comentarii

cum sa imi pastrez prieteni


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"in numele acestor religii sa-u facut nenumarate crime si s-au purtat razboaie de exterminare"

Asta cam asa e. O vorba inteleapta spune ca daca vrei sa-ti pastrezi prietenii, nu discuta despre 3 subiecte: sex, politica si religie. Asta pentru ca la majoritatea oamenilor, convingerile sunt adanc inradacinate inca din copilarie si nu pot fi influentate de ratiune. Ele sunt rationalizate doar, ceea ce este cu totul altceva.

De aceea razboaiele religioase sunt aproape inevitabile iar religia ca subiect obligatoriu predat de preoti trebuie evitata in scoala. Desigur, preotii au dreptul sa predea religia in biserica lor.
#26987 (raspuns la: #26890) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Carapiscum - de Axel la: 01/11/2004 13:49:04
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Pentru "tentativa de trecere frauduloasa a frontierei de stat" in anul 1987 si pentru "actiuni de destabilizare a orinduirii de stat" in 1989, mai precis pentru imprastiere de manifeste in statiile de metrou.

Si nu, nu am devenit judecatorul nimanui ci mi-am exprimat opinia in mod liber si perfect democratic dupa care am fost acuzat de vrute si nevrute, facindu-mi-se mai curind un soi de proces de intentie exact asa cum se obisnuia pe vremuri.

Asa cum am scris intr-o alta conferinta, poate am exagerat uneori cu "asprimea", cum ii spui tu - pornind ea, asprimea, insa, din convingerea amara, verificata aproape zi de zi, ca in continuare gindim conform unor sabloane induse de comunisti, chiar daca ne dam mari democrati, si te rog sa retii ca m-am inclus in fraza de mai sus - insa, personal, m-am saturat de fanaticii care, odata ce nu esti de acord cu ei, iti lipesc o eticheta pe spate si vor sa ti-o tina acolo permanent. Da, stiu care ar fi o reactie consacrata la cele de mai sus: "Pai atunci du-te, nene, unde vezi cu ochii, nu mai sta pe forumul asta daca nu-ti convine!"...

Sint un vizitator asiduu al forumului "XXXXXXX.org"* - ei da, e de extrema dreaptra - si te rog sa ma crezi ca, dincolo de aparente, cei de-acolo stiu diferenta dintre controversa si atac direct. Dupa cum stii, desigur, o groaza de grupari extremiste sint pornite singeros impotriva catolicilor si a trebuit sa sustin niste "dueluri" logice de speriat pe tema asta acolo, insa, pentru Dumnezeu, hai sa facem cazuistica, nu sa ne apucam sa ne comentam greselile de ortografie sau sa uzam de prea-cunoscuta-si-folosita sintagma "ba p-a ma-tii" asa cum se obisnuieste pe forumurile romanesti...ei bine, acolo, asa ceva nu se intimpla.



Nu, nu cunosc personal nici un preot care sa fi fost arestat si inchis de securitate insa pentru cei care nu au cedat, am tot respectul. De altfel, am tot respectul pentru Preot, pentru indrumatorul spiritual, pentru ierarhul chemat sa indeplineasca o misiune in numele lui Dumnezeu, insa nu pentru cei care...si nu vreau sa repet aici cu ceea ce am spus mai jos.


Cineva a spus, foarte frumos de altfel: "daca vrei sa-ti pastrezi prietenii, nu discuta religie, sex si politica". Atunci ce naiba mai ramine, sa discutam despre cum se imbraca vreo gisculita de la televiziune?

