comentarii

cum se scrie corect între timp


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Malreaux se scrie corect Malr - de zaraza sc la: 27/03/2006 13:16:12
(la: Codul Da Vinci (Da Vinci Code))
Malreaux se scrie corect Malraux.

cere si ti se va da
#113715 (raspuns la: #113604) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cum se scrie corect... - de danico la: 07/06/2009 13:28:31
(la: Este prea mult sa cerem sa se scrie corect romaneste?)
cum se scrie corect: "hai zi!" sau "hai zii! ? si de ce?
Un interviu cu Lucian Boia - de Filip Antonio la: 27/02/2004 03:22:56
(la: Lucian Boia un demitizator, nemesisul naţionaliştilor de mucava)
Interviu cu istoricul Lucian Boia

Sorin Lavric: Domnule Lucian Boia, sînteţi un personaj atipic în rîndul istoricilor români. Citindu-vă cărţile am aflat ceea ce ceilalţi istorici nu-mi spuseseră: că istoria nu este o ştiinţă propriu-zisă, că obiectivitatea istoricului este o fantasmă şi că imaginea pe care un popor o are despre propriul trecut se modifică după cum dictează imperativele clipei prezente. Iată suficiente motive ca să fiţi considerat un istoric atipic. Cum sînteţi perceput înlăuntrul breslei istoricilor? Şi invers, ce părere aveţi depsre breasla colegilor dumneavoastră?
Lucian Boia: Mai întîi de toate, să nu vă închipuiţi că aş fi un „marginal“. Sînt profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti şi (din păcate!) chiar unul dintre cei mai vechi (aici mi-am început cariera încă din 1967; a fost singurul meu loc de muncă). Am motive să cred că sînt apreciat de majoritatea colegilor mei, îndeosebi de cei mai tineri. Mă întrebaţi însă cum sînt perceput înlăuntrul breslei istoricilor în genereal. Primul meu răspuns este că eu nu cred în bresle. Cred în libertatea individului. Şi, în orice caz, în dreptul meu de a fi liber. Istoricii care se consideră în „breaslă“ riscă să devină prizonierii unor reguli depăşite, captivii unor tradiţii conservatoare. Cu siguranţă că o bună parte dintre ei nu sînt de acord cu mine. Este treaba lor, nu este treaba mea. Treaba mea este să spun cinstit ceea ce cred, să-mi fiu, pentru a-l cita pe Shakespeare, „mie însumi credincios“. Sînt convins că m-am achitat de această obligaţie. Cînd spun că istoria este mereu alta, spun o banalitate; nimic mai uşor de constatat decît această diversitate. Istoricilor nu le place. Au şi ei dreptatea lor. Se tot străduiesc, generaţie după generaţie, să facă din istorie o adevărată ştiinţă, o ştiinţă cît mai exactă, cu soluţii precise şi incontestabile. În fapt, istoria, prin esenţa ei, este ştiinţa cea mai nesigură şi cu gradul cel mai înalt de variabilitate. În faţa acestei sfidări, istoricii supralicitează. Fizicienii (pentru a menţiona o ştiinţă „dură“) par mai dispuşi decît istoricii să accepte partea de imaginar cuprinsă în demersul lor. Poate că pe unii îi deranjează ideile mele. Pe mine însă nu mă deranjează ideile diferite de ale mele (exceptînd atacurile lipsite de bună-credinţă). Nu are cum să mă deranjeze diversitatea; este tocmai ceea ce susţin în materie de istorie.
SL: Dacă ceea ce numim îndeobşte istorie nu este decît o naraţiune simplificată şi dramatizată despre trecut, aşa cum afirmaţi în Jocul cu trecutul, nu cumva disciplina istoriei îşi găseşte în dumneavoastră un adversar de temut? Nu cumva această disciplină este subminată dinlăuntru de unul din cei mai străluciţi reprezentanţi ai ei de astăzi?
LB: Mă amuză afirmaţia că aş putea fi un adversar al istoriei. Eu n-am avut altă dragoste intelectuală decît istoria, şi asta încă din copilărie. În tot cazul, de pe la 12 ani ştiam că voi urma istoria. Am o relaţie foarte strînsă cu trecutul; probabil că trăiesc mai mult în trecut decît în prezent. Nu de mine riscă istoria să fie aruncată în aer, ci de conservatorii care scriu o istorie cu totul neadaptată momentului actual. Eu am încercat să desluşesc regulile „jocului istoric“, şi asta tocmai fiindcă sînt ataşat de istorie. Respingerea din partea unora, ca şi entuziasmul altora, se datorează faptului că sîntem o societate conservatoare, care gîndeşte încă în bună măsură în termeni de secol al XIX-lea („obiectivitatea ştiinţei“, „naţiunea mai presus de toate“, şi aşa mai departe), şi de aici uimirea în faţa unor interpretări care la anul 2000 sînt absolut fireşti.
SL: În primăvara acestui an, cititorii români vor avea în faţă o nouă carte semnată de dumneavoastră: România, ţară de frontieră a Europei. Ce aduce ea nou faţă de Istorie şi mit în conştiinţa românească sau faţă de Mitologia ştiinţifică a comunismului? Sau altfel spus, care este „istoria“ acestei istorii a României?
LB: Istorie şi mit în conştiinţa românească s-a vrut o decriptare a discursului istoric românesc. Cu alte cuvinte este o carte care nu priveşte în mod direct România, ci interpretările privitoare la România. Nu o istorie, ci o critică a istoriei (sau, mai clar spus, a istoriografiei). După ce i-am criticat pe alţii, era oarecum firesc şi corect să prezint şi propria-mi versiune a istoriei româneşti. Aceasta este România. Nu este o istorie obiectivă, fiindcă nu există istorie obiectivă. Este o încercare de a explica România aşa cum o înţeleg eu. Este răspunsul meu la întrebarea: Ce este România?
SL: Deşi nu îndrăgiţi publicitatea, sînteţi un intelectual celebru în România. Nu vă daţi în vînt după apariţii la televiziune, nu acceptaţi decît după o îndelungată chibzuinţă interviurile şi invitaţiile la mese rotunde sau conferinţe, şi totuşi toate cărţile dumneavostră au un tiraj care depăşeşte sensibil media. Succesul dumneavostră e un fel de „izbîndă pe seama discreţiei“. Dar credeţi că o carte, oricît de bună, poate răzbi singură? Sau e nevoie de sprijinul viu al autorului?
LB: Cred că de regulă o carte nu poate răzbi singură. În ziua de azi, fără publicitate greu se mai mişcă ceva. Din fericire, regulile au şi excepţii. Istorie şi mit în conştiinţa romănească a fost o asemenea excepţie. S-a descurcat aproape fără nici un fel de sprijin. Iar 13 000 de exemplare astăzi în România nu e puţin lucru. Îi urez şi ultimei cărţi (România) să se descurce la fel. Mi-e teamă că nu are încotro. Nu-mi place publicitatea, nu-mi place să ies în public, nu-mi place să apar la televiziune. Şi mă bate gîndul că am dreptul să-mi trăiesc viaţa cum îmi place (am şi de recuperat; pînă în 1989 am făcut destule lucruri care nu mi-au plăcut!). Idealul meu este desprinderea completă a cărţii de viaţa autorului; nu este uşor, dar promit să perseverez.
SL: Ştiu că aţi studiat istoria din pasiune. Dar atunci, în adolescenţă, cînd a fost să vă alegeţi facultatea, aţi optat de la bun început pentru istorie? Nu aţi oscilat? Nu a mai fost nici o altă îndeletnicire intelectuală, umanistă sau ştiinţifică, la care să vă gîndiţi ca la o posibilă cale a vieţii?
LB: Am răspuns puţin mai înainte la această întrebare: am optat pentru istorie de cînd mă ştiu. Dar ca adolescent, după istorie, m-au interesat geografia şi (într-o manieră selectivă) literatura. Cam acelaşi lucruri care mă interesează şi astăzi. Sînt foarte constant.
SL: Care au fost intelectualii români care v-au fascinat în adolescenţă, exercitînd o influenţă modelatoare şi stimulatoare asupra dumneavoastră?
LB: Aproape că îmi pare rău că trebuie să o spun, dar nici un intelectual român (sau neromân) nu cred să fi exercitat vreo influenţă hotărîtoare asupra mea. Cînd, de copil, m-am îndreptat spre istorie, influenţa formatoare a fost a mediului familial (biblioteca şi lucrurile vechi din casă, faptul că mama mea, specializată în literatură română veche, a lucrat într-un domeniu apropiat) şi, cu siguranţă, casa de la Cîmpulung-Muscel, unde îmi petreceam verile şi în mansarda căreia erau îngrămădite, ca într-un depozit de muzeu, cărţi, reviste şi tot felul de obiecte de pe la 1900. Asta te marchează. Eu şi acum trăiesc în bună măsură la 1900, acolo mă simt mai în largul meu!
Ca adolescent, îi citeam cu plăcere pe Maiorescu şi Hasdeu; mă atrăgeau, şi mă atrag şi astăzi, ironia rece a celui dintîi şi fantezia riguroasă a celui de-al doilea. Însă modele nu mi-au fost; ei s-au întîlnit, se vede, cu ceva similar în propria mea structură intelectuală.
Oricît ar părea de ciudat obsedaţilor naţionalişti, am avut şi mai am încă o relaţie specială cu Eminescu. Mi-au plăcut cîndva — estetic vorbind— şi textele lui politice, la care însă nu subscriu. Poezia lui Eminescu însă o ştiam aproape în întregime pe dinafară, şi cu un mic efort aş recita şi astăzi, fără să greşesc prea mult, cele aproape o sută de strofe ale „Luceafărului“.
Am citit şi citesc încă multă literatură, poate chiar mai multă literatură decît istorie. Ca adolescent, Cei trei muşchetari şi romanele lui Jules Verne erau în prima linie. Pe Jules Verne nu l-am uitat; în viitorul nu prea îndepărtat voi scrie o carte despre el. Să-l menţionez şi pe Victor Hugo: cîţiva ani am fost absedat de Mizerabilii. Am încercat recent să recitesc cîteva pagini: imposibil, nu-i mai suport stilul grandilocvent!
Să nu uit enciclopediile. Am copilărit alături de un Larousse în două volume, editat prin 1920. Îl mai consult şi astăzi. Am avut o adevărată manie a dicţionarilor, care s-a mai alterat între timp, dar, oricum, aproape nu e zi în care să nu caut de cîteva ori în Larousse, sau într-un remarcabil Brockhaus în 17 volume, apărut la 1900, sau în dicţionarul de istorie şi geografie al lui Bouillet (de pe la 1860). Acesta din urmă mi l-a cumpărat mama mea de la anticariat cînd aveam 14 ani, şi a fost multă vreme lectura mea istorică favorită.
La facultate, n-am avut nici un profesor care să-mi fie model. Am mers pe drumul meu; cred că se şi vede!
SL: Citiţi zilnic şi întotdeauna cu plăcere? Nu vi se întîmplă să luaţi o carte în mînă şi să simţiţi că nu vă regăsiţi în rîndurile ei, şi asta nu din vina cărţii, ci din neputinţa de a vă rupe de agitaţia lumii? Cum vă adunaţi din risipa zilei?
LB: Nu citesc zilnic, fiindcă trebuie să mai şi gîndesc. Plăcerea mea supremă este să gîndesc; lectura vine în al doilea rînd. Din pură plăcere citesc literatură, fără nici o legătură cu preocupările profesionale. În ultimii ani însă, scriind atît de mult, am citit mai ales cărţi necesare anchetelor pe care le-am întreprins. Am ajuns astfel să citesc — şi cu mare interes — cărţi care altminteri m-ar fi plictisit cumplit. De pildă, mie nu-mi place science fiction-ul (exceptînd cei doi autori clasici: Jules Verne şi H. G. Wells), dar nu-mi place chiar deloc! Am parcurs însă o bibliotecă întreagă de science fiction în pregătirea cîtorva cărţi (Explorarea imaginară a spaţiului, Sfîrşitul lumii, o istorie fără sfîrşit).
SL: Ce loc ocupă televizorul în viaţa dumneavoastră?
LB: Televizorul în viaţa mea ocupă un loc foarte precis şi foarte limitat. Mă uit aproape exclusiv la programele de ştiri, în fiecare seară şi pe mai multe canale. Mă interesează atît informaţia în sine, cît şi manipularea prin informaţie. Evident, o „deformare“ profesională.
SL: Şi o ultimă întrebare: Cu ce se ocupă istoricul Lucian Boia atunci cînd încetează să mai fie istoric, devenind omul Lucian Boia?
LB: Dacă am răspuns la opt întrebări, îmi pot permite să nu răspund la a noua. Autorul Lucian Boia scrie cărţi pe care oricine le poate citi. Omul Lucian Boia îşi propune însă să rămînă discret. Este drept că discreţia nu se mai poartă astăzi. Mă întorc la 1900!

