem ca omul este un „animal social”. Adica, daca insusi faptul de a fi om (adica insasi esenta de a fi om) este un lucru care se invata (de catre individ) si se educa (de catre societate) cum ar putea ca lucrurile sa stea altfel cu un atribut care insoteste, ca un accesoriu, faptul de a fi om? (9)

De ce spun ca teoria predispozitiei este falsa? Pentru ca s-a demonstrat ca si cancerul este o boala care se dezvolta pe o anumita predispozitie. (Sa nu se inteleaga ca afirm ca homosexualitatea este o boala in sensul curent al cuvantului; ea se poate afirma ca si o boala in acelasi sens in care cineva adora ciocolata. Se spune in asfel de cazuri: „E bolnav/a dupa ciocolata!” Bineinteles ca nu-i vorba de o boala, ci de o anumita specie de impatimire; caci am auzit ca si gelozia se manifesta cumva mai accentuat in cazul destul de multor homosexuali). Si totusi este la fel de bine stiut faptul ca nu toti dintre cei predispusi dezvolta cancer. Asadar predispozitia aceasta este o simpla potentialitate graduala. Din acest punct de vedere este aproape la fel cu a spune ca orice om care se naste se naste cu predispozitia de a face cancer. Dar la unii aceasta predispozitie este mai ridicata decat la altii; iar la unii aceasta predispozitie depaseste pragul peste care organismul poate inhiba imunologic boala; dar, mai mult, nici acestia nu toti dezvolta boala, ci doar aceia care printr-un efect conjugat al diferitilor factori ajung in situatia concreta ca organismul lor sa faca fata unei agresiuni de tip canceros si careia, evident, nu-i va putea rezista imunologic. Cat despre determinare genetica cred ca este de prisos sa incercam a mai refuta ceva. Ne multumim sa observam totusi ca, daca in cazul cancerului, (care fiind o boala, deci un fenomen fiziologic, imunologic,...samd. degenerativ, s-a putut concluziona <>) ca nu se poate stabili o relatie de cauzalitate genetica, cu atat mai mult (si concluzia este de domeniul evidentei) nu se poate determina o cauzalitate genetica in cazul homosexualitatii. Toti ne nastem deci predispusi la a fi homosexuali, la fel cum, in masura similara se poate spune ca toti ne nastem predispusi (si, ceva mai mult, imbiati, ademeniti chiar) sa fim heterosexuali!!! (10)
Si am o vaga banuiala ca pentru un homosexual este mai usor de acceptat faptul ca este un homosexual determinat si nu unul dezvoltat; ca s-a nascut homosexual decat ca a devenit homosexual. Unii refuza total si sustin ca sunt determinati. Altii accepta si una si alta. Altii pur si simplu suspenda problema, o ridica in aer si o lasa asa, refugiindu-se intr-un (dupa mine fals) argument al complexitatii si inefabilului problematicii insesi. Extrag din post-ul lui Rien 2 Loin: „Concluzia, ai dreptate Omule. Suntem infinit mult prea complicati ca sistem iar sexualitatea noastra e ea insasi un intreg univers de fizic, chimie si ezoteric, si tot restul... ca sa putem afirma cu certitudine ca homosexualitatea este nascuta sau dobandita. Unii dintre noi pot sa i se impotriveasca, altii nu. Pentru unii e moda sau excentric, pentru altii e o pacoste, pentru altii e tot aia...”
Omul in sine este o entitate complexa, dar asta nu i-a impiedicat pe oameni din cele mai vechi timpuri sa-si cheltuiasca viata incercand a descifra misterul Omului si nici in ziua de azi nu-i impiedica inca pe unii. Deci cum se va spune ca aceasta este o problema nerezolvabila?
Unii dintre noi au invatat la criminologie ca o problema relativ identica s-a definitivat cu un raspuns precis si bine determinat. Problema era daca individul criminal se naste criminal (determinat) sau devine criminal (comportamental/survenit). Unul a dezvoltat teoria criminalului-innascut (Lombroso). Ulterior a retractat. A venit altul dupa aceea si a demonstrat ca factorul psihologic si factorii de mediu joaca un rol esential in educatia timpurie a copilului si dezvoltarea ulterioara a individului adult.
Sinceri sa fim, cred ca in viata oricarui adolescent exista asa-zisa criza a pubertatii, care se manifesta in felurite feluri la fiecare. Si mai cred ca fiecare dintre noi se gaseste la un moment dat in interioarul acestei crize cand isi pune aceasta problema a identitatii sexuale. Eu m-am gasit! Am depasit-o intr-un mod corect, adica rabdator. Dar asta demonstreaza, cel putin in cazul meu, ca orientarea sexuala este o chestiune de alegere (nu spun ca este neaparat o alegere libera 100%, dar nici de o determinare nu poate fi vorba din moment ce eu am posibilitatea, fie si 1%, prin absurd, sa iau o hotarare contrara constrangerilor de divese naturi; o determinare exista doar atunci cand decizia nu-mi apartine in intregime, incepand cu momentul deliberarii si pana la adoptarea ei).
Modul cum se dezvolta un individ homosexual l-am gasit destul de expresiv reliefat in cartea lui Yukio Mishima - „Confesiunile unei masti”(Ed. Humanitas, 2003).