-------------
* Nota administratorilor: linkul catre forumul nazist a fost cenzurat catre noi.
#27153 (raspuns la: #27141) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
doar modesta mea parere.. - de dudi la: 12/03/2005 20:27:50
(la: Barfa)
Eu cred ca BARFEI i se poate spune cu alte cuvinte si "mahalaua strazii" incluzand in ea vrute si nevrute si avand aspectul unei sarade grotesi, al unei limbutii prin care unii oameni incerca sa faca valuri si sa se evidentieze intr-un fel atunci cand ei nu o pot face pe o cale demna, constructiva si inteligenta.
CALOMNIA este un fel de barfa ostentativa perfida si lasa, strecurata cu siretenie si lucrand dusmanos, lovind din umbra, pe la spate, fara scrupule: este arma criminala a acelora care tintesc sa distruga.
CRITICA este calea de a judeca ceva in mod realistic, "fara manusi", deschis si avand drept scop sa puna in lumina adevarul, de a ajuta pe criticat sa-si corecteze erorile comise; daca este just inteleasa, atunci ea isi va atinge scopul, daca nu, atunci in mod ilogic ea ar putea fi interpretata drept BARFA, desi nu este asa.
Cat despre IGNORARE, aceasta este o arma absoluta a ingamfarii, a arogantei, a dorintei de a te declara insuti net superior deasupra tuturor comentariilor, deasupra tuturor celorlalti, un fel de fuga de pe campul de lupta, o dezertare care ar acuza mai mult pe ignorantul ignorator decat pe ignorat.
Personal, nu am o prferinta certa pentru niciuna dintre acestea, exceptand CRITICA. Cel mai greu este sa te pastrezi prietenos langa semenii tai luptand cu deminitate si ajutand.
Si cam atat!
intruder, - de anisia la: 04/06/2005 09:47:37
(la: Dragostea platonică: un "mit" dărâmat?)
mai pe urma...daca amesteci sarea cu piperul se poate foarte usor sa iasa un gust ciudat papilelor gustative. acuma, depinde de cei doi...le place sau nu ciudatul? vor sau nu sa riste? ca e un risc mare aici... ca daca nu le (mai) place gustul cu pricina, se pierde ingredientul initial, prietenia. ce-i mai important? sa dai curs impulsului, dorintei de a descoperi cat de ciudat (poate fi perfect sau poate fi de neconceput) este gustul...sau sa pastrezi prietenia cu pricina ? dar ce te faci cu dorinta aia, semnul ala de intrebare care-si asteapta raspunsul... he he, uite la intruder ce mai ma face sa spun nespuse...stop, ma opresc cu incursiunea in lumea celor nespuse, pana nu spun prea multe.

acuma, ai ales si tu niste varste (parca mi-s cunoscute de undeva cifrele astea..mmm) ...unul are 30 de ani si celalalt 108 ani!... din nou he he... te aventurezi pe un taram al nisipurilor miscatoare. hai sa zicem ca eu am 30 si tu 108. pai crezi ca m-ai atrage in vreun fel??? ah da, as sta de vorba cu tine, ca vorba aia ai acumulat experienta de viata de-o viata (joc de cuvinte voit!). dar atat. pe cand daca tu ai avea 30 si eu 108, situatia ar fi alta... nu-ti spun, ca ma da afara de la cafenea. si mai sunt si rusinoasa tare, tare :))

pana si "Frumoasa" s-a indragostit de "Bestie"... asa-i ! nu neg posibilitatea. dar nici nu ma arunc cu capul inainte. ca mi-s patita...




#53226 (raspuns la: #53162) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia - de donquijote la: 04/06/2005 14:20:58
(la: Dragostea platonică: un "mit" dărâmat?)
riscul de care vorbesti in 'amestecarea' ingredientelor, riscul unei dezamagiri, exista numai daca una din parti insista, si cealalta 'cedeaza' ca sa pastreze prietenia. altfel unde e riscul? cu putin efort si daruire din partea ambilor, n-are ce sa iasa rau, dimpotriva...
anisia - de Intruder la: 06/06/2005 13:52:30
(la: Dragostea platonică: un "mit" dărâmat?)
da, ce spui tu are o logica...nu-i bine sa dai cioara din mana pe o vrabie ipotetica...

ce-i mai important? sa dai curs impulsului, dorintei de a descoperi cat de ciudat (poate fi perfect sau poate fi de neconceput) este gustul...sau sa pastrezi prietenia cu pricina ? dar ce te faci cu dorinta aia, semnul ala de intrebare care-si asteapta raspunsul... he he, uite la intruder ce mai ma face sa spun nespuse...stop, ma opresc cu incursiunea in lumea celor nespuse, pana nu spun prea multe.

pai, anisia...depinde cat de mult este cineva dispus sa riste...ca, vorba ta, se amesteca sarea cu piperul...desi combinatia de sare + piper nu e rea...

spuse- nespuse...nisipuri miscatoare...ma ametesti de cap si mai am nevoie de el...

cum, daca am 108 ani, nu mai raspunzi la postarile mele??? asta-i discriminare curata!!...ntz, ntz, ntz!!...:)