http://www.humanitas.ro/servlet/humanitas.articole.AfiseazaArticolul?id=28
Hai sa vedeti ce se schimba la noi - de Omul de la garantii la: 09/03/2005 13:55:04
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
Subject: Romani celebri !

PUTEM OBSERVA cu stupoare cum chiar unii români afirma despre locuitorii acestei tari ca ar fi doar niste ?barbari? înca de pe vremea dacilor, care n-ar fi stiut nici macar sa scrie (cum prezinta în unele articole ?Academia Catavencu") si ca românii sunt si acum ?codasii Europei"! Astfel de afirmatii pot fi semne de incultura crasa sau, de cele mai multe ori, de rea vointa, ce apare ca un rezultat al oportunismului unor ziaristi care nu urmaresc altceva decât banii care vin din Vest sau de la Est.

Si pentru ca autorii celui mai popular dictionar occidental ?Larousse? nu vorbesc deloc de români ca natiune importanta pentru dezvoltarea civilizatiei umane, vom prezenta o serie de inventatori de marca originari din România, sau personalitati mondiale de prima marime care apartin acestui neam, dar care din pacate nu sunt cunoscuti, deoarece se pare ca mass media româneasca este mult mai preocupata de cazuri stupide care nu au nici o valoare umana si nationala.

? Rachetele expediate de la Cape Kennedy si aripile ?Delta? au fost inventate la Sibiu înca din 1555! Onest, Robert Charroux a semnalat acest eveniment, cu toate amanuntele necesare si cu o fireasca uimire ca ?istoria oficiala? a ?reusit? sa-l neglijeze? Racheta spatiala cu trei etaje de carburant solid ("model Cape Kennedy") a fost inventata în 1529 si trimisa în spatiu cu succes în 1555, în prezenta a mii de spectatori. Performer: Conrad Haas, seful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550 1570).

Aceasta informatie si urmatoarele provin dintr-un vechi manuscris descoperit de prof. Doru Todericiu, în 1961, la biblioteca din Sibiu. Lista inventiilor mentionate în manuscris contine: racheta cu doua etaje de ardere (1529); racheta cu trei etaje (1529), baterie de racheta (1529), casuta zburatoare (1536), experimentarea principiului arderilor necesare la racheta cu mai multe etaje (1555), utilizarea aripioarelor de stabilizare având forma literei delta (1555)? ?Casuta zburatoare", propulsata în aer de racheta, nu era nimic altceva decât anticiparea cabinei spatiale folosita de cosmonauti începând cu anii 50!? În lucrare erau mentionate si pulberile lui Ioan Românul din Alba Iulia.

? Radioactivitatea artificiala a fost descoperita de o savanta de la Facultatea de Stiinte Bucuresti, si însusita apoi de Marie Curie si întrebuintata pentru distrugere. Cerând un grad superior la facultate, savanta românca îi scria regelui Carol al II lea: ?Numirea mea s-ar putea face pe aceeasi cale exceptionala ca si a domnilor recomandati de dl. Perrin, ca o recompensa a descoperirii radioactivitatii artificiale, care este a mea si de al carui fruct s-a bucurat dna Joliot Curie, recomandata de însusi dl. Perrin pentru Premiul Nobel. (? ) Domnul Decan al Facultatii de Stiinte si o parte din profesori ma sacrifica pentru a nu-i nemultumi pe dl. Perrin si pe sotii Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie.? Vesnicile ?plecaciuni? fata de cei de afara, bogati, deci destepti si merituosi! Nedreptatita savanta înfiintase din proprie initiativa Catedra de Radioactivitate de la Facultatea de Stiinte Bucuresti?

? 1827 - Petrache Poenaru, membru al Academiei Romane si unul dintre organizatorii învatamântului national inventeaza predecesorul stiloului modern: ?condei portaret, fara sfârsit, alimentându?se singur cu cerneala?
? 1858 - Bucuresti - primul oras din lume iluminat cu petrol si prima rafinare a petrolului.
? 1880 - Dumitru Vasescu - construieste automobilul cu motor cu aburi.
? 1881 Alexandru Ciurcu - obtine un brevet din Franta prin care prevede posibilitatea zborului cu reactie.
? 1885 Victor Babes - realizeaza primul tratat de bacteriologie din lume.
? 1886 Alexandru Ciurcu - construieste prima ambarcatiune cu reactie.
? 1887 C. I. Istrate - Friedelina si franceinele.
? 1895 D. Hurmuzescu - descopera electroscopul.
? 1899 C.I. Istrate - o noua clasa de coloranti.
? 1900 Nicolae Teclu - becul cu reglarea curentului electric si gaz.
? 1904 Emil Racovita - fondatorul biospeologiei.
? 1905 Augustin Maior - telefonia multipla.
? 1906, 18.03 - Traian Vuia - avionul cu tren de aterizare pe roti cu pneuri; cu ?Vuia I? acesta reuseste prima decolare fara sa foloseasca nici un mijloc ajutator, numai cu aparate aflate la bord (în fapt, primul avion din istorie).
? 1906 A.A. Beldiman - aparatul hidraulic cu dalta de percutie pentru sondaje adânci.
? 1908 Lazar Edeleanu ? primul procedeu de rafinare a produselor petroliere cu bioxid de sulf din lume, procedeu care ii poarta numele.
? 1908 Acad. Nicolaie Vasilescu-Karpen - ?pila Karpen", care functioneaza înca si produce curent electric, neîntrerupt, de aproape 100 de ani!
? 1910 iunie - Aurel Vlaicu - lanseaza primul avion din lume fuselat aerodinamic.
? 1910 Tache Brumarescu - masina de taiat sulf.
? 1910 Stefan Procopiu - efectul circular al discontinuitatilor de magnetism.
? 1910 Gh. Marinescu - tratamentul paraliziei generale.
? 1910 Henri Coanda reuseste primul zbor al unui avion cu reactie (fabricatie proprie).
? 1910 Ioan Cantacuzino - ?fenomenul Cantacuzino? (aglutinarea unor microbi).
? 1913-1916 Ioan Cantacuzino - vaccinarea antiholerica (metoda Cantacuzino)
? 1916 D. Danielopolu - actiunea hipertensiva a digitalei.
? 1918 Gogu Constantinescu - întemeiaza o noua stiinta: sonicitatea.
? 1919 Stefan Procopiu - unitatea elementara de energie magnetica (magnetonul).
? 1920 Emil Racovita - pune bazele Institutul de Speologie Cluj (primul din lume).
? 1920 ing. Gheorghe Botezatu - a calculat traiectoriile posibile Pamânt - Luna, folosite la pregatirea programelor ?Apollo? (al caror parinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost si seful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei ?Apollo? care a dus primul om pe Luna.
? 1921 Aurel Persu - automobilul fara diferential, cu motor în spate (de forma ?picaturii de apa").
? 1921 Nicolae Paulescu - descopera insulina; pentru ca era un anti-mason virulent, Premiul Nobel l-au primit canadienii F. Banting si J.R.J. McLeod pentru aceasta descoperire?
? 1921 Stefan Procopiu - Fenomenul Procopiu (depolarizarea luminii).
? 1922 C.Levaditi si Sazevac - bismutul ca agent terapeutic împotriva sifilisului.
? 1925 Traian Vuia - generatorul de abur cu ardere în camera închisa si cu vaporizare instantanee.
? 1930 Elie Carafoli - avionul cu aripa joasa.
? 1933 Henri Coanda - aerodina lenticulara (farfuria zburatoare).
? 1938 Henri Coanda - efectul Coanda.
? 1938 Henri Coanda - discul volant.
? 1952 Ia fiinta Institutul National de Geronto-Geriatrie ?Dr. Ana Aslan", primul institut de geriatrie din lume, model pentru tarile dezvoltate, prin asistenta clinica si cercetare. ?Ana Aslan? are, anual, mii de pacienti. Efectele terapiei Aslan asupra îmbatrânirii au convins înca de la început, aducând institutului pacienti cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, printese, conti si directori ai unor mari banci ale lumii. Renumele produselor ?Aslan? a trecut si Oceanul, John Kennedy recurgând, pentru o afectiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu ?Gerovital".

O mentiune speciala facem pentru Stefan Procopiu, fizician de renume mondial, doctor honoris causa al mai multor universitati din lume, membru al Academiei Române, intemeietorul scolii romanesti de magnetism, om de mare tinuta profesionala, de înalta atitudine civica si patriotism. In 1919, plecând de la teoria cuantelor a lui Max Planck, calculeaza valoarea magnetonului teoretic (unitatea elementara de energie magnetica), astazi cunoscut ca ?magnetonul Bohr-Procopiu". In 1921 descopera fenomenul de depolarizare a luminii in suspensii si coloizi, denumit fenomenul Procopiu, urmat in 1930 de efectul Procopiu, in magnetism. Propus spre acordarea premiului Nobel pentru fizica de catre comisia de recomandari in urma dovedirii teoretice a existentei magnetonului, a fost privat pe nedrept de distinctie, aceasta fiindu-i inmanata savantului danez Niels Bohr, desi descoperirea a fost anuntata intai de roman.

