cum se scrie 2013 cu cifre romane

Acum citeva saptamini a fost anuntat aici si in toata media romaneasca si pe majoritatea siturilor foto romanesti, un extrem de interesant concurs fotografic - cu premii, nu pe munca pe daiboj - cu o tema extrem de interesanta: imagini pozitive despre Romania.

Detalii despre acel concurs se gasesc la
www.fotografu.ro/lions_concurs

Data limita de primire a candidaturilor este 7 mai a.c.

Problema e ca fie ca fotografii romani - amatori sau profesionisti - se simt jigniti de cele 4 premii de cite 7 milioane si jumatate de lei, fie nu exista imagini pozitive in aceasta Atlantida, ci numai cai morti si mizerii gaunoase, fie au plecat la cules capshuni in Spania... poate mai sunt si alte explicatii care imi scapa si pe care mult as vrea sa le cunosc.

PENTRU CA PINA ACUM NU A TRIMIS NIMENI NICI O IMAGINE!!!!!

Si s-au facut eforturi deosebite pentru a organiza expozitia si pentru a o duce in Europa!!!

Propun ca daca nu trimite nimeni, sa nu se contramandeze salile arvunite; sa se faca vernisajele convenite si sa se puna pe peretii albi mici biletzele cu margine de doliu, pe care sa scrie "imagine pozitiva despre Romania, realizata de fotografii romani "

Ce pot sa zic, e ca stirea ca nu a trimis nimeni imagini m-a lasat masca... eu credeam ca o sa se enerveze postasii de carat metri cubi de plicuri ale onor fotografilor romani... care este.

Exista psihologi si analisti printre cafegiii care sa ne explice cum devine cazu`?

Altfel mult sarim in sus cind cineva se ia de tzarishoara noastra, dar sa facem ceva, cind se poate, si sa luam si un ban, e greu.

Bravos natiune!

Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

da tu cate clase ai?
"La sfârşitul secolului al XXVIII cărbunele era singurul combustibil utilizat."

in secolul XXVIII (28) o sa fim oale si ulcele.

daca nu cunosti cifrele romane scrie cu cifre arabe si vezi-ti "barna" din ochi inainte de a vedea "paiul" din ochiul altuia, pai care s-ar putea ca nu existe in acei ochi, da' ti se pare ca-l vezi. E doar barna-ti ;)

voila:
I = 1
II = 2
III = 3
IV = 4
V = 5
VI = 6
VII = 7
VIII = 8
IX = 9
X = 10
XI = 11
XII = 12
.
XIV = 14
XV = 15
XVI = 16
XVII = 17
XVIII =18
XIX = 19
XX = 20
deci XXVIII secolul 28, macar stii in ce secol suntem? ;)

stii ce cred eu? inainte de a incerca sa informezi/inveti/ acuzi pe altii, informeaza-te, invata, priveste-ti bine interiorul. Inventariaza-ti "scoartza" vezi ce bagaj ai... abia apoi informeaza pe altii si da verdicte ori pune intrebari jignitoare.

daca-mi permiti, doar o observatie: niciodata sa nu mai folosesti in poezii cifre romane.
scrie "patru" si nu "4", scrie "optzeci si doi" si nu "82", etc.
...si spune-i si tuxului.

Parca se hotarise ca tot ce se scie pe Luneta se va scrie strict in limba romana, ca sa fie cit mai accesibil tuturor, nu-i asa admin?

Acum citeva saptamini a fost anuntat aici si in toata media romaneasca si pe majoritatea siturilor foto romanesti, un extrem de interesant concurs fotografic - cu premii, nu pe munca pe daiboj - cu o tema extrem de interesanta: imagini pozitive despre Romania.

Detalii despre acel concurs se gasesc la
www.fotografu.ro/lions_concurs

Data limita de primire a candidaturilor este 7 mai a.c.

Problema e ca fie ca fotografii romani - amatori sau profesionisti - se simt jigniti de cele 4 premii de cite 7 milioane si jumatate de lei, fie nu exista imagini pozitive in aceasta Atlantida, ci numai cai morti si mizerii gaunoase, fie au plecat la cules capshuni in Spania... poate mai sunt si alte explicatii care imi scapa si pe care mult as vrea sa le cunosc.