#53430 (raspuns la: #53226) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iertarea...increderea... sinceritatea... - de Shtefy la: 24/03/2006 19:49:40
(la: Prietenia in zilele noastre)
eu sincera sa fiu nu cred ca putem creea o prietenie, cu atat mai putin pastra...Prietenia nu o cauti dar o gasesti.. Adevarul e ca cei mai buni prieteni de-ai mei de acum sunt persoane de care nu am crezut ca ma voi apropia vreodata. Dar uite ca viata i-a transformat in prietenii mei de suflet... Nu stim niciodata cine ne iese in cale...Mai stiu insa un lucru, acela ca va veni un moment in care chiar si cei carora le-am "incredintat" sufetul meu ma vor dezamagi pentru ca si ei sunt oameni ca si mine si ce este mai usor in viata decat sa gresesti?.. Ingredientul esential intr-o prietenie este iertarea. Un rol important il au sinceritatea si increderea... Unde nu exista incredere nu exista prietenie adevarata. Despre prietenie as putea sa scriu zeci de pagini si tot nu as spune totul. Cel mai bun mod de a afla ce e prietenia este acela de a privi in suflet.. Acolo se ascunde totul...;) chiar si prietenia.
Parere - de blueside la: 02/10/2006 19:51:16
(la: Prieteni)
Alexandros, a fost sincer! Priveste cu suspiciune, si cauta orice "nod in papura" pentru ca nu mai vrea prieteni, care s-ar putea sa-l dezamageasca...
Daca, noi cei care ne dorim prieteni adevarati, avem unele standarde, pretentii, la care sa se ridice potentialii prieteni, gresim. Poate vrem de la ei, ceea ce noi insine, nu am fi in stare sa dam.
Daca privim suspiciosi o relatie, aceea nu va deveni prietenie. Atata timp cat cautam dedesubturi, interese ascunse, si nu acordam incredere si intelegere, nu putem avea prieteni. Cri Cri, spunea mai jos, "si prietenii sunt oameni" foarte adevarat! Dar uitam asta cateodata.
Ce ziceti de aceasta "deviza" : Vreau sa am libertatea de a darui, si nu puterea de a aduna!
Ce asteptam, fiecare dintre noi, intr-o prietenie?
Cred in prietenie! Si am, nu multi, Prieteni Adevarati!
Intr-o oarecare masura, depinde si de noi daca avem sau nu, prieteni.
intreba de cate ori am fost dezamagiti de cei din jur, eu intreb de cate ori am dezamagit NOI, prietenii din jurul nostru?
Am fost saritori, la "greul" celui de langa noi?
Pentru a pastra prietenii, cred ca trebuie sa ne pastram increderea in ei...

faith, hope, love,
but the greatest of these is love.
nisule - de Guinevere la: 15/04/2007 20:13:27
(la: ce NU stiti sa faceti?)
Nu stiu sa ma fac inteleasa, nu stiu sa-mi pastrez prietenii, nu stiu sa fiu draguta cand trebuie, nu stiu sa merg si eu cu valul, nu stiu cand trece timpul, nu stiu cine sunt, nu stiu cat pot dar stiu ca am destula incapatanare sa aflu. Nu stiu sa fac perfect exact ceea ce-mi place mai tare sa fac, si de aici o zbatere epuizanta, o nevoie acuta de finisaj continuu. Stiu sa fac foarte bine lucruri de care imi pasa prea putin si de aceea laudele nu ma incurajeaza niciodata.
Sisifa. :o)
*** - de zaraza sc la: 05/03/2009 11:59:34
(la: Spatiu pentru tavalit de ras)
Se spune ca toate zilele trebuie sa mancam un mar pentru fier si o banana pentru potasiu. De asemenea o portocala pentru vitamina C, o jumatate de pepene galben pentru a imbunatati digestia si o cana de ceai verde, fara zahar, pentru a preveni diabetul!

Toate zilele trebuie sa bei doi litri de apa (si apoi sa astepti timp dublu decat timpul pe care ti l-a luat ca sa le bei).

Toate zilele trebuie sa mananci Activia sau iaurt, pentru a avea "L.Cassei Defensis", care nu stie nimeni ce este, dar se pare ca, daca nu bei un
iaurt si jumatate in fiecare zi, incepi sa vezi lumea cam tulbure.

In fiecare zi o aspirina, pentru a preveni infarctul, si un pahar de vin negru, pentru acelasi lucru. Si altul de vin alb, pentru sistemul nervos. Si unul de bere, pe care deja nu-mi mai amintesc pentru ce era. Daca le bei pe toate impreuna, chiar si daca faci o congestie, nu te mai preocupa si probabil nici nu te mai intereseaza.

Toate zilele trebuie sa mananci fibre. Multe, foarte multe fibre.

Trebuie sa faci intre 4-6 feluri zilnic, usoare, fara sa uiti sa mesteci de 100 de ori fiecare inghititura.

Facand un mic calcul, doar pentru a manca, iti ia cam 5 ore.

