comentarii

cum sa comentez un proverb


Bacul e aproape: cum stai la mate? Testeaza-te online!
Teste cu rezolvari complete, cursuri cu teorie si exemple explicate
www.prepa.ro
Vorbeam mai devreme despre ce - de Crisa la: 15/02/2004 16:31:32
(la: Poporul roman si furtul.)
Vorbeam mai devreme despre ce gasim cu cale sa comentam. Uite ce gasim demn sa cantam, si unde?... la Eurovision!!!
"Cine fura-n Romania, miinile sus/Cine nu, sa stea acasa...”, un fragmet dintr-o melodie aflata in competitia de preselectie.
!!!!!!! - de enigmescu la: 15/02/2004 19:41:37
(la: Romani in strainatate)
sunt de la inceputul anului emigrat in Australia si, pe cuvantul meu, cativa au dreptate! au pus punctul pe...rana. de ce nu vorbeste nimeni oare, dar absolut nimeni, despre faptul ca cei tradati sunt nu cei care raman in tara de origine ci cei care pleaca?! de ce sunt ei tradati? fiindca in propria tara ai prea putine sanse de a trai decent. fiindca in propria tara daca vrei sa faci ceva maret, grandios, ceva special sau pur si simplu ceva care poate fi de folos tuturor, esti apasat cu calcaiul pe grumaz. e intr-adevar asa de usor sa comentezi, sa tragi concluzii sau sa condamni cand de fapt n-ai luat niciodata contact cu civilizatia din alte locuri. nimeni nu zice ca e perfect in afara decat daca e inconstient si ii place sa se afle singur in vorba. in Romania nu e usor, la fel de greu e si in afara. diferenta o face faptul ca aici muncesti si esti platit ca atare iar sistemul financiar-bancar este atat de dezvoltat si bine pus la punct incat ai posibilitatea de a-ti cumpara orice in timp, daca muncesti. dar daca stai la coltul strazii de dimineata pana seara sau iti petreci mai tot timpul prin baruri si discoteci, cine sa faca din tine un om mai bun si cine sa faca din tara un loc mai bun de trait??? vreti sa stiti ceva din propria experienta? trebuie mai intai sa va spun ca am mai iesit de cateva ori inainte in afara tarii dar niciodata prea departe. insa atunci cand am pus piciorul prima data in avion m-a izbit pur si simplu amabilitatea tutror oamenilor, incepand cu echipajul si terminand cu ultimul om care calatorea. este adevarat, romanii sunt f. stresati si enervati mai tot timpul iar asta am remarcat prima data la mine insumi cand am ajuns aici. am trait intr-o lume stramta si rece, poate nici aici nu e diferita din alte puncte de vedere, dar macar aici imi pot permite "luxul" de a-mi schimba propria lume. si sa stiti ca totul porneste de la mentalitate! trebuie sa ne schimbam mentalitatile daca vrem ca in tara sa fie mai bine decat pana acum. sincer, mi-ar placea sa ma reintorc in Romania definitiv, candva, dar numai daca as sti sigur ca atunci cand ajung acolo nu ma lovesc din nou de atat de multe lucruri pe care le-am detestat la apucaturile noastre. stiti ceva? eu nu va doresc sa ramaneti in tara, as vrea sa iesiti toti de acolo macar pt. un timp si sa va intoarceti numai cand ati sti ca daca va intoarceti o veti face mai buna de trait pt. generatiile urmatoare!
uhhh, e lung, nu credeam ca o sa scriu atat, dar e la cald... :)
just me
just me
Polemicile in jurul filmului - de Ingrid la: 16/02/2004 01:10:51
(la: Filmul "The Passion of the Christ" si antisemitismul)
Polemicile in jurul filmului lui Mel Gibson s-au intetit
Inaintea premierei mondiale,
Polemicile in jurul filmului lui Mel Gibson s-au intetit

Desi in ianuarie mesajul purtatorului de cuvant al Vaticanului parea sa
linisteasca putin spiritele, apropierea premierei mondiale (25 februarie) a
filmului lui Mel Gibson "Patimile lui Christos" (cu Maia Morgenstern in rolul
Mariei) tulbura din nou apele. La sfarsitul primei luni a anului, Joaquin
Navarro-Valls declarase, pe un ton neutru: "este vorba despre o transpunere
cinematografica a unui fapt istoric, potrivit povestirii evanghelice". Zilele
trecute insa, parintele John Powlikowski, presedintele Consiliului International
al Crestinilor si Evreilor, aflat la Paris, a tinut sa precizeze, intr-o
conferinta: "Patimile lui Christos" este cel mai rau exemplu de antisemitism
religios din ultimii douazeci si cinci de ani". Profesor universitar,
Pawlikowski este unul dintre specialistii solicitati sa vada filmul lui Mel
Gibson, inainte ca acesta sa iasa in lume. Observatiile lui critice nu au fost
putine, iar unele tin de insusi principiul structurant al peliculei, ca atare
este greu de presupus ca o eventuala luare in consideratie a avertismentelor
expertului ar putea schimba tonalitatea si mesajul filmului. Daca cineastul,
cunoscutul actor, regizor si producator nu a tinut seama, de la inceput, de
sfaturile celor care i-au atras atentia asupra fragilitatii sursei sale de
inspiratie, textele unei mistice germane, Anne Catherine Emmerich, traitoare la
raspantia secolelor XVIII si XIX, "o literatura plina de contradictii, naivitati
si erori", lumea se intreaba ce s-ar mai putea indrepta acum; imaginea
fundamentala a "Patimilor..." ar fi cea a vinei colective a poporului evreu
pentru moartea lui Christos. Pana si crucea este confectionata, in film, de
preoti evrei, or, dupa cum se stie, rastignirea apartinea metodelor tortionare
ale romanilor.
Unii comentatori nu se arata surprinsi de "insolenta" lui Mel
Gibson. Ei nu au ezitat sa aminteasca educatia sa de catolic ultraconservator,
transmisa de tatal sau, Hutton Gibson, seful californian al unei secte ce s-a
pronuntat, intotdeauna, impotriva concilierii si impotriva initiativelor
intreprinse in ultimele decenii de papalitate. In aceasta atmosfera tensionata,
distribuitorul francez al filmului, nu mai putin celebrul Luc Besson, se afla
intre ciocan si nicovala. A apucat sa declanseze tratativele pentru premiera
europeana dar, prudent, s-a adresat presedintelui Consiliului reprezentativ al
institutiilor evreiesti din Franta, altor foruri, cu rugamintea de a vedea
"Patimile lui Christos" inainte. Din nu se stie ce motive, vizionarea la nivel inalt a fost insa amanata.