? O sincronicitate uimitoare a fost sesizata de unele persoane: vehiculul descris de profetul biblic Ezechiel a fost asemuit cu ingenioasele centuri zburatoare testate de americani în 1961, dar, desi americanii au fost creditati ca autori ai inventiei, adevaratul inventator este Justin Capra care, în 1958 a proiectat, realizat si zburat cu un astfel de aparat. Acum, acest aparat a fost îmbunatatit si este folosit (cu o autonomie de 30 40 minute) pentru salvarea rapida de pe platformele marine si pentru supravegherea zonelor forestiere.

? Un crater de pe luna poarta numele lui? Spiru Haret. Aceasta deoarece savantul român a demonstrat ca axa mare a elipsei pe care se deplaseaza Pamântul în jurul soarelui este de o marime variabila, creând premisele de baza ale astrofizicii moderne.

? Mai putem semnala existenta unor personalitati, adevaratele ?vârfuri de talie universala? aparute dintre minoritatile din România, în toate domeniile. Un exemplu de prim rang: prof. Herman Oberth, un sas din Sibiu, considerat ?parintele navigatiei spatiale"si, de asemenea, profesorul lui Werner von Braun, seful programului rachetelor americane ?Saturn".

Alte realizari romanesti:

? Stefan Odobleja - Parintele ciberneticii generalizate .
Timisoara - primul oras european cu iluminat stradal cu energie electrica (noiembrie 1884).
? Griogore Antipa ? savant naturalist, inventatorul dioramelor (1912).
? Ion Agarbiceanu ? primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiatie infrarosie (1962).
? Dumitru Daponte - inventatorul modalitatii de proiectare a filmului in relief.
? Iulius Popper - inventatorul unui dispozitiv pentru recoltarea aurului din apa marii; in plus este cel care a dat denumiri romanesti unor locuri din Tara de Foc (Sinaia, Ureche, Lahovary, Rosetti).
? Aurel Persu - a stabilit ca automobilul cu cele mai corecte forme aerodinamice trebuie sa fie proiectat avand forma unei picaturi de apa, in cadere. General Motors precum si Ford au facut propuneri pentru achizitionarea patentului.
? Anghel Saligny - construieste in premiera mondiala, la Braila si Galati, silozuri din beton armat (pentru poduri).
? Eliza Leonida Zamfirescu - prima femeie inginer din lume.
? Smaranda Braescu ? una din primele femei parasutis din lume, detinatoare a mai multe recorduri mondiale in domeniu.

REALIZARI CONTEMPORANE

O alta idee propagata destul de puternic în societatea româneasca de astazi este ca, deloc mândri cu originea lor, unii dintre români afirma ca toate aceste prilejuri de mândrie nationala tin doar de domeniul trecutului, ca România de astazi ar fi? o ?tara bolnava", fara civilizatie, fara personalitati marcante, ea fiind mereu ?codasa Europei".

Pentru a contracara astfel de teorii negativiste, menite sa-i tina pe români ?la locul lor? (si departându-i de traditia si sufletul neamului românesc), teorii stabilite de cei ce se doresc ?Atotputernicii Lumii", Iluminati sau francmasoni, vom oferi si o serie de realizari ale geniului românesc ale ultimilor ani:

? Dr.fiz. Eugen Pavel, de la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, a realizat un CD ROM (din sticla) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decât a unuia obisnuit. Pe 5 astfel de CD uri ar putea fi stocata întreaga Biblioteca a Academiei Române, iar informatiile ar putea rezista? 5.000 de ani!!! În noiembrie 1999, inventia sa a fost premiata cu medalia de aur la Salonul Mondial al Inventiilor ?Bruxelles Europa", iar autorul doreste cu orice pret producerea de serie în România. Dar forurile din România întârzie la nesfârsit formalitatile?

? Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în premiera mondiala, un aparat care purifica aerul în spatiile de locuit: distruge bacteriile din aer, retine praful si fumul de tigara, atmosfera devenind ?ca în salina sau pe litoralul marin". Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 lei!?

? Petrica Ionescu este cel mai important regizor de opera dupa Zefirelli (afirmatie facuta de George Astalos, în ian.2001)

? România a câstigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de multi drept cel mai inteligent joc de carti) pe Internet, în 16.11.2000 (107 - 75 cu SUA în finala).

? Hackerii români sunt considerati printre cei mai buni (si mai periculosi) din lume. ?Distractia? (conform declaratiei lor, ei nu fura informatii, ci doar doresc sa îsi dovedeasca ? valoarea) celor ?5 magnifici de la Rasarit? a obligat CIA sa trimita o delegatie la Bucuresti? Printre site urile ?sparte? de ei: US Army, US Air Force, US Navy, NASA, Coast Guard, departamente federale, etc?

? La salonul inventiilor de la Geneva (aprilie 2001), România s a clasat pe locul I în privinta numarului de premii obtinute si pe locul II (dupa Rusia) ca numar de inventii prezentate. Adica a luat premii pentru toate cele 62 de inventii prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III)!! Delegatia româna s a mai întors de la Geneva si cu 4 premii speciale din partea delegatiilor altor tari, un premiu de creativitate (pentru Ionut Moraru  inventia ?Biomer"), Medalia expozitiei si Diploma salonului pentru contributia exceptionala în promovarea inventiilor.

? Prof. Stefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea Universitatii Cambridge (ian. 2001), fiind aleasa si în Consiliul Director al prestigioasei institutii britanice. Posesoare a doua certificate de inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, Sefa Clinicii de Neurologie din Cluj Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. În plus, medicul român a primit si medalia de onoare a mileniului din partea Institutului Biografic American, fiind numita si în conducerea acestei unitati.

? Dr. Maria Georgescu, eleva prof. Ana Aslan si director al institutului cu acelasi nume, a avut o serie de pacienti celebri: Charlie Chaplin, Leonid Brejnev, Iosip Broz Tito, J.F.Kennedy, Charles de Gaulle, presedintii Suharto si Ferdinand Marcos, generalul Augusto Pinochet (1993), printul Agacan (cu sotia), contele Olivetti, contesa Zwarowskzy, etc.

? La olimpiada internationala de matematica de la Washington (iulie 2001), elevii români au obtinut o medalie de aur, doua de argint si trei de bronz. Ei sunt din Galati, Arad, Vâlcea si Constanta. Participarea la olimpiade internationale de matematica si fizica: 500 de elevi din 83 de tari? Mihai Manea, medaliatul cu aur (din Galati) are, la 18 ani, un palmares impresionant: medalii de aur timp de trei ani consecutiv la internationale si Balcaniada? Fireste, el a fost ?racolat? imediat de americani, optând pentru Universitatea din Princetown (SUA)?

? Stefan Cosmin Buca, Maria Popa si Mihai Ivanescu au fost nominalizati, în vara anului 2001, pentru Premiul Nobel de catre institutii din SUA! Primul este student la Economie, ceilalti participa la programe în colaborare cu NASA.

? Nicu Mincu din comuna Ivesti (Galati) vindeca diverse boli cu leacuri si ceaiuri preparate din 170 de plante. La 81 de ani, arata ca la 50, pentru ca, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tineretii?

? România este pe primele locuri în lume la? exportul de inteligenta. De exemplu, la ?Microsoft", a doua limba vorbita este româna, iar la NASA multi dintre specialistii de prim rang sunt tot români?

? Radu Teodorescu este proprietarul celei mai renumite sali de gimnastica din SUA (Manhattan/New York). Emigrat în 1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre clientii sai numarându se Robert Redford, Cindy Crawford, Candice Berger, Susan Sarandon, Mick Jagger, s.a. Celebrele casete video lectii de fitness produse de Cindy Crawford începând din 1992 au fost realizate împreuna cu antrenorul sau, Radu Teodorescu, care doreste sa înfiinteze în România primul institut din lume de pregatire a profesorilor de educatie fizica în fitness pentru adulti?

? Nicolae Balasa (39 de ani), un inginer mecanic din Dolj, socoteste mental mai rapid decât calculatorul (înmultiri, împartiri, ecuatii de gradul II, radicali de ordinul III si IV)! Fost inginer la Uzina Mecanica Filiasi, din 1994 Nicolae Balasa este actualmente somer?

? Ion Scripcaru, strungar si lacatus mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu gaseste de 4 ani, 15.000 USD pentru a si realiza inventia epocala (pâna la proba practica): motorul care nu consuma nimic! Acesta ar trebui sa functioneze pe baza gravitatiei, fiind în fapt ?instalatie mecanica amplificatoare de putere, capabila sa transforme forta statica gravitationala în lucru mecanic". ?S-ar închide toate centralele nucleare", spune el. Numai ca OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) a refuzat sa-i breveteze inventia în lipsa unei machete functionale, doar pe baza schitelor. Petre Roman si Ministerul Cercetarii si Tehnologiei l-au tratat cu indiferenta (1997), iar sponsorii nu se înghesuie (ca si statul) sa i asigure cei 15.000 USD necesari?

? Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a reusit teleportarea unei particule. O aplicatie a acestei inventii: criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Acest eveniment epocal a avut loc în 4 iulie 1997, în laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei firme ?Hewlett Packard". Pe vremea lui Ceausescu, Sandu Popescu a reusit ?performanta? de a fi somer în România?

? Ioan Davidoni (52 de ani), un banatean sarac material dar bogat în idei geniale, este un exemplu relevant pentru modul în care ne pierdem cea mai mare bogatie: inteligenta si inventivitatea. Angajat al fabricii de sticla din Tomesti (Timis), pentru care a realizat, în câtiva ani, 45 de inventii si inovatii, el a fost disponibilizat când a îndraznit sa si ceara drepturile (o parte din cele 4,3 miliarde de lei economii aduse fabricii la nivelul anului 1995, adica? de 4 ori greutatea sa în aur!) si apoi a fost reangajat ca muncitor? ?din mila"!! Ulterior, Ioan Davidoni a mai realizat doua inventii de exceptie: un recuperator de pelicula de titei si pantofi magnetici antistress ce pot asigura o longevitate de peste 100 de ani? Prima inventie valoreaza miliarde de dolari în Vest, a doua a înregistrat o inutil la OSIM, pentru ca atât chinezii cât si americanii i au furat si folosit inventia cu un profit imens. De exemplu, în SUA s au vândut peste 10 milioane de perechi, cu un profit de peste 1 miliard de dolari? În acest timp, statul român ignora în continuare o inventie, într adevar de miliarde?

? Anonim nascut la 14.11.1902, în Câmpina este redescoperitorul tratamentului cu lumina. Prietenul sau, Albert Einstein l-a avertizat: ?Esti un visator. Cine crezi ca o sa ti permita sa distrugi întreaga industrie farmaceutica si sa revolutionezi medicina?? Mai târziu, Elena Ceausescu i-a propus, prin intermediari, sa i cedeze inventia? Pâna la urma, avea sa ajunga prioritatea neuropatologului Peter Mendel, ca atâtea alte inventii românesti ?pierdute? în strainatate ? În 1991, Carol Przybilla a înregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe inventia sa mai veche, neconcretizat nici pâna acum. Între timp, principii incluse în tehnologia aparatului au fost utilizate în realizarea hiperboloidului inginerului rus Garin, cu aplicatii militare malefice? C.P. Carol Przybilla a mai realizat si alte inventii deosebite: turbina cu combustie interna (1958, vânduta de statul român firmei General Motors), termocompresor frigorific cu circuit închis (1959), motor eliptic, fara biela (vânduta Japoniei si folosita în celebrele motociclete japoneze), arma defensiva antitanc (anii `90).