Ah, dupa fiecare mancare trebuie sa te speli pe dinti, adica: dupa Activia si fibre, dintii, dupa banana, dintii, dupa mar, dintii...si asa, daca ai dinti, fara sa uiti sa folosesti firul dentar, masajul gingiilor, o sorbitura de Plax...
(Mai bine umple cada si pune muzica, pentru ca intre apa, fibra si dinti, iti vei petrece cateva ore aici, inauntru).

Daca dormi 8 ore si lucrezi alte 8, plus cele 5 pe care le folosim pentru mancare, fac 21.
Iti raman 3, in care intotdeauna se poate intampla ceva imprevizibil.
Dupa statistici, vedem 3 ore zilnic televizor..

Ei bine, deja nu se poate, pentru ca in fiecare zi trebuie sa mergi cel putin o jumatate de ora (adica sa te intorci dupa 15 minute, ca altfel dupa o jumatate de ora se face o ora de mers).
Si trebuie sa-ti pastrezi prieteniile, pentru ca sunt ca plantele: trebuie udate zilnic. Si cand pleci in vacanta, de asemenea.
Pe langa asta trebuie sa fii bine informat, asa ca trebuie sa citesti cel putin doua ziare si anumite articole de revista, pentru a compara informatia.

Ah !, trebuie sa faci sex zilnic, dar fara sa ajungi sa fie ca o rutina: trebuie sa fii inventator, creator, sa renovezi seductia.
Asta ia timp; si nici nu mai vorbim daca este sex tantric !!! (cu respect iti amintesc: dupa fiecare, trebuie sa-ti perii dintii!)

De asemenea trebuie sa-ti faci timp pentru curatenie, pentru spalat rufe, vase, si nu mai zic daca ai caine, sau alt animal... Copii?
In fine, dupa socoteala mea, imi ies cam 29 de ore zilnic.

Singura posibilitate care-mi trece prin minte este sa faci mai multe lucruri deodata, de exemplu: iti faci dus cu apa rece si cu gura deschisa, asa bei cei 2 litri de apa.
In timp ce iesi din baie cu periuta de dinti in gura, te duci sa faci amor (tantric) in picioare, cu perechea ta, care in treacat se uita la TV si comenteaza, in timp ce tu maturi.

Ti-a ramas o mana libera?
Cheama-ti prietenii. Si parintii !!! Bea vinul (dupa ce iti chemi parintii va fi nevoie).

Iaurtul cu mar ti-l poate da perechea ta, in timp ce isi mananca banana cu Activia si maine schimbati. Cel putin ca deja am crescut, nu mai trebuie sa luam obligatoriul Danonino Extra Calcio in fiecare zi.

Uuuf!!! Dar daca iti raman 2 minute, retrimite asta prietenilor (pe care trebuie sa-i uzi ca pe plante), in timp ce iei o lingurita de All Bran, care face foarte bine ..

Si acuma te las pentru ca intre iaurt, jumatatea de pepene, berea , primul litru de apa si a treia mancare de fibra din zi, deja nu stiu ce sa mai fac, dar am nevoie la closet urgent.
Ah, o sa profit si imi voi lua periuta de dinti...

MASCA - GILBERT BRENSON - de maria de las maravillas la: 07/09/2009 16:32:56
(la: Aici este locul ei.......)

Fiecare data cand imi pun masca pentru a acoperi realitatea mea, prefacandu-ma a fi ceea ce nu sunt, prefacandu-ma a nu fi ceea ce sunt, o fac pentru a atrage lumea.
Apoi descopar ca atrag numai alti mascati, indepartand pe ceilalti, datorita unui obstacol: masca.
Folosesc masca pentru a evita ca lumea sa vada slabiciunile mele; apoi descopar ca, atunci cand nu se vede umanitatea mea, ceilalti nu ma vor pentru ceea ce sunt, ci datorita mastii.
Folosesc masca pentru a pastra prieteniile mele; apoi descopar ca, daca pierd un amic pentru ca am fost autentic, realmente nu era amicul meu, ci al mastii.
Imi pun o masca pentru a evita sa ofensez pe cineva si sa fiu diplomatic; apoi descopar ca acel ce ofenseaza mai mult persoanele cu care vreau sa ma imprietenesc este masca..
Imi pun o masca, convins ca este ce pot sa fac eu mai bine pentru a fi iubit.
Apoi descopar un trist paradox; acel ca ceea ce vreau eu mai mult sa obtin cu mastile mele este exact ceea ce impiedic cu ele.
si eu pastrez legatura, SB_one - de Jimmy_Cecilia la: 17/02/2004 14:16:55
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Sb_one si eu pastrez legatura, nu cu colegii din fac, de la Iasi, ca le era frica saracilor pe vremuri sa raspunda la scrisori sau chiar sa se imprieteneasca cu mine prea tare, eram insemnata cu rosu, in timpul facultatii (dar nu rosul carnetului!), riscau sa fie interogati de securitate..
Curios insa, cu gasca din liceu (Deva), am tinut legatura tot timpul, ii vizitam la Cluj unde ei erau studenti, vacantele in loc sa merg la Timisoara, mergeam la Deva-Simeria, la matuse, unchi, bunici, ca sa fim impreuna in "gasca", am tinut tot timpul legatura, intrerupta din 1972 pana in 1989, apoi reluata.
La fel cu prietenii din elementara la Simeria.
Poate ca si faptul ca-s orase mai mici si am familie pe acolo, m-a ajutat sa le dau repede de urma in 1989.
Corespondenta, ajutoare, medicamente, schimb de poze, am cele de la intalniri, chiar si din 2003, e-mail, fax si telefonez 2 ori pe an:
la intalnirea anuala din iulie si ii am la rand pe toti (se intalnesc la proprietatea unuia) si de Anul Nou, cand telefonez la fiecare...