Magda MIHAILESCU


http://www.adevarulonline.ro/


tacerea - de (anonim) la: 16/02/2004 03:31:03
(la: Georgiana)
Hypatia,
deschiderea acestui subiect este vina mea, pentru care imi cer scuze. Eu am avut nevoie de niste lamuriri, le-am primit, am trecut pe privat, asa ca acum e... tacere. Pentru ca practic nu e nimic de comentat, subiectul n-are ...subiect.
Cu bine, Georgiana.
#9686 (raspuns la: #9678) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
un raspuns - de Mihai D. la: 17/02/2004 15:06:20
(la: Poate fi asociata institutia Securitatii cu patriotismul?)
Mihai D.
Ma bucura faptul ca ati dat atentie problemei ridicate de mine. Analogiile pe care le-ati facut sunt cat se poate de pertinente, mai cu seama in legatura cu dimensiunea de represiune pe care si-a insusit-o Securitatea romana. Dar cum sa comentam insa "deviatia" discursului patriotard care confisca ilegitim patriotismul , punandu-l in sprijinu-l represiunii? Cum sa-i intelegem pe cei care invoca "interesul national" cand vorbesc de filaj, urmarire,delatiune, tortura sau de-a dreptul crima? Cum raspundem acestor replici, in ultima instanta ale multora dintre cei cu care impartim aceeasi tara?
#9852 (raspuns la: #9749) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Marirea si decaderea imperiului - de Stefan Niculescu-Maier la: 17/02/2004 15:06:41
(la: Stefan Niculescu-Maier, despre dizidenta si diaspora)
Multumesc pentru aceasta prima intrebare. Fara sa pretind ca opinia mea este cea mai autorizata, o ofer cu placere:

Ziarul Romania libera a inceput prin a fi un adevarat mit dupa Decembrie 1989. Am imagini filmate cu cetateni efectiv rupandu-si din mana ziarele ca sa "absoarba lumina" pe care o asteptau din partea lor. Cu timpul insa, publicul a inceput sa compare tot mai mult realitatea vietii cotidiene cu ceea ce le spuneau ziarele. S-a observat tot mai des un fenomen despre care intelepciunea populara are un proverb: "cainii latra, caravana trece". De la un moment dat apoi, destui au avut de ales intre a cumpara un ziar si o paine.

Nu numai RL a scazut in tiraj. Toate ziarele au scazut in tiraj. A crescut insa numarul de canale de televiziune si de posturi de radio, a crescut utilizarea Internetului pentru informare. RL are privilegiul de a fi inca in mintea publicului o referinta pentru Mica Publicitate - acesta este principalul motiv pentru care isi pastreaza tirajul actual. Altfel, nimeni nu mai crede ca presa poate influenta in vreun fel nivelul de trai in Romania, de exemplu. Si de altfel nici nu este rolul presei sa produca asa ceva. Din pacate insa, nimeni nu mai crede nici ca dezvaluirile presei se iau in serios (la procuratura de exemplu).

In opinia mea, calitatea tuturor cotidienelor din Romania a scazut in cadrul unei batalii pentru atentia publicului care se desfasoara azi prin orice mijloace: nuditate, premii iluzorii, senzationalism. In genere ramane din ce in ce mai putin "loc" pentru ziare serioase, in intreaga lume!
#9853 (raspuns la: #9844) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vezi Cecilia - de anita47 la: 18/02/2004 07:05:07
(la: A existat holocaust in Romania?)
Pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti.
=====

Mai au grija si altii sa te distreze!
Si inca o fac sub anonimat!MISTERIOS!!!

anita,zdrobita sub adancimea proverbului de mai sus!!!
Domnule Racovitan eu nu imi p - de pepper la: 18/02/2004 10:38:39
(la: Cum sunt crescuti copiii de unele mame romance)
Domnule Racovitan eu nu imi permit sa tin lectii unor mame. Tineti-le dumneavostra. Tuturor. Ca oricum vad ca ne tratati ca pe o turma de oi inculte si barbar chinuitoare de copii.
"Cum sunt crescuti copiii de mamele romance". Nu stiu ce nationalitate are sotia dvs...dar cel mai probabil ca mama dvs este romanca. Nu pare sa va fi crescut rau! Si pot sa pun pariu ca sunteti din generatia copiilor adormiti cu "juma de fenobarbital" onor la recomandarea medicilor. Si pun pariu ca din cand in cand o mai incasati peste fund. Doua metode de crestere si educare care nu mai sunt de actualitate. Care ne oripileaza. Dar de aici si pina la a face matanii ca citim un subiect din cele aprox 90.000 de pe un site, si pana la a face generalizari "mamele romance" au in ele "gena maltratarii" cititi si va cruciti, sfarsitul lumii etc etc e muuult tare.
Acestea fiind spuse va salut si va multumesc ca nu m-ati cenzurat chiar 100% . Va urez o seara buna si o cina delicioasa alaturi de cei dragi.