Poveste
Si contactul meu cu cartea are o poveste care se potriveste aici asfel: am cunoscut o femeie cu vreo „6” mai mare ca mine; ea statea sub mine, intr-un camin; ea era profesoara de istorie; ea avea un corp destul de atragator; ea nu ma atragea in mod deosebit; ea ma invita la ea; peste ceva zile se intampla intre noi „ceva”; peste alte cateva, iarasi „ceva”; peste cateva zile ea ma invita iarasi la ea; eu ma duc, dar nu mai vreau sa se petreaca „ceva”; ea se supara; eu raman pe pozitii; ea ma roaga insistent si precizeaza ca doar pentru ultima oara; a treia oara, caci a treia oara si-ar da seama daca eu reprezint sau nu o anumita calitate pentru ea „in domeniu” (daca as fi deci dezirabil); eu constat contradictia logica: pentru ce ar avea nevoie sa-si dea seama daca sunt sau nu dezirabil din moment ce-mi cerea aceasta „pentru ultima oara”; eu o refuz in continuare; efect: 1.ea ramane suparata, ofensata, ba chiar si putin jignita si atinsa in orgoliul ei feminin 2.eu sunt putin nefericit de a face nefericit pe altcineva 3.ea imi face cadou „de despartire” cartea mentionata cu dedicatie „cu simpatie”- ea ma „acuza” indirect deci de homosexualitate (eu din gestul ei intelegand cam asa: „daca nu vrei sa te culci cu mine, nu poate fi din alta cauza decat din cauza ca esti homosexual”) 4.eu am ramas cu cartea si cu o amintire stanjenitoare oarecum; eu nu am incercat sa-i demonstrez ca nu sunt ceea ce nu sunt; abia atunci ar fi trebuit sa-mi pun un semn de intrebare;

Eu am ales sa fiu homosexual pentru o femeie si heterosexual pentru restul.

Concluzia: eu am ales sa fiu „homosexual”; eu am ales sa nu fiu homosexual.
Homosexualitatea, ca si credinta in Dumnezeu, este, LA ORIGINE, o chestiune de optiune intima si personala, chiar daca una dintre cele mai sensibile.
Notam aceasta cu (11).

Sfarsit
E o boala depresia si se trat - de mya la: 14/06/2005 17:11:23
(la: cum ii vedeti pe cei deprimati?)
E o boala depresia si se trateaza cu pastile. Din organismul bolnavilor respectivi lipsesc anumite substante chimice si medicamentele asta fac, ii ajuta.

Sunt oameni normali, am auzit in ultimul timp din ce in ce mai des despre oameni cu depresii, unii care au fost chiar internati. Toti isi revin dupa un timp, dupa tratament. Vorbesc aici de depresii majore nu de depresii mici, de zi cu zi.

Am fost deprimata o data grav si a fost groaznic. M-am gandit si la sinucidere dar numai fiindca nu gandeam clar, din cauza depresiei (a bolii). Boala asta se vindeca foarte greu, cere multa rabdare si respectarea tratamentului, plimbari, liniste, mediu relaxant etc. Refacerea deplina poate sa dureze si un an.

E greu sa-mi spun parerea despre sinucigasi. Cred ca se omoara in momente in care nu judeca foarte clar, in momente de deznadejde crunte. O fosta colega de liceu s-a sinucis din amor. Era o tipa mai sensibila si delicata, fina, scria poezii. Era prea sensibila si cand a avut o deziluzie puternica s-a sinucis. Alte exemple nu am.

Tuturor sanatate multa si cat mai multe clipe linistite si relaxante in viata. Nu merita nimeni si nimic sa ne pierdem uzul ratiunii. Usor de zis...greu de facut, stiu.