PENTRU CA PINA ACUM NU A TRIMIS NIMENI NICI O IMAGINE!!!!!

Si s-au facut eforturi deosebite pentru a organiza expozitia si pentru a o duce in Europa!!!

Propun ca daca nu trimite nimeni, sa nu se contramandeze salile arvunite; sa se faca vernisajele convenite si sa se puna pe peretii albi mici biletzele cu margine de doliu, pe care sa scrie "imagine pozitiva despre Romania, realizata de fotografii romani "

Ce pot sa zic, e ca stirea ca nu a trimis nimeni imagini m-a lasat masca... eu credeam ca o sa se enerveze postasii de carat metri cubi de plicuri ale onor fotografilor romani... care este.

Exista psihologi si analisti printre cafegiii care sa ne explice cum devine cazu`?

Altfel mult sarim in sus cind cineva se ia de tzarishoara noastra, dar sa facem ceva, cind se poate, si sa luam si un ban, e greu.

Bravos natiune!

"Craii de curte noua".

de Mircea Cartarescu, aparut ieri (1 septembrie) in Jurnalul National

"Intre studiile psihologice, psihologia cuplului ocupa un loc extrem
de important. Caci orice cuplu, de orice tip (sot si sotie, Marx si Engels,
Stan si Bran, Butch Cassidy si Sundance Kid, Sacco si Vanzetti, Ginger si
Fred etc. etc.) capata o identitate aparte, numita de specialisti gestalt,
diferita de cea a celor doi componenti.
Exista, de exemplu, nebunie de cuplu, in care, de fapt, doar unul
dintre membri e nebun, dar ii induce convingerile sale delirante si
celuilalt. Exista, de asemenea, comportament criminal de cuplu: cei doi
membri nu ucid cand sunt separati, dar cand se-ntalnesc devin o formidabila
masina criminala - Ian Brady si Myra Hindley, de pilda. Exista si cupluri
alcatuite din persoane atat de diferite-ntre ele, incat pare aproape
imposibil sa-ti dai seama ce-i uneste, de fapt, pe cei doi. Mai ales ca-ntre
ei, de multe ori, in loc de afectiune, nu poti detecta decat ura, dispret si
frustrare.

In asemenea cazuri, scrie un mare autor roman, Mateiu Caragiale, nu
poate fi vorba decat de o forma sau alta de viciu. In faimosul sau roman
"Craii de Curtea-veche", el si descrie un astfel de cuplu, format din
Pasadia, boier decazut, si Gorica Pirgu, calauza sa in scarboasa si obscena
viata de noapte bucuresteana. Cei doi se detesta si, in conditii obisnuite,
n-ar putea fi vazuti niciodata in acelasi mediu, dar atractia viciului e mai
puternica decat orice diferenta structurala sau sociala dintre ei. Ei sunt
nedespartiti, in ciuda tuturor tentativelor de evadare, de parca-i
tine-mpreuna o vraja rea. Astfel de cupluri nu sunt rare nici in casnicie,
nici in afaceri, nici in politica, si provoaca mereu uimirea spectatorului
din exterior.