p.
"Cinstea nici nu se cumpara, nici nu se vinde." (proverb romanesc)
#9942 (raspuns la: #9935) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Problema emigrarii - de (anonim) la: 18/02/2004 21:45:36
(la: De ce vreau sa emigrez)
Sint plecata din tara din Octombrie 1998. Aveam 26 de ani si... doua zile si... proaspata membra a Baroului Bucuresti. Aveam, totodata, un univers al meu, cu parametrii extrem de bine stabiliti si cu o mina de carti cistigatoare: familie, prieteni, profesie si un statut material foarte bun. Cu toate acestea am hotarit sa ma marit si, prin casatorie, m-am stabilit la NY. In 2000 am fost admisa la NY Law School pentru echivalarea studiilor iar in 2001 am luat examenul de barou pentru statul NY. A fost un efort crincen, atit intelectual (32 de materii) cit si fizic (12 ore de examinare). Am crezut ca, odata acest hop trecut si capatindu-mi un statut profesional extraordinar aici, mi-am rezolvat (mai) toate problemele. In fond sint maritata, nu? De fapt nu a fost asa de loc. Imi pare rau sa dezamagesc autorul acestui articol dar, din pacate, societea occidentala nu functioneaza deloc asa cum credem noi, atunci cind ne aflam inca in Europa de Est. Ne-am ivatat prost sa-i idealizam atit valorile cit si modul de functionare care nu este deloc impecabil, din contra. De la mizeria fizica in care oamenii traiesc, cel putin unii din ei, pina la oameni care mor cu zile in spitale din cauza negljentei doctorilor si pina la incultura crasa care este evidenta peste to. Vorbesc despre copii de 11 ani care nu stiu sa citeasca si de matematica de clasa a IX-a pe care noi o faceam in clasa a V-a. Vorbesc despre parinti care isi dau in judecata parintii pentru $300 si reciproc. Vorbesc despre modul de-a dreptul inuman in care se munceste aici, pentru aproape nimic si despre faptul ca esti SINGUR pentru ca nu ai timp de prieteni, sa ti-i faci si, daca ai totusi noroc sa ai doi sau trei, nu ai timp de ei, pentru ca pleci dimineata la 7 si vii seara la noua. Ca sa nu mai vorbesc despre faptul ca nu exista, pe fond, un sistem de pensii decit pentru lucratorii de stat sau guvernamentali. Ceilalti sint condamnati sa-si incheie activitatea la peste 60 de ani si sa primeasca o pensie de $1000/luna. Ca sa va dau o idee despre ce inseamna $1000/luna in NY am sa va spun ca un apartament cu 2 camere se inchiriaza aici cu $1200. In fine, ar fi multe de explicat dar, din pacate, nu pot exprima toata durerea unui emigrant intr-o pagina. Dealtfel nici nu stiu citi din cei ce vor citi aceste rinduri ma vor crede sau intelege. Imi este greu, pentru ca traiesc intr-o societate uscata, fara nici un fel de valori, in afara de cele pecuniare, infectata de ipocrizie si de o forma de comunism cu o fata care este alta decit cea pe care o stiam noi. Aici nu exista Ceausescu, in schimb exista marile corporatii care isi spala angajatii pe creieri cu slogane de tipul "team work" si "the difference between a team and a group of people is that the team is after a common goal, which is to help the corporation grow". Intrebarea care se naste logic intr-un astfel de context este "Bun, si ce am eu la afacerea asta? Daca corporatiei ii merge mai bine salariul meu e tot acelasi" Am atins si subiectul asta pentru ca inceputurile mele aici nu au fost deloc glorioase, din contra: am lucrat 7 luni vinzatoare la Lancome, inconjurata de femei care imi puteau fi mama si care aveau coeficientul de inteligenta al unui foetus si care erau foarte diligent dirijate de cite o mucoasa de 22 de ani proaspat absolventa a unui colegiu.
In concluzie, vreau sa va spun ce am descoperit un pic cam tirziu, dar poate ca nu prea tirziu: ceea ce conteaza in viata sint familia si prietenii, fara a se intelege ca nu are importanta saracia. Dar, un nivel de viata decent (ca al autorului articolului pe care il comentez) alaturi de caldura familiei si a prietenilor si a tot ceea ce cunosti sint mai importante decit sute sau milioane de dolari. De aceea contemplez serios ideea revenirii definitive in Romania, chiar cu pretul de a-mi sacrifica casatoria. Refuz sa accept ca ve veni o zi cind voi fi incapabila sa mai functionez normal in societate. Spun asta pentru ca imi dau seama ca ma indrept cu pasi rapizi si siguri spre acest dezastru. Am sa inchei cu o zicala americana: "Grass is always greener on the other side", din pacate.
"Sunt sigur ca, pe modelul Ir - de core la: 19/02/2004 00:26:26
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
"Sunt sigur ca, pe modelul Irlandei daca vrei, in cativa ani buni...romanii de afara se vor grabi sa se intoarca ...

Si ii primim cu bratele deschise."

grabeste-te incet, suna un proverb intelept.
multumesc de invitatie, raspunsul este nu, nu vin in bratele tale. spre deosebire de Florin, parca, n-as merge la nici o ambasada sa te votez, folosesti prea multe majuscule, semn de superficialitate si grandomanie. esti bun de politician, asta e clar. pe malurile dambovitei insa. de ce spun asta? pentru ca discursul tau este o insailare desantata de fraze bombastice, nu ai habar de economia de piata de nici o culoare, desi folosesti citate adunate de pe cine stie unde pentru ca suna convingator pentru popor, n-ai solutii, ci numai declaratii de intentie. scuze ca ti-o spun in fata, barbateste, declaratiile de intentie au valoarea hartiei igienice si suna ipocrit atata vreme cat Romania se zbate intr-o mizerie si-o criza fara precedent aproape. Succes la proiecte, desi, sincer, nu ti-as dori sa ai prea mult, ca ajungi si tu ca "tinerele sperante" din clasa politica romaneasca, adica n-o sa te mai dai jos din mertzan si o sa ii strivesti cu dispretul tau pe cei care te-au votat fara sa stie, ignorantii, importanta networkingului pe lume . ia incearca la URR, poate ai sanse. :)) plus ca mai ai enorm de lucru la gramatica limbii romane.
pardon de sinceritate.
#9987 (raspuns la: #9912) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
gabi dragule, in capul me - de SB_one la: 19/02/2004 17:28:04
(la: A emigra nu e in firea lucrurilor)
gabi dragule,

in capul meu e multa miscare si asta de multa vreme. Asta m-a ajutat sa ma simt bine oriunde si sa nu am probleme de perceptie pe care se pare ca tu le ai. Nu-tzi fa probleme insa; poate - cu putzina staruintza si cu trecerea timpului- vei ajunge sa intzelegi -de fapt ce se'nvirte in jurul tau si unde bat cuvintele unora.( vezi si comentariul tau la amicul plesu( cu "p" mic)