Culmea depresiei - de Paianjenul la: 08/07/2005 17:33:37
(la: Reteta pentru vindecat depresia)
Un tip care suferea de citava vreme de o forma de depresie sora cu sinuciderea, merge sa consulte un psihiatru, in speranta ca va obtine si tratamentul adecvat. Psihiatrul - cu o oarecare experienta profesionala - ii prescrie tratamentul pe care-l considera cel mai eficient, si-i spune sa revina dupa un anume interval de timp, la control. Revenind, pacientul raporteaza deziluzionat ca nu a sesizat nici o ameliorare. Psihiatrul ii prescrie alt tratament... faza se repeta de citeva ori tot fara rezultat... apoi, capitulind, psihiatrul ii spune: "Regret domnule, dar cazul dv. depaseste competenta mea... As indrazni totusi sa va mai fac o ultima recomandare: circul din orasul nostru tocmai s-a intors din turneu... Au in trupa un clown mortal... Mergeti sa vedeti un spectacol... Daca nici numarul pe care-l prezinta tipul asta nu va vindeca de depresie... nici Dumnezeu nu va mai vindeca!..."...
Privindu-l un moment in ochi, pacientul il intreaba: "Doctore, asta e ultimul dumitale cuvint in ce priveste boala mea?"... Neprimind nici un raspuns, pacientul continua: "Doctore... eu sint tipul de care vorbesti..."...
jocurile=boala - de casyana la: 05/10/2005 12:24:53
(la: jocurile de noroc)
cred ca jocurile de noroc sau "simplele pariuri" sunt viciu sau boala.m-as bucura sa cred ca exista persoane care joaca pentru distractie dar eu cred ca 90% sau mai mult joaca pt castig.exisat oare"ultima oara" pentru cei care au simtit cu adevarar gustul castigului?eu cred ca este nevoie de mult ambitie si fermitate contra jocurilor pt a putea renunta la ele.si as fii curioasa sa cunosc un fost impatimit al jocurilor de noroc care acum este "vindecat".parerea mea este ca sunt foarte periculoase incepand cu pierderea unei cantitati importante de bani si terminand cu pierderea "capului" pentru acest viciu.mi se pare un pret prea mare de platit.si apoi trebuie sa ne gandim ca masinile sunt facute sa castige in majoritatea cazurilor.si ma refer la cei care joaca in casino sau la cei care joaca in bodegile pline de praf in care mai sunt uitate cateva masini de jucat poker.iar despre pariuri nu prea am eu cunostinte despre acest subiect asa ca nu imi dau cu parerea pt a nu scrie idiotenii.in toate cazurile astept argumente pro si contra pt a vedea cati dintre cafegii sunt de acord si cati impotriva cu,cele mai sus scrise.
Eu am inceput sa am "boala" a - de Sunday la: 13/11/2005 06:13:16
(la: Ce colectionati?)
Eu am inceput sa am "boala" aparatelor de fotografiat vechi, din alea cu burduf. Am vreo 25. O alta "pasiune" sunt ceasurile desteptatoare. Imi plac cele rusesti, masive, din alea am vreo 12.
ACNEEA ESTE O BOALA - de Jimmy_Cecilia la: 22/11/2005 00:27:00
(la: Cosmetologie... dar nu pentru trolli..)
Cauzele sunt destul de difuze, de multe ori hormonale, dar si conditziile de viatza, higiena si alimentatzie, starea psychologica, soarele si multzi altzi factori au o importanta capitala in agravarea acneei.

Este un subiect complex, medical, carentza in vitamine (cu exceptia A acida) nu are nici un rol.

Am sa incerc sa fac o sinteza, un fel de rezumat, pentru a explica mai simplu, scuze daca nu reushesc, mecanismul acneei.

la fel si pentru eventuale greseli de scris, ca de obicei debit fara a ma reciti.. :))

Am sa mai complectez si alta data, cand oi mai avea timp.. :))

Acnea este legata de pubertate, mai accentuata la baietzi decat la fete ; sub influentza hormonilor masculini (androgeni), glandele sebacee produc sebum in abondentza – se numeste seboreee, la baieti este mai severa decat la fete.

Rezultat : par gras si unsuros, piele de pe fatza lucioasa de grasime ; nu e grav la inceput, se poate trata si disparea in cateva luni,
dar daca nu se intervine , grasimea in exces va astupa orificiile porilor si se formeaza asa zisele « puncte negre » sau "comedoane"

Acest stadiu este alerta avansata, daca nu se reactioneaza la aceasta retzinere de sebum, micro-kisturile se rup sub piele si provoaca inflamatie.
Cele mai mari kisturi, roshii, profunde si dureroase sunt deseori umplute cu puroi, persista saptamani intregi si lasa cicatrice inestetice si vizibile.
Inutil de a sparge coshurile, aceasta produce inflamarea si surinfectarea.

Natura si cauza acneei este inca rau definita ; se stie ca mai multi factori sunt implicatzi :

1.hyperseboreea (productia excesiva de sebum la pubertate), o dificultate de a elimina acest sebum, dar si o inflamare in parte de origine microbiana ;In stadiul de coshuri cu puroi (micro-kisturi profunde care se sparg sub piele, unele bacterii joaca un rol important.