Ce-i tine-mpreuna pe Iliescu si pe Nastase, noii Pasadia si Pirgu ai
unei Curti noi? Ce fel de alianta paradoxala mai e si asta? La recentul
congres PSD s-a afirmat ca legatura lor are "o forta extraordinara". Pentru
mine, tandemul celor doi e un spectacol grotesc si tulburator. Fiindca rar
poti intalni oameni mai deosebiti ca fire, ca gandire politica si ca
interese aparente. Ion Iliescu e un gorbaciovist, un comunist cu fata umana,
credincios idealurilor din tinerete, om dintr-o bucata in felul lui, desi a
fost constrans, asemenea lui Galilei (!), la cateva retractari formale. Este
incoruptibilul care a tolerat sub umbra sa cel mai mare numar de corupti
care s-a vazut vreodata in Romania. E cea mai inadecvata persoana pentru
conducerea unui stat ce doreste sa inlature catastrofa trecutului, pentru ca
el insusi este trecutul ce-ar trebui inlaturat. E ponderat si modest de
obicei, dar prin manusa de catifea strabat adesea pumnalele de otel ale
ideologiei pe care masca sa de om de treaba o imbraca. Omul acesta anacronic
a fost nesansa istorica a tarii noastre in ultimii 15 ani: nici un lider
asemenea lui nu mai exista in fostele state comuniste - cu exceptia
semnificativa a celor din fostele republici sovietice. Nastase, pe de alta
parte, apartine altei generatii si altei viziuni. E politician "de cartier",
cinic, pragmatic, deloc insensibil la proprietate. Iliescu este crucea pe
care trebuie s-o duca. Sunt convins ca-i uraste fiecare zambet si fiecare
cuvant. A-ncercat de nenumarate ori sa se lepede de el, si de fiecare data
batranelul acesta aparent atat de fragil i-a tras peste bot, cam ca-n
"Karate Kid", cate-o laba magistrala, de l-a dat de-a berbeleacul. Ce chin
ingrozitor: sa nu poti guverna cum vrei tu din cauza tatucului, dar in
acelasi timp nici sa nu te poti dispensa de el, pentru ca fara el esti
nimeni. Poate sa tina, pe de alta parte, Ion Iliescu la baiatu-asta
rubicond, arogant si avid de bunuri lumesti? Recunoasteti ca e cu neputinta:
Nastase arata, de fapt, ca Uncle Sam calare pe-un sac de dolari din
caricaturile din tineretea actualului presedinte.

Adevarul e ca avem aici un cuplu construit pe viciu, pe viciul
mortal al puterii cu orice pret. Forta "extraordinara" a legaturii celor doi
e una hidoasa si maligna: cei doi formeaza-mpreuna o masina de adunat
voturi, teribil de eficienta intr-o tara in care presedintii de bloc sunt
toti dupa chipul si asemanarea presedintelui din varf, iar mafiotii locali
isi modeleaza trupurile si averile dupa titanul de la Cornu. Luati separat,
avem un pensionar si-un hip-hop-ist. Impreuna sunt gaina cu oua de aur a
partidului de guvernamant.

Din fericire, oamenii stiu ca e nevoie de o schimbare. Ca nu e
sanatos sa poposim in rada Uniunii Europene avand la carma un comunist si in
cala un urias partid al celor corupti. Si mai stiu ca nu e sanatos ca
Nastase sa-si arate suficienta si ca presedinte, in vizitele protocolare. Ca
acest paradoxal cuplu trebuie lasat in urma, in pubela istoriei, spre
usurarea celor doi si spre binele nostru, al tuturor".

Usa interzisa e cartea unui om neintelept care spre batranete s-a speriat de neintelepciunea lui. A crezut mult ca exista ceva de facut (probabil din cauza lui Noica), ca ceva se poate face prin cultura, se poate transforma viata, societatea etc. De fapt e tocmai invers, arbitrariul obisnuitei noastre vieti transforma cultura. Liiceanu ramane un om de cultura si de accea mereu artificial, ca si in aceasta carte. Nu a putut scrie poezie sfasietoare, nici roman genial, iar vremea filosofiei asa cum intelege el, a apus de la inceputul secolului xx. Usa interzisa este o carte despre ce nu trebuie sa faci in viata ca sa nu ajungi la niste deceptii adolescentine tocmai in pragul batranetii. E cartea unei deziluzii imense: Gabriel Liiceanu. Sa nu se inteleaga ca as contesta calitatea scrisului. Vorbesc doar despre un mod de a fi.

musiu quijote, lasa morile de vint in pace (ete n-am emoticoane ca iti trinteam unu sa-ti faca cu ociu, he! he!)
noh, serios vorbind acuma, si eu zic la fel. ba indraznesc chiar sa duc putin ideea mai departe chiar daca strimba unii din nas. iti spun cum VAD EU lucrurile, nu de alta, dar gradul de civilizatie al europei dupa crestinare (veacuri in urma) si chiar inainte de primele influente crestine... e undeva mai pe la coada. sigur, avem civilizatia antica elena....