Cind faci teoria aia de mai sus (paralela la comentariul lui Plesu)incearca sa gindesti putzin la scara. Dupa ce citesti o carte, deschide bine ochii , vezi ce se'ntimpla in jurul tau si vezi ce ai intzeles.

Cind nu intzelegi, intreaba, baiatul tati, ca de-aia sintem noi pe aici

NB
intzeleg ca modul la care tu -amice -stii sa comentezi articolul depaseste putzin bunul simtz acceptat.

SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#10105 (raspuns la: #10079) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Motto: " Nu sint coruptibil, - de SB_one la: 19/02/2004 17:54:37
(la: A fi roman: virtute, blestem, necesitate?)
Motto: " Nu sint coruptibil, dar de cumparat"!( Lotar Spaeth, fostul Ministerpresident al Baden-Wuerttemberg)


#10074 - gabi.boldis
reciteste citatul asta in loc sa te maimutaresti in maghiara, o limba pe care de altfel nici macar nu o intelegi.

............................................

Ketves Boldis,
mijen jo'l tutc magyarul? Vagy, te vagy a maiom a méknek a kezibe van a borotva?

( ptr. olteni: Boldis, dragutzule, tu cita maghiara stii? Sau esti maimutza care a pus mina pe cutzit?)

Prietene, se pare ca te-a atins bine comentariul meu! Inainte de a comenta n-ar strica sa pui mina si sa aprofundezi putzin psihologia umana sau sa-tzi definesti clar "pozitzia". Ia mai citeste o data articolul si raporteaza-l la tema discutata aici. Concluzia i-ti convine desigur. Ma indoiesc de asemeni ca D-l Plesu se joaca cu cuvinte fara sa intzeleaga incotro duc;( nu stiu cine e tipul si nici nu ma intereseaza...fie-mi scuzata ignorantza, mi-e suficient articolul si ce transmite celor fara minte) sau poate era dupa o "prabusire" si la o betzie cu lacrimi neintzelese cind tocmai primise o oferta de la legatzia celor mai multe scaune.


SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#10106 (raspuns la: #10074) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Emigrant - de (anonim) la: 20/02/2004 04:45:29
(la: De ce vreau sa emigrez)
S-a facut un studiu acum vreo 20 si ceva de ani in care s-a constatat ca perioada de adaptare in noua societate a unui emigrant dureaza intre 1 si 5 ani dupa care-i ca la inceput ....nah,ca glumesc..dupa 5 ani nu mai e ca la inceput :)
De asemena adaptarea depinde si de tara de unde am venit si in care am venit si cu sechelele cu care am venit sau cit de mult am fost spalati pe creier de doctrina lui ceasca...ciudat unii sau unele dintre noi mai spalati decit altii,subsemnatul venind si cu probleme politice sau politienesc politice ca batalion disciplinar,pasapoarte false, urmarit de securitate ,somer in propria tara unde fiecaruia cica-i era garantat un loc de munca, numai o valiza cu haine si 5 lei in buzunar fara valoare in Germania de Vest ,necunoscind germana,necunoscind pe nimeni ,un tata gasit somer pe ajutoare sociale in Germania.....
Apropo de felul cum se adapteaza fiecare si problemele pe care le avem in realitate dar nu ni le spunem unii la altii poate de rusine sau poate din mindrie
un proverb bun spune referindu-se in general la fiecare persoana cu care te intretii intr-o discutie: " You never know the monkey on his back" !
#10127 (raspuns la: #10045) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
V-ati duce sa va opereze de a - de Crisa la: 20/02/2004 08:43:52
(la: Facultati particulare)
V-ati duce sa va opereze de apendicita un medic despre care stiti ca a terminat o facultate particulara? E dificil pentru facultatile de stat, cu traditie, cu vechime, sa asigure o baza materiala pe care se poate exersa (sali de disectie, cadavre pentru anii mici, practica efetiva in spitale pentru anii mari). A merge la stagiu si a sta intr-un amfiteatru 4-5 ore cat tre musai sa stai acolo, sau, si mai rau, a nu te duce deloc pentru ca "medicii nu vor sa fie incurcati" nu ajuta cu nimic. Din povestiri stiu si eu sa fac operatia de extragere a unui apendice, fiecare pas, unde si cum sa tai, cum sa caut sacul lui Douglas... dar nu m-as incumeta sa o fac chiar daca vreun inconstient ar apela la serviciile mele.
Nu stiu daca e corect spus ca studentii vor sau nu sa invete. Oricum nu e suficient. Probleme sunt mai multe. De ce se merge la particulara? Pentru ca la foarte multe se intra mai usor decat la facultatile de stat. In ultima vreme a devenit chiar o practica, dai intai la facultatea particulara, unde intri mai lejer, apoi la stat, daca intri acolo, e super, ramai la stat, daca nu... macar esti agatat undeva. Facultatea particulara e un soi de parasuta de rezerva.
O data intrat, vrei sa inveti. Si... trebuie sa iti cumperi cartile in totatlitate sau sa apelezi la o bibioteca a unei facultati de stat (prin relatii desigur, ca daca nu esti student acolo, nu poti imprumuta carti) sau la o alta biblioteca din oras care are, intamplator, cartile pe care ti le recomanda profesorii. De ce? Pentru ca facultatea particulara ale carei cursuri le urmezi nu are biblioteca! Nu are spatiu pentru asa ceva, nu are fond de carte. De foarte multe ori profesorul iti recomanda o carte proprie, si nu doar sa o citesti, ci sa o cumperi chiar, cu indicatia ca acea carte e "cea mai noua, cea mai buna".
E vorba de partea practica apoi. Inveti din carti, dar cat din ceea ce ati invatat din carti se pupa cu ceea ce faceti practic, in cazul in care va practicati profesia pentru care v-ati pregatit? Imi aduc aminte ca in facultate, in perioadele de practica, ma revoltam fata de inginerii din rafinarii care spuneau ca "una invatati voi la scoala, alta e practica aici". Atunci nu realizam, dar chiar aveau dreptate. Cum poti spune ca se lucreaza in autoclava, daca tu nu stii sa o regasesti in instalatie? Cum vrei sa repari un vas de sange cand tu nu stii decat din carte ca arterele sunt rosii, venele sunt albastre si tu gasesti in plaga doar ceva alb-galbui?
Ajungand la profesori te intrebi de unde provin ei. Sunt o parte si din cei care predau si la facultatile de stat. Doar ca acolo nu sunt titulari. Adica locul lor de munca nu e acolo, sunt profesori asociati, in regim de "plata cu ora". "Anul asta avem studenti la anul 3, deci ne trebuie un profesor de .....! Pai il cunosc eu pe X, lucreaza la Camera de comert (sau la Spitatul H, sau e avocat....). Bine, intreaba-l daca vrea." Iar omul vrea, cum sa nu vrea sa isi rotunjeasca veniturile? Si, ulterior, cand studentul de la particulara e intrebat pe cine are la cutare materie, raspunde cu incredere "pe X, e prof. si la voi, la universitatea de stat". Ca nu stie sarcu' culisele....
Nu neg ca exista si profesori bine pregatiti sau bine intentionati, dar cati sunt aceia? Cati din cei care predau la facultatile particulare isi pregatesc cursul sau seminarul dinainte, temeinic? A scrie o carte despre o activitate pe care o practici zi de zi nu e acelasi lucru cu a transmite altora continutul acelor carti. Nu mai comentez cum sunt, de multe ori, scrise acele carti.
Cat despre partea cu examenele platite... am auzit si la facultatile de stat de practicile acestea; personal nu le-am vazut, dar sunt convinsa ca exista. Dar facand un raport intre cati studenti la facultatile de stat spun ca au luat examenul cu plic, si cati dintre cei de la particulara ("trebuie sa fiu doar prezent in sala"), inclin sa cred ca in cele particulare examenele se trec mult mai usor. De alfel, nu cred ca am auzit de studenti de la particulara care sa fii ramas repetenti din cauza ca au picat examenele, ceea ce .. iti da de gandit.
Poate ca invata mai cu ravna, stiind ca o fac pe bani, dar exista si la stat studenti in regim "cu taxa", deci dau bani si pierd ani din cauza nepromovarii examenelor.
Cred ca invatamantul particular in Romania este inca prea crud si ca va mai dura ceva pana sa inspire tuturor incredere.
I'm performing my magic but elsewhere...:) - de (anonim) la: 20/02/2004 11:39:59
(la: Ce gandeste un roman...tanar!)
Cristian un proverb intelept spune ca din cind in cind "Silence is gold" :)desi am dori sa stim tot din cind in cind si tot prin tine ce-i mai nou in viata ta..

Succes !
#10162 (raspuns la: #10134) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
clarificari punct cu punct - de Mihai D. la: 21/02/2004 13:32:49
(la: Supoziţii ale gandirii conservatoare)