? Justin Capra este un inventator celebru al României, din pacate mereu tratat cu indiferenta (chiar ostilitate) de autoritatile statului, conditii în care nu e de mirare ca unele din inventiile sale (de miliarde de dolari) i-au fost pur si simplu furate de americani? În 1956, la nici 25 de ani, Justin Capra a inventat primul rucsac zburator, un aparat individual de zbor. Dupa 7 ani în care ?semidoctii savanti? l-au tratat cu dispret pentru ca era doar tehnician si nu inginer, în 1963, americanii Wendell Moore, Cecil Martin si Robert Cunings au preluat inventia din România si au lansat o în fabricatia de serie? În 1958, Justin Capra a realizat prima varianta a rachetonautului, cu care s a ridicat de la pamânt la? Ambasada SUA din Bucuresti. Rezultatul: inventia a fost si aceasta furata si brevetata în 1962 de Wendell Moore ("specializat? deja!), iar inventatorul? a fost arestat de Securitate pentru ca ar fi dorit sa fuga din tara cu aparatul sau? Justin Capra mai este si realizatorul celui mai mic autoturism din lume, ?Soleta", care consuma ? 0,5l/100 km si al unei motorete unica în lume ce functioneaza cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o încarcare).

? Mihai Rusetel a inventat motorul cu apa! ?Cazul Rusetel", este elocvent pentru geniul românesc dar si pentru ?talentul? cu care ne risipim fortele si putem sa ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM în 1980 si a fost brevetat în ? ianuarie 2001. Pâna atunci, Securitatea l-a sicanat pentru refuzul de a cesiona inventia statului, iar în februarie 1990, precaut, el a refuzat angajarea ca si consilier tehnic la ?Mercedes? (2.500 DM lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea inventiei? Motorul sau se bazeaza, ca principiu de functionare, pe ?cazanul Traian Vuia", inventie folosita înca la locomotivele Diesel electrice pentru încalzirea vagoanelor. Poate fi utilizat în domeniul transporturilor terestre si navale, în locul turbinelor din termocentrale, si chiar a centralelor termoelectrice.

În lume, mai exista doua brevete în domeniu (Japonia si SUA), dar acestea nu depasesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitând combustibil solid sau lichid. ?Motorul Rusetel? foloseste drept combustibil doar apa, si are dimensiunile unui motor de Dacie, sursa de energie initiala fiind o banala baterie de masina. Datele tehnice preconizate de a patra sa macheta (10 l/100 km consum de apa, 70 km/h viteza maxima) pot fi îmbunatatite la realizarea prototipului: un motor cu apa montat pe o Dacie 1310. Directorul general al Uzinelor Dacia, ing.Constantin Stroe, care cunoaste acest proiect chiar din 1980, a afirmat ca este dispus sa ajute inventatorul cu orice are nevoie pentru realizarea prototipului si a declarat, încântat. ?Reusita ar fi un miracol, si cred ca în asemenea caz ar trebui sa se inventeze pentru acest om Premiul Super Nobel".
#38709 (raspuns la: #34989) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
triiiiaaaa - de adina.petre la: 03/02/2011 09:25:37
(la: povestea întâi)
cu mult timp în urmă...
din valuri, din pietre, din spumă
s-a-mpletit o cunună.

o silfidă bronzată
într-o rochie cambrată
cu marea în suflet, cu ochi de coniac
fix în autobuz l-a fermecat
când peste umăr s-a uitat
la alt bărbat.

iar el, derutat
bâlbâind, a-ntrebat
ce-aş putea face oare
să-mi spui numele-ţi, floare?

ea, nici nu clinti, şi scrâşni
cobor la prima băiete..
apropo ai auzit vreodată de spumă de ras?
n-aş vrea să ies cu-n bărbos în oraş.

disperat, a fugit, a găsit
şi s-a ferchezuit
apoi nu s-a lăsat
până când nu s-au luat.

şi deşi între timp s-ar putea scrie romane
despre ce-nseamna telegrame, iubirea pe mare
înghesuim aici printre gânduri,
scrisori, rătăciri şi găsiri
povestea celui căruia ne-a fost soare

un sfert de veac mai târziu
ea a rămas pustiu gânditoare
la cum o fi ştiut el atunci
că ea poartă nume de floare.

- nu timp sa corectez, va rog nu raspundeti la comentariu, ca s-o pot bibili la nevoie, prea spontana acus.

multam alexule, ca tare m-am dixtrat :D
Nu a trebuit sa fie o decizie - de (anonim) la: 06/02/2004 18:14:22
(la: Cei din occident, va invatati copiii romaneste ?)
Nu a trebuit sa fie o decizie daca sa imi invat sau nu copiii romaneste. Traim in Canada, in zona de limba engleza. In casa s-a vorbit romaneste pentru ca asa era firesc. Cu copiii am vorbit romaneste pentru ca am avut impresia ca este limba in care ma pot impune. Si eu si sotul vorbim alte 2 limbi pe linga romana, dar nici una atit de bine ca lb. romana, si atunci, de ce sa nu ii vorbesti copilului tau in limba pe care o stapainesti cel mai bine. A nu se intelege ca nu vorbim engleza corect. Copiii, in virsta de 10 si de 5 merg la scoala in limba franceza. Fetita noastra la doar 10 ani, vorbeste cele 3 limbi perfect, fara nici o greseala. La scris poate ca are ceva greseli la limba romana, insa stie sa scrie. Am petrecut timp cu ea, desi intradevar oboseala era imensa.Dupa 6 ani am mers in vizita in tara si bunicii au fost uimiti de cit de bine vorbesc copiii limba romana. Ei si-au facut prieteni, si doar usorul accent avut in limba romana tradau ca nu sint crescuti in Romania. Am fost mindrii si atunci chiar am decis ca e bine sa stie si limba romana, atunci chiar a fost o decizie. Ajuta sau nu ajuta? De ce sa ne punem problema daca ajuta...Se trag din romani, traiesc intr-o casa in care isi aud zilnic parintii vorbind romaneste, deci e bine sa stie ce spunem. Este foarte adevarat ca e greu sa petreci timp in a face lectii in limba romana, dar..in joaca scriind o scrisoare, sau cititnd o carte ei pot invata a scri si a citi romaneste.
Intr-o zi, in casa unor romani de acici din canada, am intilnit mai multa lume noua. Am facut cunostinta, si de obicei ne dam seama cam din ce colturi ale romaniei venim. Uneori intreb:"Ardeal?"...sau"Moldova?"....Am intilnit o doamna dragutza care vorbea perfect romaneste gramatical, si care avea un usor accent..chiar funny..Am intrebat-o:"dar tu din ce zona a tarii te tragi, ca nu imi dau seama?" Mi-a zimbit si mi-a raspuns:"eu sint din El salvador, dar sotul meu e roman"...Am fost uimita..I-am cunoscut copiii care vorbeau perfect romaneste, engleza si spaniola..wow....Au 12 ani impreuna si nu numai ca ei au invatat limba celuilalt, dar si-au invatat si copiii..Deci se poate, si e frumos..e placut..e interesant..
Am intilnit in canada romani care spuneau, atunci cind erau intrebati din ce tara vin, ca ei vin din "Transilvania"...nu Romania...Si care nu isi invatasera copiii romaneste pentru ca.."e o limba care nu foloseste"...Ehhh asta depinde, fiecare are punctul lui de vedere..nu am acuzat, nu am comentat...asta este..daca omul asa considera, e dreptul lui..deci sa fie fericit.
#9064 (raspuns la: #5551) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Belle....intr-adevar dragutz - de (anonim) la: 23/05/2004 06:01:01
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
daca intru in aceasta pagina...o fac, nu sa caut greseli gramaticale...
:)
imi pare rau sa te dezamagesc....:(
...si nu stiu cat de multi din cei ce citesc aceasta pagina cauta greselile de scriere, ortografie etc...
hmmmm....ce oameni superficiali....sa nu caute greseli...
romanii nu scriu corect limba romana...:)
a fost desigur numai o gluma...asta pentru perfectionisti...
eu oricum ii ador... :)
se scrie frumos si ar fi pacat sa ma incurc in amanunte...
greselile sunt inerente si ne apartin noua ca oameni...
cu ce drept as judeca greselile altora, atat timp cat le inteleg mesajul ce vor sa-l transmita...?
nu am nici un drept si nici profesor de gramatica nu sunt!
:)
dar ideea nu e rea...poate sensibilizezi cafeneaua...sa angajeze un corector de text si...de "context"
iar dupa aceea...ce se poate intampla..?
ma intreb daca le scapa si corectorilor cate o greseala...?
oricum e imbucurator...numarul greselilor...se va micsora simtitor... :)
dar este inacceptabil un corector de text sa greseaca...
asa ca ... se va trece la o alta treapta de control...
adica super control..
si asa mai departe....
apoi extrasupercontrol, ar putea urma hypersupercontrol....un hyperextrasupercontrol....si...
dar am avea rezultate...
greseli-0 adica...zero!nul!
romanii vor sti sa scrie corect romaneste si asta numai ca au fost destul de intelepti ....
si au invatat din greseli...
:)
o zi buna,
christina
stiu am scris gresit...era fara h.. :)


Florin si atât are mare dreptate... - de Coralie la: 28/05/2004 11:04:36
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
eu sunt plecata de la varsta de 4 ani din RO, adica acum 23 de ani si jumatate, nu vorbesc de loc româneste, tata francez..
cu prieteni franco-români (cuplu mixt) tot in franceza vorbim..
noroc ca bunicii romani (tot in FR) au tinut sa ma invete romaneste...
+ cateva vizite in RO...

pe forum sunt multi care nu vorbesc nici o data romaneste, sunt plecati de 10-20-30 ani si poate mai mult, este bine ca pastreaza inca limba româna, chiar si numai excluziv pe forum... si câte o data scriu si mai corect ca cei care traiesc tot timpul în RO...

Cineva care nu scrie corect, inseamna ca are cauzele care determina acest fapt si cred ca este de prost gust si nepoliticos sa remarci acest lucru... nu suntem la scoala româneasca la examenul de limba româna si nici nu suntem toti diplomati de la facultatea de limba româna...

Curios, pe mine m-ar deranja mai repedegreselile cuiva in engleza sau in franceza, dar nu fac remarci nici o data.. :)
#15989 (raspuns la: #15757) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
comic de siutatie - de Alice la: 15/07/2004 11:20:19
(la: Test de limba engleza.)
ia uitati-va si voi: un anonim, care-l acuza pe altul (se-ntelege, tot anonim!) ca nu scrie corect.
acuzatorul, evident, maaare priceput in mecanismele frazarii elaborate si in limba romana, utilizeaza cu maestrie expresii superbe precum 'a-si da cu parerea' si 'a fi de parere ca' in mod succesiv, ca nu cumva sa picam in eroarea de-a banui ca opiniile ar fi ale altcuiva!

ma intreb cat de important e sa identificam 'pareri', atata timp cat sunt anonime, cat e de plictisitor sa deosebim anonimii intre ei, parerile aceluiasi anonim in noianul de pareri anonime, si daca, in final, n-ar fi posibil (iata, de ce nu?) ca anonimul acuzat sa fie el insusi acuzatorul.

lucru destul de putin probabil, fiindca cel care ortografiaza incorect 'engleji', ar putea sa fi facut-o in mod (nedeclarat, evident!) ironic, pe cand anonimul ce acuza nu-i decat o gura mare.

zic acestea, judecand dupa postul imediat mai jos, in care domnia sa nici n-a catadicsit sa indice 'andrisantul', nici n-a specificat despre ce tactica e vorba, ca sa nu mai vorbim ca n-am inteles deloc care-i 'chestia' cu bancul.

prin urmare:
stimabile anomim,

te instiintez ca ai mare noroc de ti-a aparut mesajul la cafenea.
sunt, de-asemenea, convinsa ca multe posturi anonime mult mai interesante ca al dumitale au fost sterse, din lipsa de timp.
parerea mea e (sic!) ca nu stii sa te exprimi suficient de bine in romaneste, ca sa-ti permiti sa vorbesti de-atat de sus.

fiecare are dreptul la o opinie, asa-i.
baga de seama insa ca respectul e si el la fel de important si ca fiecare avem DREPTUL asta, chiar daca ortografiem incorect vreun cuvant.

chiar si-atunci cand dumneata consideri ca mesajul de fata 'n-are rost'.

tate shele buni.



#17886 (raspuns la: #17869) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu aveti ce face? - de sebycb976 la: 25/08/2004 22:33:29
(la: Snobismul ieftin in Romania - din punctul de vedere unui Polonez)
Am dat intimplator pe website-ul acesta, si speram sa citesc ceva interesant, ceva diferit fiind una din primele site-uri peste care dau unde se vorbeste romaneste. Tot ce am gasit e o gramada de oameni in toate firea care nu stiu cum sa faca sa se atace unul pe altul prin mari filozifii si teorii nedezvoltate. Tipic......

Vreau sa stiu, ce conteaza daca unul vorbeste bine Romaneste sau face multe greseli gramaticale? Mai ales cind atacul vine de la unul care se da american si nu poate sa scrie corect "speechless". Este o zicala despre oameni asa, cei care cred ca "My shit doesn't stink". De abia astept sa se ia un destept de faptul ca folosesc zicale englezesti sau ca am greseli de gramatica.

Adevarul este ca sint oameni de proasta calitate peste tot. Sint multi americani pe care nu asi da doi bani, la fel ca si cum sint multi romani pe care nu asi da nimic. Ce conteaza daca unul se simte mai mult danez decit roman? Clar, felul in care se exprima este dispretuitor si indradevar MAIDANEZ , dar fiecare e entitled to their own opinion.

Cu toate ca am plecat din Romania cind eram mic, si intradevar ma simt ca un strain cind merg acolo, am tot respectul si dragostea pentru Romania. Este o tara extraordinar de frumoasa, cu multa vegetatie, istorie, romanta, si oameni interesanti. De cite ori vorbesc despre Romania am numai lucruri frumoase de zis, si multi prieteni ai mei au vizitat Romania ca urmare la ce le-am povestit. Nu vreau sa aud ca nu stiu cum e Romania, ca nu am crescut acolo. Cit am crescut acolo zece ani, imi aduc aminte numai de stat la cozi pentru pine si carne, si parintii plingindu-se ca nu avem bani si murim de foame.

In acelasi timp, in majoritatea cazurilor de multe ori evit Romanii care ii intilnesc aici in America pentru ca de obicei sint oameni de calitate proasta. Birfesc, sint invidiosi, snobi, cum sa te fure mai bine, lucruri tipice de vremea vechie a comunismului. E o zicala aici care spune ca leadership si success e bazat pe ii ajuta pe altii sa fie mai successful themselves. Vreau sa stiu citi oameni in romania se ajuta unul pe altul. Citi ii fac pe ceilalti sa arate bine in fata sefilor sau alte persoane? Citi muncesc din greu sa faca compania lor sa arate bine si sa faca bani cu toate ca poate ei nu primesc mult din asta? Eu nu cred ca multi, pentru ca majoritatea sint prea busy birfindui pe altii si incercind sa traga si ei putin de la asta si de la ala.

Am intrat in citeva magazine cind am fost in Romania acum un an, dupa zece ani de lipsa. Angajatii citeodata se poarta ca si cum tu ca cumparator esti la cheremul lor nu invers. O sa ia ani pentru Romania sa realizeze ca pentru a se ridica la nivel occidental, trebuie sa devina o societate de consumatori. O sociate unde clienti au tot timpul prioritate, dreptate si li se da totul.

Si pentru cei care se dau superiori ca sint mari-stiti-voi-ce in alte tari, va asigur ca multi din ei abia isi duc zilele lucrind la vreun McDonalds sau mai stiu eu ce si viseaza cai verzi pe pereti. Daca ar fii oameni importanti nu ar avea timpul necesar sa scrie tot felul de prostii prin site-ul asta.

Sint multe lucruri in Romania care aici nu pot fi facute sau vor fi posibilie vreo data. Pentru cei care birfesc Romania atit, si vor sa plece, ca Franta, America sau Germania sint asa paradis aveti mult de invatat. Cel putin in America, fiind singura experienta care o am, munca este pe locul unul. Inanintea familiei, distractiei, sau prietenilor. Cum v-ar place sa lucrati ca multi de aici de la 8 dimineata pina pe la 12-1 noaptea? Nu ma credeti? Da-ti un telefon in New York la una din banci la ora acea si vedeti. Ce conteaza ca ati face peste $100,000 pe an cind nu mai ramine timp sa cheltuiti nimic, sau familie sau orice sa va bucurati de ei?

Lucrurile care fac Romania beautiful sint lucruri simple dar extrem de importate cind nu mai exista. O iesire la plimbare in parc, statul cu prieteni pe o tereasa la o bere, mersul la munte undeva cu un foc si un gratar, fete frumoase una si una.....

Mutati-va in Los Angeles si incercati sa gasiti asa ceva. Iesi-ti la o plimbare sa va dati seama ca strazile sint pustii si numai masini peste tot. Terase??? De unde? Nu exista una. Restul nici nu mai vorbim.

M-am intrebat de multe ori: daca asi avea 12 ani din nou- asi mai face asta o data? Asi mai lasa totul sa vin aici sa incept de la 0? Poate da poate nu, dar e prea tirziu sa aleg. La 23 de ani deja am 7 ani de experienta in a lucra. Cite lucruri frumoase am pierdut probabil lucrind si mergind la scoala in acelasi timp? Cit de important este la 23 de ani sa fiu un senior executive la o banca si sa fac o gramada de bani daca majoritatea copilariei am petrecut-o muncind? De cite ori asi fi putut sa merg in tabara la mare sau la munte? Sau cu prieteni la discoteca? Sa ies la o primbare cu o fata in Herastrau?

Nu ma pling. Am o viata care multi ar da orice sa o aiba. Vreau doar sa exprim, poate intr-un fel nu extrem de clar, ca exista un cost la absolut tot. Intrebarea este, merita costul asta sau nu? Este viata despre a avea un Mercedes si un palat in Florida sau Hollywood ori despre a avea o viata frumoasa si memorii cu totate ca majoritatea timpului nu ai avut bani sa-ti iei o pereche noua de pantofi?

In concluzie, bucurativa de ce aveti. Multe din lucrurile care voi le aveti, eu no o sa le am niciodata la fel ca si multe care eu le am, voi nu o sa aveti vreodata. Este o realitate a vietii si atita tot. Si cind va ginditi cit de rau e in Romania si ce bine ar fii in alta tara ginditi-va ca multi straini invideaza multe lucruri despre viata voastra....








Just another opinion - de sebycb976 la: 25/08/2004 22:40:56
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Am dat intimplator pe website-ul acesta, si speram sa citesc ceva interesant, ceva diferit fiind una din primele site-uri peste care dau unde se vorbeste romaneste. Tot ce am gasit e o gramada de oameni in toate firea care nu stiu cum sa faca sa se atace unul pe altul prin mari filozifii si teorii nedezvoltate. Tipic......

Vreau sa stiu, ce conteaza daca unul vorbeste bine Romaneste sau face multe greseli gramaticale? Mai ales cind atacul vine de la unul care se da american si nu poate sa scrie corect "speechless". Este o zicala despre oameni asa, cei care cred ca "My shit doesn't stink". De abia astept sa se ia un destept de faptul ca folosesc zicale englezesti sau ca am greseli de gramatica.

Adevarul este ca sint oameni de proasta calitate peste tot. Sint multi americani pe care nu asi da doi bani, la fel ca si cum sint multi romani pe care nu asi da nimic. Ce conteaza daca unul se simte mai mult danez decit roman? Clar, felul in care se exprima este dispretuitor si indradevar MAIDANEZ , dar fiecare e entitled to their own opinion.

Cu toate ca am plecat din Romania cind eram mic, si intradevar ma simt ca un strain cind merg acolo, am tot respectul si dragostea pentru Romania. Este o tara extraordinar de frumoasa, cu multa vegetatie, istorie, romanta, si oameni interesanti. De cite ori vorbesc despre Romania am numai lucruri frumoase de zis, si multi prieteni ai mei au vizitat Romania ca urmare la ce le-am povestit. Nu vreau sa aud ca nu stiu cum e Romania, ca nu am crescut acolo. Cit am crescut acolo zece ani, imi aduc aminte numai de stat la cozi pentru pine si carne, si parintii plingindu-se ca nu avem bani si murim de foame.

In acelasi timp, in majoritatea cazurilor de multe ori evit Romanii care ii intilnesc aici in America pentru ca de obicei sint oameni de calitate proasta. Birfesc, sint invidiosi, snobi, cum sa te fure mai bine, lucruri tipice de vremea vechie a comunismului. E o zicala aici care spune ca leadership si success e bazat pe ii ajuta pe altii sa fie mai successful themselves. Vreau sa stiu citi oameni in romania se ajuta unul pe altul. Citi ii fac pe ceilalti sa arate bine in fata sefilor sau alte persoane? Citi muncesc din greu sa faca compania lor sa arate bine si sa faca bani cu toate ca poate ei nu primesc mult din asta? Eu nu cred ca multi, pentru ca majoritatea sint prea busy birfindui pe altii si incercind sa traga si ei putin de la asta si de la ala.

Am intrat in citeva magazine cind am fost in Romania acum un an, dupa zece ani de lipsa. Angajatii citeodata se poarta ca si cum tu ca cumparator esti la cheremul lor nu invers. O sa ia ani pentru Romania sa realizeze ca pentru a se ridica la nivel occidental, trebuie sa devina o societate de consumatori. O sociate unde clienti au tot timpul prioritate, dreptate si li se da totul.

Si pentru cei care se dau superiori ca sint mari-stiti-voi-ce in alte tari, va asigur ca multi din ei abia isi duc zilele lucrind la vreun McDonalds sau mai stiu eu ce si viseaza cai verzi pe pereti. Daca ar fii oameni importanti nu ar avea timpul necesar sa scrie tot felul de prostii prin site-ul asta.

Sint multe lucruri in Romania care aici nu pot fi facute sau vor fi posibilie vreo data. Pentru cei care birfesc Romania atit, si vor sa plece, ca Franta, America sau Germania sint asa paradis aveti mult de invatat. Cel putin in America, fiind singura experienta care o am, munca este pe locul unul. Inanintea familiei, distractiei, sau prietenilor. Cum v-ar place sa lucrati ca multi de aici de la 8 dimineata pina pe la 12-1 noaptea? Nu ma credeti? Da-ti un telefon in New York la una din banci la ora acea si vedeti. Ce conteaza ca ati face peste $100,000 pe an cind nu mai ramine timp sa cheltuiti nimic, sau familie sau orice sa va bucurati de ei?

Lucrurile care fac Romania beautiful sint lucruri simple dar extrem de importate cind nu mai exista. O iesire la plimbare in parc, statul cu prieteni pe o tereasa la o bere, mersul la munte undeva cu un foc si un gratar, fete frumoase una si una.....

Mutati-va in Los Angeles si incercati sa gasiti asa ceva. Iesi-ti la o plimbare sa va dati seama ca strazile sint pustii si numai masini peste tot. Terase??? De unde? Nu exista una. Restul nici nu mai vorbim.

M-am intrebat de multe ori: daca asi avea 12 ani din nou- asi mai face asta o data? Asi mai lasa totul sa vin aici sa incept de la 0? Poate da poate nu, dar e prea tirziu sa aleg. La 23 de ani deja am 7 ani de experienta in a lucra. Cite lucruri frumoase am pierdut probabil lucrind si mergind la scoala in acelasi timp? Cit de important este la 23 de ani sa fiu un senior executive la o banca si sa fac o gramada de bani daca majoritatea copilariei am petrecut-o muncind? De cite ori asi fi putut sa merg in tabara la mare sau la munte? Sau cu prieteni la discoteca? Sa ies la o primbare cu o fata in Herastrau?

Nu ma pling. Am o viata care multi ar da orice sa o aiba. Vreau doar sa exprim, poate intr-un fel nu extrem de clar, din lipsa uni vocabular romanesc prea dezvoltat, ca exista un cost la absolut tot. Intrebarea este, merita costul asta sau nu? Este viata despre a avea un Mercedes si un palat in Florida sau Hollywood ori despre a avea o viata frumoasa si memorii cu totate ca majoritatea timpului nu ai avut bani sa-ti iei o pereche noua de pantofi?

In concluzie, bucurativa de ce aveti. Multe din lucrurile care voi le aveti, eu no o sa le am niciodata la fel ca si multe care eu le am, voi nu o sa aveti vreodata. Este o realitate a vietii si atita tot. Si cind va ginditi cit de rau e in Romania si ce bine ar fii in alta tara ginditi-va ca multi straini invideaza multe lucruri despre viata voastra....

Regards,

SCB
#20354 (raspuns la: #19917) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Birfa - de sebycb976 la: 25/08/2004 22:45:36
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Am dat intimplator pe website-ul acesta, si speram sa citesc ceva interesant, ceva diferit fiind una din primele site-uri peste care dau unde se vorbeste romaneste. Tot ce am gasit e o gramada de oameni in toate firea care nu stiu cum sa faca sa se atace unul pe altul prin mari filozifii si teorii nedezvoltate. Tipic......

Vreau sa stiu, ce conteaza daca unul vorbeste bine Romaneste sau face multe greseli gramaticale? Mai ales cind atacul vine de la unul care se da american si nu poate sa scrie corect "speechless". Este o zicala despre oameni asa, cei care cred ca "My shit doesn't stink". De abia astept sa se ia un destept de faptul ca folosesc zicale englezesti sau ca am greseli de gramatica.

Adevarul este ca sint oameni de proasta calitate peste tot. Sint multi americani pe care nu asi da doi bani, la fel ca si cum sint multi romani pe care nu asi da nimic. Ce conteaza daca unul se simte mai mult danez decit roman? Clar, felul in care se exprima este dispretuitor si indradevar MAIDANEZ , dar fiecare e entitled to their own opinion.

Cu toate ca am plecat din Romania cind eram mic, si intradevar ma simt ca un strain cind merg acolo, am tot respectul si dragostea pentru Romania. Este o tara extraordinar de frumoasa, cu multa vegetatie, istorie, romanta, si oameni interesanti. De cite ori vorbesc despre Romania am numai lucruri frumoase de zis, si multi prieteni ai mei au vizitat Romania ca urmare la ce le-am povestit. Nu vreau sa aud ca nu stiu cum e Romania, ca nu am crescut acolo. Cit am crescut acolo zece ani, imi aduc aminte numai de stat la cozi pentru pine si carne, si parintii plingindu-se ca nu avem bani si murim de foame.

In acelasi timp, in majoritatea cazurilor de multe ori evit Romanii care ii intilnesc aici in America pentru ca de obicei sint oameni de calitate proasta. Birfesc, sint invidiosi, snobi, cum sa te fure mai bine, lucruri tipice de vremea vechie a comunismului. E o zicala aici care spune ca leadership si success e bazat pe ii ajuta pe altii sa fie mai successful themselves. Vreau sa stiu citi oameni in romania se ajuta unul pe altul. Citi ii fac pe ceilalti sa arate bine in fata sefilor sau alte persoane? Citi muncesc din greu sa faca compania lor sa arate bine si sa faca bani cu toate ca poate ei nu primesc mult din asta? Eu nu cred ca multi, pentru ca majoritatea sint prea busy birfindui pe altii si incercind sa traga si ei putin de la asta si de la ala.

Am intrat in citeva magazine cind am fost in Romania acum un an, dupa zece ani de lipsa. Angajatii citeodata se poarta ca si cum tu ca cumparator esti la cheremul lor nu invers. O sa ia ani pentru Romania sa realizeze ca pentru a se ridica la nivel occidental, trebuie sa devina o societate de consumatori. O sociate unde clienti au tot timpul prioritate, dreptate si li se da totul.

Si pentru cei care se dau superiori ca sint mari-stiti-voi-ce in alte tari, va asigur ca multi din ei abia isi duc zilele lucrind la vreun McDonalds sau mai stiu eu ce si viseaza cai verzi pe pereti. Daca ar fii oameni importanti nu ar avea timpul necesar sa scrie tot felul de prostii prin site-ul asta.

Sint multe lucruri in Romania care aici nu pot fi facute sau vor fi posibilie vreo data. Pentru cei care birfesc Romania atit, si vor sa plece, ca Franta, America sau Germania sint asa paradis aveti mult de invatat. Cel putin in America, fiind singura experienta care o am, munca este pe locul unul. Inanintea familiei, distractiei, sau prietenilor. Cum v-ar place sa lucrati ca multi de aici de la 8 dimineata pina pe la 12-1 noaptea? Nu ma credeti? Da-ti un telefon in New York la una din banci la ora acea si vedeti. Ce conteaza ca ati face peste $100,000 pe an cind nu mai ramine timp sa cheltuiti nimic, sau familie sau orice sa va bucurati de ei?

Lucrurile care fac Romania beautiful sint lucruri simple dar extrem de importate cind nu mai exista. O iesire la plimbare in parc, statul cu prieteni pe o tereasa la o bere, mersul la munte undeva cu un foc si un gratar, fete frumoase una si una.....

Mutati-va in Los Angeles si incercati sa gasiti asa ceva. Iesi-ti la o plimbare sa va dati seama ca strazile sint pustii si numai masini peste tot. Terase??? De unde? Nu exista una. Restul nici nu mai vorbim.

M-am intrebat de multe ori: daca asi avea 12 ani din nou- asi mai face asta o data? Asi mai lasa totul sa vin aici sa incept de la 0? Poate da poate nu, dar e prea tirziu sa aleg. La 23 de ani deja am 7 ani de experienta in a lucra. Cite lucruri frumoase am pierdut probabil lucrind si mergind la scoala in acelasi timp? Cit de important este la 23 de ani sa fiu un senior executive la o banca si sa fac o gramada de bani daca majoritatea copilariei am petrecut-o muncind? De cite ori asi fi putut sa merg in tabara la mare sau la munte? Sau cu prieteni la discoteca? Sa ies la o primbare cu o fata in Herastrau?

Nu ma pling. Am o viata care multi ar da orice sa o aiba. Vreau doar sa exprim, poate intr-un fel nu extrem de clar, ca exista un cost la absolut tot. Intrebarea este, merita costul asta sau nu? Este viata despre a avea un Mercedes si un palat in Florida sau Hollywood ori despre a avea o viata frumoasa si memorii cu totate ca majoritatea timpului nu ai avut bani sa-ti iei o pereche noua de pantofi?

In concluzie, bucurativa de ce aveti. Multe din lucrurile care voi le aveti, eu no o sa le am niciodata la fel ca si multe care eu le am, voi nu o sa aveti vreodata. Este o realitate a vietii si atita tot. Si cind va ginditi cit de rau e in Romania si ce bine ar fii in alta tara ginditi-va ca multi straini invideaza multe lucruri despre viata voastra....
#20357 (raspuns la: #17840) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
se irita femeia!!! (pentru denysa) - de dinisor la: 10/10/2004 19:23:30
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
...da ce te oparishi asha dragutza? sa fie musca si caciula?

eu nici nu zisei ca ai citat fraza. chiar mi-ai intarit banuiala. fraza intr-adevar itzi apartine! merci;

sa ma invartesc "continu" ? in primul si in primul rand "continu" se scrie corect CONTINUU (si daca gresesc , hai sa-l intrebam pe AlexM, ca el imediat vine cu forma corecta din DEX). in al doilea rand, libera am fost si voi fi intotdeauna...ca pasarea cerului. he he!

punctuatzie originala? nu! deloc! in primul rând ca nu era o paranteza de încheiere (si de aceea inutilitatea uneia de inceput...). mai citeste odata mesajul anterior si ai sa vezi ca nu era decat un emoticon. adica asta : ;) , care nu inseamna altceva decat ca îtzi faceam cu ochiul. de ce? pai credeam ca o sa-tzi dai seama...

iar daca nu itzi place ceea ce sunt, nu itzi ramane decat sa ma adaugi pe lista ta de "ignoratzi". dar ce te faci atunci cu curiozitatea? ca nu vei mai putea citi nimic ce se naste din "dotarea mea"...

eu am sa continui sa cred ceea ce ochii pot vedea si sa intzeleg ceea ce prin vorba-i povestea...
_________________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit de la prima pana la ultima clipa!
#24626 (raspuns la: #24592) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Coralie - de Paianjenul la: 22/02/2005 10:16:02
(la: Chiar nu deranjeaza pe nimeni greselile de ortografie?)
"cunosc aici pe forum muncitori români in strainatate, care au doar cateva clase, care n-au avut sansa ca noi sa faca studii superioare, nu stiu sa scrie corect..."

- Eu cunosc indivizi (romani) care nu au nici macar liceul, dar care scriu corect si se exprima romaneste impecabil...

...in timp ce altii "care au avut sansa ca dv. sa faca studii superioare", scriu

"doua statzi de metro"
"doi copi se jucau"
"nu-i cunosc pe parintii vostrii"...