dar daca stau sa ma gindesc putin, primul pas urias in dezvoltarea umana a fost GRAIUL - atunci cind omul cavernelor a descoperit ca poate comunica cu semenii sai prin modularea corzilor vocale... si a inceput sa vorbeasca. asta nu stiu pe unde s-o fi intimplat prima oara, dar nu cred sa fi fost pe undeva prin europa.
al doilea pas a fost SCRIEREA - reprezentarea vizuala a vorbirii - si asta in mod clar nu s-a descoperit in europa ci pe undeva prin orientul mijlociu, nordul africii - vezi hieroglifele egiptene si scrierile persane, indiene, etc.
dupa care a inceput rafinamentul "civilizatiei": NUMARATOAREA. chestia asta cu matematica n-a dat pace omenirii "in dezvoltare" pe atunci, s-a simtit nevoia binarelor. devenise din ce in ce mai greu sa numere in genul "de 5 ori cite 9"... numarul "magic" care a solutionat problema a fos 0! si unde a fost inventat / descoperit? - in orientul mijlociu, nicidecum in europa - nu degeaba 0,1,2,3,4,5,6,7,8,9,10 sunt CIFRE ARABE. au venit si romanii mai tirziu (mult mai tirziu) cu numaratoarea lor pe care azi o definim sub conceptul de "cifre romane" (I roman, II roman, III roman, etc) dar in numaratoarea romana desi a fost preluat conceptul de decimale, cifra 0 nu a aparut pur si simplu pt ca n-au fost in stare sa priceapa cum devine treaba.
si la continuarea rafinamentului civilizatiei - in timp ce in europa se bateau triburile si clanurile intre ele, prin alte parti ale globului incepusera sa se paruiasca "natii" cu alte "natii". in europa oamenii traiau in case de lut - cei care descoperisera avantajele acoperisului - iar faraonii isi ridicau piramide!

dar ca sa ma leg si eu de mesajul #27639, de un anonim, nu stiu daca omu' a citit ce a scris si i-a picat fisa. zicea asa: " Priveste mai bine istoria omenirii dinainte de Hristos... Sau cui crezi ca datoram lumea aceasta de azi, evoluata, rafinata etc ? Civilizatia actuala s-a nascut in lumea crestina!"

nimica rau cu toate astea, dar reuseste sa dea cu stingu'n dreptu: civilizatia actuala este dominata de probleme de genul SIDA (STATISTICILE OFICIALE spun ca populatia Africii de Sud este HIV positive in proportie de 80% !!! - si prognozele sunt ca pina in 2010, 60% din populatia GLOBULUI risca sa fie infectata!!! - iar 2010 nu mai e chiar asa de departe!)
mai este si coruptia valorilor in sinul bisericii preoti (catolici sau de alta confesiune) arestati, anchetati, judecati si condamnati pt abuzuri sexuale asupra minorilor de ambele sexe - imaginea preotului ortodox, si nu numai, este de rotofei bine hranit cind altii mor de foame (ma refer la veacuri trecute) cu nasul si ochii rosii de bautura, care din cind in cind mai alearga si dupa fuste - iar noi cel putin, auzim destul de des "sa faci ce zice popa, nu ce face el..."

per total, anonimul incearca sa-i aroge lui hristos si bisericii toate meritele lumii, ale civilizatiei moderne, dar consecintele negative... nu. pt cele bune biserica e responsabila, pt cele rele - altii. aceasta fuga de raspundere pt propriile fapte rele/ imorale si arogarea "laurilor gloriei" am vazut-o in atitudinea bisericii veacuri si veacuri la rind, pina recent cin papa a "indraznit sa-si ceara scuze "in fata umanitatii" cum ziceai tu, pt CRIMELE comise DE biserica si IN NUMELE bisericii.

Ei bine... Eu studiez in momentul de fata un Master in Spania -Cooperare Internationala. Cum descriu experienta? Ei bine, sunt abia la inceput si deocamdata sunt inca in faza de descoperire. Daca ma simt acceptata de colegi? Din fericire, da. Spun din fericire, deoarece a veni la studii intr-o tara ¨invadata¨ de emigranti romani, care nu au tocmai o faima buna, parea paradoxal pentru multa lume la inceput. Discriminata, nu m-am simtit in nici un moment la facultate. In institutiile de stat, la ghisee, si in alte situatii in care trebuia sa ma identific cu permisul de studii pe care scrie mare: STRAIN - NATIONALITATE: ROMANA, da, m-am simtit discriminata.
Dificultati intampinate? Tocmai am spus cate ceva despre discriminare si imi aduc aminte de zilele cand cautam camin. Eram pe punctul de a semna contractul pentru a ocupa o camera, si administratorul cand a aflat, cu stupoare ce-i drept, ca sunt romanca si-a adus aminte brusc ca promisese camera altcuiva. Am trecut peste situatiile acestea penibile, gandindu-ma ca peste tot in lume exista lume ignoranta care te ¨judeca¨ dupa nationalitate.
In ce priveste calitatea, ma declar foarte multumita. Desi Spania nu este o tara cu un nivel de studiu foarte ridicat, metodica aplicata la masteratul pe care il fac mi se pare excelenta: se bazeaza foarte mult pe comunicare, pe impartasirea experientelor (suntem 15 nationalitati diferite), pe studii de caz, etc.
Daca o sa imi foloseaca? Ca experienta de viata, mi se pare extraordinar si sfatuiesc pe oricine are posibilitatea sa studieze in strainatate, sa o faca, macar pentru experienta de viata pe care o va castiga. Beneficii intelectuale cu siguranta imi va aduce. Sa speram ca nici cele profesionale nu vor intarzia sa apara.

clatitele au iesit ceva de vis.Aroma de portocale a facut enorm....si am pus si stafide...
Magnolii inflorite?Ce splendoare.Am plantat si eu una...sper sa supravietuiasca frigului....
Bella am vazut...ce sa-i faci...la noi sunt uneori si fotografii afisate in magazin si scrie alaturi ca-s romani.

"viata e de kkt in guvernarea asta semi-euro-comunista"

Aveti absoluta dreptate. Ai dracu` kripto bashibuzuci. Ar trebui bagati la
cartea cu rusinea tzarii si dusi la deal ca la cimp umbresc pamintul degeaba.
Dar sa vedeti ce rau era pe vremea comunei primitive, cind unu` ca sa invete sa vineze
cara sulita vinatorului maestru cite douashcinci de ani, sau pe vremea
capitalismului imputit de la inceput.
Cica, dar nu pot sa cred, o calfa freca culorile la maestru zece,
douazeci de ani, pina avea voie sa puna mina pe sevalet.
Ingrozitor.
Si intre timp mai stergea si pe jos si doar uneori avea voie sa dea cu
grund pinzele maestrului.
Mai incoace, dupa ce a aparut fotografia, un asistent cica trebuia
sa invete citiva ani cum se pune un trepied, cum se masoara lumina,
cum se face un revelator, cum se string cu grija aparatele in lada
dupa fotografiere.
Si culmea tupeului, trebuia sa citeasca zeci si sute de carti cu si despre imagine.
Stupid.
Acum e desigur mai simplu; se ia din comert un aparat foto profesional si orice suflet
care iubeste fotografia - da` sincer - e fotograf la o adica, mama ei de viata.
Ba, vazind revistele romanesti ilustrate, orice bou poa sa fie un
senzational artist fotograf. Pe bune.
Compozitie, culoare, perspectiva, histograma, cadru, optica, sunt cuvinte
pe care numai oligofrenii si inapoiatii mintali le mai folosesc, sunt niste racile
dupe care numai cei care nu poa sa inteleaga o manea se mai ascund.
Imi pare rau, la ora asta te sa fiti deja in autobuz, imi pare foarte rau.
Pierdem astfel un revolutionar fotograf, care ar fi putut schimba din temelie
meseria asta, care uite unde a ajuns, pe mina semi euro komunistilor.
Noi va uram succes si va rugam, cu umilinta si respect, de pe unde ajungeti, sa ne
dati si noua un semn, sa puneti portaru` de la Vogue, de la Armani, sa ne dea un link
cu ce ati mai realizat, cu ce ati mai gindit, cu ultimele imagini ale Dumneavoastra,
le vom analiza pe aici si fetele astea care mai sunt pe liste le vor salva, printa si
taia si pune in budoar, ca sa aiba si ele o fericire palpabila, care este.
Tineti-va tare, aici ne gasiti, scrutind in zare un semn, o atentie din partea Dvs.
Dupa cum stiti, e mare lipsa de fotografi la EU, si mai ales de fotografi de la Romanica;
cum va veti da jos la Budapesta, un lung sir de fete cu coroane de flori si pancarte pe
care scrie "Revist maghiaru fotografu roman angajaz" veti zari; sa alegeti cea mai buna oferta
desi parerea mea e sa mergeti mai departe, la Viena sau poate la Paris, unde bande de huligani
de la redactiile locale iau la ciulama pe soferii de autocar care ascund fotografii romani
prin cala de bagaje uneori; mare cautare au si bine le este acestor soli ai culturii romane.
CInd veniti cu prima expozitie de arta sa ne chemati si pe noi sa aplaudam.

"De unde se vede cat se putin solida este temelia credintei crestine."

...doar pentru cei superficiali, cu o logica foarte putin "solida" sau rau intentionati.

Atat de usor denigrati ceva ce nici n-ati avut curiozitatea sa studiati.

De cele mai multe ori, omul cauta ceea ce gaseste, crede ceea ce vrea sa creada... E trist ca foarte multi au impresia ca se pot opune adevarului negandul. Si spera sa gaseasca un alt adevar, mai convenabil. De asta se bucura cand mai scrie Dan Brown vreun roman, si-l accepta din prima fara nici un scepticism la adresa veridicitatii afirmatiilor. In fata Bibliei sunt insa extrem de sceptici. Atat de sceptici incat nici nu o citesc.Cred ca filmele, romanele, ziarele si propria imaginatie sunt de ajuns ca sa-si formeze o opinie.

Pierdem atata timp sa tot argumentam ceva ce oricum nu vreti sa acceptati. N-are nimic de-a face cu logica.

Pentru toti acestia, o veste proasta: Adevarul nu se schimba. Alfel n-ar mai fi adevar.

Poate n-ar fi rau sa va puneti urmatoarele intrebari:

1. Cu stilul asta de "contra-argumentatie" pe care-l folosesc ar putea cineva vreodata sa-mi demonstreze ceva? (ceva ce nu vreau sa cred).

2. De ce nu cer acelasi tip de dovezi si argumente si pentru lucrurile in care vreau sa cred? Suntem mult mai pretentiosi cu dovezile pentru teoriile care nu ne plac.

3. Ce dovezi as accepta pentru a crede in Dumnezeu?

Si referitor la topic: nu vi se pare curios ca nu vreti sa credeti in Dumnezeu fiindca sustineti ca e creat de mintea omului, dar in acelasi timp credeti in alte lucruri si teorii create tot de mintea omului(a voastra sau a altora)? In definitiv de ce am crede in mintea omului?

si acum vorbesc la modul general.
de unde pana unde datoria de "a primi" ori a primi userii noi cu bratele deschise? io nu vreau, dom'le, sa zic "bine ai venit" unuia care nu-i in stare sa scrie corect in lb romana (da' intrusu' a observat cum nu putea mai bine - sunt obsedata de gramatica, as lasa repetente toate bovinele care ajung in gimnaziu fara sa aiba habar care-i diferenta intre sau si s-au), pe unu' care sare de cur in sus ca-i criticat ori stiu io mai ce alte specimene.
eu am intrat, am dat ziua buna si cu ziua buna mi s-o raspuns.
toate discutiile astea despre asuprirea bobocilor sunt apa de ploaie. de cele mai multe ori ce dai aia primesti inapoi.
o singura chestie e de necontestat - trollarea futila si fara limite a unor subiecte nedemne de interes de catre userii vechi.