Ziceam sa organizam o intalnire cu totii cateva zile in Ungaria, dar sunt greu sa se organizeze, sa se hotarasca...am putea sa vizitam Balatonul, as participa la cheltuieli, ca nu toti si-ar putea permite, dar le lipseste cineva care sa ia lucrurile pe loc in mâna.. pacat, mare pacat...
unii sunt intalnire ultima sambata din luna iulie, altii prima sambata din luna august.. poate ca pana la urma vom reusi sa ne intalnim..

Dar sa-ti spun drept, mi-e frica, frica de dezamagirea de a-i gasi schimbati, marcati de viata pe care au trait-o, frica de a nu mai gasi multe lucruri in comun...
#9840 (raspuns la: #9831) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Prietenii adevarati nu vor ni - de mya la: 02/02/2005 05:17:22
(la: Prietenia in zilele noastre)
Prietenii adevarati nu vor nimic de la tine, in afara faptului ca vor sa fie langa tine, sa se simta bine in prezenta ta.

Marea majoritate a oamenilor sunt egoisti si se ocupa numai de ei insisi. Mi s-a intamplat ca prieteni buni sa ma dezamageasca sincer insa nu mi-am schimbat atitudinea fata de ei. Ei si-au schimbat-o cu timpul...si asta fiindca au realizat ca nu ne mai potrivim in principii si gandire. Mi-am dat seama pur si simplu ca nu merita sa-mi fac rau singura pentru niste oameni care in fond, nu-mi merita prietenia.

O prietenie trebuie sa aiba o fundatie solida, altfel se pierde. Nu merita sa plang pentru prietenii care au fost constuite pe o fundatie de nisip, nu? Inseamna ca oamenii nu mi-au meritat prietenia si cu asta basta. Prietenia se testeaza in momentele grele si nu cand totul e roz.

Nu as putea niciodata sa renunt la principiile mele sau sa-mi incalc constiinta doar ca sa pastrez un prieten. Sinceritatea si bunul simtz sunt de baza, ipocritii si nesincerii nu ma intereseaza. E vorba de coloana vertebrala aici, daca nu o ai...inseamna ca esti un om de nimic. Mai bine mai putini prieteni da' adevarati!


Stimati prieteni de cafenea - de Danila Prepeleac Jr la: 19/06/2005 00:44:27
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
As vrea si chiar mi-ar face placere dar, nu mi-o luati in nume de rau, despre mine nu pot da detalii. De ce? Am observat ca apar foarte usor atacurile la persoana iar dezbaterea pe o tema devine sterila.

“...bullshitul cu "experienta canadiana" nu face decat sa mascheze o lipsa de oferte de munca “ (Daniel Racovitan).
Punct ochit, punct lovit!

“Sunt convinsa ca sunt multe gauri si exagerari” (Belle).
Iata un exemplu de care m-am ferit pina acum; o domnisoara care prin emigrare lasase o slujba trasnet la Romtelecon-Bucuresti, acum, aici, sef de sistem (computere), mi-a spus ca dupa o perioada de somaj ajunsese sa cocheteze cu ideea SINUCIDERII!!! Noroc ca a fost angajata! Patronul i-a spus ca a chemat-o la interviu numai de curiozitate, pentru ca in viata lui nu intinlise “o femeie” candidata pentru un asemenea job.