Toate tratamentele sunt impartite in mai multe stadii, coresponzatoare acestor stadii de evolutie a acneei, sunt diferite si variate

2.Alta cauza care ar agrava acneea sunt cosmeticele rau adaptate, asa zisele « comedogene », care astupa porii pielei,
unele medicamente a baza de iod si brom, corticoidele pe baza orala, cremele cu cortizon, litium, unele medicamente anti-epileptice si anti-tubercuyloza si unele pilule contraceptive (mai exact progestativul continut in ele)

3.O clima calda si umida (acnee tropicala)

4.Perioadele de tensiune, conflictele psychoafective, shocurile emotionale, oboselile mari care perturba echilibrul general al organismului, deci echilibrul hormonal

5.Decaparea excesiva a pielei , contrar curatzirii cum s-ar crede, dezechilibreaza flora bacteriana a dermei si reactiveaza hyperseboreea.

6.Soarele, care in primul timp usca coshurile si bronzeaza, este inselator; sebumul devine doar lichid si circula mai bine, insa nu dureaza! Putzin dupa vacantze, este catastrofa!
Acneea explodeaza din nou in octombrie, noiembrie, chiar se agraveaza, din cauza ca pielea se ingroasha, contra reactie la soare, si sebumul este retzinut sub piele. Adevarate stocuri de micro-kisturi, care invada pielea in toamna si acneea se agraveaza

Deci pas de expozitii la soare pt cei care au acnee, nici macar la lampile de ultraviolete

Razele UVA sunt la fel de acneigene ca si cele UVB. Acneicii, trebuie sa aplice creme antiacneice, imbogatzite in filtre solare, daca nu vor sa ramana doar la umbra.

-7 Alimentatzia poate avea o influentza in aparitia acneei ; se pare ca o alimentatie dezechilibrata, prea grasa, prea dulce, excesurile in bautura favorizeaza acneea.
Un etudiu recent american pune in cauza fast-foods-urile

- 8 O higiena defectuoasa, un par gras nespalat, spargerea coshurilor… pot juca un rol in agravare

Circula si idei false :
Nu, acneea nu trece cu relatiile sexuale
Nu, acneea nu-i o boala contagioasa
Nu, coshurile nu trebuie sparte, doar un dermatolog o poate face corect , altfel infectezi toata fatza.


Machiajul nu e contra indicat, dar pielea trebuie curatzita bine, cu produse care nu sunt agresive, fara sapun , antibacteriene care nu fac multa spuma, leger acide, care se clatesc cu apa ( fara clor sau calcar, cea de ploaie e ideala), apoi o lotiune calmanta, anti inflamatorie ; curatzire de 2 ori pe zi, urmata de aplicare a unei cremi contra acnee

Masti o data sau 2 ori pe saptamana a baza de argila verde sau drojdie de bere
Toate produsele care pot bloca porii vor fi inlaturate.


Acneea trebuie tratata, de la aparitie
Un farmacien poate indica produsele, cand se agraveaza, trebuie neaparat consultat un doctor dermatolog.
Unele produse sunt medicamente, delivrate doar cu ordonanta, si ce e bun prietenei nu ti-e bun tie… cate o data un examen endocrinologic este necesar

Pentru a trata hyperseboreea : medicamente cu hormoni : oestrogeni si anti-androgeni

Pentru a reduce astuparea (obstructzia) porului pilos : vitamina A acida, acidul salycilic, curatzirea pielei si acidul azelaique.

Pentru a trata inflamatzia : antibiotice si tratare locala

Pentru cazuri grave : isotretinoine (combate seboreea si reduce inflamatzia, destupând porii in acelasi timp. SUB CONTROL MEDICAL, dupa cazuri e un medicament cu efecte secundare, interzis femeii gravide si uneori in asociatzie cu alte medicamente.

Tratamentul este de lunga durata si nu trebuie oprit fara avuiz medical, in aceste conditii toate acneele pot sa fie vindecate

#89497 (raspuns la: #88109) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Perfectionismul poate ajunge - de RSI la: 23/01/2006 15:01:05
(la: ''CAPCANA PERFECTA'')
Perfectionismul poate ajunge chiar la stadiul de boala psihica. Este cu atat mai periculos cu cat ii afecteaza nu numai pe bolnavi ci si pe cei din jur. In orice exista o limita. Poti sa faci un lucru bine pana ai ajuns la acea limita. Daca o depasesti foarte bine dar daca depui eforturi disproportionate pentru a depasi acea limita asta e deja nebunie.
==================================================
"Eficienta este cea mai inteligenta forma de lene. (David Dunham) "



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: