comentarii

cum se spune ministerul afacerilor externe


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
"Ministerul Afacerilor Externe, în cooperare cu MIMMCTPL, va derula,..." - de 1brasovean la: 26/09/2008 17:54:53 Modificat la: 26/09/2008 17:55:37
(la: Pentru diaspora romanesca din Italia)
"Ministerul Afacerilor Externe, în cooperare cu MIMMCTPL, va derula,..." - STOP!
Niste smecherasi tocma' se pun pe f***t bani publici, cine stie cati!

Pariu ca o sa fie si musiu catindatu' unui partid, X, pe acolo?:)
O sa iasa cum o sa iasa, tiganie, rai-caravanserai:)

Altfel de banii aia tocati auiurea- cat de semnificativ va fi impactul? -, baietii puteau cumpara servicii de lobby, pentru ce tip de problema cred ei ca ar merita ridicata de la pamant.

Nu cred in eficienta acestei manifestari, nici in impactul preconizat [masurarea perceptie inainte/dupa] desi ar putea sa fie misto, inaltator, emotional, mici, calusari, sarmale, lume si popor etc.
Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice - de belazur la: 24/03/2004 18:54:40
(la: Adevarata sursa de anti/americanism este Rusia)
Moldova, Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

Romania si provocarile regionale ale integrarii euro-atlantice

- relatia cu Republica Moldova si posibile consecinte pe termen scurt si mediu -

DAN DUNGACIU

"Anumite actiuni si evenimente recente din viata politica a Rusiei si din politica externa a Rusiei ne-au pus pe ganduri... Prezenta trupelor ruse [in Georgia si Moldova] nu se conformeaza angajamentelor asumate la Istanbul. Doresc sa le spun rusilor inca o data ca, in opinia noastra, trebuie sa depuna mai multe eforturi pentru aplicarea obligatiilor pe care si le-au asumat la Istanbul. Rusia nu a respectat calendarul retragerii".(Colin Powell, ianuarie 2004, Moscova)

"Pentru prima data in istorie, interesele Romaniei coincid cu cele ale Occidentului in ceea ce priveste Republica Moldova... O data la doua generatii (1918, 1940, 1991), Moldova este cap de lista a prioritatilor agendei diplomatice internationale si aproape de fiecare data Occidentul este prins pe picior gresit, pentru ca nu a existat o analiza profunda a acestui spatiu. Acum ne aflam intr-un astfel de moment. Si, pentru prima oara, Romania are posibilitatea de a influenta deciziile internationale". (Vladimir Socor, 28.01.2004, Bucuresti)

"Replica pe care urmeaza sa o dea Occidentul politicii externe agresive, promovate de Moscova in spatiul post-sovietic, o poate constitui extinderea treptata a Aliantei Nord-Atlantice si a Uniunii Europene, pana cand acestor organizatii li se vor alatura, intr-o forma sau alta, tarile din imediata lor apropiere, Ucraina, Belarus, Republica Moldova, Georgia si Azerbaidjanul". (The Wall Street Journal, ianuarie, 2003)

Republica Moldova - o prezenta absenta

Republica Moldova are un statul paradoxal pe agenda publica a dezbaterilor din Romania. Este invocata, dar nu discutata, este pomenita (rar!), dar nu analizata. Este o prezenta, dar o prezenta discontinua, fara substanta, fara efect. O prezenta... absenta.

Acest text apare nu doar din dorinta de a inventaria un an de evolutii politice si geopolitice din Republica Moldova, ci de a evidentia, prin recul, o realitate care devine evidenta pentru orice observator de la Bucuresti sau aiurea. In anul 2004, una dintre mizele cele mai insemnate de pe agenda de politica externa a Romaniei va fi chestiunea Republicii Moldova, respectiv prestatia Chisinaului fata de Bucuresti si reactia pe care Romania va trebui sa o aiba fata de sfidarile puterii politice comuniste de peste Prut. Caruselul provocarilor la adresa Romaniei a inceput deja, si exista toate motivele sa credem ca el va continua. In plus, evolutia evenimentelor din Republica Moldova sugereaza ca dosarele geopolitice deschise in 2003 sunt departe de a fi solutionate, iar efectele acestei stari vor afecta, pe termen scurt si mediu, conditia Romaniei de membru NATO si aspirant la un loc in Uniunea Europeana. Faptul ca 2004 este an electoral pentru ambele tari (in primavara lui 2005 vor avea loc in Republica Moldova alegeri parlamentare) nu face decat sa complice ecuatia.

O conferinta si mai multe semne de intrebare

Pozitia Romaniei fata de Republica Moldova nu va fi de aici inainte benevola si nu o va implica numai pe ea, caci Romania este plasata acum la granita celei mai mari aliante militare pe care a cunoscut-o omenirea si care are interese geo-strategice in Istmul Ponto-Baltic si Caucaz. De aici sarcinile ce-i incumba. Toate evolutiile indica o crestere treptata - teoretica, cel putin! - a importantei Romaniei pe aceasta axa, si pozitia ei in viitoarea arhitectura de securitate regionala va depinde, in buna masura, de competenta si hotararea ei de a gestiona adecvat aceasta somatie iminenta. Dincolo de adeziunile fervente si retorica integrarii in NATO, urmeaza, in 2004, testul implicarii si evolutiei efective in aceasta regiune.

Poate Bucurestiul sa isi asume un asemenea rol? - este pana la urma interogatia majora pentru 2004. Din nefericire, semne de intrebare relativ la putinta sau abilitatea Bucurestiului au aparut prea repede. Intre 19-22 ianuarie 2004, la Niederpöcking, Lacul Starnberg, Germania, sub egida Pactului de Stabilitate in Europa de Sud Est, in cooperare cu Ministerul de Externe German (si organizata de Asociatia pentru Europa de Sud Est) s-a desfasurat conferinta "Perspectivele europene ale Republici Moldova". Este prima conferinta de asemenea anvergura dedicata explicit Republicii Moldova, iar participarea a fost numeroasa - aproape o suta de reprezentanti ai asociatiilor sau institutiilor politice sau nepolitice cu interese in Republica Moldova sau regiune - si de inalt nivel: Erhard Busel, Coordonator special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud Est, William Hill, Seful Misiunii OSCE la Chisinau, Vladimir Filipov, reprezentantul Consiliului Europei la Chisinau, reprezentanti ai Ministerelor Afacerilor Externe ale unor tari europene, experti internationali, liderii politici de la Chisinau (Nicolae Dudau - Ministru de Externe - Iurie Rosca, Dumitru Braghis, Oleg Serebrian, Oazu Nantoi etc.).

In cadrul conferintei, trei grupuri de lucru au discutat strategii europene, politici economice si sociale, precum si aspecte de securitate referitoare la Republica Moldova. Aceste comisii vor pregati terenul pentru intrunirile viitoare si pentru elaborarea unor proiecte sau strategii care sa includa si recomandari concrete pentru factorii de decizie d la Bruxelles sau Chisinau. O conferinta, asadar, de o importanta strategica indiscutabila. Din partea Romaniei a fost invitat, intr-o prima instanta, doar Gabriel Andreescu, Centrul de Studii Internationale, Comitetul Helsinki ("expertul favorit" al liderilor politici sau de opinie ai Partidului Comunistilor aflat acum la putere la Chisinau). Textul preferat al echipei istoricilor oficiali ai regimului comunist este, de departe, Renate Weber, Valentin Stan si Gabriel Andreescu, "Relatia Romaniei cu Republica Moldova", text tiparit in 22 Plus la 25 ianuarie 1995, in care autorii acreditau ideea unei "minoritati romanesti" in Republica Moldova. Pentru o valorificare recenta a lui Gabriel Andreescu in presa oficiala de la Chisinau, se poate vedea Haralambie Corbu, "Culegem ceea ce semanam", serial tiparit pe prima pagina a Moldovei Suverane, ianuarie 2004. Al doilea favorit al istoriografiei comuniste si revizioniste de la Chisinau este Lucian Boia, considerat de Vasile Stati, autorul penibilului Dictionar moldovenesc-romanesc, drept "cel mai obiectiv istoric roman". In principala lucrare revizionista a lui Vasile Stati, Istoria Moldovei, "Vivar-Editor", Chisinau 2002 - pe a carei coperta troneaza fara jena imaginea "Moldovei Mari" - Lucian Boia este gratulat cu atributele cele mai inalte: "prestigiosul istoric roman" etc. Invocarea lui Lucian Boia este, totusi, inepta si frauduloasa: istoricul oficial al revizionismului "moldovenesc" utilizeaza demersul lui Lucian Boia in litera, nu in spiritul lui. Stati utilizeaza deconstructia (de-mitizarea) istoricului de la Bucuresti doar pentru istoria Romaniei, niciodata pentru ceea ce el considera a fi "istoria Moldovei").

Revenind acum la invitati, nu poti sa-ti reprimi perplexitatea (pe care unii au exprimat-o public acolo!): vecina Moldovei, Romania, reusea "performanta" diplomatica de a avea un invitat din cei aproape o suta! In ultima clipa, s-a reusit introducerea pe lista invitatilor, ca observator, a unui reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe. Cam putin pentru o tara care are ca sarcina gestionarea viitoarei frontiere estice a NATO si UE si care nazuieste sa devina locomotiva Republicii Moldova in demersurile acesteia - cate sunt! - de integrare europeana. Iar aceasta prezenta debila spune ceva despre strategia (existenta sau nu) a Bucuresti-ului in raport cu Republica Moldova sau despre institutiile care sunt puse in miscare (sau nu) pentru aplicarea acesteia. Cu atat mai mult cu cat la Niederpöcking, reprezentatii altor doua tari, Polonia si Lituania, au declarat explicit intentia de a deveni ele locomotiva Republicii Moldova in eforturile acesteia de integrare in structurile europene! Cuplata cu refuzul obstinat al Chisinaului de a colabora cu Bucurestiul - de aici, firesc, disponibilitatea institutiilor occidentale de a gasi un inlocuitor -, propunerea pare amenintator de plauzibila, iar consecintele geopolitice pentru Romania sunt incomensurabile: in esenta, este vorba despre a doua deposedare a Romaniei - dupa "pierderea" flotei din Marea Neagra - in ceea ce priveste capacitatea Bucurestiului de a actiona pe frontul de Est (Marea Neagra si Caucaz). O Romanie care pierde initiativa spre Est devine un actor figurant si nesemnificativ in orice initiativa a Washingtonului sau a UE in Caucaz sau Istmul Ponto-Baltic. Aceasta este, geopolitic vorbind, miza confruntarilor Chisinau - Bucuresti si aici sta, se pare, explicatia razboiului declansat de puterea comunista la adresa Romaniei.

Inainte de a detalia, sa urmarim, rapid, cateva repere ale acestei campanii.

"Aria calomniei". Chisinaul ataca Romania la institutiile europene

Doar cateva mostre: "In timpul celor 1213 zile cat Moldova s-a aflat sub ocupatia Romaniei, un evreu era ucis la aproape fiecare doua minute" (din "Plangerea 435" depusa de Andrei Neguta, deputat comunist, la Consiliul Europei, 2003); "Romania a ramas unicul imperiu in Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania" (Presedintele Vladimir Voronin, Postul de televiziune NIT, decembrie, 2003); "Scopul lui Rosca [liderul PPCD] este crearea provinciei romanesti si invadarea acesteia cu sute de mii de romi" (Moldova Suverana, publicatie oficiala a guvernului Republicii Moldova, 14 ianuarie 2004)... Sunt doar cateva exemple dintre zecile care invadeaza astazi spatiul public sau politic de la Chisinau sau aiurea. Razboiul declansat de Chisinau - flancat, probabil, de alti "prieteni" traditionali ai Romaniei - au adus relatiile dintre cele doua state in faza cea mai delicata din 1990 incoace. Dupa o perioada de relativ inghet de dupa 2001, a doua jumatate a anului 2003 a marcat apogeul acestei confruntari. Iata cateva momente ilustrative ale acestui dosar care nu pare ca se va inchide curand.

In 2002, relatiile bilaterale romano-moldovene fusesera, practic, suspendate o data cu anularea vizitei la Chisinau a primului-ministru Adrian Nastase in urma unor neinspirate declaratii belicoase ale unor oficiali moldoveni. In aprilie 2003, Ministrul roman de Externe, Mircea Geoana, si omologul sau moldovean, Nicolae Dudau, declara la Chisinau ca Tratatul de baza dintre Republica Moldova si Romania ar putea fi incheiat pana la finele anului curent. Ministrul romana prognoza chiar ca posibila o vizita a Presedintelui Iliescu, in toamna, in Republica Moldova. (Ca gest de bunavointa, Mircea Geoana anunta re-esalonarea datoriilor din importul de curent electric ale Republicii Moldova.) Chisinaul astepta de la aceasta vizita semnarea Tratatului de baza moldo-roman - vizita nu va mai avea loc.

Declaratiile belicoase ale comunistilor nu se opresc; dimpotriva. La 25 iulie 2003, la Chisinau, apare Dictionarul moldovenesc-romanesc, semnat de Vasile Stati, care afirma ca aceasta carte "demonstreaza existenta obiectiva a celor aproximativ 19.000 de dovezi de netagaduit ale individualitatii si dainuirii seculare a limbii pe care moldovenii o numesc moldoveneasca". Institutul de Lingvistica al Republicii Moldova anunta ca il va actiona in judecata pe Vasile Stati, pentru compilatie si furt intelectual. In acelasi zi, ziarul guvernamental Moldova Suverana publica celebra "Conceptie nationala de stat a R. Moldova" a Presedintelui Voronin. Unul dintre scopurile acestor gesticulatii politice era provocarea autoritatilor romane inaintea intalnirii dintre cei doi presedinti. La inceputul lunii august, Presedintele Ion Iliescu se intalneste, la Costesti-Stanca, cu omologul sau moldovean, Vladimir Voronin. Cei doi sefi de stat nu fac referinte la "Tratatul politic de baza moldo-roman", despre care Voronin afirma cateva zile inainte ca ar trebui discutat in mod obligatoriu.

Odata cu preluarea presedintiei Consiliului de Ministrii al Consiliului Europei, Moldova incepe o campanie sistematica de denigrare a Romaniei. Alexei Tulbure, reprezentantul permanent al Moldovei la Consiliul Europei acuza Romania de opozitie fata de planurile de "federalizare" ale Republicii Moldova si de implicare in manifestatiile anti-rusificare si anti-comuniste din anul 2002. (Prestatia oficialului de la Chisinau a fost uluitoare. Nu doar ca nu a adus vreo proba in sprijinul celor afirmate, dar a incheiat emfatic: "Noi vom considera astfel pana nu ne vom convinge de contrariul in baza intregii acelei informatii pe care trebuie sa ne-o prezinte Guvernul roman"). Urmeaza apoi acuzele de "anti-semitism" si "xenofobie". Seful Comisiei pentru Relatii Externe din Parlamentul moldovean, Andrei Neguta, reia argumentele de "anti-semitism", depunand o cerere catre Comitetul de Ministri al Consiliului Europei pe aceasta tema. (In reuniunea din 21 ianuarie 2004, Comitetul de Ministrii a dat un raspuns negativ interpelarii lui Neguta, infirmand acuzele parlamentarului moldovean.) Actorii acestei campanii sunt insa mult mai numerosi decat cei invocati. Victor Stepaniuc, Seful grupului parlamentar al comunistilor, a adresat o interpelare - Interpelarea Nr. 434 - referitoare la situatiei Bisericii Ortodoxa de Stil Vechi din Romania, acuzand Guvernul Romaniei de incalcare a drepturilor omului. Si exemplele pot continua.

In septembrie, premierul roman Adrian Nastase anunta ca Romania nu este interesata sa incheie un "Tratat politic de baza cu Republica Moldova", pentru ca Bucurestiul a recunoscut independenta R. Moldova si "respecta principiile dreptului international in relatiile bilaterale". In noiembrie 2003, Ministrul roman de Externe Mircea Geoana declara la Chisinau ca Romania va sprijini in continuare Republica Moldova pe calea integrarii in structurile europene, fara a tine cont de declaratiile care "au incercat sa puna o umbra in relatiile bilaterale", lansate de oficiali moldoveni. La finele lunii decembrie, Presedintele Voronin completeaza aceasta campanie anti-romaneasca declarand, printre altele, ca "Romania este azi unicul imperiu din Europa, constituit din Moldova, Dobrogea si Transilvania..." (Presedintele Voronin nu si-a ascuns niciodata anti-romanismul, "doctrina" preferata, in fapt, al Partidului Comunistilor al carui lider este. In 2000, de pilda, actualul presedinte al republicii solicita inlocuirea denumirii "limba romana" cu "limba materna" in proiectul de nomenclator al specialitatilor pentru predarea in institutiile de invatamant superior si caracteriza drapelul de stat al Republicii Moldova drept "fascist", datorita identitatii sale cu cel romanesc.) Urmeaza cateva atacuri la persoana Presedintelui Romaniei. Presedintele Iliescu riposteaza: declara ca partidul de guvernamant din Republica Moldova este un partid comunist cu "naravuri staliniste" si condamna "campania antiromaneasca" promovata de partidul comunistilor condus de Vladimir Voronin. In cadrul ceremoniei de inaugurare a Anului Stefan cel Mare si Sfant de la Vaslui (10 ianuarie 2004), presedintele roman respinge conceptul de "Moldova Mare" lansat de autoritatile Republica Moldova. Relatiile nu sunt inghetate, insa, cel putin din partea Bucurestiului: "Relatia Romaniei cu Republica Moldova va ramane o relatie prioritara si extrem de importanta pentru tara noastra in pofida recentelor declaratii ale presedintelui tarii vecine", a declarat la 12 ianuarie 2004 intr-o conferinta de presa, ministrul roman de Externe, Mircea Geoana. Zece zile mai tarziu, in cadrul unei intalniri cu membrii corpului diplomatic acreditat in Republica Moldova, Presedintele Voronin declara ca relatiile cu Romania poarta un caracter "destul de destructiv".

Romania "cade" de pe harta?

Avem acum tabloul intreg. Fie si rapid conturata, campania declansata de Chisinau nu are nimic intamplator, nimic din atitudinea conjuncturala si reactiva sau din lipsa de fermitate a Bucurestiului. La Chisinau exista strategii, la Bucuresti - nu suntem siguri; la Chisinau este o campanie concertata, la Bucuresti sunt riposte sporadice si fara coerenta. Acuza care a deschis seria, cea de "interventie" a Romaniei in treburile interne ale Republicii Moldova este ridicola, cel putin pentru motivul ca in momentul in care Chisinaul arunca pe piata aceasta poveste Romania era cel mai putin implicata in Republica Moldova de la declararea independentei acestei republici incoace.

Constatarea sugereaza ca scopurile campaniei sunt altele, cu atat mai mult cu cat atacurile impotriva Romaniei cresc direct proportional cu apropierea Romaniei de structurile euro-atlantice. Credem ca tinta acestei campanii este discreditarea Romaniei pe plan international si scoaterea ei din joc de pe spatiul geo-politic in care este destinata sa evolueze. Daca Romania nu mai lucreaza cu Republica Moldova, nu (mai) are motive substantiale sa se implice pe axa Istmul Ponto-Baltic - Caucaz. Va deveni dintr-o pozitie geopolitica un simplu amplasament - eventual, pentru diverse baze militare.

In pofida isteriei insuportabile si a retoricii neghioabe, Chisinaul are un proiect infinit mai coerent decat al Bucurestiului in zona. La 15 ianuarie 2004, Vasile Sturza, ambasadorul Republicii Moldova in Bulgaria, a inmanat la Tirana scrisorile de acreditare presedintelui albanez, devenind astfel si ambasador al Republicii Moldova in Albania, cu sediul la Sofia. In ziarul oficial Moldova Suverana aparuse cu o zi inainte un amplu material a lui Vasile Sturza: "Pentru Republica Moldova cooperarea si parteneriatul cu tarile din Balcani reprezinta unul dintre obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est" - veritabil plan de actiune in viitorul apropiat. Pe relatia Chisinau - Sofia, evenimentul cel mai important l-a constituit vizita de stat a presedintelui Republicii Bulgare in Republica Moldova: 17-19 ianuarie 2003. De atunci relatiile au luat o turnura ascendenta, fiind semne ca anul acesta relatiile se vor intensifica. Reamintim ca Bulgaria exercita in 2004 presedintia OSCE, institutie cu atributii decisive in solutionarea problemei transnistrene. Insa nu doar relatia cu Bulgaria este vizata. (In prima jumatate a anului 2004, de pilda, presedintele Republicii Macedonia va vizita Chisinaul.) In sectiunea "Prioritatile politicii externe ale Moldovei in Balcani" din textul citat se precizeaza ca dezinteresul fata de regiune "ar distanta Republica Moldova de spatiul european". De aceea, "pentru Republica Moldova valorificarea potentialului de cooperare si parteneriat cu tarile din Balcani reprezinta unul din obiectivele sale strategice in regiunea Europei de Sud-Est". Una dintre actiunile strategice ale Chisinaului decurge firesc: "Semnarea acordurilor inter-guvernamentale, in special a Acordului cu privire la liber schimb, ceea ce va permite Republicii Moldova sa se incadreze in regiunea de liber schimb a Pactului de stabilitate pentru Europa de Sud-Est".

Daca adaugam relatiile bune ale Chisinaului cu Budapesta, intelegem ca integrarea Republicii Moldova in UE are legatura cu oricare alt stat, cu exceptia Romaniei. Fie Polonia, fie Lituania, fie Bulgaria, fie - poate - Ungaria sunt candidatele Chisinau-lui la parteneriat pe coordonatele UE, Sud-Estului Europei sau Caucazului. Romania risca sa "cada" de pe harta strategica a zonei.

Relatia Bucuresti-Chisinau are dimensiuni politice si geopolitice care vizeaza pozitia geopolitica a Romaniei in viitoarea configuratie strategica pe una dintre directiile cruciale de inaintare a frontierei NATO, respectiv Eurasia. Este fundamental ca realitatile de peste Prut sa intre, competent, pe agenda civica sau politica a dezbaterilor de la Bucuresti. Anul 2004 va fi, din acest punct de vedere, un test crucial atat pentru diplomatia romaneasca cat si pentru societatea civila.

http://www.yam.ro/articles/2004/martie/23/1.html
#12770 (raspuns la: #12769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pana la urma - de Dinu Lazar la: 15/11/2005 23:31:24
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"propun totusi sa revenim la discutia despre fotografie"
Sigur, pina vom avea si alte opinii argumentate ale altor specialisti calificati, sa mai rotim putin cristalul cu fotografii si sa va povestesc cum a fost la expozitia fotografei

DANA MAITEC

"Ministerul Afacerilor Externe a găzduit astăzi, 15 noiembrie, sub înaltul patronaj al ministrului afacerilor externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, un vernisaj de fotografie al cunoscutei artiste Dana Maitec.
Născută în România, dar stabilită la Paris, unde trăieşte şi lucrează în prezent, Dana Maitec reprezintă unul dintre cele mai importante nume în fotografia contemporană, cu un bogat portofoliu de portrete, subiectele sale fiind în egală măsură personalităţi din diverse domenii sau oameni obişnuiţi.
Proiectul vernisajului, intitulat "Les artistes roumains de Paris dans leurs ateliers", a fost iniţiat la propunerea Institutului Cultural Român din Paris ca un mijloc de a deschide publicului larg o perspectivă asupra artiştilor români care lucrează în capitala Franţei şi ca o posibilitate de a trasa originea lor comună.
La manifestare au participat reprezentanţi ai societăţii civile, diplomaţi şi jurnalişti."


Fara indoiala, expozitia artistei se constituie ca unul din cele mai importante evenimente fotografice ale ultimilor ani din Bucuresti.
Este prima manifestare de acest gen patronata de Ministerul de externe si de domnul ministru de externe, excelenta sa Mihai Razvan Ungureanu; cu un titlu sugestiv ( Artistii romani din Paris, in atelierele lor) si cu lucrari de inalta tinuta tehnica si estetica, expozitia s-a bucurat si de un public de exceptie: vedete de televiziune, printre care Andreea Esca, oameni din lumea filmului, printre care Vlad Paunescu, oameni din lumea celor 300, printre care Ilie Nastase, citiva zeci de fotografi, directorul Muzeului National de Arta Contemporana, Mihai Oroveanu, si multi altii.
La intrarea in sala de expozitie, puse in semicerc, citeva frapante imagini de obiecte si ustensile ale scultorilor si pictorilor, fotografiate cu o lumina laterala, toate intr-o unitate desavirsita; saturatie impinsa la maxim, imagini aproape saturate, pe fond negru, extrem de clare si de sugestive.
In expozitie, citeva zeci de lucrari cu fotografii care cred - nu am intrebat artista, era o nebunie de nedescris - ca erau facute pe film; hirtia foto mata, cu negruri ample si catifelate, impecabil procesata; imaginile erau clasice, in general descriptive, un portret si un plan mai larg sau o lucrare mai sugestiva a artistilor analizati in imagine; exista si o anumita cursivitate, ritmicitate a imaginilor, care pe deasupra erau foarte bine iluminate.
Pentru ca sa inteleaga mai bine cafegii genul de lucrari expuse, o vizita la http://www.maitecart.com/ este obligatorie - dar pe sit sunt lucrari color, si expozitia era de un alb negru de inalta calitate.
Spune undeva Dana despre ea:

"Je me suis toujours sentie bénie en tant que photographe. Je perçois votre beauté intérieure qui se révèle hors de l’obscurité, baignant dans une lumière pure, immaculée. Le regard innocent de mon appareil saisit votre vraie nature."
Le travail se tourne le plus souvent vers une photographie dans un style simple et épuré. "

Citeva imagini foarte sugestive, ca sa descoperim profilul creatiei autoarei, mai gasim si la
http://www.zonezero.com/comunity/portfolios/retrato/maitec/1en.html
sau ceva mai utilitar la
http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=27146&idlnk=0&cat=2

Foarte interesante au fost discutiile din culise; domnul Mihai Oroveanu este foarte decis sa puna bazele unui muzeu al fotografiei romanesti; i-am spus sa inceapa macar cu un sit, dar a spus ca nu este timp momentan.
Pacat, pentru ca toata lumea nu mai crede ca a existat mereu fotografie romaneasca in ultima suta si ceva de ani.

Pe fluxurile de presa deja au aparut citeva elemente despre manifestarea fotografica a Danei Maitec:

Lucrarile pe care artista de origine romana le prezinta reprezinta portrete ale celebri pictori romani in Paris, precum Marian Batlan, Adriana Blendea, Marcel Caloian, Doru Covrig, Dorin Cretu, Raluca Demetrescu, loana Ghenciulescu-Violet, Catalin Guguianu, Ben Ami Koller, Nicolae Maniu, Stefan Ramniceanu, Alla Russu, Radu Tuianu, Petre Velicu, . „Fotografia este o arta a generozitatii. Nu va fac poza, va dau ceea ce va apartine, imaginea voastra. Surprind frumusetea voastra interioara care apare dincolo de obscuritate, scaldandu-se intr-o lumina pura, imaculata. Privirea inocenta a aparatului meu surprinde adevarata voastra natura", spune Dana Maitec vorbind despre initiativa de a realiza o expozitie de astfel de lucrari.

Expozitia poate fi vizitata intre miercuri 16nov. si 1 decembrie
#87869 (raspuns la: #87862) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce ma nemultumeste pe mine - de Catalina Bader la: 26/12/2003 02:27:07
(la: Petitie Protest: Referendumul pentru Constitutia Romaniei)
cel mai mult

este faptul ca, desi sunt cetatean roman cu domiciliul in strainatate, nu am primit nici o scrisoare- de exemplu din partea Ministerului Afacerilor Externe - referitor la acest referendum.
In concluzie, daca nu as fi citit aici aceste randuri, habar nu as fi avut ca a avut loc un referendum.
Nu mi se pare corect.
BBC zice ca sunt mai multi... :( - de belazur la: 13/03/2004 14:01:49
(la: Atentatul din Madrid)
Dar poate greseste.

Guvernul României a declarat ziua de 14 martie zi de doliu naţional

13.3.2004 17:30 Ora României

Guvernul a declarat ziua de 14 martie zi de doliu naţional, în amintirea românilor ucişi în atentatele teroriste de la Madrid. Totodată, luni, la ora 14, pe întreg teritoriul ţării va fi organizat un moment de reculegere, în semn de solidaritate cu poporul spaniol. Potrivit premierului Adrian Năstase, în atentatele care au avut loc pe 11 martie ar fi decedat 8 cetăţeni români, iar alţi 8 români sunt daţi dispăruţi de familiile lor, care le-au confirmat însă prezenţa în trenurile în care au avut loc exploziile. De asemenea, 29 de cetăţeni români se află sub îngrijire medicală în spitalele din capitala Spaniei. "Acolo, în Spania, a curs sânge românesc nevinovat. Nici un gest şi nici o vorbă nu pot înlocui sau alina durerea celor care au pierdut pe cineva la Madrid. Dar cred că, în aceste momente, fiecare dintre români simte durerea, iar această durere trebuie să ne solidarizeze", a declarat Adrian Năstase.

La Bucureşti, Ministerul Apărării Naţionale a anunţat că are pregătite două aeronave pentru repatrierea răniţilor, dacă aceştia vor dori să se întoarcă în România pentru continuarea tratamentelor. De asemenea, Compania TAROM a anunţat că va transporta gratuit, în Spania, câte două persoane din fiecare familie afectată de atentate.

În ceea ce priveşte măsurile de prevenire şi combatere a terorismului în urma atentatelor din Spania, Guvernul a anunţat înfiinţarea, în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a unei celule de criză pentru românii aflaţi în străinătate, dar şi alertarea centrului de coordonare operativă antiteroristă din SRI, respectiv intensificarea controalelor la punctele de trecere a frontierei.
#11970 (raspuns la: #11962) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Destinul unui exilat: Mihail Dim. Sturdza - de ARLEKYN la: 20/12/2003 09:11:18
(la: Romani in strainatate)
Destinul unui exilat: Mihail Dim. Sturdza

- De la ministerul de Externe francez la Europa Libera

Stranepot al domnitorului Moldovei, Mihail Sturdza (1834-1849), Mihail Dim. Sturdza inainte sa emigreze in Occident a trecut prin inchisorile si lagarele de munca comuniste. Diplomat al Institutului de Stiinte Politice din Paris, angajat al Departamentului de Schimburi Culturale si Stiintifice de la Ministerul de Externe al Frantei, interpret oficial pentru limba romana al presedintilor Frantei, redactor politic la Departamentul Roman al Institutului de Cercetari al postului de radio Europa Libera. Cunoscut si apreciat istoric, autor a zeci de studii publicate in prestigioase reviste din Occident, autorul monumentalei lucrari Dictionnaire Historique et Généalogique des Grandes Familles de Grèce, d'Albanie et de Constantinople, Paris, 1983.


M-am nascut la Bucuresti, in 1934, unde locuia familia mamei mele, intr-o familie socotita de vita veche si cit se poate de mosiereasca. Familia tatalui meu locuia la Iasi unde mi-am petrecut toata copilaria, pina la spargerea frontului in 1944, cind ne-am mutat cu totii definitiv la Bucuresti. Clasele primare le-am facut la Iasi, liceul l-am facut la „Dimitrie Cantemir", la Bucuresti, de la prima pina la ultima clasa. Doua saptamini dupa darea bacalaureatului am fost arestat sub acuzatia de a nu fi denuntat un complot care de fapt nu exista. Eram cel mai batrin din lot, aveam 17 ani, cel mai tinar avea 15 ani. Eram patru fete si vreo 10 baieti. Unii dintre noi au fost eliberati dupa trei luni de ancheta, ceilalti am fost dusi, dupa interogatoriile care au durat o luna la Rahova, la fortul Jilava, unde am stat trei luni. La Jilava am stat pina in noiembrie '52. De acolo ne-au despartit. Eu am fost trimis mai intii in lagarul de triaj si iarasi de foame de la Ghencea, apoi la Bicaz, la lagarul de munca fortata. Se construia acolo barajul pe Bistrita. Eram daca nu cel mai tinar, in orice caz printre cei cinci sau sase detinuti politici cei mai tineri ai acestui lagar, unde, de altfel, chiar dupa conventiile internationale nu ar fi trebuit sa ne aflam, conventiile aparind pe minori de rigorile muncii fortate. Am fost condamnat la trei ani de pedeapsa administrativa. Pedeapsa administrativa insemna sederea - fara condamnare in urma unui proces - in inchisori si lagare de munca la fel cu condamnatii politici, osinditi la tot felul de pedepse, in functie de vina care li se imputa. Dar ce importanta avea asta pentru Securitate, sa fii sau sa nu fii vinovat? Faceam parte dintr-o clasa sociala care trebuia distrusa. Au fost si perioade cind in acelasi lagar erau si detinuti de drept comun. Dupa Bicaz, din '53 pina in '54 ne-au dus in alt lagar de munca cu un regim mai usor - Stalin murise, ne-au transferat la Onesti, de unde am fost eliberat nu dupa trei ani, ci dupa 22 de luni, in noaptea de 30 aprilie spre 1 mai 1954. Am debarcat in Gara de Nord, cu un bilet de drum, dat de directia Penitenciarelor, in ziua cind la Bucuresti se serba ziua muncii, 1 mai, si tot orasul era mobilizat la defilare. In toamna anului 1954, urmind sfatul unui fost coleg de liceu, m-am inscris la examenele de la facultatea de filologie, presupunindu-se ca la sectia de italiana as fi avut mai multe sanse de a fi admis decit la istorie, din cauza, natural, a dosarului meu, al unuia cu origine nesanatoasa. Preocuparile mele ma duceau spre istorie. La toate facultatile erau vizite de prezentare a institutiei. La istorie a venit sa ne arate facultatea insusi profesorul Andrei Otetea, caruia m-am adresat spunindu-mi numele. Si intrebindu-l daca ma sfatuieste sa dau examen la istorie mi-a raspuns discret, dar ferm, ca acolo n-as avea nici o sansa. M-a sfatuit sa-mi incerc norocul in alta parte. Am fost admis la filologie, unde am urmat cursurile in mod normal. Au fost citeva arestari, dar putine, si la Facultatea de Filologie in momentul revolutiei maghiare din 1956, dat fiind ca studentii de la filologie au fost mai moderati, nu si-au manifestat entuziasmul ca la alte facultati. La sfirsitul studiilor era instituita o comisie de repartizare la locurile de munca, compusa din studentii cei mai meritorii din punct de vedere al convingerilor politice. Seful acestei comisii, nu-i voi da numele, este un personaj astazi extrem de important in fruntea Academiei Romane. Atunci era un tinar activist de partid extrem de vehement si chiar violent in limbaj. Am fost repartizat ca profesor de muzica, intr-un sat de linga Oradea Mare, unde ducindu-ma am obtinut pe loc o hirtie din care reiesea ca ei n-au nevoie de profesori de muzica. Am revenit la Bucuresti, unde dupa trei luni am gasit un post de invatator in comuna Mereni, judetul Vlasca, nu departe de gara Videle. Traiectul il faceam cu trenul, luni dimineata plecam, vineri dupa-masa reveneam la Bucuresti. In acea vreme, adica in 1961, se manifesta un anumit dezghet politic in tara, incepusera legaturile cu firmele occidentale, intreprinderile industriale romanesti aveau nevoie de traducatori. Cunosteam franceza, cunosteam engleza, m-am angajat la Iprochim, un institut de proiectari tehnice. Rusa n-am invatat, dupa cum n-a invatat-o nimeni dintre colegii mei, in decursul anilor in care a fost impus studiul acestei limbi in licee. M-am familiarizat destul de repede cu traducerile tehnice care erau extrem de bine platite. Eram platit cu 1500 de lei pe luna. Lucram cu alti doi colegi de facultate, pe care eu i-am adus, nici ei nu gasisera de lucru. Unul era Sorin Marculescu, astazi director adjunct la Editura Humanitas, care a reusit destul de repede sa scape de traducerile tehnice pentru care nu avea nici un fel de aplecare, celalalt coleg a fost Mihai Gramatopol, elenist, latinist, pe care o moarte timpurie l-a rapit nu demult dintre noi. Cu ei am ramas prieten de atuncea, ne facusem si serviciul militar impreuna. Avusesem la filologie un grup de prieteni din care mai facea parte Serban Stati, ajuns mai tirziu ambasador la Roma, Radu Niculescu, un filolog de foarte bun nivel care a murit tragic, Sorin Alexandrescu, pe care toata lumea il cunoaste, mai intii profesor universitar in Olanda, astazi revenit in tara, foarte activ in mediile culturale si editoriale.
Dupa 1948, aproape toti membrii familiei mele trecusera prin inchisori. Bunica din partea tatei si mama mea, de exemplu, fusesera acuzate de spionaj in favoarea englezilor, dat fiind ca, foste proprietare de paduri, avusesera niste contracte, pe vremuri, cu firme englezesti care cumparau cherestea. Acele contracte au fost descoperite de Securitate si trebuia sa se fabrice ceva, de exemplu spionaj pentru Anglia, cu bunica, cu mama, cu un intreg lot de fosti negustori de cherestea din Galati, de fabricanti de lemnarie, din Piatra Neamt, de fosti generali mosieri care trebuiau cu totii sa faca parte din acele inscenari judiciare atit de frecvente pe vremea comunismului. Din lipsa de probe, tot lotul a fost totusi eliberat dupa noua luni. Patru ani mai tirziu, in 1957, bunica mea, a reusit sa fie scoasa din Romania de niste rude de-ale ei din Grecia. Au urmat tot pe aceiasi cale sora mea, apoi o sora a mamei cu sotul ei si doi copii. In urma unei interventii venite din Franta, a plecat si matusa mea Elena Bratianu, vaduva lui Gheorghe Bratianu, ucis in temnita de la Sighet. In sfirsit in 1963, in decembrie, am plecat si eu, fiind obligat atunci sa renunt la cetatenie.

- Cum se pleca in acei ani?

In acei ani nu se pleca, de regula, decit cu mari greutati, clandestin, incepind din 1947, de la inceputul anului 47, cind lumea, mai ales burghezia si-a dat seama ca situatia era fara scapare, se pleca foarte greu cu forme legale, plecau cu forme legale pe atunci evreii, pentru ca era politica statului roman de a favoriza plecarea evreilor. Germanii, cealalta mare minoritate etnica nu puteau pleca.... erau deportati in tot felul de locuri indepartate. Se pleca extrem de greu prin legaturi foarte sus puse, pe care unii, foarte putini, le aveau printre responsabilii comunisti de mare influenta. Cazurile acestea erau foarte rare. In schimb, se fugea. Cum se fugea? Cei tineri treceau Dunarea inot. Era foarte riscant. Unii au fost prinsi si impuscati la granita. Altii erau prinsi in Iugoslavia si internati in lagare, dar nu erau returnati spre Romania, date fiind proastele relatii care existau intre statele Cominformului si Iugoslavia lui Tito. Altii erau intorsi de Iugoslavia in Bulgaria, unde erau internati in alte lagare. Cunosc cazuri, unde cei arestati in Iugoslavia au reusit sa scape vorbind doar frantuzeste, pretinzind ca erau francezi. Exceptind legionarii care fugisera intre 1941 si '44 in Germania sau Spania.... din acele categorii de fugari faceau parte atunci, in 1947-48, mai ales fostele cadre politice ale Romaniei Mari, oameni maturi, casatoriti. Pentru ei o fuga peste granita se facea cu riscul vietii, trebuiau luate si nevestele, multi au fost prinsi pentru ca trageau dupa ei valize noaptea, prin paduri. Granitele erau foarte pazite, dupa 1949 devenisera impermeabile,.... au mai fost citeva cazuri, putine dar spectaculoase, de fuga cu barcile pe Marea Neagra spre Turcia, iarasi foarte periculos, dupa aceia nu s-a mai plecat pina in 57, cind plecarea bunicii mele, atunci in virsta de peste 70 de ani si dupa aproape un an de puscarie, a constituit un fel de eveniment. Spun „un fel de eveniment" pentru ca in primele doua decenii de dupa Primul Razboi mondial bunica mea, Olga Sturdza, fusese Presedinta Societatii de Ajutorare a Orfanilor de Razboi, o asociatie caritabila careia ii donase si o mosie de linga Iasi, la Miroslava. Asociatia organiza camine, scoli profesionale pentru acei orfani. Bunica mea fusese o personalitate cunoscuta a Iasului, arestind-o Securitatea se gindise sa faca din ea o veriga a unui posibil proces de spionaj, la un capat societatea de cherestea de la Londra, adica imperialistii englezi, la celalalt capat generalii romani pe care bunica mea ii cunoscuse, adica tradatorii si mosierii. Numai ca multi dintre acei generali nu mai traiau, dupa cum si Societatea de cherestea imperialista nu mai exista. Securitatea a renuntat la inteligentul proiect. Dupa aceia, incetul cu incetul au reusit sa mai plece cite unii legal, pina cind prin 1965-66 au inceput sa se inmulteasca plecarile, obtinute foarte greu, dar totusi aprobate in cele din urma, datorita politicii guvernului comunist, care impingea fosta burghezie, intelectualii vechiului regim, peste granite. Fosta burghezie a oraselor, caci pentru chiaburi sau elementele anticomuniste de la sate nu exista nici o poarta de scapare.

- Si totusi, dupa '58, nu apare posibilitatea rascumparii, dupa ce la Londra s-a incheiat un aranjament intre Jakober, un controversat om de afaceri britanic, si seful rezidentei Romaniei de la Londra, Gheorghe Marcu?

Au existat cazuri foarte cunoscute dar si foarte putine, pentru ca ele erau negociate pe sume mari, intre 5 si 25 de mii de dolari de persoana. Ceea ce era foarte mult. Si azi e mult, dar atunci era ceva inaccesibil pentru pungile romanesti. Plateau rudele sau prietenii din strainatate. Si in cazul meu, care am plecat in decembrie 1963, deci si in cazul meu au fost duse din 1961 diferite tatonari din partea familiei mele din strainatate, atit familia mea romana cit si rude straine, pentru a se vedea daca prin Jakober nu se putea plati acea suma. Mergea greu, filiera cerea discretie. Cred ca s-ar fi definitivat negocierea daca nu ar fi intervenit o ruda de-a mea din Grecia, fosta personalitate politica, om batrin atuncea, dar care a vorbit direct cu ambasadorul roman la Atena. Asa ca am plecat fara ca formalitatile sa necesiteze vreo cheltuiala. Despre Jakober se vorbea mult. Dar cred ca relativ putina lume, poate nici 50 de cazuri, a trecut prin aceasta filiera. Nu stiu in ce masura Jakober era sau nu un om controversat. Nu stiu pe nimeni care sa-l fi cunoscut personal. Era un om de afaceri. Cred ca stia si romaneste. Intermediul sau roman, acum mi-am amintit, imi iesise complet din memorie, a fost generalul Marcu, de la Securitate bineinteles. Cazuri putine, dar care au avut parte mai tirziu de multa publicitate. Dupa aceia au inceput sutele, apoi miile de plecari pe cale legala, un adevarat exod, cu multe tracasari, cu formalitati nesfirsite, cu abandonarea locuintelor prin intelegeri oculte cu ofiterii care eliberau pasapoartele si care beneficiau deseori de predarea locuintelor pentru ei sau rudele lor sau prietenii lor. Cu cit se pleca mai mult, cu atit se lasau locuri si bunuri mai multe pentru oamenii regimului.

- Ati ajuns in Grecia?

Am ajuns in Grecia, unde am stat foarte putin, doua luni. La inceput am fost foarte impresionat de libertatea care domnea in Grecia, de faptul ca Grecia inainte de razboi fusese o tara saraca, mult mai saraca decit Romania, iar acum in '63 gaseam o tara prospera, unde totusi influenta partidului comunist era inca foarte mare. O tara care se refacea dupa grozaviile razboiului civil din anii 1947-52, si care nu-si revenise complet. Insa era o tara al carei progres economic era impresionant, rezultat, printre altele, al planului Marshall. N-am ramas acolo pentru ca nu cunosteam limba si toata lumea imi dadea sfatul sa plec in adevaratul occident, care pentru majoritatea romanilor era compus mai ales de Franta. Am plecat in Franta unde am lasat deoparte toate pretentiile legate de educatie si de studii si mi-am spus ca trebuie sa ma angajez acolo unde voi gasi de lucru, urmind ca pe parcurs sa studiez si alte posibilitati mai conforme cu preferintele sau cu pregatirea mea. Am fost anuntat ca la serviciile tehnice ale uzinelor Renault, birourile de proiectare cautau traducatori de engleza,.... am intrat deci ca traducator tehnic la proiectare, la Renault. Uzinele de automobile Renault erau un celebru bastion al partidului comunist francez. Sosirea mea acolo, venind dintr-o republica populara si socialista a constituit la inceput o curiozitate. Veneau multi sa ma vada ca sa auda, credeau ei, niste povesti entuziaste despre gloriosul regim comunist si zorile luminoase de dupa ceea ce noi romanii numeam Cortina de Fier si ceea ce francezii comunisti, care erau foarte numerosi si nu apartineau numai clasei muncitoare, considerau ca preludiul raiului pe pamint. Am fost foarte prost vazut, pentru ca relatarile mele despre inchisori, despre saracie, colectivizarea fortata, despre cozile la alimente i-au deceptionat intr-atit incit am fost considerat un personaj care n-avea ce cauta la Renault. Francezii au un spirit tolerant, dar am avut de nenumarate ori ocazia sa aud din partea lor observatia ca ce s-a intimplat in Romania este imposibil sa se intimple si in Franta pentru ca „noi n-o sa ne lasam dusi de nas", asa ziceau francezii. Pentru ei instaurarea unei dictaturi era un fel de pacaleala careia ii cadeau victime doar prostii. Francezii fiind prin autodefinitie inteligenti nu erau sa se lase dusi de nas de comunisti, vor sti ei foarte bine sa-i faca fata.

- Nu era socant pentru dumneavoastra, venind dintr-o tara comunista, unde majoritatea celor care nu erau incadrati in sistem erau anticomunisti, ... bine anticomunisti in tacere, asta dupa ce au fost anticomunisti cu arma in mina,... si sa nimeriti intr-o tara libera cu multi simpatizanti comunisti?

Francezul este ceea ce numim noi frondeur, e contra autoritatii si mai ales e contra autoritatii de dreapta. Atunci Franta era condusa de generalul de Gaulle, o personalitate foarte autoritara, de militar, care ducea natural o politica conservatoare, calificata drept fascista de cercurile de stinga din Franta si de catre partidele comuniste din Europa de Est si bineinteles mai exista atunci, acum 40 de ani, o clasa muncitoare care acum a disparut. In Occident astazi nu mai exista clasa muncitoare, exista o mica burghezie si cei care mai lucreaza ca muncitori, lucreaza ca muncitori calificati, nu mai au miinile minjite de ulei, lucreaza la masini perfectionate, se respecta programele de opt ore, pleaca in vacanta peste mari si tari,.... nu se mai poate vorbi azi de clasa muncitoare sau de mentalitate proletara. Dar in anii '60 ideologia si propaganda de stinga erau foarte active, de aceea pentru toate cercurile acestea, ce-si ziceau progresiste, o critica a comunismului era prost vazuta, ba chiar o dovada de primitivism. Se cunoaste reactia lui Jean Paul Sartre, dascalul stingismului, care, in momentul dezvaluirii crimelor staliniste de catre insusi Hrusciov, a fost de parere ca ziarele de stinga franceze sa vorbeasca cit mai putin de aceste crime ca sa, si aici citez, sa nu-i deceptionam pe muncitorii uzinelor Renault. Or, eu tocmai la uzinele Renault nimerisem. O serie de cadre, ingineri, medici, mai ales cei care venisera din Algeria din cauza razboiului colonial erau si ei anticomunisti dar n-o spuneau pe fata, erau prietenosi fata de mine, dar fara ostentatie.

- Care au fost primele impresii despre emigratia romanesca din Franta?

Primele contacte cu emigratia romaneasca au fost intimplatoare si nu le-am cautat. Vedeam romani, dar nu-i cautam cu dinadinsul. Ma duceam de citeva ori pe an la biserica romana din strada Jean de Bauvais, un mare centru al emigratiei. Acolo domnea preotul Boldeanu, fost legionar, lucru de care nu se prea vorbea. Ca persoana era foarte bonom si foarte accesibil. La biserica faceai cunostinte de tot felul. Bineinteles erau reprezentate acolo toate curentele emigratiei de la legionari pina la simpli tarani, fugari economici. Cind am venit la Paris era in toi procesul de calomnie deschis impotriva lui Constantin Virgil Gheorghiu, celebrul autor al unui roman de mare succes atunci, Ora 25, un roman de fictiune si cu o actiune cu totul inventata, al carui succes poate ca n-a fost chiar pe masura succesului altui roman inventat, Kaputt, al lui Malaparte. Constantin Virgil Gheorghiu intr-un alt roman al sau foloseste numele unui fictiv criminal de razboi pe care-l chema Rosetti, eu cred ca n-a facut-o dinadins. Niste membri ai familiei Rosetti aflati in Franta l-au dat in judecata. In proces a fost amestecata ca martor si Monica Lovinescu nu-mi mai amintesc daca si Virgil Ierunca. In fine a fost unul din procesele de senzatie. Tot in legatura cu emigratia se mai vorbea inca de atacul asupra Legatiei romane de la Berna, spre a se dovedi ca anumite cercuri sint sau nu sint infiltrate de securitate. Dupa atitia ani pot spune lucrurilor pe nume, n-am vrut sa fiu implicat prea de-aproape in conflictele si disensiunile emigratiei romane - cam identice cu cele care ravaseau toate emigratiile, compuse din oameni, care desigur doreau binele tarii, dar care, mai ales cei in virsta, nu aveau nici un fel de mijloace de a influenta guvernele occidentale sau opinia publica. Accesul la ziarele occidentale era daca nu oprit in orice caz foarte dificil. Unii erau prea vehementi, altii repetau la infinit tot felul de versiuni despre totalitarism care nu interesau Occidentul. Multi dintre cei tineri isi cautau un rost, cautau sa-si cistige existenta altfel decit pritocind la infinit niste resentimente care de fapt nu interesau mediile oficiale.

- Cum era structurata politic, profesional emigratia? Erau si membri ai partidelor politice care aveau grupul lor de admiratori...

Da, da... mai erau inca prezenti pe scena emigratiei romane oameni politici de suprafata. Generalul Radescu murise, dar mai traiau Gafencu, Alexandru Cretianu, Visoianu, Mihai Farcasanu, erau anumite poluri, personalitati discutate mai mult sau mai putin critic, care reprezentau Romania de dinainte de razboi, o Romanie pe cale de disparitie violenta. Se editau ziare. Comitetul National Roman scotea La Nation Roumaine, exista un ziarist evreu, René Théo, care scotea o gazeta sapirografiata foarte bine documentata, citeodata de scandal, dar nu de santaj, cum afirma astazi unii, care se numea B.I.R.E., Buletinul de informare al romanilor din exil, vreme de multi ani singura sursa de informare a diasporei romane. Emigratia era indusmanita. Erau legionarii, putini, dar activi, care nu puteau ierta regelui Mihai lovitura de stat de la 23 august. Existau citeva foste cadre ale partidelor liberal si national-taranesc cu oameni in virsta, mai degraba niste supravietuitori ai unui trecut care nu mai spunea mare lucru tinerilor, si apoi erau diferite organizatii de fosti militari.... era colonelul Emilian, care scotea ziarul Stindardul in Germania, ziar si mai virulent anticomunist decit B.I.R.E.. Sa nu-l uit pe Pamfil Seicaru... un ziarist curajos, dar pe care exilul nu-l iubea.

- De ce evitati contactul cu romanii din emigratie? S-a intimplat vreun incident anume? Sau pur si simplu va cautati un rost acolo si evitati gilceava.

Asa cum spuneti evitam gilceava. Mi-am dat seama ca a fi implicat prea mult in toate disensiunile acelea ridica un grup intreg impotriva ta. Prin simplul fapt ca esti vazut cu unii si nu esti vazut cu altii provoaca comentarii si iti aprinzi in cap niste probleme de care nu ai nevoie. In al doilea rind, tonul pe care se desfasurau aceste polemici in sinul emigratiei veneau de la niste oameni care n-aveau altceva de facut decit sa vorbeasca la infinit despre ce-ar face ei in caz ca ar cadea comunistii de la putere. Prea multe atacuri la persoana, o specialitate dimboviteana, atunci ca si acum. In al treilea rind, se stia ca exilul era infiltrat de informatori ai Securitatii, unul era chiar o printesa cu nume fanariot, si ca prin diferite mijloace de santaj fusesera recrutate anumite personalitati din emigratie. Unul din primele cazuri a fost acela a trei-patru persoane care plecasera cu regele dupa ce a abdicat, personal de serviciu, devotati regelui, dar familiile lor ramasesera in tara si au fost foarte repede obligati sa dea informatii Securitatii despre ceea ce se intimpla in locuinta regelui. Bineinteles, lucrul s-a aflat si ei au fost concediati. Mai tirziu a aparut un caz foarte mediatizat, al profesorului Virgil Veniamin, unul din directorii Fundatiei Culturale Carol I de la Paris, despre care s-a dovedit ca avind familia ramasa in tara a fost santajat de Securitate si obligat sa dea informatii. Acuma, ce informatii putea sa dea altele decit ca in ziua cutare un comitet roman de nuanta politica cutare se intrunea in sala cutare ca sa discute diferite probleme anticomuniste? Evident, stirea era vitala pentru Securitatea romana compusa din atitia oameni, foarte bine platiti ca sa asculte dupa usi si sa nu faca nimic altceva, de altfel rapoartele care s-au publicat in ultimii ani arata cit de prost informati si cit de deficienti din punct de vedere politic si cultural erau acei ofiteri carora le lipseau posibilitatile intelectuale spre a-si mobila rapoartele pe care le furnizau Bucurestiului. Un al patrulea motiv care nu m-a impins spre o deosebita implicare in zbuciumul emigratiei a fost ca m-am casatorit, traind de atunci, mai ales, in mijlocul unei familii franceze si al unui anturaj francez. Continuam sa vad romani, rude, citiva intelectuali din emigratie, participam la reuniunile redactiei periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicatiile diasporei. Dar sterilele controverse politice nu ma interesau. Legatura afectiva cu tara pierduta era pastrata de mine vie mai ales datorita studiilor istorice prin bibliotecile din Paris sau Londra.

- Cum a evoluat cariera dumneavoastra in Franta?

- Mi-am dat demisia din uzinele Renault dupa ce am gasit un alt post de traducator la o intreprindere de calculatoare, din centrul Parisului, o industrie aflata atunci la debuturile ei. Meseria aceea nu mi-a placut deloc. Nu sint facut pentru lucruri tehnice, nici pentru matematici. Printr-o coincidenta, am fost intrebat in martie 1968 daca-l pot insoti ca interpret pe generalul de Gaulle in vizita oficiala pe care urma sa o faca in Romania peste doua luni. Faptul ca alegerea serviciilor de protocol de la ministerul de Externe a cazut asupra mea se datoreste unei intimplari. Persoana care in mod normal ar fi trebuit sa-l insoteasca pe generalul de Gaulle a fost doamna Sanda Stolojan, pe care o cunosteam de mult, si de care continua sa ma lege o veche prietenie. Dar pentru generalul de Gaulle, d-na Stolojan avea un mare defect, era femeie. Sa explic: Generalul fiind un om inalt si impunator, cu o voce de militar si gesturi de actor era de parere ca linga el ar fi trebuit sa fie prezent un interpret barbat. Atunci, pentru ca d-na Stolojan sa nu fie sanctionata pentru ca nu era barbat, s-a decis sa fie prezenta la acele discutii dintre de Gaulle si Ceausescu care nu aveau loc in public. Pentru aparitiile in public ale generalului s-a socotit ca ma potriveam mai bine, fiind si eu inalt. Nu stiam atunci ca as poseda calitatile necesare pentru a fi un bun interpret al generalului de Gaulle, care era un om intimidant. Astfel incit am fost angajat sa fac, la inceputul misiunii, cercetari de biblioteca pentru a pregati discursurile generalului de Gaulle. Discursurile propriu-zise i le pregateau serviciile Presedintiei pe baza unei documentari istorice pe care am furnizat-o eu, documentarea asupra politicii prezente fiind, natural, data de serviciile ambasadei franceze de la Bucuresti. Discursurile erau intotdeauna, la cererea partii romane, pregatite dinainte, nu se improviza, si nu se improviza, in primul rind, deoarece Nicolae Ceausescu era incapabil sa improvizeze, el fiind nu numai un foarte prost orator, din punct de vedere sintactic, dar si un prost orator din punct de vedere al exprimarii, cu o vorbire sacadata si deficienta. Nu era un om limitat ca inteligenta. Era un om limitat ca formatie intelectuala. Si natural, un sclav al limbajului de lemn. Nu odata, improvizatiile oratorice, avintate, ale generalului de Gaulle au provocat surpriza publicului roman.

- Prezenta d-voastra ca traducator in delegatia franceza nu era o pilula prea amara pentru autoritatile romane?

Numele interpretului nu apare niciodata, nicaieri, pe nici un document publicat. Era comunicat doar oficialitatilor celeilalte parti, spre a i se rezerva un loc la ceremonii, in cursul deplasarilor, etc. Discursurile erau pregatite dinainte. Atit versiunea franceza cit si cea romaneasca erau schimbate intre parti, asa incit toata aceasta „prietenie calduroasa" era foarte ingradita de corsetul obligatiilor protocolului. De exemplu, la un moment dat, de Gaulle, caruia ii placeau comparatiile istorice curajoase si riscante, aicea la Bucuresti a vrut sa vorbeasca despre Basarabia, intr-un mod foarte aluziv. Partea romana l-a rugat sa nu atinga acest subiect, fraza a fost scoasa, eu am pastrat ciorna documentului care mi-a fost pe urma furata din casa de cineva care a fost trimis sa vada ce am eu la domiciliu meu, la doua-trei luni dupa ce se incheiase vizita. Aceste discursuri oficiale fiind foarte bine pregatite, generalul nu avea decit de pronuntat discursul, pe care chiar si la virsta lui il citea o data, de doua ori si-l memoriza, avea o memorie extraordinara, dupa care eu citeam versiunea mea. De vreo doua ori, din cauza programului foarte incarcat. am luat si eu parte la discutiile particulare dintre de Gaulle si Ceausescu. Elena Ceausescu era intotdeauna prezenta, ei aveau un interpret, Platareanu, foarte bun interpret, mai bun decit cei cu care am avut de-a face mai tirziu, alesi absolut pe linie de partid si ale caror cunostinte de franceza erau cam aproximative.

- Cum de au intrat in casa, la Paris, sa cotrobaie prin hirtiile dumneavoastra?

Au fost mai multe tentative.... propuneri de vizite ale unor fosti colegi de studii. Aceea care a reusit a fost comisa de o persoana pe care o cunosteam demult. Care a cerut sa stea o saptamina si care a stat vreo doua luni. Dupa aceia mi-am dat seama, a scotocit prin lucruri. Au disparut diferite scrisori, unele absolut fara interes pe care le primisem de la prieteni, dar si ciornele pregatite de mine pentru discursul generalului de Gaulle, inclusiv acea parte unde figura aluziv Basarabia, precum si unul - de ce doar unul?- din caietele de note luate la Biblioteca din Londra.

- Ati cerut dosarul la CNSAS, poate regasiti hirtiile in dosar?

L-am cerut. Cred ca sint deja doi ani. Un foarte amabil functionar mi-a spus ca o sa dureze trei luni si de atunci au trecut doi ani. N-am mai primit nimic. Nu ma mai gindesc la asta, auzind pe parcurs ca aceste dosare sint si asa foarte pieptanate. Singura senzatie pe care ti-o dau e de scirba. Asa ca....
Insa, asa cum v-am spus, eu nefiind implicat in treburile emigratiei, n-am fost supus unor tentative prea dese de a fi tras de limba. Lucrurile s-au schimbat mai tirziu, cind am ajuns la Europa Libera.
Dupa vizita lui de Gaulle am fost angajat la ministerul francez de Externe in calitate de functionar, nu de diplomat. In rastimp mi-am luat o diploma la Institutul de Studii Politice, si am lucrat, vreme de 15 ani, ca atasat la Serviciul de schimburi culturale si stiintifice la ministerul de Externe. O experienta foarte interesanta, am avut posibilitatea sa cunosc somitati culturale din lumea intreaga care veneau la Paris ca invitati ai statului francez.
Am mai fost chemat ca interpret si in alte dati, cu ocazia vizitei facute de Ceausescu la Paris presedintelui Pompidou si cu ocazia celor doua calatorii facute de presedintele Giscard d'Estaing in Romania, si de cei doi Ceausescu in Franta. Aparent, in ochii multora, si probabil si in cei ai Securitatii, faptul de a ma afla in preajma unor sefi de stat, pe cind atitia alti exilati nu reuseau sa patrunda nici macar in redactiile marilor ziare, asta facea din mine o persoana importanta. Impresia insa era falsa, bineinteles. Sefii de sta nu fac confidente interpretilor.

- Cum era sa te intorci in Romania, chiar si intr-o delegatie oficiala, se schimba ceva in tara, cum percepeati atunci evolutia Romaniei?

Am venit de trei-patru ori. Prima data, in 1968, reactisa ambasadei romane a fost de surpriza,... evident dezagreabil surprinsa....

- De prezenta dumneavoastra .....

Cind s-a dat numele meu.... la ambasada romana, pe lista delegatiei, eram de acum cetatean francez.... Mi s-a spus imediat de catre francezi: „nici nu stiti cit de prost vazut sinteti acolo, ne-au spus: pe asta de unde l-ati gasit?" Era o reactie cu totul neobisnuita, dar romanii nu puteau sa refuze, argumentul originii nesanatoase nu avea curs in Franta. S-a cerut ca numele meu sa nu apara in comunicatele de presa. Dar oricum, nu s-a facut o exceptie in cazul meu pentru ca interpretul in cadrul delegatiilor oficiale este o mobila, o mobila care trebuie sa functioneze perfect. Ti se iarta eventual o greseala odata. O a doua, daca nu e chiar prea apropiata de prima. Dar, a treia oara ti se multumeste si esti inlocuit. Deci numele meu nu aparea si asta era regula. Francezii si in general toate tarile occidentale tineau foarte mult ca delegatiile lor in tarile comuniste sa fie insotite de un interpret ales de ei, pentru ca atunci cind autoritatile locului furnizau interpretul lor, el traducea ce trebuia sa auda populatia locala. Si a fost un incident la vizita unui presedinte american in Polonia, cind interpretul unic, furnizat de autoritatile poloneze cinta laude comunismului, adica intorcea frazele in asa fel incit sa reiasa ca presedintele american era un admirator al comunismului. Deci am venit ca interpret.... n-am fost hartuit deloc, nu pot spune. Locuiam cu delegatia franceza, de regula singur intr-o cladire unde era incartiruita toata delegatia. Doar odata, la Craiova, am stat in aceiasi camera cu unul din bodyguarzii presedintelui de Gaulle. L-am vazut cu foarte multa nonsalanta scotindu-si pistolul si punindu-l pe masa de noapte. Eram protejat... mi se dadea pe durata calatoriei un pasaport diplomatic. Natural, eu evitam sa iau initiative.... anticomuniste. Eram interpretul.... si atit. De obicei nu eram repartizat cu personalitatile franceze in acelasi automobil. O data, la prima vizita, am fost in masina cu ministrul francez de Externe, Maurice Couve de Murville, care profitind si el de un sfert de ceas de putina liniste, conversa mai relaxat si m-a felicitat pentru calitatile mele de interpret si datorita acestei remarci l-am intrebat daca pot ramine in cadrele ministerului. A spus da. Eu n-am pus prea mult temei pe da-ul asta dar foarte repede s-a tinut de cuvint. Pentru ca stiam bine englezeste, nu romaneste. De asta am fost angajat. La acea epoca limba engleza inca nu patrunsese prea temeinic in rindurile administratiei franceze. Pentru mine faptul de a insoti o delegatie oficiala franceza intr-o tara din care plecasem pentru ca nu mai voiam sa traiesc acolo nu a reprezentat un caz de constiinta... Cerusem sa mi se dea, in cele trei-patru zile de program oficial, o ora libera de care am profitat sa-mi vad mama si bunica cealalta, nu bunica acum stabilita in Franta, si sa le aduc cite ceva. Erau vremuri extrem de grele, de mari lipsuri, pentru ceea ce se numea ramasitele burghezo-mosierimii. Asa ca n-aveam mustrari de constiinta ca am venit. Daca nu veneam eu venea altul. Si nu se schimba nimica. Singura, modesta mea contributie patriotica la acele vizite oficiale a fost transmiterea in birourile Presedintiei franceze ale unor cereri de eliberare de pasapoarte, cereri incredintate mie de familii romanesti din Franta care aveau rude dincolo si nu reuseau sa le scoata. La fiecare vizita oficiala, Presedintia Frantei inmina lungi asemenea liste, cererile au fost de regula rezolvate rapid.

- Mama d-voastra a primit pasaport? A reusit sa va viziteze in Franta?

E o anecdota si aici de povestit. Cind m-am logodit, asta a fost in iunie '69.... vizita generalului de Gaulle in Romania avusese loc in '68, in mai... un an dupa aceea m-am logodit. Sotia mea viitoare era franceza. I-am telefonat mamei. I-am spus ca m-am logodit, ca nunta va avea loc in septembrie, sa faca cerere de pasaport. Mama s-a dus la militie a facut cerere de pasaport. Si n-a primit nici un raspuns. Au trecut o luna, a doua luna, era deja august.... Spre a evita si cel mai mic contact al meu cu functionarii ambasadei romane, m-am adresat uneia din personalitatile pe care le cunoscusem in cursul activitatii mele la ministerul de Externe, care era fostul ministru gaullist, Gaston Palevski. El l-a sunat imediat pe ambasadorul roman si i-a spus ca doamna Sturdza, de la adresa cutare, este invitata la nunta fiului ei in septembrie si ca roaga ambasada sa urgenteze formalitatile, nedind nicidecum de inteles ca ar exista dificultati. Dupa doua zile mama a fost chemata la militie. I s-a spus: „doamna, am auzit ca fiul d-voastra se casatoreste, va felicitam, veniti peste doua zile sa va luati pasaportul". Mama a avut pasaportul. Vine la nunta in septembrie. Sta trei luni in Franta. Se intoarce la Bucuresti in decembrie si in luna ianuarie in anul urmator primeste raspunsul de la militie pentru cererea facuta: cererea era refuzata. Asta era birocratia securista. Mama a venit in Franta de mai multe ori de atuncea.

- Cum ati ajuns de la ministerul de Externe francez la Europa Libera?

In urma victoriei socialistilor la alegerile din Franta, in 1980, situatia mea la ministerul de Externe, care nu era deloc o situatie nici vizibila si nici foarte importanta reprezenta totusi un ghimpe in ochii noilor zelatori socialisti. Am aflat, spre surpriza mea, ca eram omul lui Giscard d'Estaing. De ce? Pentru ca fusesem cu el de doua ori in Romania. Si atita tot. Conditiile de lucru s-au inrautatit. A venit un nou sef care era dezagreabil si nu mi-a mai placut atmosfera, devenea foarte de stinga. In momentul acela vorbind cu Vlad Georgescu, fostul meu coleg, nu de facultate ca el a facut istoria, ci de armata, ambele stadii de serviciu militar le facusem cu el si ramasesem prieteni, i-am povestit de situatia mea si el mi-a promis ca la prima ocazie ma angajeaza la Europa Libera. Vlad avea acolo o situatie deosebita.... era foarte bine vazut de americani. Felul lui de a fi fusese apreciat de Ambasada americana de la Bucuresti, a plecat din Romania, a fost luat la Europa Libera in urma unor evenimente agitate, cu arestari, care se cunosc. Acolo a ajuns foarte repede seful departamentului romanesc. Europa Libera nu era compusa doar din Departamentul romanesc, erau 15 alte departamente nationale. Insa Vlad era unul dintre putinii sefi de departamente foarte agreati de americani, prin felul lui de a fi, neconventional si direct. Americanii de la Europa Libera nu tineau foarte mult sa aiba relatii cu angajatii neamericani. Faceau exceptie englezii. Vlad Georgescu era de altfel foarte dusmanit pentru ca deabia venise si a fost pus imediat in capul departamentului, fara sa aiba o vechime adecvata. Pentru ca era foarte capabil. Europa Libera nu a fost acel loc magnific si entuziasmant despre care unii povestesc ca ar fi fost. A jucat un rol de prim plan in lupta contra comunismului, insa erau si acolo inamicitii personale, conflicte de munca, la fel ca peste tot, si la fel ca in toate comunitatile diferitelor emigratii, poate mai accentuat la Europa Libera, unde se lucra, dar se si traia intr-o lume inchisa. Erau diferente mari de formatie intelectuala si diferente de caracter, de religie... si de convingeri. Erau oameni veniti din toate orizonturile politice si de pregatire, sau de nepregatire culturala... foarte diferite.

- Adolescent fiind tot ce stiam aflam de la Europa Libera. Imi amintesc ca se asculta Europa libera vara cu geamurile larg deschise. Stateam seara in curte si ascultam Europa Libera de la vecinii care aveau un aparat vechi de radio foarte bun.

Vreau sa spun inca ceva. Despre reactia autoritatilor romanesti la numirea mea la Europa Libera. Cind m-am intors definitiv la Bucuresti in 1991, am avut ocazia sa-l intilnesc pe directorul Arhivelor Nationale, profesorul de istorie Ioan Scurtu, astazi directorul Institutului „N. Iorga". Prevenit fiind de vizita mea, el a pregatit pe birou niste dosare ale Europei Libere, sa mi le arate. Aceste dosare aveau adnotari de mina lui Gheorghiu Dej, facute doua zile dupa ce emisiunea avusese loc. Deci emisiunile Europei Libere erau urmarite la cel mai inalt nivel.
Cind s-a aflat la Bucuresti, foarte repede, cam dupa o saptamina, ca am fost angajat acolo, a venit un vecin la mama, locuia ca si astazi intr-un bloc de linga Liceul Sincai, a venit mi se pare responsabilul cartii de imobil sa-i spuna: „doamna va cauta niste militieni". Au venit doi militieni, erau tineri, sa-i spuna ca toti dusmanii poporului vor sfirsi asa cum merita; ca eu am intrat la Europa Libera si sa stie si dinsa la ce se poate astepta. Insa cit am fost eu la Europa Libera nu am avut nici un fel de neplaceri. Asta se datoreaza si faptului ca din cei zece ani cit am lucrat acolo, sase am fost angajat la departamentul de cercetari, care depindea de o directie diferita decit acea a posturilor de radio. La postul de radio era director, cum am spus, Vlad Georgescu care dirija acea echipa cu totul remarcabila de redactori specializati ai programelor de politica interna romaneasca: Serban Orascu, N.C. Munteanu, Emil Hurezeanu, mai tirziu a venit Mircea Iorgulescu, era Gelu Ionescu la partea culturala.... mai erau desigur si altii care participau la emisiuni, nu aveau programe fixe. Si mai erau emisiunile culturale ale Monicai Lovinescu si ale lui Virgil Ierunca, de la Paris. Singurii care au avut privilegiul sa dirijeze un mare program al Europei Libere nefiind domiciliati la Munchen. Era o favoare care li s-a facut doar lor si care se datora meritelor exceptionale. Pe linga posturile de radio exista un mare Departament al Cercetarii. Aceasta cercetare era bazata pe o documentare imensa, consecinta si ea a enormelor posibilitati financiare ale Europei Libere finantata de Departamentul de Stat, multa vreme dirijata pe fata de CIA, serviciile specializate americane, dupa aceia amestecul CIA a devenit mai discret, dar n-a incetat niciodata. De aceea se credea ca Europa Libera ar fi o centrala de spionaj. Ceea ce nu avea cum sa fie. De acolo plecau informatiile din care multe erau difuzate prin presa romaneasca la care Europa Libera era abonata si venea absolut fara nici un numar de ziar sau de revista lipsa. Si asta a fost unul din punctele de intrebare iscate de faptul ca emisiunile noastre dirijate impotriva Bucurestiului si sprijinite pe o documentatie foarte serioasa puteau avea loc pentru ca noi primeam, prin posta, oficial, presa romaneasca.

- Venea chiar pe numele Europei Libere?

Da, pentru Europa Libera. Si evident se gaseau informatii nu numai in Scinteia dar de exemplu intr-o revista considerata, gresit, absolut fara interes politic care se chema Muncitorul sanitar si in care se putea citi ca in cutare loc a avut loc o epidemie, sau intr-o revista din Constanta de unde se putea afla ca se intimplase ceva la vami, de unde se puteau difuza amanunte interesante. Departamentul de cercetare avea la dispozitie mijloace financiare extraordinare. Salariile la Europa Libera erau foarte mari tocmai pentru ca sa impiedice tentatiile banesti care ar fi putut veni din partea organelor comuniste. Si totusi au exista si acolo agenti de informatii si la nivel foarte inalt. Departamentul de cercetare avea alt director decit acel al radio-ului, un director adjunct englez iar in ultimii ani a fost si un director adjunct ceh, un om foarte capabil care a disparut peste noapte de la Europa Libera imediat ce Havel a luat puterea in Cehoslovacia pentru ca Havel i-a transmis imediat dosarul americanilor.
La Departamentul Cercetarii se redacta un buletin saptamanal care se chema Free Europe Research Bulletin, in engleza, cu un capitol pentru fiecare tara a blocului comunist si un raport zilnic, pe hirtie verzuie sau pe hirtie galbuie care se numea Daily Report. Imi amintesc si acum de orele de insomnie si de tensiune prin care a trebuit sa trec in primele saptamini dupa angajare, obligat fiind sa redactez acele documente intr-o engleza nu numai foarte buna dar si tehnica si potrivit stilului jurnalistic foarte concis pe care-l practica americanii. Ei sint singurii cred.... cu englezii, care exceleaza in aceasta meserie a jurnalismului, mai bine decit germanii care sint greoi, chiar daca sint foarte precisi si bineinteles mai bine decit francezii si italienii care nu se pot lasa de obiceiul de a face si putina retorica si figuri de stil pe linga ceea ce au de spus. A fost pentru mine o experienta pasionanta.

- Cite pagini trebuia sa aiba raportul?

Fiecare tara avea alocat un anumit spatiu.... in cadrul acelui document cotidian. Am lucrat la Daily Report doi ani de zile. Era mai greu decit rapoartele saptaminale pentru ca trebuia sa fii la masa de lucru la ora cinci si jumatate dimineata ca sa-l predai la ora opt, pe baza informatiilor venite in cursul serii si noptii.

- Ce spatiu ocupau stirile romanesti?

Trebuiau sa fie patru-cinci stiri. Foarte scurt si cuprinzator.

- De unde luati informatiile? De pe fluxurile agentiilor de stiri, din presa romaneasca ...

Si presa romaneasca si presa internationala... si acolo aveam un serviciu de presa extraordinar. Primea zilnic kilograme de hirtie, doua sau chiar trei kilograme de ziare, depese si rapoarte, din care selectam articolele importante aparute in principalele ziare din lume si nu numai in presa engleza, germana, franceza... dar si in ziare italiene, turcesti sau suedeze. Pe aceasta baza construiam, colegii mei si cu mine, o documentatie foarte interesanta, culturala, economica sau politica. Pentru rapoartele saptaminale aveam mai mult timp. Fiind scrise in limba engleza si de redactori care nu vorbeau la radio, n-am fost cunoscuti in Romania, noi cei de la cercetare. Buletinele noastre erau difuzate tuturor agentiilor de stiri din lume, ambasadelor occidentale si universitatilor, atit americane cit si engleze, franceze si asa mai departe. Dar, ramineau la stadiul de documente scrise. Pe cind cei care vorbeau la radio se adresau cetatenilor romani si erau mult mai expusi fata de actiunile Securitatii. Asa se si explica faptul ca unii dintre ei, cum era Serban Orascu, unul dintre cei mai buni redactori, au fost tinta unor atentate. La fel Monica Lovinescu. Despre Vlad Georgescu se presupune ca ar fi murit iradiat. Eu nu cred asta. Cred ca a fost o boala ereditara, tatal lui a murit de aceiasi maladie tot la virsta de cincizeci si ceva de ani, dar adevarul nu se va sti niciodata. Emil Georgescu a fost supus unui tentative de asasinat. Faimosul terorist, care lucra si pentru Securitate, Carlos a depus niste bombe la departamentul ceh, omorind pe cineva si ranind mai multi. Acuma se stie ca romanii erau cei vizati. Astfel ca Europa Libera nu era un loc din cele mai linistite. Dar existau avantaje materiale mari, erau satisfactii intelectuale deosebite, erai la curent cu o documentatie extraordinara, aveai acces la biblioteca postului de radio..... una din cele mai interesante din Europa. Dar nu era un loc unde infloreau prieteniile.

- Care erau relatiile Europei Libere cu emigratia romaneasca din Occident?

Directivele venite de la Washington, de la conducerea americana erau de a nu difuza tezele emigratiei. De a nu da cuvintul emigratiei decit in mod exceptional. O exceptie a fost facuta pentru Monica Lovinescu si Virgil Ierunca din care Europa Libera a facut perechea poate cea mai mediatizata a exilului romanesc. Ei aveau girul directiei americane si prin ei razbatea o importanta parte a vietii emigratiei din punct de vedere cultural. Mai erau solicitate ocazional personalitati, dar nu politice, ale exilului cum ar fi Matei Cazacu, de la Paris, istoric, veneau prin telefon din America comentariile lui Vladimir Tismaneanu si ale altora. Din Munchen era Pavel Chihaia, alt colaborator ocazional, un om de o mare tinuta intelectuala si morala dar care nu facea parte din salariatii Europei Libere. Emigratia in general, a oricarei natiuni, era prost vazuta de americani, considerata - pe drept sau pe nedrept - ca un fel de sursa de neplaceri, ba chiar catalogata drept fascista de anumite cercuri care aveau tot interesul sa prezinte emigratia romana, sau poloneza, sau maghiara sub un aspect negativ. Evident ca erau si legionari in emigratie, dar ei nu aveau acces niciodata la microfonul Europei Libere.... Cit despre fruntasii politici ai emigratiei foarte rar li se lua un interviu. Se lua un interviu regelui, la fiecare sfirsit de an. Regele era foarte stimat de americani. Au existat doua chiar trei tentative din interior de a prezenta personalitatile politice romanesti sub o lumina fascista. Cineva din departamentul romanesc a falsificat de exemplu o banda de magnetofon astfel incit sa reiasa ca liderul taranist Corneliu Coposu era favorabil legionarilor.

- Asta, dupa '90....

Da, dupa '90. Autorul acestui fals a fost usor descoperit pentru ca se stia cine se ocupase la ora si in ziua respectiva de emisiunea in cauza... si in loc sa fie dat afara imediat a fost pastrat in functie, avind o coloratura cu totul nefascista. Era unul dintre zelosii furnizori ai documentatiei tendentioase de care s-a folosit din belsug, apoi, Alexandra Laignel Lavastine.

- Cum v-a marcat exilul?

Pentru cei care au trait personal experienta exilului, el a echivalat, chiar si pentru mine care l-am abordat in conditii mai bune de cit multi altii - cunosteam perfect limba si aveam multe cunostinte la fata locului cu care sa pot schimba o vorba si la care sa pot face o vizita, pentru aceia exilul a insemnat o rana a sufletului, care s-a vindecat desigur, mai greu sau mai usor, dupa caz, dar care a intretinut multa vreme imaginea tarii pierdute.

- Fie piine cit de rea....

Celebrul vers „fie piine cit de rea, tot mai bine in tara ta" este inexact si inselator. Cei care s-au straduit sa scape de piine rea din Romania comunista o facusera din disperare si, deseori, privind spre miraje de care in cele din urma nu au avut parte. Unii si-au gasit locul in tarile de azil, mai greu daca nu stiau limba si n-aveau o meserie tehnica, mai usor daca stiau unde le e norocul. Altii au continuat, ani de zile, sa sufere departe de tara, fara „relatiile" de la care tot romanul isi inchipuie gresit ca va veni salvarea. Unii au facut stare, altii chiar avere, citiva dintre acestia, putini, s-au gindit sa-si ajute si compatriotii care o duceau greu si continuau sa se imagineze, precum Cioran, „pe culmile disperarii".... Altii, si am auzit cu urechile mele de la un exponent al acestei categorii, de indata sositi in occidentul liber si prosper s-au repezit la bunatati si „am mincat ca spartii". Adio spectrul foamei, adio cozile la piine, adio dosarul de cadre. Doar dupa aceea a survenit confruntarea cu realitatile occidentului, cu obligatia de a se conforma cu civismul occidentului, cu necesitatea efortului care nu e remunerator decit daca muncesti, cu ideea ca in occident invirteala nu are curs.





Crede si nu cerceta!...
Cecilia,3853 - de anita47 la: 22/11/2003 02:20:22
(la: Musulmani in Franta)
Crezi ca in Franta ar putea avea loc un atentat de o asemenea amploare?(pentru ca discutai despre "un start pentru extremisti")

Din jurnalul National(22/11/03):
==================================Tehnic vorbind, ancheta pe marginea atentatelor de joi de la Istanbul progreseazã. Autorii lor au fost identificati, politia opereazã arestãri, dar amenintarea teroristã persistã
Aproape toate capitalele lumii îsi avertizau ieri cetãtenii sã evite deplasãrile în Turcia, în perioada imediat urmãtoare. Motivul este, pe cât de simplu, pe atât de înfricosãtor: în Turcia ar urma sã se producã noi atentate.

Luptãtori în Cecenia
Cei doi autori ai atentatelor sinucigase de joi au fost identificati de politie. Sunt amândoi turci, potrivit cotidianului „Hurriyet”. Azad Ekinci si Feridun Ugurlu, doi militanti islamisti, erau deja dati în urmãrire în cadrul anchetei privind atentatele sinucigase de sâmbãtã, tot de la Istanbul, care au vizat douã sinagogi. Despre Ekinci se stie cã ar fi luptat în Bosnia si Cecenia, ba chiar cã s-ar fi antrenat în Pakistan, cel putin asa sustine fratele lui, citat de „The Guardian”. Informatia nu este de neluat în seamã, dat fiind faptul cã toate trei locatiile sunt fiefuri recunoscute ale retelei teroriste Al-Qaeda. De altfel, încã de joi, imediat dupã comiterea atentatelor, specialistii în lupta antiteroristã vorbeau despre o amprentã a retelei conduse de Ossama ben Laden în tragedia de la Istanbul.
Arestãri si amenintãri
Alti sapte suspecti au fost arestati si interogati de politia din Istanbul, dupã atacurile de joi, a doua mare loviturã în interval de cinci zile pe care o suferã metropola turcã. Marea Britanie, direct vizatã de atentatele de joi, a afirmat, prin ministrul sãu de Externe, Jack Straw, prezent la Istanbul, cã atacurile constituie un adevãrat „11 septembrie al Turciei”. Marea Britanie si SUA au afirmat joi searã cã sunt în posesia unor informatii privind posibile noi atacuri în Turcia, avertizându-si cetãtenii sã evite deplasãrile în aceastã tarã. Avertismentul lor a fost reluat, de altfel, de majoritatea capitalelor lumii si se resimte deja în special în domeniul turismului, multe rezervãri pentru Turcia fiind anulate.
Mãsuri de securitate
Potrivit Ministerului turc de Externe, „securitatea a fost considerabil întãritã în jurul tuturor reprezentantelor diplomatice, consulare si comerciale strãine” din Turcia. La Ankara, capitala tãrii, universitãtile care au angajati profesori din strãinãtate au anuntat cã au devansat vacanta care marcheazã sfârsitul Ramadanului, închizându-si portile încã de joi, în loc de vineri searã, din precautie.
Al-Qaeda avertizeazã
Temuta Al-Qaeda a revendicat atentatele de la Istanbul si a amenintat cã urmãtoarea tintã va fi Japonia. Mesajul radicalilor, apãrut în sãptãmânalul saudit „Al-Majallah”, nu poate decât sã ne îngrozeascã. Mai ales cã presa turcã sustinea zilele trecutã cã, potrivit unui mesaj Al-Qaeda, tintele retelei vor fi Japonia, Bulgaria si România.
▪ Al-Qaeda si partizanii sãi din lumea întreagã sunt autorii atentatelor de la Istanbul.
▪ Al-Qaeda amenintã Statele Unite si Japonia cu noi operatiuni. În momentul în care primul soldat japonez pune piciorul în Irak vom lovi capitala Tokyo. Japonia poate fi usor distrusã, iar japonezii stiu asta.
▪ Aliatii americanilor stiu cã vor avea de trecut momente dificile de acum înainte si trebuie sã pregãteascã multe spitale si cimitire.
▪ Operatiunile din Istanbul au fost un succes, iar cele care vor urma vor reusi si ele gratie colaborãrii bune dintre comandamentele noastre regionale. (Marina Constantinoiu)
Avem lege privind apãrarea tãrii
Legea privind pregãtirea economiei nationale si a teritoriului pentru apãrare a fost publicatã ieri în Monitorul Oficial, urmând sã intre în vigoare peste 60 de zile. Coincidentã sau nu, actul normativ a fost publicat concomitent cu producerea sângeroaselor atentate de la Istanbul. Legea prevede înfiintarea unui Oficiu Central de Stat pentru Probleme Speciale, institutie în subordinea Guvernului si care va elabora un plan de mobilizare a economiei nationale pentru apãrare. Pe baza acestui plan se va asigura necesarul de produse si servicii ce vor fi consumate, rationalizat, de cãtre populatie. Presedintele României poate hotãrî punerea în aplicare a acestui plan numai în cazuri exceptionale, inclusiv în caz de agresiune armatã îndreptatã împotriva tãrii. (Silviu Sergiu)
Portul Constanta, pãzit cu strãsnicie
Accesul în Portul Constanta este de joi extrem de greu, în contextul în care autoritãtile au luat aici mãsuri speciale de securitate în urma atacurilor de la Istanbul. Potrivit Mediafax, portile de acces în port sunt pãzite de lucrãtorii unei firme de pazã care verificã tot ce intrã în incinta zonei, dar si de echipe ale Politiei de Frontierã si Directiei Vamale. Accesul persoanelor în Gara Maritimã este controlat, în orice moment, printr-un sistem video de supraveghere. (Lavinia Tudoran)
Politia turcã nu mai are vacantã de Ramadan
Politistii si jandarmii din Istanbul nu vor mai avea vacanta traditionalã de la încheierea Ramadanului, a anuntat guvernatorul orasului. Politia si jandarmeria vor avea zile grele cu ocazia sãrbãtorilor de la finalul Ramadanului, care au început ieri searã si tin o sãptãmânã. Autoritãtile trebuie sã securizeze toate zonele aglomerate din Istanbul, gãrile, statiile de metrou, mijloacele de transport în comun, centrele comerciale, arhipline mereu la terminarea Ramadanului. Pe de altã parte, analistii internationali sunt de pãrere cã urmãtoarea tintã turcã a Al-Qaeda ar putea fi Strâmtoarea Bosfor. Tranzitatã de numeroase tancuri petroliere, strâmtoarea ar fi un obiectiv atractiv pentru teroristi. (Lavinia Tudoran)
Coincidentã: Simulare de alarmã la turnul BRD
Blocul turn din Piata Victoriei – sediul central al Bãncii Române de Dezvoltare (BRD) – a fost evacuat ieri, pentru aproximativ o orã, în timpul unei simulãri de incendiu. Cu doar o zi în urmã, la Istanbul, un alt bloc turn, sediu al bãncii HSCB, era lovit în plin de nebunia teroristã.
În jurul orei 13:00, prin sistemul de comunicatii al clãdirii, a fost transmis un mesaj prin care angajatii BRD erau îndemnati sã pãrãseascã, fãrã panicã, sediul bãncii, „din motive de securitate”. Scenariul simulãrii – pus la cale de oficialii BRD – a presupus aparitia unor scurgeri de gaze din conducta centralei termice, care ar fi condus la izbucnirea unui incendiu.
Exercitiul s-a încheiat cu bine. Oamenii au pãrãsit blocul turn în opt minute, desi timpul estimat pentru evacuarea clãdirii era de 12 minute. (Daniela Ivan)
A aflat din ziar cã bãrbatul era atentator
Sotia unuia dintre bãrbatii care s-au sinucis în atacurile cu masinã-capcanã de la Istanbul a aflat despre moartea sotului ei din presã. „Nu-mi spunea niciodatã nimic”, a declarat Aysun Cabuk, vãduva lui Mesut Cabuk, care a aruncat în aer o camionetã plinã de explozibili în fata unei sinagogi din Istanbul, sâmbãtã, 15 noiembrie. Sotul ei, somer, petrecea mult timp citind cãrti islamiste si devenise din ce în ce mai credincios. Cu cinci zile înainte de atentate a venit acasã, în orasul Bingol, din sudul Turciei, si-a luat valiza si pasaportul si a spus cã pleacã la Dubai. De atunci n-a mai dat nici un semn.
Si-a vãzut iubita sãrind în aer
Un tânãr britanic a avut groaznicul ghinion de a-si vedea logodnica, cetãtean turc, sãrind pur si simplu în aer. Graham Carter, în vârstã de 34 de ani, era cu iubita sa la Consulatul britanic, pentru a-i lua ei vizã. Cuplul urma sã ajungã în Marea Britanie si sã se cãsãtoreascã. Din nefericire, soarta le-a rezervat un sfârsit groaznic. „Tin minte cã am vãzut o camionetã la poarta Consulatului, apoi explozia si pe iubita mea sfârtecatã. Nici acum nu-mi vine sã cred decât cã a fost un cosmar oribil”, a povestit Graham cotidianului britanic „The Sun”. Ei se cunosteau de mai bine de patru ani. În urma exploziei, britanicul a rãmas cu rãni multiple la fatã, mai ales în zona ochilor. (Lavinia Tudoran)

O româncã în Iadul de la Istanbul
Chiar dacã printre români nu existã victime, am descoperit un caz în care unul dintre ei a avut de suferit. Este vorba de Yldîz Oztabu, o tânãrã în vârstã de 31 de ani, originarã din Cernavodã, dar stabilitã în Turcia în urmã cu sapte ani.
Femeia si-a vãzut dãrâmate toate cele trei magazine pe care le detinea în Istanbul. Acestea erau amplasate la doar 20 metri de intrarea în Consulatul Marii Britanii si de locul în care a explodat o masinã-capcanã.
„Am vãzut cum se împrãstie aurul”
„Mã aflam în magazinul de aur cu sotul si angajatii mei. Deodatã s-a auzit o bubuiturã cutremurãtoare. Dupã 3 secunde s-a împrãstiat un val de cenusã si de fum. Am vãzut cum sar geamurile si usile, cum aurul din vitrinã se împrãstie. Initial am crezut cã e vorba despre o explozie de gaze naturale. Apoi, din câte am auzit, am aflat cã a fost vorba de un camion Skoda, care a sãrit în aer”, ne-a povestit aceasta. Ea s-a ales cu rãni usoare de la geamurile sparte, dar care nu au necesitat îngrijiri medicale speciale.
Sotul a rãmas socat
Zona s-a pustiit rapid, în primul rând din cauza spaimei. Yldîz, care pe lângã magazinul de aur mai avea douã de „bazar otoman”, s-a întors abia ieri la prânz la lucru. „Pânã la 12:30, zona a fost închisã. Am reusit sã recuperãm câte ceva din aur, dar nu stiu cât am pierdut”. Sotul ei a rãmas socat, preferând sã stea acasã: nu mai vrea sã mai audã de magazine. (Corespondentã din Istanbul - Florin Gongu)
Turcii vorbesc de patru români ucisi
„Din informatiile pe care le avem pânã la aceastã orã, ar exista patru români între persoanele ucise în exploziile de joi de la Istanbul”, declara ieri-dimineatã ambasadorul Turciei la Bucuresti, Ömer Zeytino˜glu. Diplomatul a adãugat cã nu are informatii despre posibile atentate asemãnãtoare în România, dar cã nu este exclus ca Al-Qaeda sã loveascã si la Bucuresti. (Lavinia Tudoran)
Deocamdatã, nici un român pe liste
Autoritãtile turce au anuntat cã, de joi noapte, numãrul rãnitilor si decedatilor a rãmas constant. În plus, se precizeazã cã rãnitii sunt tot mai putini: multi vin la spitale si pleacã acasã cu simple bandaje. E posibil ca aceasta sã fie o strategie pentru linistirea populatiei. Tot rapoartele oficiale aratã cã nu mai putin de 12 spitale au fãcut internãri în urma atacurilor teroriste de joi. Cei mai multi, 47, se aflã la „Taksim Ilkyarum”. Între numele victimelor nu se aflã nici unul românesc. Nu ar fi exclus însã ca unii sã fie din România, de origine tãtari, turci sau machedoni.
A început numãrãtoarea victimelor
Conform unui raport preliminar al Prefecturii Istanbul, dupã atentatele teroriste de joi dimineatã, în capitala economicã a Turciei au murit 27 de persoane, iar alte 250 au fost rãnite. Din fericire, printre acestia nu se aflã nici un român. Precizarea a fost fãcutã de cãtre consulul României, Mircea Neatã. Acesta a infirmat declaratiile fãcute la Bucuresti de cãtre câtiva diplomati turci.
În ciuda faptului cã sfatul cel mai des adresat în ultimele ore de cãtre autoritãti a fost acela ca lumea sã evite aglomerãrile, cetãtenii din Istanbul nu si-au putut reprima curiozitatea si au dat buluc în locurile afectate de atacurile teroriste. Este un prim semn cã viata reintrã la normal si cã starea de soc a trecut. Rãmân afectati cei a cãror trudã de o viatã s-a nãruit în explozia de joi, precum si familiile îndoliate ori cele care s-au ales cu accidentati.
Cei mai multi morti sunt englezi si turci
La Istanbul trãieste una dintre cele mai mari comunitãti de români din strãinãtate. Din fericire, nici un compatriot de-al nostru nu a fost afectat grav de atacurile teroriste. „Am fost la Prefecturã, am vorbit cu viceguvernatorul, si la Ministerul de Externe. Am fost asigurat cã, pânã acum, nu existã nici un român care sã fi murit sau sã se fi accidentat”, ne-a precizat Mircea Neatã, consulul României la Istanbul. De altfel, el a colindat prin toate spitalele unde au fost aduse victime si nu a descoperit vreun nume românesc. „Cele mai multe sunt englezesti si turcesti. 24 dintre cei 27 de decedati sunt deja identificati. Mai sunt unele probleme cu cei accidentati grav”, a completat Neatã.
Lucescu: „M-am obisnuit cu bombele”
Antrenorul echipei de fotbal Besiktas Istanbul, Mircea Lucescu, se pregãtea asearã sã plece cu echipa la Izmir, unde azi va juca împotriva celor de la Denizli. El nu pãrea afectat de cele petrecute, dar a condamnat gesturile teroristilor.
▪ Jurnalul National: Ce-ati fãcut, v-ati ascuns dupã atentatele de joi?
Mircea Lucescu: Nu, dar am preferat sã-mi tin telefonul închis, cã altfel riscam sã devin corespondent de presã.
▪ Cum ati resimtit evenimentele?
Eram în casã si explozia s-a auzit. Casa mea e situatã în zona acelei bãnci.
▪ V-ati speriat?
Deja m-am obisnuit dupã bombele acelea de sâmbãtã de la sinagogi. Sigur, este o situatie grea, delicatã, nu poti sti în nici un moment ce se poate întâmpla. Cine face astfel de lucruri nu sunt teroristi, ci adevãrati killeri, care ucid fãrã nici un scop.
▪ A fost afectat vreun jucãtor de la Besiktas?
În afarã de Giunti, nimeni. Ceilalti nu au avut de suferit.
▪ S-a pus problema sã se întrerupã campionatul?
Nu, nici n-avea rost. Stiu cã meciul din Ligã al Galatei a fost amânat, dar asta la cererea celor de la Juventus. Nu se punea problema ca o echipã mare sã nu fi putut beneficia de protectie si sigurantã. Cred cã au exagerat cu sperietura. Pânã la urmã, aceste amânãri nu fac altceva decât sã dea satisfactie celor care provoacã asa ceva. Ei asta urmãresc: sã creeze confuzie si panicã.
=========================================================



#4890 (raspuns la: #3853) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
suficienta si aroganta - de Dinu Lazar la: 17/03/2004 08:23:42
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Exceptionala contributia domnului Andrei P la bucatzica de istorie necunoscuta a anilor 90. Din cite stiu, are perfecta dreptate, este exact asa cum spune, si in plus, s-ar mai putea spune multe... unde sunt aparatele din studioul AAF? La valoarea anilor `90, un Sinar complet, un Plaubel cu obiective, laboratorul de negativ, cel de marit, unde totusi s-au facut toate maririle pentru Ministerul de Externe pe vremea impushcatului?
Ce mai era pe acolo, totul insumat, facea peste citeva zeci de mii de $... hotie, delasare, indolenta, prostie, jaf in grup...
Ar fi multe de spus.
Dar, nu se mai poate; numarul celor care sunt implicati cu urme de ciocolata de la tortu` in cauza e prea mare; pozitia lor in prezent e intangibila din varii motive si o discutie cu ei e perdanta din start; cei care stiau exact ce s-a intimplat au cam murit sau sunt prea batrini; altii nu vor sa se implice ca la ce bun; istoria va retine ca Andrei P nu a dat sediu si Dinu L si-a dat demisia si din cauza asta domnii mari fotografi si sefi ai momentului, corecti si buni fotografi si etic perfecti au fost coplesiti de valurile slinoase ale tranzitiei si au pierdut timona asa de greu cucerita si de comun acord au scufundat barcazu` ca sa nu ajunga pe alte miini.
Ceea ce mi se pare corect.
#12255 (raspuns la: #12232) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Idee - de Dinu Lazar la: 31/03/2004 23:41:17
(la: Imaginea Romaniei: un nou scandal in Franta.)
pai, stimate domnule Racovitan,
eu nu am facut poze cu cacati la Paris; am facut acolo pozele pe care le vedeti la
www.fotografu.ro/perswork/travelst
Mie, dar poate sunt subiectiv si dus cu pluta, mi se par chiar si acum, niste imagini bunicele.
Bun, si sperind eu sa fac o expozitie cu ele, madama directoare de la Centrul Cultural Francez de aici din Bucuresti a zis ca sunt neshte porcarii si ca sunt triste si negative si ca nu asa e Parisu` si ca sa plimb ursu de acolo si sa mai vin in stabilimentu` ala cultural cind mai invatz sa fac poze, adica niciodata.
Si fata de pozele cu primavara romaneasca de care vorbim, sint ca cerul si iadul.
Altii stiu deci sa isi apere imaginea, domnu`.
Pe de alta parte, eu merg destul de mult prin tzara, adica in Ro.
Vad multe zone jalnice, mizere, murdare, cumplite.
Ele exista... si se accentueaza pe zi ce trece.
Noi una vorbim si ne dam mari cu NATO si ca sanchi intram in Europa, dar la tzara e prapad.
Exista si peisaje senzationale, dar si imaigni cumplit de dezolante, catastrofale, care sunt generate de o situatie cumplita, o saracie si o incultura si o stare incredibila, pe care nu le putem, cum spune antevorbitorul foarte bine, ascunde sub presh.
Ce treaba avem noi cu Franta si rahatii care se pot vedea si acolo, desigur?
De ce nu face Ministerul Culturii si Ministerul de Externe un plan de cunoastere a Romaniei peste hotare? Se dau sute de milioane de dolari pe proecte culturale de tot plinsu, se sarbatoreste Stefan cel Mare cu faclii de dolari arsi, si vine unu` si face o expozitie cu tzigani, care este, si are un impact mai mare decit toate manifestarile istorice si isterice de pe aici.
Exista o cumplita fractura intre ce este, ce ar trebui, si ce se face.
Se dau aici inutil miliarde de dolari pe proiecte incredibile si asta e rezultatul.
Ceilalti ne vad ca o natie ca in pozele alea, dar faptul ca nu exista nici o fabrica de sapun in Romania nu scandalizeaza pe nimeni.E mizerie mare aici si asta e... daca li se pare interesant, o fotografiaza pe asta.
Vreti sa vedeti o adevarata Romanie? Mergeti la www.7zile.ro
De ce nu sponsorizeaza Ministerul culturii asa ceva minunat si da banii pe timpenii si prostii?
Cit timp cultura si propaganda Romaniei se vor face cu incompetentza, astea vor fi rezultatele.
#13105 (raspuns la: #13099) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Din "Adevarul" - de anita47 la: 22/04/2004 02:23:18
(la: Irakul un al doilea Vietnam?)
Macelul pruncilor la Basra
48 de copilasi care mergeau la scoala si la gradinita, spulberati intr-un atentat diabolic

Douazeci de copii irakieni care se indreptau, impreuna cu alti colegi, spre scoala si spre gradinita, in doua autobuze speciale, si-au gasit sfarsitul, ieri, in urma exploziilor simultane a patru masini-capcana in zona orasului Basra, al doilea ca marime din Irak, aflat sub controlul trupelor britanice din cadrul coalitiei. Deflagratiile, soldate cu cel putin 68 de morti si 99 de raniti (unele surse indicand insa peste 200 de raniti), s-au produs la primele ore ale diminetii, cand traficul este foarte aglomerat, si au vizat trei sectii de politie aflate in cartiere diferite ale orasului, precum si Academia de politie din localitatea Zubeir, situata la cativa kilometri de Basra. Potrivit martorilor oculari, masinile-capcana au fost amplasate in fata sectiilor de politie, explozia acestora provocand cratere de doi metri adancime si distrugand complet fatadele cladirilor. Dupa producerea deflagratiilor, cele trei sectii de politie au fost atacate cu rachete. Un autobuz plin cu elevi de scoala, cu varsta cuprinsa intre 12 si 18 ani, a avut nesansa de a trece prin fata postului de politie din sectorul Saudia chiar in momentul exploziei. Un numar de 20 de copii au decedat pe loc, iar alti 28 sunt internati, unii dintre ei in stare grava. O alta masina care transporta copii catre o gradinita a fost avariata de deflagratie. "Am vazut un microbuz plin cu copii care ardea - 15 dintre cei 18 pasageri au fost ucisi, iar ceilalti trei au fost grav raniti", povesteste Amin Dinar, un irakian internat in urma ranilor suferite la picior din cauza exploziei care l-a suprins in usa casei sale. La scurt timp dupa deflagratiile din Basra, o a patra explozie s-a produs la Academia de politie din localitatea Zubeir, situata la 25 de kilometri sud de Basra, soldata cu doi morti si sase raniti, printre care si patru soldati britanici. "Confirmam patru raniti britanici, dintre care doi in stare grava", a declarat purtatorul de cuvant la Ministerului Apararii de la Londra. Guvernatorul provinciei meridionale din Irak, judecatorul Wael Abdel Latif, a anuntat ulterior ca Academia de politie din Zubeir, unde sunt pregatite fortele de securitate irakiene, a fost tinta a doua atacuri. Tot Latif a precizat ca majoritatea victimelor sunt politisti si elevi. Trupele britanice au incercat sa dea o mana de ajutor la locul deflagratiilor, dar s-au lovit de protestele localnicilor, care i-au atacat cu pietre. "Basra a fost in general un oras calm, in special dupa izbucnirea conflictelor de la Fallujah. Situatia devine ingrijoratoare", a declarat un purtator de cuvant la Ministerului de Externe al Marii Britanii, tara care detine controlul in zona orasului Basra.
La Fallujah se reiau luptele
Violentele au reizbucnit, ieri dimineata, la Fallujah, in pofida acordului incheiat, luni, intre autoritatile locale si coalitie. Un grup de 40-50 de insurgenti a atacat pozitiile americane cu grenade si arme usoare, puscasii marini ripostand cu tiruri de mortiere. Schimbul de focuri, care se pare ca a durat cateva ore, s-a soldat cu moartea a noua membri ai gherilei irakiene, ranirea a trei soldati americani, dintre care doi au fost evacuati, si distrugerea a trei vehicule. Ministrul american al Apararii, Donald Rumsfeld, a avertizat, marti, ca trupele coalitiei nu vor astepta la nesfarsit predarea insurgentilor aflati la Fallujah. El considera ca posibilitatea gasirii unei solutii negociate este minima, avand in vedere ca militantii nu participa la discutiile de pace. La randul lor, liderii religiosi sunniti din Fallujah au lansat apeluri la razbunare si au cerut combatantilor sa nu renunte la arme. "Refuzam orice negociere. Ceea ce cerem este plecarea trupelor americane. Este singura conditie pentru a inceta lupta", a declarat un seic din Fallujah.
Un danez rapit a fost gasit mort
Rapit in urma cu o saptamana la nord de Bagdad, omul de afaceri danez Henrik Frandsen, in varsta de 35 de ani, a fost gasit mort. Ministerul de Externe de la Copenhaga a anuntat, ieri, ca a fost informat, in cursul noptii de marti spre miercuri, de catre autoritatile coalitiei, ca cetateanul danez a fost gasit mort de politia irakiana in urma cu mai bine de o saptamana, la 12 aprilie. Oficialii de la Copenhaga nu detin deocamdata informatii in legatura cu "momentul mortii si nici despre autorii si mobilul crimei". Danemarca este prezenta in cadrul coalitiei din Irak cu 410 militari.
Efectul de domino continua
Republica Dominicana a devenit cea de-a treia tara care anunta retragerea celor 300 de militari aflati in Irak sub coordonare spaniola. "Trupele care se afla in Irak se vor retrage, saptamana viitoare, in cateva zile", a declarat ministrul Apararii, Jose Miguel Soto Jimenez, la finalul unei intrevederi cu presedintele Hipolito Mejia. In pofida anunturilor ferme de retragere facute de Spania, Honduras si Republica Dominicana, precum si cel al Thailandei, care sta in expectativa, Casa Alba a negat existenta unui pericol de divizare a coalitiei condusa de Statele Unite in Irak. "Coalitia din Irak este puternica", a declarat, marti, Scott McClellan, purtator de cuvant al Casei Albe, adaugand ca mai multe state "si-au reafirmat decizia de a ajuta poporul irakian sa-si construiasca un viitor liber si pasnic. Printre partenerii fermi ai coalitiei din Irak, McClellan a mentionat Italia, Japonia si Polonia.




Mara STEFAN







#14284 (raspuns la: #14163) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
acte - de ilenna_ro la: 04/05/2004 01:20:38
(la: Casatorie in Franta)
Deci, ma voi casatori anul asta... cu un francez... fericire mare... dar are grija statul roman sa nu ne bucuram prea tare :-)

Citind in stanga si in dreapta, imi dau seama cat de complicate sunt anumite procedure - traduceri+legalizari+apostilari de exemplu...

Pe pagina MAE (Miniterul Afacerilor Externe) e pusa o afirmatie cum ca:
"Pentru a veni în sprijinul cetăţenilor români, începând cu data de 16 martie 2001, România a aderat la Convenţia de la Haga cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga, la 05 octombrie 1961"
Toate bune si frumoase... daca nu ar trebui alergat prin x ministere pentru legalizari+apostilari+traduceri... asta e "sprijinul acordat"? De ce nu fac un sericiu special care sa se ocupe de tot ce-i trebuie omului?

Fiind o debutanta in aceasta aventura, daca cineva poate sa ma lamureasca in legatura cu cateva subiecte:

1. Certificatul de nastere in noul format trebuie apostilat si legalizat in Romania sau e suficienta traducerea la consulat?

2. Declaratia de celibat - de la primarie sau de la consulat? Primaria zice de la consulat cf nu stiu carei circulare din 2002, consulatul zice de la primarie - am vorbit personal la Amabsada...

3. ce facem cu actele de studii? am inteles ca nu prea sunt recunoscute, dar ti se poate da o adeverinta in ceea ce priveste nivelul de studii... sau cine stie peste ce firma dai si iti cere o dovada de studii...
Deci, se merita vizare minister Educatie+apostila Minister Externe+traducere, legalizare+apostila Minister Justitie pe traducere?

As mai avea o intrebare: pentru cineva plecat recent in Franta - anul asta de exemplu - in cat timp se obtine faimoasa "carte de sejour temporaire"?

Multumesc mult celor care ma pot ajuta... iar cei care incearca sa ne descurajeze - prin prezentarea unor situatii "dramatice" sa se abtina :-)... hotarearea e deja luata.. consecintele le suporta fiecare...

O zi buna la toata lumea!
Mihail Sturdza_Romania si sfirsitul Europei - de SB_one la: 03/10/2004 20:58:24
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
1943,
Noi, 28- Dec, 1

Conferinta de la Teheran.
Presedintele Roosewelt nu este gazduit la Ambasada USA( cum ar fi normal) ci la Ambasada Uniunii Sovietice. De acord cu asasinii ofiterilor polonezi de la Katyn, Presedintele american cere, pe deasupra, asasinarea a inca 40.000 de ofiteri germani dupa victorie. Admite toate pretentiile teritoriale ale Uniunii Sovietice. Cere insa ca aceste concesiuni sa ramina secrete pina dupa alegerile prezidentiale din USA, ptr. a nu pierde voturile milioanelor de de cetateni originari din tarile vecine cu uniunea Sovietica.
La Ankara, Eden(ministrul englez de afaceri externe)
informeaza pe omologul sau turc cu privire la mana libera care se va da Turciei in Balcani-

Dec. 24
Incep negocierile secrete intre trimisii Maresalului Antonescu si Ambasada Sovietica la Stockholm.(nici macar Antonescu nu pricepuse imposibilitatea unei intelegeri intre rusia Sovietica si vecinii ei fara de o incorporare a acestor tari intr'un teritoriu dominat de comunisti)

1944
Martie 17

iuliu Maniu si Dinu Bratianuil trimit la Cairo pe Barbu Stirbei, cu aprobarea regelui Mihai, ca sa discute in mod secret conditziile unei paci separate sau a unui armistitiu cu puterile Occidentale. eroarea Regelui si a politicienilor era aceeasi ca a Maresalului Antonescu: in politica si in intentiile sefilor occidentali nu exesta nici urma de solidarit1943,

Noi, 28- Dec, 1
Conferinta de la Teheran.
Presedintele Roosewelt nu este gazduit la Ambasada USA( cum ar fi normal) ci la Ambasada Uniunii Sovietice. De acord cu asasinii ofiterilor polonezi de la Katyn, Presedintele american cere, pe deasupra, asasinarea a inca 40.000 de ofiteri germani dupa victorie. Admite toate pretentiile teritoriale ale Uniunii Sovietice. Cere insa ca aceste concesiuni sa ramina secrete pina dupa alegerile prezidentiale din USA, ptr. a nu pierde voturile milioanelor de de cetateni originari din tarile vecine cu uniunea Sovietica.
La Ankara, Eden(ministrul englez de afaceri externe)
informeaza pe omologul sau turc cu privire la mana libera care se va da Turciei in Balcani-

Dec. 24
Incep negocierile secrete intre trimisii Maresalului Antonescu si Ambasada Sovietica la Stockholm.(nici macar Antonescu nu pricepuse imposibilitatea unei intelegeri intre rusia Sovietica si vecinii ei fara de o incorporare a acestor tari intr'un teritoriu dominat de comunisti)

1944

Martie, 17
iuliu Maniu si Dinu Bratianuil trimit la Cairo pe Barbu Stirbei, cu aprobarea regelui Mihai, ca sa discute in mod secret conditziile unei paci separate sau a unui armistitiu cu puterile Occidentale. eroarea Regelui si a politicienilor era aceeasi ca a Maresalului Antonescu: in politica si in intentiile sefilor occidentali nu exesta nici urma de solidariate anticomunista.
Martie, 18
Stirbei este informat de catre reprezentantii Occidentului ca:” Se pot trata numai detalii operationale referitoare la rasturnarea regimului Antonescu si uinlocuirea lui cu un govern pregatit sa accepte fara discutii conditiile impuse de invingatori.

Aprilie, 18
Telegrama lui Hrriman, ambasadorul SUA la Moscova, catre secretarul de Stat American: “ In conversatia mea de ieri seara cu Molotov, acesta mi-a spus ca trupele romane inca se bat impotriva armatei Rosii si ca nu se predau decit dupa batalie. In Crimeea, rezistenta a fost deosebit de puternica din cauza ca trupele romane e acolo sint alcatuite din elemente extreme de bine antrenate”. Intre timp, iuliu Maniu, Dinu Bratianu si Regele Mihai cereau sa se efectueze o rapida ofensiva sovietica cu o debarcare in Dobrogea, precum si bombardarea citorva orase din Romania!

Mai, 12
Presedintele Roosewelt trimite o scrisoare tinarului rege al Iugoslaviei, care incepe cu “Draga Petrica”, ii porunceste in termini foarte amabili sa-l destituie pe Generalul Draga Mihailovici( eroul rezoistentei iugoslave contra nemtilor) sis a-l inlocuiasca cu comunistul Broz-Tito la Ministerul de razboi.

Iunie, 1
Emisarii romani la Cairo sint informati ca, “a continua discutiile nu are nici un rost si ca Dl Maniu ar trebui sa urmeze sfatul ce I s-a dat , de a trimite un ofiter ptr. A lua contact direct cu Armata Rosie direct pe front”.

Iunie, 6
Debarcarea anglo-americana in Normandia

Iunie, 29
Sosit la Cairo la 25 Mai, C-tin Visoianu, noul emisar al lui Maniu, este investit cu puteri superioare celor ale lui Stirbei. Spre deosebire de cum se negociase pina atunci la Stockholm si chiar la Cairo, Visoianu paraseste orice effort de a obtine garantii ptr. Romania. Accepta in numele lui Iuliu Maniu o capitulare fara conditii, “sperind” numai ca aliatii nu vor impune masuri prea severe. Transmite aliatilor planurile si propunerile lui Maniu:” schimbarea de govern va avea loc simultan cu o afensiva sovietica masiva”. Maniu cere pe deasupra o debarcare sovietica in Dobrogea, bombardamente aliate asupra oraselor romanesti precum si parasutarea a 2000 de soldati aliati; “daca acestoi soldati vor fi Anglo-Americani sau Rusi. Sa decida Inaltul Comandament Aliat”!!! Frontul Democrat Patriotic este pe deplin de accord cu aceste propuneri. In acest “Front democratic si Patriotic” intrasera , bineinteles,pe linga partidele politice traditionale, si membrii Partidului Comunist.

Iulie, 2
Consilierul politic American Robert Murphy comunica la Washington: “Aliatzii sunt informati ca nici o intelegere nu este posibila cu Antonescu”. Maresalul negocia cinstit, sustinut de armata, iar politicienii preparau dezarmarea armatei, sechestrarea Comandantului ei Suprem si predarea lui si a Romaniei Rusilor.

Iulie, 9 August, 7
Maniu repeat de patru ori propunerile lui catre Aliati.


August, 20
Conform propunerilor lui Maniu si a celorlalti politicieni, incepe Marea Ofensiva Ruseasca in Nordul Moldovei.

August, 21
Maresalul Antonescu, informat de esecurile tratativelor de la Stokholm, propune organizarea unei puternice linii de rezistentape directia Focsani-Namoloasa-Galati. Este tradat in intentiile lui de generalii Aldea, Racovita, sanatescu si Steflea.

August, 23
Maresalul Antonescu si Ministrul Afacerilor Externe sint chemati la Palat de catre Regele Mihai. Sint sechestrati si livrati spionului communist Bodnaras.

August, 23, orele 22
Proclamatia Regelui Mihai catre Poporul Roman. Regele declara ca un Armistitiu a fost semnat cu comandamentul Rusesc. In consecinta ordona Armatei sa inceteze orice rezistenta.
In realitate nu se semnase nici-un Armistitiu. Rezultatul acestei minciuni catre Poporul Roman si Armata Romana a fost capturarea si trimiterea in Rusia si Siberia a saisprezece Divizii Romane, fara sa mai socotim multimea nesfirsita a abuzurilor, violurilor si tilhariilor la drumul mare la care s-au dedat soldatii rusi pe pamintul romanesc.

August, 24
Considerind ca Guvernul de la Bucuresti a comis un act de tradare fata de poporul Roman prin arestarea Maresalului Antonescu si predarea lui unor agenti sovietici, Horia Sima si legionarii care se aflau atunci in Germania au decis sa continuie lupta contra celui mai mare dusman al Tarii noastre, cu toate mijloacele ce le aveau la dispozitie. Incepe imediat organizarea unei Armate Nationale Romane formata din voluntari, legionari sau nelegionari carora li se vor alatura multi soldati si ofiteri romani care luptasera impotriva Uniunii Sovietice.

August, 30
Noul Guvern de la Bucuresti, in care intrasera si comunisti. Urmind exemplul putin glorios al Italiei, declara razboi fostului aliat, Germania.

August, 31
Jefuind, distrugind, omorind si violind, Armata Rosie ocupa Romania intreaga si intra in Bucuresti. Deoarece nu se semnase nici-o conventie de armistitiu, soldatii sovietici se considera in teritoriu inamic ocupat.

Septembrie, 13
“Conventia de Armistitiu”, mincinos anuntata cu 21 de zile inainte, este semnata la Moscova de catre delegatii romani, fara ca acestia sa poata negicia sau discuta macar conditiile ei. Este vorba de o capitulare fara conditii care puneintreaga Romanie si intreg Neam Romanesc la discretia Rusiei lui Stalin.

Decembrie, 10
Constituirea la Viena, a Guvernului National Roman, format din 5 legionari si 3 ne-legionari.

1945
Feb.,7-11
Stalin, Roosewelt si Churchil se intilnesc la Yalta. Puterile Occidentale sint controlate de Harry Hopkins si Alger Hiss,, condamnati mai tirziu in USA ca fiind spioni sovietici.
Polonia este sacrificata. Europa impartita. Opt tari europene sint predate Sovietelor, impreuna cu o treime din Germania. Milioane de oameni din Tarile Baltice, Polonia, Germania Rasariteana, Romania sint trrimisi in Siberia, in lagare de exterminare. Cind Maniu si Bratianu protesteaza pe linga Roosewelt si Churchil impotriva salbaticiilor sibarbarismelor nemaiauzite comise de ocupantzii rusi pe teritoriul romanesc, li se raspunde ca :”rusia Sovietica a fost autorizata sa utilizeze puterea de munca umana, ca plata partiala pentru pierderile suferite in razboi”. Reamintim ca Domnii Churchil si Roosevelt proclamasera cele “Trei libertati” si semnasera “Charta Atlanticului”. Istoria ii va judeca ptr. Infamiile lor.

Martie, 8
Visinsky il oblige pe Regele Mihai sa desemneze pe comunistul Petre Groza ca Prim-Ministru al unui Guvern complet communist.

Mai, 7
Sfirsitul activitatii Guvernului National Roman de la Viena.

Iunie, 26
Conferinta Natiunilor Unite se termina la San Francisco. Ea a fost prezidata de spionul communist Alger Hiss, care a fost ales primul Secretar General. Rusia Sovietica este admisa ca membru cu trei locuri , in loc de unul singur, ca toti ceilalti. In teorie aceasta organizatie era destinata sa apere drepturile omului si independenta natiunilor.

Iulie, 17-August, 2
Conferinta de la Potsdam. Rusia Sovietica e invitata sa participle la razboiul contra Japoniei. Invitatzie absurda, deoarece japonica oferise, cu doua luni inainte, sa negocieze pacea tocmai prin Moscova. Este inceputul politicii americane care va livra pina la urma toata China comunismului.

August, 6
Aviatia Americana bombardeaza Nagasaki si Hiroshima.

Dec., 21
Generalul American George Patton- care cerea Aliatilor sa se opuna inaintarii sovietice in Europa- moare intr-un accident de automobile despre care s-a banuit ca a fost provocat. De remarcat ca alt American, adversar inversunat al abandonarii Europei in fata Sovietelor, secretarul la Apararea Nationala a USA, James Forrestal. Se”sinucide” in ’49 prin aruncare de la etajul 16 al SpitaluiluiNaval Bethesda.

Martie. 13-Iulie,17
Comunistul Josif Broz(Tito) sechestreaza si asasineaza pe generalul sirb Draga Mihailovici. Tito, care ordonase moartea a mii de soldati ai lui Mihailovici, fusese impus ca Sef in jugoslavia de catre Englezi si americani. Ascultatori la ordinele”Puterilor Anonime” care hotarisera ca secerea si coicanul sa inlocuiasca crucea, in tari crestine de aproape 2000 de ani. Se repeat cazul lui Kholtchak, dar de data sta cu >Churchil de partea asasinilor.

Martie, 17
Maresalul Ion Antonescu este condamnat la moarte de catre unul din acele tribunale, unelte in mainile partidelor comuniste, care vor caracteriza Victoria Puterilor Aliate.
Regele Mihai ar fi putut sa exercite dreptul lui gratiere.
1947,Dec.,30
Abdicarea regelui Mihai sub presiunea Armatelor de Ocupatie Sovietice, la sosirea carora in Tara el insusi, ca si politicienii din anturajul sau, avusesera o mare contributie.
Incepe perioada celor mai mari suferinte pe care Poporul Roman le-a cunoscut vreo-data in istorie

Mihail Sturdza
(fost Ministru al Afacerilor Straine)
Romania si sfirsitul Europei
-amintiri din tara pierduta-



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#24098 (raspuns la: #22599) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Motto: În vremuri ale înş - de SB_one la: 10/10/2004 20:07:09
(la: O CATASTROFA NATIONALA: 23 AUGUST 1944)
Motto:
În vremuri ale înşelătoriei universale, a spune adevărul este un act revoluţionar.
(George Orwell)

Actul de la 23 August a fost opera colectiva a tuturor membrilor oligarhiei traditionale, a monarhiei si a aparatului de stat, toti luptand sa-si salveze pozitiile avute timp de secole.” (C. W. Forester)

Schimbare de cadru: sa-i dam acum cuvintul lui G. Magherescu:

„La ora 9, la Snagov, cind se desfasura ultima sedinta a guvernului Antonescu, la locuinta lui Bratianu din Calea Dorobanti nr. 16, s-au reunite Dinu Bratianu, Titel Petrescu,si Iuliu Maniu, care l-au insarcinat pe e G. Bratianu sa faca un ultimo demers la Maresalul Antonescu, ptr. Scoaterea tarii din razboi. La ora 10:30, G. Bratianu a ajuns la Snagov. La inceput, Maresalul a oferit puterea partidelor istorice. Apoi a acceptat sa incheie armistitiul, solicitind insa o “scrisoare de garantie” de la Iuliu Maniu si Dinu Bratianu, care sa exprime acordul partidelor politicefata de acest armistitiu.
G. Bratianu a fagaduit ca va reveni cu scrisoare inainte de ora 15 si la consiliat pe Maresal sa solicite o audienta la Rege, ptr a-i expune noua sa pozitie. Maresalul solicita audienta ptr orele 16. Dupa plecarea lui G. Bratianu, Maresalul l-a insarcinat pe Mihai Antonescu sa fixeze in scris pozitia guvernului lor fata de propunerile sovietice de armistitiu. Mihai Antonescu a alcatuit urmatorul document, care urma sa fie comunicat rusilor, dupa intrevederea cu Regele:

[Guvernul roman regreta ca guvernul rus nu a raspuns inaite de 11 aprilie la comunicarea sa din 3 ianuarie, prin care i-a facut cunoscut ca este doritor in principiu de ase retrage din razboi si doreste sa cunoasca conditiile ruse. Ca urmare a publicitatii nefericite date partea aliata misiunii printzului Stirbei si a declaratiei publice a domnului Molotov din 9 aprilie-fricite in sine-situatia a devenit mult mai dificila ptr guvernul roman, tara neputindu-se retrage din razboi decit cu pretul unor sacrificii mult mai mari decit ar fi fost cazul cu 4 luni mai inainte, cind germanii nu aveu decit foarte putine trupe in Romania si armata combatanta se mai afla dincolo de Bug.

Guvernul roman trebuie, in primul rind, sa tina seama de opinia publica si de spiritual armatei, care n-ar intelege ca tara sas fie predate unor devastari sigure si ca ei sa fie obligate sa-si paraseasca tovarasii de arme, daca avantajele nu sint evidente ptr. Tara si sentimental lor de onoare nu este prea aspru atins. Fara aceasta, singurul rezultat ar fi un razboi civil, pe care guvernul vrea, natural, sa-l evite cu orice prêt si care, de altfel, ar risca mult san u-I avantajeze decit pe germani.

1. Guvernul roman nu ar putea deci sa se angajeze sa colaboreze de indata cu armatele ruse sau aliate contra germanilor. Dar, daca cestea ar refuza sa evacueze teritoriul roman, intr-un termen foarte scurt, 15v ziel de pilda, de la data avizarii lor, armata romana s-ar alatura trupelor ruse, ptr ai sili sa evacueze Romania.
2. In ambele cazuri trupele aliate s-ar putea deplasa pe teritoriul roman, acolo unde situatia militara arc ere-o si s-ar bucura de toate inlesnirile de comunicatii. Totusi, administratia civila ar trebui sa ramina romaneasca, adica functionarii romani si-ar pastra atributiile, si legile si regulamentele romane ar ramane in vigoare. Un district ar trebui sa fie rezervat ca sediu al guvernului roman, in care nici o forta armata a aliatilor nu ar putea patrunde.
3. Dat fiind ca motivul principal care hotareste Romania sa se retraga din razboi este dorinta de a crea bazele unei colaborari cu Rusia, bazata in viitor pe increderea reciproca si prietenie, si lipsita de motive de conflicte viitoare, considerind pe de alta parte ca toate guvernele aliate, inclusive rusia, au proclamat in mod solemn adeziunea lor la principiul autodeterminarii popoarelor, guvernul roman apreciaza ca soarta viitoare a Basarabiei si Bucovinei de Nord ar trebui sa fie hotarita numai la sfirsitul razboiului mondial, cind conditiile in care acest principiu va fi aplicat, vor fi precizate pentru toate teritoriile in litigiu.
4. Guvernul roman isi rezerva sa discute la momentul oportun valabilitatea punctului 2, art 2, privind daunele cauzate Uniunii Sovietice prin “Operatiile militare si ocuparea teritoriilor sovietice de catre Romania”. Cu Toate acestea, el trebuie sa remarce de pe acum ca plati important ear depasi fortele materiale ale tarii, greu incecata nu numai prin razboi si livrarile pe care a fost silita sa le faca germanilor, fara contraprestatii effective, ci si bombardamentele aeriene anglo-americane. Guvernul roman nu poate crede ca guvernul sovietic dreste sa condamne poporul roman la o stare de mizerie cronica, caci in ultima analiza totusi masele muncitoare ar fi acelea care ar trebui sa suporte povara acestor plati.]