Intai de toate mulumiri pentru consistentul dvs. comentariu pe seama celor scrise de mine. Voi incerca sa comentez pe rand tezele principale pe care le abordati in raspuns : comentariu dvs. Debuteaza cu o distinctie fertila intre, pe scurt, ratiunea inteleasa in chip natural drept limitata(1) si (2) ratiunea in mod natural construita pentru un univers parmenidian, in esenta teza platoniciana in care ratiunea se afla in conditia perfectiunii dar intr-un comert sincopat si fatalmente precar cu lumea sensibila.
I. Nu cred ca din « disimetria » acestor doua sensuri se naste pledoaria conservatorismului pentru traditie. Suntem mai degraba in fata a doua modele de rationalitate, cu supozitii incomesurabile si care opereaza discursuri distincte. Conservatorismul a inteles sa-si asume sensul (1), prin care recunoaste finitudinea, precaritatea, neputinta omului de-a avea acces in mod plenar la adevar. Cu sensul secund conservatorismul se afla intr-o polemica explicita si neechivoca :produsele acestuia sunt « indigerabile » pentru conservatori, iar traditia nu va ajunge niciodata sa le solodifice.
II. « Modelul repetitiv » de care vorbiti nu este tocmai repetitiv, ci reverificat, ceea ce revine la alta semantica : nu se repeta aceleasi lucruri ci se reverifica si confirma judecati similare. Accentul nu cade asadar pe identitatea reluata periodic ci pe confirmarea succesiva a experientei, o confirmare care nu tine cu tot dinadinsul la pastrarea identitatii unei cutume cu orice pret (cu pretul adevarului, e.g.) ci doar la prezervarea proximitatii ei fata de realitatea umana/sociala imediata, tine deci de adevarul ei inteles ca nesfarsita verificare (adevarul e incomplet prin natura sa, nu este accesibil imediat si nemediat, nu este recepatbil dintr-o data si nu exista cai privilegiate spre el).
III. Spuneti ca « evitarea fanatismului Binelui » ar fi un castig conservator redutabil, dar numai al primului inteles pe care-l acordati ratiunii, cea de instanta fundamental finita ; dvs. cred doriti sa sugerati ca ambele sensuri ale ratiunii ar trebui luate in calcul printr-un soi de « summum »…ma tem ca, asa cum ama precizat mai sus, cele doua subantind rationalitati distincte si intr-un fel dependente de supozitii incomesurabile, teza implicarii lor comune mi se pare cuceritoare dar….ilogica ; intorcandu-ne la « fanatismul binelui »…observatia dvs. este justa…nimic de replicat, dar sugerati pe prcursul argumentarii ca acumularea traditiei nu duce la valori consolidate, non-artificiale, puternice (datorita sensului slab acordat ratiunii, sensul (1), care este cel pe care functioneaza conservatorismul) ci risca sa produca « valori rtificiale, neverificabile, slabe si intarite doar de trecerea timpului »….imi permit sa observ ca exigenta dupa care judecati produsele ratiunii slabe este tocmai cea care pleaca de la o ratiune puternica (sensul 2)…ceea ce este ilogic. Conservatorismul isi asuma riscul incompletitudinii explicatiilor sale, a limitarii adevarului cognocibil si a precaritatii care pluteste peste produsele sale. Failibilitatea « dusa la limita », cum spuneti, inseamna (daca va inteleg bine) o failibilitate judecata prin prisma ratiunii puternice, ceea ce cred ca produce confuzii: adevarurile cunoasterii empirice nu sunt mai putin « obiective » decat cele ale cunoasterii « tari », parmenidiene, iar verificarea succesiva prin experienta are marele merit ca oblitereaza avantarile utopice (vezi utopia rationalista/sangeroasa iacobina, vezi utopia rationalista/sangeroasa national-socialista, vezi utopia rationalista/sangeroasa comunista s.a.m.d.).
IV. « O lume a stabilitatii » pe care ar produce-o sensul secund al ratiunii aplicat conservatorismului este o utopie. Lumea conservatoare nu e « stabila », ci previzibila in datele ei legislative si procedurale (Hayek), fara sa fie planificatoare. Nu poti discerne, cum presupuneti, intre bine si rau mai repede intr-o lume « stabila » (gestionata de sensul 2) decat intr-o lume a sensului 1. E o aparenta care—din nefericire—este sursa fascinatiei tuturor utopiilor, o lume a valorilor stabilizate in care te poti misca fara probleme.Problemele persista si ambiguitatile sunt in conformitate cu o alta trasatura a conservatorismului : legatura lui cu spatiul teologic. « Ambiguitatea » distingerii intre bine si rau tine de natura misterioasa a amandurora, pe care conservatorismul si-o asuma. Raul si binele ne scapa in integralitatea lor, e igienic sa fim prudenti cand asertam asupra-le.
V. Hayek si Von Mises au fost asimilati de libertarieni plecand de la doua criterii : individualismul si statul minimal.
VI. « Senzatia vaga de incompletitududine fata de functionarea traditiei » nu o aveti doar dvs., o am si eu. E bine pesemne sa ne impacam cu faptul ca unele lucruri nu pot fi cuprinse cu mintea (demonstratia irefutabila si radicala in opinia mea a produs-o Wittgenstein, peste ea nu se poate trece)
VII. « a sti cum » vs. « a sti ca » nu se « dilueaza », cum spuneti, reciproc ci se completeaza reciproc. In ce priveste conditionarile, necesara si suficienta, sunt de acord cu dvs.

Cu simpatie, Mihai D.
#10222 (raspuns la: #9963) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Diana 1978 - de Ly la: 23/02/2004 23:03:13
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Diana, e remarcabil ce ai realizat dar acum pune-ti si citeva intrebari:

1. ai fi realizat tot atatea daca te intorceai in orasul tau si nu decideai sa stai departe de parinti, in Bucuresti ? Care erau oportunitatile ?

2. daca ai fi facut o scoala buna in vest si ai fi avut drept de munca sansele pentru o evolutie similara erau aceleasi, corect ? Ar fi remarcabil daca ai continua pe un traseu de cariera in care pila si relatia nu sunt asa importante ci doar capacitatea. Tine-ne informati dar ma indoiesc sincer ca vremea aceea e cea de azi in Romania si ca nu te vei lovi nicicand de fata urata a lumii. Dar poate....si daca e asa e minunat !

3. cineva odata comenta ca daca ar avea aceasi situatie materiala acasa ca intr-o tara in care statea in UE tot nu s-ar intoarce. Era oripilata de aspectul strazii, de nivelul programelor de la tv, de evaderea in subiecte cit mai porno sau de scandal. banui ca depinde de sensibilitatea fiecaruia.

4. 20,000 euro pe luna un presedinte de banca in Romania. Asta ar fi 240,000 pe an. POATE cu bonus. Ca altfel ma indoiesc sincer. Un presedinte de banca la sediul central in SUA, adica presedintele cel mare pe toata lumea la banci cu filiale in peste 50 de tari are 500,000-600,000 pe an (brut) si da, cu bonus duce la 10 milioane pe an. Cu actiuni si optiuni. DAR baza asa sus in Romania ??? hmm....

5. esti sigura ca proprietatea iti este protejata ? ai incredere in justitie ? ai incredere in programele sociale ? in invatamant ? in sistemul de sanatate ? Stiu ca nu-ti pui probleme de astea acum dar in timp s-ar putea sa conteze.

Si viitorul cum este? - de cristi_aby la: 24/02/2004 06:08:57
(la: De ce vreau sa emigrez)
Salut!

Am citit toate comentariile si diversele pareri si toate au o parte de adevar. Fiecare isi spune parerea si experienta lui legata de acest subiect si din punctul meu de vedere te poti apropia de adevar doar citind cit mai multe "pareri" si trairi si facand o "medie".
Pentru asta insa trebuie sa ai chiar multe informatii, ca in orice statistica, mai multe pareri, mai aproape de adevar.