Dl. Daniel Racovitan,
1. M-am referit numai la exemple de emigranti legali, unii avind chiar cetatenie canadiana. Nu am acordul acestora, asa ca nu pot da nume.
2. Generatia care a emigrat inainte de ’89 este in general OK. De ce? pentru ca diferenta dintre Romania de atunci si Vest era incomparabila. Comunismul a vrut sa scoleasca toata populatia (un lucru pozitiv) si apoi sa ii trimita inapoi in agricultura, ceea ce nu a mers! Dupa ani de frig, infometare si constringere intelectuala greutatile din Vest erau floare la ureche. Atunci totul se raporta la cafea, tigari Kent, blugi. Orice masina din Vest era ceva de vis. Nu mai socotim ca situatia economica aici era total diferita decit este azi in Canada.
Generatia care emigreaza acum are cu totul alta structura, alte idei. Un prieten Sud-African imi spunea pe la sfirsitul anilor ’90: “nici nu iti dai seama ce diferita este Romania fata de anul ’91, cind in aeroportul international trebuia sa am grija sa nu imi cada in cap un gainat da la rindunelele care zburau prin sala de asteptare”. Sau, un coleg de serviciu grec mi-a spus pe la sfirsitul anilor ’90: “in Bucuresti sunt mai multe Mercedes-uri si BMW-uri noi decit in toata Grecia. Exagera, dar vroia sa scoata in evidenta schimbarea.
Pastrind proportia, acum ne-am intors la vremurile in care un Vlaicu sau un Coanda plecau la Paris sa-si realizeze inventiile.
O parte din cei care se confrunta cu situatiile descrise nici nu au cunoscut bine comunismul. Ce putea sa realizeze atunci un adolescent care acum are 30 de ani? Intre ei sunt specialisti, chiar atestati de firme cu renume, ca Microsoft. Altii care au emigrat au avut o situatie buna in Romania: apartament, 1-2 masini, slujbe excelente sau cel putin decente, o viata de familie linistita. Au fost atrasi de asa-zisa viata a clasei de mijloc din Canada. Acestia se considera “fentati” sau chiar “furati” de sistemul Canadian de emigrare. Una e sa pleci sa culegi capsuni in Spania, sau sa dai un tur al Europei si daca nu iti convine hai inapoi acasa, alta sa-ti vinzi totul, sa pleci la “capatul pamintului” si sa dai de un sistem despre care nu transpira nici un cuvint in cartzuliile oficiale. Cine mentine imaginea idilizata a Vestului? Oficialii canadieni si cei care au plecat inainte de ’89 si nu banuiesc ce transformari au fost in ultimii 15 ani in mintea si viata tineretului din RO.
Excelenta remarca d-lui Valeriu Cercel. Citi stiu ca profesiunile in Canada sunt organizate in bresle? Ori aceasta informatie este VITALA pentru cel ce se gindeste la emigrare. Breasla inseamna ca exista numai o procedura unica si de monopol pentru a patrunde inauntru, si trebuie sa platesti bine intrarea.

D-le kradu , “acestia pot sa-si folosesca experienta si eventualele cunostinte lucrind pentru ei, pentru compania lor privata” dar
nu toti sunt nascuti pentru a fi manageri sau intreprinzatori. Unii vor doar sa-si faca meseria in care se simt bine infipti si sa duca o viata linistita in ambianta unei societati civilizate. Referitor la propriul business situatia devine mult mai delicata. Exceptind unele servicii precum buticul de mincare, curatatul zapezii, constructia gardurilor sau spatiilor verzi, restul intra la alte “bresle” (Stiti cum se numesc gunoierii aici? Ingineri ecologici! Si nu te poti apropia de o asemenea afacere-slujba). As dori ca cineva sa-mi dea un exemplu concret cu cineva care a reusit sa cumpere teren si apoi sa construiasca case in regie proprie sau firma, in Toronto sau pe o raza de 20 km. In acest domeniu se desfasoara un business adevarat dar in care nu vei avea niciodata acces avind doar dreptatea in frunte. Daca nu ma credeti cititi despre “procesul d-lui Galiano” (ce nume cu rezonanta!), fost ministru pina de curind, cu responsabilitati in domeniul lucrarilor publice.