...nu stiu care e diferenta intre "a-ti face" (infinitiv, II sing.) si "ati face" (conditional optativ, II pl.)...

...iar daca se angajaza intr-o conversatie al carei context presupune formularea unor fraze mai complexe... nu se descurca fara interventia interlocutorului...

(...Daca ne referim in mod specific la sistemul de invatamint din Romania, din perioada comunista, parerea mea personala este ca standardele didactice/pedagogice ale acestui sistem erau remarcabile... si inclin sa cred ca cei care n-au invatat sa vorbeasca si sa scrie corect romaneste pina la absolvirea scolii generale, n-au invatat nici mai tirziu, indiferent cite facultati au mai facut...)...
#37136 (raspuns la: #30426) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hai sá spun si eu o poveste... - de Gabi M la: 25/04/2005 14:29:35
(la: Hartuirea sexuala - o problema simplificata de barbati!?)
Locul povestii mele este un oras mare si frumos din Romania. Personajul principal este patronul unei firme, detine peste 80, poate 90% din actiuni. Cásátorit, copii, bani multi de tot. Firma merge foarte bine, íncá de la ínfiintare, produse la export, locuri de munca poate 40-50, salarii decente la nivel "pot trái omeneste din el". Sora mea, cu diploma, angajatá cu concurs. Máritatá, un copil, multumitá de viata ei. Cotact cu seful cel mare, zilnic. Se cunosc deja de ani, poate trei-patru. Íntre timp tot doi metrii distantá.
Íntr-o joi i se pune sefului pata: o chemá pe sora mea ín birou, si-i spune: Am sampania ín masiná, unde mergem sá o bem? Sora mea: Stiti dom' director, eu femeie máritatá, sotul are grijá de mine, multumesc, nici sampania nu-mi place...
Vineri ne íntílnim, sotul ei, ea, noi, eu cu sotul, párintii, discutám problema pe toate fetele. Vai draga mea, poate ai ínteles gresit, sá astepti, sá vezi, etc...
Luni de dimineatá, o cheamá iar:
- Te-ai mai gíndit?
Sora mea:
- N-a fost la ce.
Seful:
- Preaviz douá sáptámíni, predai lucrárile la colega de birou.
Cum s-a terminat?!

Erau douá pe toatá ramura, cu efort, dar cea care rámínea eventual fácea fatá. Dupá o sáptámíná, colega de birou, ísi cere transferul, lásínd mascá pe patron. Sora mea este chematá din nou, i se spune cá poate sá rámíná, dacá preia toatá munca.
Urmeazá frecusuri, sicane, propuneri, timp de un an de zile. Ín acest timp, sora mea, lunar a dat concurs la tot felul de firme, ca sá poatá pleca. Probleme au fost numai financiare, fiindcá multá vreme nicáieri nu i-au putut oferi salariul pe care íl primea acolo. De un an de zile i-a reusit sá plece, toatá lumea e very happy, mai putin patronul, care a cam rámas fárá replicá. A spus el atunci cátre sora mea: "Ai sá vii plíngínd ínapoi!"...N-a fost sá fie cum ar fi vrut el...
...
Cred cá nimeni nu a generalizat, cá toti bárbatii ar fi la fel. Cred cá nu depinde de femeie dacá se íntímplá asa ceva, nu este vorba de a nu stii sá-ti impui respectul. Cred cá nu poate da un ráspuns corect la íntrebare acel sau acea cineva care nu a tráit oroarea acestor situatii, cínd esti ín dependentá de un loc de muncá, eventual ai si copil de crescut.
Dupá párerea mea nu se pot defel confunda cele douá cazuri, prima cínd vine un "santierist" si fluierá cínd treci pe língá el, asta eventual este situatia cínd poti sá-ti impui respectul, iar a doua este situatia, cínd un sef, un patron, indiferent dacá e bárbat sau femeie, te umileste si te hártuieste si te aduce ín situatii imposibile...
Nu pot decít sá vá spun párerea mea. Nu e o concluzie, nu e o generalizare. Bine-nteles povestea mea e ín trei(?) rínduri, dar a durat mult prea mult ca sá nu lase urme chiar si ín sufletul meu, care am fost doar spectator... Má bucur pentru fetele care scapá din asa íncercári. Cáci pot fi si care nu scapá, nu-i asa?..Dar despre ele nici filme nu se fac...
#45423 (raspuns la: #45281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intruder - de Belle la: 06/05/2005 20:28:32
(la: Vis de unul singur)
si mie-mi placea TV5 si ajunsesem sa-nteleg franceza, ca tot romanul, desi n-am facut la scoala, dar sa nu ma pui sa vorbesc ca nu stiu sa zic decat (si sa-mi scuzi scrisul ca nu stiu scrie corect in franceza):
je parlaise francaise comme une vache l'espagnole

engleza desi o stiu cat se poate de bine (ca sa nu zic "foarte bine" ca poate gresesc) la tv tot pun si scrisul fiindca pot sa urmaresc chiar daca in paralel imi vorbeste cineva, suna telefonul, sau baietii dorm si nu pot da foarte tare. scot scrisul numai daca ma uit la vreun film cu fi-miu, fiindca pe el il enerveaza (si-apropos ce ziceam de copii mai devreme, el e singurul din familie care vorbeste fara accent, noi nu cred ca vom scapa vreodata de el fiindca am invatat-o la scoala in romania cu profesori romani timp de 10 ani, am folosit-o la servici in mod constant inca vreo 10 ani, si numai de 4 o vorbesc printre "bastinasi")

p.s. asta-mi aduce aminte de-un banc bestial, ti-l dau pe mp insa
#47337 (raspuns la: #47335) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
belle - de donquijote la: 31/07/2005 16:04:29
(la: Trancaneala Aristocrata "4")
am vazut de astia la bridge. intram pa la ora 5-6am. et (asa se scrie corect timpul de pe coasta de est?) si mai erau care jucau de zor. cel mai tarziu am jucat pana la 2 noaptea. noroc ca pot sa ma scol si la 8 chiar in zi de lucru.:)
Fotografia si limba romana, strofa unu versul trei - de Dinu Lazar la: 04/08/2005 10:30:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Domnul Alexandru Bogdan Munteanu, un impatimit si un atent critic, a completat materialul sau despre avatarurile limbii romane contemporane cu un text lucid, bine scris, in care descrie exact o situatie generala observata de dinsul pe forumurile foto din Ro.
Im permit sa citez aici citeva rinduri din cele scrise de domnia sa - si nu pot decit sa-i dau dreptate mie in suta.
Deci, spune - excelent - domnul Munteanu:

Foarte multe domenii tehnologice au fost influentate masiv de avansul tehnologiilor digitale din ultimii ani, printre ele fiind de exemplu fotografia. Aparatele foto au devenit din ce in ce mai mult niste minicalculatoare la care singurul efort depus de om este apasarea butonului de declansare a captarii imaginii dorite. Faptul ca toate reglajele pot fi facute automat a facut ca utilizarea aparatelor foto sa fie la indemina oricui, aproape indiferent de virsta sau de pregatire. Asta nu inseamna ca toti cei care fac fotografii se transforma automat in fotografi profesionisti, dar faptul ca ei practica fotografia le permite sa doreasca sa abordeze subiecte din acest domeniu sau pur si simplu sa comenteze impreuna cu altii gradul de îndemînare la care au ajuns. O mare parte din fotografii amatori au dorinta de a invata mai mult si de aceea se indreapta catre sursele de informare pe care le au la indemina. Exista bineinteles carti de specialitate in limba romana dar ele sint percepute ca fiind foarte scumpe, desi de cele mai multe ori continutul lor le justifica pretul. Si atunci cei mai multi dintre fotografii amatori se indreapta catre internet, unde informatiile sint abundente si mai ales gratuite, insa de multe ori calitatea lor nu se apropie de cea din cartile tiparite.

Ei bine, pe cit de folositor este internetul prin multitudinea de informatii care sint puse la dispozitie gratuit, pe atit este el de "nociv" din cauza faptului ca marea majoritate a acestor informatii exista intr-o singura limba, cea engleza. Practic asistam nu numai la extinderea unei "monoculturi" (cea anglo-saxona) la nivel mondial, dar si la dominatia covirsitoare a limbii engleze, care tinde sa isi impuna vocabularul de termeni in toate domeniile activitatii umane, de multe ori fara a tine cont de existenta unor termeni autohtoni similari ca sens, care au deja o vechime apreciabila. Ramine sa ne punem intrebarea ce este de facut in aceasta situatie pentru a salva culturile sau limbile nationale, atit de vulnerabile in fata tavalugului cultural-stiintific de limba engleza. Metoda cea mai la indemina in ceea ce priveste internetul este sa crestem numarul de materiale originale care sint scrise in limba pe care nu dorim sa o lasam sa dispara sau sa se transforme intr-o limba vasala celei engleze. Eventual se poate apela si la traduceri ale materialelor scrise in original in engleza, dar in aceasta situatie trebuie bineinteles obtinut acordul autorilor.

Insa internetul nu contine numai informatie fixata in articole, ci si informatie oferita prin intermediul forumurilor sau listelor de discutii. In viata reala limba vorbita (folosita pentru comunicare directa) influenteaza in cele din urma limba literara, acest lucru fiind valabil si pentru lumea virtuala a internetului, unde limba folosita pe forumuri tinde sa se impuna ca "limba oficiala" a internautilor, in special in ceea ce priveste terminologia folosita in domeniile pe marginea carora se discuta (calculatoare, fotografie, muzica, etc.). Spre deosebire de limba folosita in articole sau carti, cea folosita pe forumuri nu pune aproape nici un pret pe modul de prezentare a informatiilor, accentul fiind pus exclusiv pe continut. Deci este perfect acceptabil in vizunea majoritatii forumistilor ca un mesaj care contine o cantitate de informatie utila sa poata fi deficitar la capitolul exprimarii corecte d.p.d.v. gramatical, stilistic sau lexical. Aceasta atitudine toleranta a fost propice pentru aparitia unui limbaj propriu forumurilor romanesti care este întesat cu barbarisme provenite din engleza. De exemplu in domeniul fotografiei au ajuns sa se foloseasca englezismele "viewfinder" si "lightmetru" in loc de termenii romanesti consacrati de multa vreme, anume "vizor" si "exponometru". Situatia este complicata de cele mai multe ori de faptul ca englezismul este folosit ca atare sub forma sa din limba engleza, fara a se incerca o adaptare la cerintele gramaticale ale limbii romane. Pur si simplu se ia un cuvint englez (substantiv, verb, etc.) care este apoi este cirpit dupa nevoie cu sufixe (terminatii) legate cu cratima in functie de modul in care trebuie folosit (plural, articulare, conjugare, etc.). Inca si mai grav este faptul ca aceste sufixe sint inventate "dupa urechea" forumistului si astfel se ajunge ca un anumit englezism sa faca flexiunea in mod diferit dupa persoana care il foloseste. Un exemplu este barbarismul derivat din verbul englez "to host" ("a gazdui") care apare atit in forma " a host-a" cit si in cea de "a host-ui", care face prezentul la persoana intii ca "eu host-ez" sau "eu host-uiesc". A incerca sa se schimbe mentalitatea referitoare la utilizarea corecta a limbii romane de catre forumisti este probabil una din cele mai grele incercari care sta in fata celor preocupati de destinul limbii romane. Si asta pentru ca forumurile sint niste comunitati care si-au creat in timp anumite reguli nescrise, una fiind cea legata de limbajul folosit. Iar cine incearca sa ocoleasca aceste reguli va fi mai devreme sau mai tirziu admonestat daca nu se pliaza regulilor si eventual fortat sa se retraga din comunitate. De exemplu a vorbi pe un forum romanesc despre "fir de discutie" si nu despre "thread" inseamna a te expune ridicolului public, desi cuvintul "thread" este un barbarism care nu are ce cauta in romana, nefiind un termen tehnic ci unul banal care se traduce perfect prin "fir". Exemplele pot continua, cert este ca limbajul vorbit pe forumuri are tendinta de a se auto-intretine si de a se degrada din ce in ce mai mult, pe masura ce apar internauti din generatiile mai tinere, pentru care limba romana nu a reprezentat niciodata o preocupare. Persoanele responsabile cu mentinerea ordinii pe forumuri (proprietari, administratori si moderatori) nu descurajeaza in mod explicit folosirea unui limbaj incorect de catre forumisti, tocmai pentru ca acest lucru ar duce la scaderea numarului de participanti la discutii, deci a numarului de vizitatori, in functie de care se incaseaza venituri din publicitate. Asta nu inseamna ca situatia forumurilor este disperata, doar ca va trebui depus un efort de convingere a persoanelor cu functii de raspundere in asa fel incit acestea sa inteleaga necesitatea emiterii daca nu a unor norme, cel putin a unor recomandari (sustinute cu exemple) referitoare la folosirea corecta a limbii romane.