Insa de ce am scris aceast comentariu? Mai toate fac referire la trecut nu la prezent sau viitor. O sa incer sa-mi spun eu parerea despre asta in ce urmeaza.
Cei care vor sa ia o hotarare trebuie sa se gandeasca in viitor, pe o perioada mai mare sau mai mica de timp, in functie de fiecare.
Da, in Ro e nashpa pentru ca ... e o clica la putere. Insa oamenii mai mor, altii se mai retrag pentru ca au furat de ajuns, mai lasa pe altii. Pe de alta parte trebuie sa fii in UE, ca sa poti sa furi mai mult, daca nu pentru tara... Deci lucrurile se misca ca melcul dar totusi. 3 pasi inainte si 2 inapoi sau chiar 2.(99) citeodata.
Am vazut ieri la tv un reportaj despre cum o comuna (Facaieni) intreaga "traia" din demolarea fostului CAP. Furau fier ca doar asta ramasese din structura de rezistenta si il vindeau. Mizeria era la ea acasa si toti ziceau ... "pai daca altfel nu poti sa faci un ban de 1 piine si niste tigari" sau o tuica. Si oamenii astia voteaza si votul lor e egal cu al meu care muncesc 9-12 ore pe zi ca sa platesc impozite din care o parte se duc si la oamenii astia care nu isi pun problema ca au ceva pamint, macar sa-l lucreze. Nu! Asteapta de la altii, de la stat... (de la mine si de la cei care platesc impozit de fapt). Concluziile ? Triste, intr-un sat medieval ca asta (chiar se facuse referendum pentru trecerea la oras dar nici la vot nu mersesera...) cine da "un kil de tuica" cumpara votu'. Ajunge un "baron local" trebuie doar sa nu arunci banii si sa ai ceva cap si esti rege in sat. Nu mai comentez ca nu stiu ce e internet-ul sau un card. Cred ca e valabil pentru Moldova si Muntenia la sat/comuna, parerea mea (eu sunt 100% din Bucuresti cu rude in Muntenia). In orasele de provincie e ceva mai sus insa diferenta nu e prea mare (sec 19-20).
Care e diferenta in Bucuresti? Iti rupi mai intii masina in gropile refacute in fiecare an pentru a mai fura ceva bani. Iar te lovesti de treaba prost facuta. Partea buna, esti in secolul 20 cu ramasite de 19, totusi cu ceva tente de 21 daca te uiti la un internet, un card ... Ai senzatia ca te poti misca in voie. Serviciile sunt proaste daca nu cauti, iar pentru a cauta iti faci ceva nervi si pierzi timp insa culmea, gasesti si ceva mai bun si bine facut. A inceput sa se simta influenta din vest, invidia peste care se suprapune balcanismul "bisericutelor". Cert e ca nu o sa mai fie viata frumoasa cu prietenii la locul de munca si treburi d-astea. Cel putin asa simt eu in mediul in care lucrez (filiala firma vest). Usor, usor se ajunge la comportamentul de dincolo.
In Ardeal parca oamenii sunt ceva mai cu spiritul raspunderii care prin celelalte parti cam lipseste. Dar e doar o impresie, poate falsa.
Concluzie: dezinteres cit cuprinde, dezorganizare si mina intinsa (sa ceara sau sa fure si sa-ti dea in cap daca vrei sa iesi mai in fata). Cu timpul (10 ani, poate mai mult) o sa se ajunga cel putin la relatii similare de lucru cu cele din vest, din pacate doar la invidie si partea proasta de acolo. Nu cred totusi ca, "sa moara si capra vecinului" o sa dispara, deci realizarea profesionala "la liber" va mai dura. Avantaj pt cei cu bani daca pot ocupa pozitii, nu degeaba vin companiile straine in Ro.

In afara: Lipsa de prieteni la munca (asa cum a inceput si in Ro acolo unde se plateste rezonabil) ai avantajul ca te poti realiza profesional poate mai bine si esti apreciat. Din pacate nu o sa reusesti sa ajungi "bogat (masina, casa, vacante = mediu si mai trebuie si un cont destul de garnisit ca sa te poti considera bogat si fara griji)" asa usor, asta daca o sa poti si nu o sa ajungi lucrator de azi pe miine.

Mai trebuie sa te gandesti si la alte avantaje/dezavantaje:

Ingrijire medicala mai proasta in Ro dar mai accesibila.
Clasele sociale nu sunt inca stabile in Ro deci poti totusi sa mergi mai sus. In afara cred ca e imposibil sa treci de o viata medie calduta(casa, masina, munca toata viata si poate si ceva vacante). Sunt ceva exceptii insa cei care s-au impus intr-un domeniu si au luat-o pe cont propriu, nu ca angajat.
Mancare mai buna (naturala) in Ro fata de chimicalele si hormonii de afara insa asta se va schimba cit de curind si in Ro.

Concluzia Ro mesrge spre Vest cu tot cu balcanismele si prostia existenta si face un mix de iti vine sa urlii. Daca vrei sa scapi oarecum, trebuie sa o iei pe cont propriu.
Go vest pentru o viata ceva mai usoara dar limitata ca tinta unde poti urca.
Varianta de mijloc: go vest, fa bani si revin-o si incepe ceva pe cont propriu in Ro (vezi patron Flanco parca). In vest nu cred ca ar fi castigat citeva milioane de dolari asa cum are acum. S-ar fi limitat la a fi un bun manager, insa mediu totusi, si nu un om bogat (sa poti sa nu mai lucrezi si sa traiesti decent si sa-ti permiti sa nu mai fii stresat).

A fost doar o parere personala strict valabila doar azi, miine poate o sa fiu mai prost dispus si o sa vreau sa plec in vest si sa-mi bag picioarele. Am acest avantaj pentru ca lucrez in programare.
Nu mai recitesc pentru ca in general sterg mult la a doua vizionare si poate anumite idei ajuta pe altii chiar daca mie mi se pare o tampenie.
Pentru discutii mai directe e-mail:Cristi_aby@yahoo.com.