Pentru dl. Lascar Barca am 3 exemple de aranjare de job-uri inca din Romania. Primul se refera la un prieten care inainte de plecare lucra (software service) pentru reprezentanta Ericson din RO. Prin sefii lui a aranjat cu firma Ericson din Montreal pentru un job. Fiind un inginer de exceptie a obtinut toate asigurarile ca va fi OK. Bineinteles, cind a ajuns aici, prima intrebare a fost despre experienta canadiana, cu toate ca avea dovezi ca lucrase pe aceleasi tipuri de echipamente si aparate produse aici. Dupa luni de zile, timp in care ajunsese la disperare a fost angajat dar nu mi-a spus daca tot in domeniul care lucrase. Si acesta este un exemplu fericit. Al doilea se refera la cineva care obtinuse un interviu pentru Nortel (cea mai mare firma de echipament HI-TEC din Canada si a doua de pe continentul Nord-American. Ajuns aici afla ca Nortel s-a prabusit si ca trebuie sa concedieze mai multe zeci de mii de angajati (pina acum a concediat 60.000 din cei 90.000 existenti in anul 2000). La fel in cazul unui cetatean care obtinuse un interviu la Bell Canada (echivalentul Romtelecom-ului din RO). Dupa ce a ajuns aici a aflat ca tocmai se incheiase un acord intre conducere si sindicat pentru un plan de cinci ani. Nici o angajare, salariile se ingheata si sunt concediati 10.000 de oameni.
Sa zicem ca sunt exemple cu ghinion, dar un interviu nu garanteaza nici pe departe obtinerea unui job. Poti sa ai zece interviuri si sa nu obtii nimic. Experienta canadiana lucreaza si daca vrei sa aranjezi un job inainte de plecare.

“Mai toti care imigreaza vor ca la venirea aici sa fie primiti cu covor rosu” (Horia D).
Pai, ce parere aveti de Bela Karoly care nu a putut (o perioda destul de mare) decit sa faca pe hamalul in port? Adica, vine antrenorul celei mai tari echipe din lume, in plina glorie si tu ii pui o talpa “Stop, nu ai experienta americana!”. A afirmat-o chiar el la Tv in Romania dupa “89. Cam la fel s-a intimplat si cu Nadia Comaneci in primii ani dupa emigrare. A fost nevoita sa faca reclame deocheate pentru a trai (acum tot “mama RO” o cinsteste cum se cuvine!).
Sunt meserii in care nu conteaza cit intrerupi (lucratorii din constructii, zidari, faiantari, etc.). Cimentul ramine acelasi iar WC-ul ca principiu este neschimbat din vremurile de demult (exceptie WC-ul portabil). In schimb exista profesiuni unde daca ai intrerupt un an esti terminat (schimbarile tehnologice se petrec uneori la intervale de luni).

“And yes, vacatele si concediile sunt de scurta durata si nu foarte dese” (Madblanch ).
Cunosc cazuri concrete fara concediu pe ultimii cinci ani. De fapt, iata o prima cifra aproape de adevar, 8-12 ani, pentru realizarea unei cariere. Lupta pentru o cariera s-a transformat intr-un scop in sine pe continentul American. Multi spun ca daca ai o cariera te consideri “realizat”. Ei, uite ca analistii financiari nu sunt de acord! Emigrezi la 25-30 de ani cind aici se recomanda sa incepi sa investesti pentru pensie. Dupa perioda in care lupti pentru realizarea unei cariere, la 35-42 de ani incepi practic sa-ti faci un plan concret de viitor. Esti deja trecut de maximul tandemului “putere fizica-putere intelectuala” care este pina la 35 de ani. Ce alegi mai intai? casa, familia, trai pe vatrai, acumularea unui fond pentru zile negre? Toate sunt necesare, dar pina la pensie va trebui sa renunti la multe altele. De exemplu, SEX-ul este un subiect disparut din viata multor cupluri. Acest lucru l-a afirmat, cind am sosit aici, o doctorita care de 8 ani dadea examene dupa examene pentru echivalare. Ce facea intre timp? Lucra voluntar la peste o suta de Km (Buffalo) si venea acasa doar saptaminal. Alta doctorita radiolog in Romania se ocupa acum de servicii financiare (asigurari pe viata-accidente, etc). Viata dura a creat primul sindrom recunoscut ca boala psihologica “Sindromul femeii grabite”. Deci, dupa 8-12 ani in care consideri ca te-ai realizat tragi linie. 8-12 ani de tinerete s-au dus, de prieteni si distractie nu prea am avut timp, casa (familie, copii) nu inca, dar am o cariera. Aceasta a inceput sa devina subiectul fierbinte al zilei in dezbaterile Tv. Ce este mai important? Casa-familia sau cariera? Este moda mamicilor la Hollywood!
#55507 (raspuns la: #55495) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cred ca dezavantajul prieteni - de zaraza la: 06/12/2005 18:30:11
(la: atinge-ma, dar de la distanta !)
cred ca dezavantajul prieteniilor cyber este ca nu iti raman amintiri din aceasta prietenie. amintiri comune, vreau sa zic. nu ai imagini pe care sa le revezi cand iti lipseste persoana respectiva. chiar daca ai poze cu prietenul virtual, sunt pozele lui, nu pozele voastre. si oricum imaginea fizica nu-ti zice mare lucru. e foarte greu sa pastrezi amintirea comunicarii intense cu cineva. si pana la urma, o prietenie se sprijina foarte mult pe amintiri.