"...sa zic "bine ai venit" unuia care nu-i in stare sa scrie corect in lb romana (da' intrusu' a observat cum nu putea mai bine - sunt obsedata de gramatica, as lasa repetente toate bovinele care ajung in gimnaziu fara sa aiba habar care-i diferenta intre sau si s-au), pe unu' care sare de cur in sus ca-i criticat ori stiu io mai ce alte specimene."


imi cunosc limitele si sunt prima care-mi contabilizez greselile se intampla sa le repet, asta nu inseamna ca nu-s instare sa gandesc(banuiesc ca se intampla multor altora nu sunt singura), parerea mea este ca fac greseli de scriere(scriu incorect gramatical)si cei cu studii "superioare" in domeniu si nu o fac din necunoastere.A pune eticheta cuiva dupa acest criteriu mi se pare lipsa de maturitate.Imi amintesti de un vecin, militian care era obsedat sa vorbeasca si sa scrie corect(literar)romaneste...uitand in fapt esenta.Credea ca asta-l ridica pe o treapta superioara.
simplul fapt ca-ti permiti sa etichetezi "bovina" spune multe...

p.s. ai dreptate fiecare ceea ce seamana culege, roadele depind insa de felul solului unde cade samanta...

rolia

'kom-ple-tare !

hematiile roscate sunt muuuult mai multe ca blondelele albe platinate ! in buletinu matale de analiza ia de citeste si ordinu' de marime (ce scrie dupe prima cifra)!

acum ca si comment: roscatele e mai multe ca asa prinde blondu pe castaniu (as zice eu)!

"Cred ca m-am imbolnavit de moarte
Intr-o zi
Cand m-am nascut"
(oooh soooole mio ! .. si scuze de redundanta !)

zi buna cu sanatatate si tie!
hapciuuuu !

mai bine intreaba-te
ce "demon" l-o poseda pe pustiul asta

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16347/poveste-ciob%C4%83neasc%C4%83/1

de 11 ani, de scrie corect in limba romana!

acuma mi-am dat seama cine esti si de unde atacurile si acuzele de plagiat....
patetic.

"am venit acum 3 ani, am batut in usa si mi-au strigat "intra si-nchide usa ca se face corent!""
Cam asa am patit si eu, cred cu userul 6019 .Nici acum nu-mi stiu numarul(in jur de 20000?)Capitanii muschetari ai mei Cosmacpan,Intruder si Pycky tzine-le-ar Domnul sabiile ascutite,dar in teaca,mi-au facut botezul focului aruncandu-ma in cuptorul Cafenelei ca sa ajut cafeaua sa dea in foc.Cu adanca mea recunostinta iti urez: Multi Ani!Sa prinzi pe Cafenea un numar de ani ce se scrie cu trei cifre!
Al tau elev-user 19xxx.

n_am apucat sa citesc nici un comentariu, tocmai m_am intors din vacanta...

ma bucur ca se scrie asta de un roman ce traieste in Romania; poate faci si o asociatie?

eu is "ecolo" de mai bine de 15 ani si poate chiar am cam dat oleaca in extrema cealalta ( zic unii, eu nu:));

vezi conferinta mea pe aceeasi tema:
http://www.cafeneaua.com/nodes/show/13817/concret-ce-faceti/1

in occident de vreo 2-3 ani in coace am remarcat ca din ce in ce mai multi se preocupa de aceasta problema;la mine in asociatie (acum un an si ceva tocmai am pus bazele unei asociatii ecologiste la mine in oras; era una dar acum cativa ani de desfiintase ca nu mai avea cine sa se ocupe) s-au inscris multi in ultima vreme si asta e un lucru bun;
am f multe de scris la acest subiect, poate odata si-odata imi fac timp;

am mai scris si pe conferinta mea o parte, cei interesati le pot citi;

Un betiv sta la bar si scrie de zor cifre pe o bucata de hartie. Barmanul, curios, il intreaba ce face acolo:
- Nevasta-mea tine o cura de slabire si mi-a spus ca pierde un kilogram pe saptamana.
- Si?
- Si daca sunt exacte cifrele, scap de ea in 18 luni!

Sotia se adreseaza cu indignare sotului:
- Iarasi te-ai imbatat! Ieri am fost cu adevarat fericita vazandu-te treaz.
Sotul:
- Astazi este randul meu sa fiu fericit!

Un boxer renumit trebuie operat de apendicita.
Din sala de operatie iese suparat medicul anestezist:
- Asa nu se mai poate! Eu incerc sa il anesteziez, numar pana la 9 si el se ridica de fiecare data in picioare.

Bula suna la politie:
- Mi s-a furat masina. Dimineata, cand m-am trezit, nu mi-am mai gasit Trabantul, ci numai husa.
La care, politistii:
- Ati scuturat bine husa?