In societatea actuala este foarte mult apeciata fluiditatea informatiilor, noutatea lor si din aceasta cauza atit internetul cit si revistele au un avantaj fata de carti, de aici rezultind si influenta lor mai mare asupra celor care cauta sa isi imbogateasca bagajul informational într-un anumit domeniu. Revistele apar de obicei lunar si evident ca ofera un continut mult mai proaspat (dar nu neparat mai bun) decit cartile, pentru care pot fi scoase editii noi cel mult odata la citiva ani. Rezulta ca numarul celor care folosesc revistele ca mijloc de informare sau de perfectionare este mai mare decit al celor care folosesc cartile. Ca urmare limbajul scris folosit in reviste tinde sa se impuna in fata celui folosit in carti, ceea ce nu este deloc un lucru bun din perspectiva limbii romane. Redactorii care scriu la reviste nu se vad decit eventual in postura de profesionisti ai domeniului despre care scriu, nu si in cea de profesionisti ai limbii romane, asa cum ar trebui sa fie cazul. O persoana care utilizeaza zi de zi in scris limba romana pentru a-si asigura existenta ar trebui sa devina interesata cu timpul de pastrarea in stare cit mai buna a "uneltei" care ii permite sa supravietuiasca. Acest lucru nu se intimpla insa din motive diverse, unul fiind acela al nevoii unei productivitati crescute, care se combina cu anumit grad de delasare intelectuala si de nepasare pentru starea limbii romane. Redactorul care trebuie sa scrie citeva articole pentru numarul lunar al revistei se documenteaza de obicei pe internet si in mod inevitabil marea majoritate a materialelor pe care le foloseste ca referinte sint scrise in limba engleza. Fie ca este presat de timp, fie ca nu, redactorul nostru nu va cauta de cele mai multe ori sa vada daca nu cumva unii din termenii straini (englezesti de obicei) pe care el ii include in articol au deja corespondenti in limba romana al caror uz este deja incetatenit de multa vreme in rindul specialistilor. Se ajunge astfel ca publicul cititor sa devina familiarizat mai degraba cu termenul englezesc pentru un anumit element (actiune, dispozitiv, etc.) decit cu cel romanesc, care este uneori aflat in folosinta specialistilor de citeva zeci de ani. Un barbarism preferat de multi redactori este "layer", folosit pentru a desmna unul din straturile care compun o imagine digitala. Sonoritatea muzicala a acestui termen a avut probabil un rol important in adoptarea lui, insa nimeni nu ia in seama constructiile grotesti care trebuie facute in cazul in care cuvintul este acceptat, de exemplu "layer-izat" in loc de "stratificat". Conducerea revistelor trebuie sa inteleaga faptul ca are o responsabilitate fata de limba romana si ca urmare trebuie sa puna la punct o politica editoriala care sa implice folosirea de catre redactori a unui limbi romane in care barbarismele sa nu-si mai gaseasca locul.

Situatia actuala a limbii romane ar trebui sa ingrijoreze multa lume, de la simplii cetateni pina la profesionistii scrisului, specialistii in lingvistica si chiar autoritatile publice. Doar prin combinarea eforturilor acestor categorii de oameni se poate stopa declinul limbii romane si restabilirea prestigiului ei. O prima masura ar putea fi realizarea unui dictionar de traducere a termenilor tehnico-stiintifici din engleza in romana, care sa fie publicat pe internet, in asa fel incit el sa poata fi consultat gratuit de oricine doreste sa scrie corect articole in romana, indiferent daca o face pentru situl propriu sau in cadrul obligatiilor de servici. Dar acest dictionar nu pot fi opera unei singure persoane, ci el trebuie sa fie un efort colectiv realizat prin conlucrarea dintre persoane cu pregatire de specialitate in domenii variate si a unor filologi, de exemplu in cadrul unui proiect colaborativ de tip WIKI. Se va putea astfel pune la dispozitia internautilor un dictionar englez-roman care sa cuprinda termeni din informatica, medicina, chimie, inginerie, etc. O alta masura ar putea fi impunerea de catre autoritatile de stat din domeniul culturii ca fiecare magazin care vinde componente de calculator sa aiba obligatoriu in oferta si tastaturi cu semnele diacritice specifice limbii romane.

Nu trebuie uitat ca gindirea noastra s-a nascut si traieste in interiorul limbii romane, deci cu cit pastram limba mai curata si mai conforma cu esenta sa originara, cu atit gindirea va putea sa se dezvolte mai bine si sa fructifice potentialul de creativitate existent in fiecare din noi.

#63225 (raspuns la: #63188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
laron - de maan la: 02/03/2006 21:31:47
(la: limba romana sau inca limba romana??????)
Maotzetung: 'Ramane insa la latitudinea si depinde de cultura fiecaruia ce cuvinte foloseste. Ideea este ca daca un cuvant exista si este folosit, trebuie introdus in dictionar. '

Laron: Maotzetung, da-mi voie sa te contrazic aici. Sincera sa fiu, nu mi se pare ca un om care foloseste englezisme este neaparat mai inteligent sau mai educat decat unul care nu le foloseste. La fel, necunoasterea limbii engleze nu este sinonima cu lipsa educatiei (vezi de ex oamenii de 50-60 de ani). Sincera sa fiu, mie una imi denota superficialitate.

sincera sa fiu, de-asemenea, n-am descoperit inca unde-a scris mao ca un om care vorbeste-n ‘englezisme’ e inteligent…

si tot cu-atata sinceritate, macar la sujetul asta zic io ca-i bine-a scrie corect gramatical, daca tinem mortis sa pocnim cate-o parere-n capul cetitoriului.
asadar, domnita, treaba sade cam asa:

se zice corect “mie uneia” iar nu “mie una”, dupa cum “Limbajul stiintific, tehnic si economic sunt o exceptie”, nicidecum “este”, dat fiind ca subiectul e multiplu si-atunci se impune big time (sic!) acordul.

De ce trebuie introduse in dictionar englezismele atata timp cat avem cuvinte romanesti pe care le intelege toata lumea?

fiindca, de exemplu, io chiar nu vad cum as putea traduce-n romaneste ‘restaurante fast-food’.

Ce ar trebui sa faca lingvistii romani este sa caute noi cuvinte romanesti pt a imbogati limba si nu a imprumuta tot felul de banalitati englezesti.

vorbesti de ‘imbogatirea vocabularului’, care se face prin derivare, sufixare, schimbarea valorii gramaticale, dar SI prin imprumut …
rolul lingvistilor nu-i acela de-a inventa cuvinte (à propos, unde sugerezi sa le caute?).
limba e un organism viu si-a te opune schimbarilor e ca si cum ai sta-n fata vantului, cu gand sa-l opresti.
e drept ca unele modificari sunt superficilale, dar asa cum exista suficiente explicatii pentru-a demonstra de ce-i corect ‘nicio’ in detrimentul lui ‘nici o’, tot asa veti gasi si voci care vor demola teoria.

ma tem ca intr-o zi va deveni norma ‘fata care-o iubesc’.
desi mi se pare o monstrozitate, ‘pe care’ va inceta sa fie folosit.


#109253 (raspuns la: #108986) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
regat al manelelor...trist - de who_Cares la: 01/07/2006 09:53:15
(la: Romania, regat al manelelor?)
hmmm... de ce e romania regat al manelelor? pai pentru ca oamenii sunt din ce in ce mai needucati...scolile nu se ocupa si de bunul gust din pacate....si in plus e aces "curent al celor cool" cu ciocate luuungi bluze cat mai scurte si curele in loc de fuste....cat despre Pasarea Colibri,Semnal M s.a de genul acesta au versuri superbe cu intelesuri profunde si mesaj..uneori chiar simple dar frumoase, insa sunt prea dificile pentru generatia inculta...pentru ei nu mei este "cool" sa se gandeasca la lucruri frumoase sau intr-adevar valoroase. CA sa nu mai vorbim de anturaj sau mediu-un copil care traieste cu parinti manelisti va asculta in cele mai multe cazuri tot manele...la fel si in grupurile de prieteni...daca nimeni nu-i educa..sa le explice de ce? cum?ce? atunci vom deveni din ce in ce mai inculti si lipsiti de gust..nu e de ajuns sa se spuna Nu manelelor...trebuie si explicata aceasta atitudine. Si ce sa ne mai asteptam de la o tara in care cei culti trebuie sa ii urmeze pe analfabeti si nu invers(vezi decizia de scimbare a a ortografiei"nicio" in loc de "nici o" de ex, de ras si plans in acelasi timp-daca am invatat la SCOALA=)) ca "nici" si "o" sunt parti de vorbire diferite cum sa le scriem legat...culmea prostiei..paradoxul paradoxurilor..ce vor face copii care cu un an in urma in clasele mici au fost trasi de urechi pentru ca nu stiau sa le scrie corect sau nu puteau face o analiza corecta si acum trebuie sa-si schimbe din nou modalitatile?!).si in plus manelele sunt intens promovate la TV-cazul emisiunii cu familia Vijelie-absolut revoltator sau "tonele" d manelisti invitati la Teo....deci e explicabil dar inadmisil..asa cum cei Gay fac parade asa ar trebui promovat si curentul de educare a populatiei daca scolile nu se sinchisesc.(toleranta liberei opinii ar putea fi aici perpertuarea si incurajarea inculturii)



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...