zaraza

Si singur si cu prietenii - de rayro la: 31/03/2006 13:34:22
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
E important sa te simti bine in ambele ipostaze.
Cand esti singur sa te poti bucura de faptul ca faci ce vrei fara a da socoteala nimanui. Fara a te gandi ca cel de langa tine s-ar putea intrista ca n-ai chef sa vorbesti in acel moment, de exemplu. Pe de alta parte o iesire cu prietenii este minunata. Daca se intruneste un vot majoritar pentru un chef, e pacat sa il ratezi. :))
Intamplarile de acest fel le primim cadou. Depinde de noi daca stim sa le pretuim sau nu pe fiecare dintre ele.
E trist insa cand cauti o gasca cu care sa iti imparti singuratatea sau dimpotriva, sa refuzi oameni dragi pentru ca tu ai chef sa stai cu nasul doar in carti.
Cred ca trebuie sa pastrezi echilibrul si sa iei ce ti se ofera.
prietenia....oare mai exista? - de helene la: 27/05/2006 16:14:20
(la: Prietenia in zilele noastre)
nici nu stiu ce sa cred despre prietenie...pana akm o luna eram sigura k adevarata prietenie exista...akm insa sunt prea bulversata...intr-adevar toata lumea cred k e interesata de ceva anume knd te alege k prieten...si nu neaparat se uita in sufletul sau la calitatile tale...ci la cum l-ai putea ajuta...prietena mea "cea mai buna" m-a dezamagit de atatea ori,dar am trecut peste toate...akm totusi s-a umplut paharul...
ma indoiesc k va fi pana akm...o prietenie adevarata
prietenia adevarata consta in sinceritate..respect...ajutor..sprijin...(nu neaparat material..)...
dak nu respecti acestea..atunci nu ai nici o sansa de a pastra o prietenie...
dar prietenia e o relatie..si este nevoie k persoana pe care o consideri prieten sa respecte aceleasi lucruri...
Prietenia - de sierva la: 27/05/2006 19:40:10
(la: Prietenia in zilele noastre)
Oamenii nu au nevoie unii de altii pentru supravietuirea de baza - daca prin supravietuirea de baza ne gandim strict la a manca, a bea, a avea un loc unde sa te odihnesti dupa o zi plina. Toate astea le putem face si singuri sau in cadrul strict al familiei, pentru cei care o au. Dar conceptul asta nu prea e viabil. Pentru ca oamenii mai au si suflete, suflete care au nevoie sa interactioneze cu altele.
Avem o ilustratie perfecta a unei lumi in care prieteniile sunt de suprafata in "Fahrenheit 451" a lui Ray Bradbury. O lume in care lipsa prieteniilor adevarate ii impinge pe familisti la sinucidere. O lume in care singuratatea le spala, pur si simplu, creierii.
Daca e dificil sa mentii o prietenie profunda? Nici usor nu e, de cele mai multe ori. Ai nevoie de rabdare, ai nevoie de toleranta, de disponibilitate, de dorinta de a o pastra, de a nu renunta cu una cu doua... Pentru ca prietenul care azi e vesel si ma incurajeaza, maine poate fi pe fundul prapastiei. Poate avea nevoie sa-i fiu aproape, asa cum mi-a fost el mie.


A trăi înseamnă să te întâlneşti adeseori cu nereuşita.
Sa presupunem ca doi prieteni - de lucalin la: 07/07/2006 23:29:18
(la: Prieten sau... IUBIT?!)
Sa presupunem ca doi prieteni f buni ajung sa fie impreuna.Si dupa ceva timp relatia nu mai merge din dif motive.In acest caz intrebarea e urmatoarea:cei doi iubiti ,dupa despartire,pot fi din nou prieteni foarte buni?sau ar trebui sa se pastreze o numita distanta(ca intre doi oameni obisnuti-nici prieteni nici iubiti)?
prietenii adevarati exista??? - de edlungtiana la: 14/09/2007 22:34:51
(la: Prietenii adevarati exista???)
O prietenie presupune efort pentru a o pastra si este dificil sa faci asta in tumultul vietii.Poate ca de aceea se rup prieteniile,pt.ca nu acordam suficient timp pt.ele.Nu pt. ca nu am vrea,ci pt.ca uitam sa le intretinem.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...