Bafta tuturor,
Cristi.
Roman din Ro - de ygrec la: 24/02/2004 06:09:17
(la: Lia Roberts candidata la presedintie)
Dupa cum probabil ati auzit, aceasta doamna nu stapaneste bine nici macar lb. ROMANA.vezi " o sa intrati in Europa cu picioarele inainte!"
aceasta gafa, larg comentata de presa vremii noastre, a fost considerata de dna Roberts...trecut: "ce a fost ieri(n.a adica expresia respectiva) a trecut, azi e azi si miine o sa fie altceva"-vezi interviu R. Culcer la radio...Total, a doua zi. In conditiile in care, repet ziarele erau crizate de chestia asta.
Mai apoi, larg comentat este faptul ca s-a casatorit cu persoane f.f. in varsta-cu 30/40 de ani si asta nu da bine la poporul roman care, in saracia lui, e foarte moralist-cu altii de cele mai multe ori.
ca doamna-staff-ul investeste milioane de usd in operatiune-nu te face decat sa te intrebi-care-i scopul, ce ii este din asta, ca mare drag de romani...nu prea cred sa aiba.

Dar...intr-o tara care l-a votat pe Vadim in bloc...la ce te poti astepta?!
Actorul James Caviezel - de For Future la: 24/02/2004 19:14:47
(la: "The Passion of the Christ",un succes de casa inainte de lansare)
Comentarile din Evenimentul zilei cu privire la filmul “The Passion of the Christ” sunt in mare parte la obiect, la zi si adevarate.
Intr-adevar, noul film al lui Mel Gibson, nu ii mai spun toate ipostazele pe care ni le-a aratat in lunga s-a cariera, a stirnit o foarte mare polemica pe continetul American si nu numai. Evident parerile sunt pro si contra. Va ramine ca ziua de miine 25 februarie sa confirme sau sa infirme sa zicem aceasta furtuna.
Cer permisiunea de a comenta doar un singur aspect expus de Evenimenutl zilei, respective acela ca filmul este “fara nici o vedeta cunoscuta”. Trebuie sa recunosc nu am citit ziarul asa ca am luat ca adevar ceea ce a scris dl. Racovitan.
Atributul de vedeta cunoscuta este subiectiv si se refera la o anumita persoana si la un anumit moment.
La momentul la care ne aflam sunt actori cunoscuti in intrega lume cun sunt si actori mai mult cunoscuti pe continetul american. Exista in schimb si multi actori in Asia in special in Hong-Kong care se dovedesc la fel de populari ca cele mai mari vedete de la Hollywood.
Ma voi referi in continuare la actorul american James Caviezel.
Intr-adevar nu este din punct de vedere al popularitatii la nivelul marilor vedete care au cistigat “lingura de lemn” cum este Silvester Stalone.
Totusi trebuie sa luam in consideratie faptul ca James Caviezel intepretul personajului “Jesus”din filmul amintit mai sus a jucat in nu mai putin de 20 de filme, ceea ce nu este de loc putin pentru un actor care va avea 36 de ani anul acesta in septembrie. Este sau nu vedeta ? Doar istoria cinematografiei va raspunde.
Imi voi pemite sa amintesc numai trei dintre personajele interpretate de acest actor in ultimul timp. Toate aceste roluri pun in valoare personalitatea deosebita a acestui actor care este dupa parerea mea de o sensibilitate iesita din comun.
In filmul “The Count of Monte Cristo” (2002) a fost Edmond Dantes/Count of Monte Cristo. Aceasta noua ecranizare dupa celebrul roman al lui Alexandre Dumas este complet diferita de precedentele versiuni in care au jucat cu nu mai putin ultra cunoscutii actori Richard Chamberlain, respective Gérard Depardieu. Interpretarea lui Caviezel in acest rol este este la fel de memorabila cu a celui care este supranumit de unii “Donné par de Dieu”, ma refer evident la Depardieu. Trebuie sa recunosc ca aceasta porecla daca o pot numi asa i se potriveste de minune marelui actor francez.
Un alt film in care calitatile sale actoricesti au fost puse in valoare este “Angel Eyes”(2001), pesonajul fiind Catch/Steven Lambert. Partenera lui James Caviezel in acest film este nu mai putin cunoscuta actrita Jennifer Lopez.
Nu in ultimul rind voi aminti de personajul episodic Jerry din filmul “Pay It Forward” (2000) in care James Caviezel a jucat alaturi de Kevin Spacey, Helen Hunt si nu in ultimul rind alaturi de Haley Joel Osment.
Nu imi permit sa fac profetii inaintea aparitiei acestui film dar este posibil ca anul viitor, in 2005 filmul “The Passion of the Christ” sa fie premiat cu Oscar si poate ca nu numai o singura data.
Si daca va fi asa ar fi foarte frumos si pentru noi, romanii, pentru ca va fi pentru prima oara cind o actrita romanca va pasii in glorie pe “covorul rosu” de la Hollywood. M-am referit evident la Maia Morgenstein care dupa acest film va fi in sfirsit recunoscuta in intreaga lume ca si de altfel si James Caviezel care nu este o mare vedeta dupa parerea unora in acest moment.
Mi-as mai permite o singura remerca in ceea ce priveste limbile in care a fost turnat filmul, latina si aramaica. Intr-adevar este neobisnuit pentru o productie cinematografica o astfel de alegere de a utiliza doua limbi considerate “moarte” dar vorbite in perioada la care filmul se refere. Astept cu neradare ziua de mine sa ma conving daca filmul va fi subtitrat sau nu in engleza. Daca nu, probabil il vom asculta la “casca” cum se mai obisnuiea pe vremeuri.
Va multumesc, si sper ca nu v-am deranjat prea mult cu comentarile mele.





Bacul e aproape: cum stai la mate? Testeaza-te online!
Teste cu rezolvari complete, cursuri cu teorie si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...