Intre timp a sosit la Ministerul de Externe de la Stockholm, acceptarea sovietica a propinerilor romanesti mai vechi, pe care documentul de mai sus nu facea decit sa le reitereze. Niculescu-Buzesti, desi era national-taranist, nu avea mare incredere in Iuliu-Maniu, socotindu-l sovaitor si incapabil de actiune, asa incit el-dupa marturisirile de mai tirziu ale lui Emil Bodnaras- a predate telegrama lui Nanu direct Regelui. In timp ce Maniu, el insusi in posesia telegramei, dupa cum a recunoscut-o la procesul Maresalului, nu a gasit cu cale sa actoneze imediat, Regele si-a dat seama ca nu mai are timp de pierdut. A comunicat lui Maniu si Dinu Bratianu ca va intra in actiune si acestea au parasit Bucurestii. G. Bratianu ai cauta sa le ceara scrisoarea pretinsa de Maresalul Antonescu si a ramas descumpanit cind a vazind ca nu-I mai gaseste. S-a dus la Rege. Regele i-a declarat ca va face singur armistitiul, satul de tutela Maresalului.
[“Daca il lasam pa Ion Antonescu sa faca singur armistitiul- a spus Regele lui G. Bratianu-conform memoriilor acestuia din urma- ne va tine iar sub papuc.”]
De asemenea Regele l-a consiliat pe G. Bratianu sa se retraga din orice actiune. Maresalul nu a primit scrisoarea asteptata inainte de orele 15, a mers la Palat si a fost arestat.
Arhivele legatiei de la Stockholm nu au parvenit la Bucuresti, iar Regele nu era chiar atit de naivincit sa divulge o telegrama care l-ar fi facut odios in fata posteritatii.
[Rusii acceptasera propunerile Maresalului, teminde-se san u-I prinda iarna pe linia Focsani-Namoloasa-Galati. Fiind arestat, Maresalul nu a mai putut sa fructifice rezultatele patrioticei sale intransigente. Determinindu-l sa ceara audienta la Palat, G. Bratianu a contribuit inconstient la pierderea Romaniei.]

Care au fost foloasele personale ale Regelui Mihai I?
Mai intai el primeste cea mai mare distinctie sovietica, pe care numai Stalin, marii comandati de osti sovietice, precum si Eisenhower si Montgomery au avut-o.
Iata si Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS de decorare cu Odinul “Victoria” a M.S.Regelui Mihai al Romaniei:

[“Pentru actul curajos al cotiturii hotaritoare a politicii Romaniei spre rupture cu Germania hitlerista, in clipa in care nu se precizase clar infringerea Germaniei, Majestatea Sa Mihai I, regale Romaniei, se decoreaza cu ORDINUL VICTORIA. Presedintele Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, M.Kalinin. Secretarul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS, Gorkin. Moscova, Kremlin, 6 iunie 1945.”]

Cu intirziere, la 10 mai 1947, ambasadorul Americii la Bucuresti cere audienta si transmite distinctiunea atribuita de Harry A. Trumman, Presedintele Statelor Unite ale Americii:
[“Decret de conferire a Legiunii Meritului cu gradul de Comandor, M.S. Regelui Mihai I al Romaniei, care etc.”]

Dorind sa devina erou cu orice prêt, decis sa culeaga lauri personali pe seama suferintelor de neinchipuit pricinuite poporului roman, Regele a obtinut efemere satisfactii din partea celor carora le-a inchinat Tara si Neamul. Cind, la sfirsitul anului 1947, comunistii pe care i-a adus la putere l-au debarcat din propria lor barca, Regele nu mai era decit un infirm moral, pentru care nici Stalin, nici Truman n-au ridicat un deget.

Centrul European de Cercetari Istorice Venetia
“ Antonescu, Maresalul Romaniei si rasboaiele de reintregire”
(G. Magherescu, memorii)





SB
#24629 (raspuns la: #24616) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ROMANIA PRADA KGB-ului SOVIETIC - de manoliu valentin la: 01/12/2004 08:45:52
(la: Cine conduce lumea)
Lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania a fost organizata de ION Iliescu si KGB-ul sovietic.
La lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania Ion Iliescu si KGB-ul sovietic a folosit ca masa de manevra cetateni arabi veniti la studii in Romania (agenti SRI, KGB si ai servicilor secrete din tarile lor de bastina), pregatiti in unitati militare din Romania pentru actiuni teroriste internationale.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania acesti teroristi, mafioti si traficanti internationali au devenit revolutionari, au primit case, terenuri, paduri, intreprinderi si ferme, sunt patroni, oameni de afaceri, scutiti de taxe si impozite in ROMANIA.
Toti agentii KGB si arabi care au participat la lovitura de stat din Romania sunt traficanti de arme, petrol, droguri, carne vie, tigari si altele, iar marfurile mafiote sunt vandute prin firme fantoma facute in Romania. Traficantii si mafiotii nationalii si internationali au folosit toate aeroporturile si porturile din ROMANIA pentru actiunile lor mafiote, mai ales AROPORTUL din BACAU unde este stapan si senator PSD- VIOREL HREBENCIUC.
Lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania organizata de Ion Iliescu si KGB-ul sovietic a avut ca scop inlocuirea cetatenilor sovietici imbatraniti din institutiile statului Romana, adusi de armata sovietica in Romania in 1944, cu alti cetateni sovietici mai tineri.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania Ion Iliescu si KGB-ul sovietic a adus in Romania cetateni sovietici din RUSIA, UCRAINA, MODOVA si altele, la studii superioare gratuite in Romania, masa, cazare si bursa, iar dupa terminarea studiilor superioare acesti cetateni sovietici sunt angajati in institutiile statului Roman, (Justitie, SRI, Politie, PNA si altele), cu salariu in valuta si spor de salariu tot in valuta, deoarece lucreaza intr-o tara defavorizata, (CRONICA ROMANA 09 august 2002 ORGANIZAREA SI DESFASURAREA ADMITERII TINERILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA IN INVATAMANTUL LICEAL DIN ROMANIA IN ANUL SCOLAR 2002 - 2003) iar mii de scoli din Romania sunt desfintate si mii de profesori si invatatori nu primesc salariul sau sunt pe drumuri fara serviciu.
Al doilea serviciu de informatii extern (SIE) infiintat de MIRCEA GEOANA Ministrul Afacerilor Externe al Romaniei este alcatuit din cetateni sovietici care au terminat studiile superioare in Romania pentru a lupta impotriva terorismului si traficantilor internationali, pe banii statului si poporului Roman, dar Ion ILIESCU, KGB-ul, PSD-ul sunt cei mai mari teroristi, mafioti si traficanti internationali.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV si PSD-UL solicita infintarea unui INSTITUT AL REVOLUTIONARILOR, un alt institut communist STEFAN GHIORGHIU pentru a creea locuri de munca pentru cetatenii sovitici (adusi din RUSIA, UCRAINA, MODOVA si altele), viitori agenti SRI si KGB, alta masa de manevra platita de poporul ROMAN saracit si infometat, pentru ca acesti cetateni sovietici sa lupte din institutiilor statului ROMAN pentru distrugerea statului si poporului ROMAN.
Acest INSTITUT AL REVOLUTIONARILOR are ca scop aducerea cetatenilor sovitici (si de alte nationalitati) in Romania la studii gratuite pentru a le povesti pe banii statului si poporului Roman, cauzele LOVITURI DE STAT DIN DECEMBRIE 1989 DIN ROMANAIA, adica infometarea, saracirea si jefuirea statului Roman de catre KGB-ul sovietic si cum s-a organizeazat lovitura de stat din decembrie 1989, diversiuni, greve, atacuri teroriste sau terapii de soc indreptate impotriva statului si poporului Roman, cum se distruge industria, economia, stiinta, cultura si invatamantul in Romania si cum are loc epurarea etnica a poporului Roman saracit si infometat, adica cu POLITIA si JUSTITIA subordonata lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV, PSD-ului si KGB-ului sovietic.
Alt scop al loviturii de stat din decembrie 1989 din Romania a fost distrugerea industriei si economiei Romanesti, prin privatizari trucate si disponibilizari abusive.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV, PSD-ul si KGB-ul sovietic a facut cadou vapoare, case, terenuri, paduri, ferme si intreprinderi teroristilor, mafiotilor si traficantilor interni si internationali, iar ce nu a putut fura, a distrus, a demolat si a trimis fier vechi la MOSCOVA.
Un alt scop al loviturii de stat din decembrie 1989 din Romania a fost distrugerea stiintei, culturii si invatamantului Romanesc si epurarea etnica a poporului Roman, prin arestari abusive, somaj, lipsa locurilor de munca, a salariilor, a pensiilor si medicamentelor.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania, in Romania exista salariati fara salarii, pensionari fara pensii, bolnavi fara medicamente si someri fara casa, familie si indentitate.
Cine nu platea salariile cetatenilor Romani inainte de decembrie 1989?
KGB-ul sovietic.
Cine nu plateste salariile si pensiile cetatenilor Romani dupa decembrie 1989?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
Daca pana la lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania, eram sclavi ai COMUNISMULUI sovietic, dar aveam carnet de munca si drepturi ca cetateni ai Romaniei, primeam locuinta si butelii, dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania suntem sclavi ai cetatenilor sovietici, ai KGB-ului sovietic si mafiotilor internationali, fara carnet de munca si fara nici un drept ca cetateni ai Romaniei, mai mult cetatenii Romaniei sunt vanati cu Politia si Justitia, goniti din casele lor, le sunt comfiscate casele, terenurile si padurile care sunt facute cadou teroristilor, traficantilor si mafiotilor internationali, iar teroristii, mafiotii si traficantii interni si internationali sunt aparati si protejati cu Politia si Justitia din ROMANIA.
JUSTITIA din ROMANIA este o organizatie mafiota, terorista si criminala subordonata lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului pentru a apara si proteja toate crimele, abuzurile, ilegalitatile si ticalosiile lui, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului.
JUSTITIA din ROMANIA este o organizatie mafiota, terorista si criminala cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul lupta pentru distrugerea industriei, economiei, stiintei, culturii si invatamantului Romanesc, prin privatizari truncate si disponibilizari abusive.
JUSTITIA din ROMANIA este o organizatie mafiota, terorista si criminala cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul falsifica datele in carnetele de munca cetatenilor Romani si confisca drepturile salariale cuvenite legal cetatenilor Romani.
JUSTITIA din ROMANIA este o organizatie mafiota, terorista si criminala cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul lupta pentru epurarea etnica a poporului Roman, prin arestari abusive, somaj, lipsa locurilor de munca, a salariilor, a pensiilor, medicamentelor si confiscarea caselor, terenurilor si padurilor cetatenilor Romani care sunt facute cadou mafiotilor, teroristilor si traficantilor interni si internationali.
Cine l-a ucis pe ziariatul de la Timisoara?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
De ce a fost ucis ziaristul de la Timisoara?
Ziaristul de la Timisoara a fost ucis de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul, pentru ca scria despre hotiile, ticalosiile, ilegalitatile si crimele lui ION ILIESCU si PSD-lui.
Cine l-a ucis pe directorul de la AEROFINA unitate care producea echipament militar?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
Directorul de la AEROFINA a fost macelarit in stil MAFIOT impreuna cu sotia sa, adica le-au scos ochii, le-au taiat picioarele si mainile.
De ce a fost ucis directorul de la AEROFINA si sotia sa?
Pentru ca ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul nu dorea sa se afle despre vanzarile de armament al lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU si PSD-ului.
Cine l-a ucis pe procurorul CRISTIAN PANAIT?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
Procurorul CRISTIAN PANAIT a fost ucis deoarece intrase in afacerile mafiei sovietice, a KGB- ului sovietic si PSD-ului in Romania, trafic de armament, petrol, tigari si droguri.
De ce a fost asasinat procurorul CRISTIAN PANAIT?
Pentru ca ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul nu vrea sa se afle despre vanzarile de armament, petrol, tigari si droguri ale KGB-ului sovietic si PSD-ului in Romania si in strainatate, in care era implicat si fiul presedintelui Republici Moldova Lucinski, sirianul OMAR HAISSAN cel care il insoteste pe ION ILIESCU in avion (ZIARUL joi 16 septembrie 2004- SECURIST ROMAN MEMBRU AL-QAIDA).
Cine ataca si vaneaza pe procurorul LELE?
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul.
Procurorul LELE a cercetat afacerile mafiei sovietice, ale KGB-ului sovietic si PSD-ului in ROMANIA si legaturile lor cu gruparile teroriste si mafiote internationale, in care este implicata si familia prefectului TARAU de la ORADEA, membru PSD, adica vanzarile de armament, petrol, tigari si droguri.
De ce este atacat si vanat procurorul LELE?
Pentru ca ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul nu vrea sa se afle despre vanzarile de armament, petrol, tigari si droguri ale KGB-ului sovietic si PSD-ului in Romania si in alte tari ale planetei, in care este implicata si familia prefectului TARAU de la ORADEA, membru PSD, mai mult procuorului LELE ii sunt fabricate date, marturii si acte false pentru a fi discreditat si distrus si se fac presiunii asupra sa si a familiei sale din partea PSD-ului.
Cine a comandat asasinarea lui CATALIN HARNAGEA. DAN ANDRONIC, DAN FISER, COSTEL BABIUC si PETRE MIHAI BACANU?
SORIN OVIDIU VANTU, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU si PSD-ul.
CATALIN HARNAGEA, DAN ANDRONIC, DAN FISER, COSTEL BABIUC si PETRE MIHAI BACANU au scris despre ticalosiile, abuzurile si ilegalitatile lui SORIN OVIDIU VANTU, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU si PSD-ul.
De ce a fost comandata asasinarea lui CATALIN HARNAGEA, DAN ANDRONIC, DAN FISER, COSTEL BABIUC si PETRE MIHAI BACANU?
Pentru ca SORIN OVIDIU VANTU, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU, ALEXANDRU MIRONOV si PSD-ul nu vrea sa se afle despre crimele, hotiile, ticalosiile si ilegalitatile lui SORIN OVIDIU VANTU, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU si PSD-ului.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului vaneaza, suspenda si disponibilizeaza POLITISTI pentru faptul ca au curajul sa vorbeasca despre abuzurile, ilegalitatile si ticalosiile lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului.
POLITISTI care au curajul si vorbesc despre prostitutie si trafic de armament, droguri, carne vie si masini, cu pasapoarte reale si false, la nivelul conducerii POLITIEI, JUSTITIEI ROMANE, SRI-ului si PSD-ului.
Dosare penale care nu sunt cercetate din ordinul lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU, VIOREL HREBENCIUC si PSD-ului.
Dosarul victimelor mineriadelor din 1990-1991 a disparut, vinovati nu sunt, exista numai cetateni Romani mutilati, arestati si ucisi si pagube de sute de miliarde de lei, masini arse si cladiri distruse.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, PSD-ul si MINERII au ucis BUCURESTENII.
Dosarul vanzarii de diplome FALSE de absolvire a studiilor superioare in Romania, a lui DOLFI DRIMER, (protejatul lui ION ILIESCU) a disparut, vinovati nu sunt, dar exista zeci de mii de diplome FALSE de absolvire a studiilor superioare in Romania vindute in tara si strainatate, cu sume cuprinse intre 20 000 si 60 000 de dolari exemplarul.
Dosarul Apartamentul pentru care s-a cerut demisia lui VALERIAN STAN, seful corpului de control al Guvernului, vinovati nu sunt, dar exista zeci de mii apartamente vandute sau facute cadou unor mafioti, teroristi si traficanti interni si internationali, ADRAN NASTASE, VIOREL HRTEBENCIUC, NICOLAE VACAROIU, MUGUR ISARESCU si alti, iar cetatenii romaniei sunt vanati, infometati si saraciti.
Dosarul lui OGRADA BOGDAN care a furat peste un miliard de lei din REGIA AUTONOMA LOCATO in 1998, vionavat nu exista, exista numai o paguba de peste un miliard de lei la bugetul R A LOCATO si al ROMANIEI, dosar care nu este cercetat si finalizat.
Lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania a insemnat pentru Romania si poporul Roman a doua sovietizare si KGB-izare.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania Ion Iliescu, KGB-ul sovietic si PSD-ul a tinut poporul Roman in atacuri teroriste, diversiuni, mineriade, greve si lovituri de stat, asa numitele terapii de soc.
In noaptea de 22-23 decembrie 1989 zeci de mii cetatenii Romani au fost ucisi de ION ILIESCU, KGB-ul sovietic si PSD-ul, iar macelul de la aeroportul OTOPENI unde au fost ucisi si raniti sute de militari Romani este opera lui ION ILIESCU, KGB-ului sovietic si PSD-ului.
La diversiunea de la TARGU MURES organizata de ION ILIESCU, KGB-ul sovietic si PSD-ului au fost raniti, mutilati, si arestati numerosi cetateni ai Romaniei.
Mineriadele din BUCURESTI din 1990 -1991 au fost organizate de ION ILIESCU, KGB-ul sovietic si PSD-ului care a falosit minerii ca masa de manevra pentru a ataca BUCURESTENII care protestau impotriva COMUNISMULUI SI KGB-ULUI SOVIETIC, mii de BUCURESTENI au fost atacati, batuti, raniti, mutilati, arestati si ucisi.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, PSD-ul si MINERII au ucis BUCURESTENII.
Dupa aceste mineriade - lovituri de stat organizate de ION ILIESCU, KGB-ul sovietic si PSD, minerii au pierdut locurile de munca si au ajuns someri pe drumuri, fara casa, familie si indentitate.
In perioada 1996 – 2000 Ion Iliescu, ADRIAN NASTASE si PSD-ul au organizat 18 greve care au insemnat tot atatea incercari de lovituri de stat.
Greva pescarilor si vanatorilor sportivi organizata de ADRIAN NASTASE, acestia fiind o alta masa de manevra pentru lovituri de stat in Romania, folosita de ION ILIESCU si PSD impotriva statului si poporului Roman.
Greva foamei a REVOLUTIONARILOR lui DAN IOSIF, masa de manevra a lui ION ILIESCU si PSD, a fost o alta lovitura de stat si care a avut ca scop inlocuirea guvernului RADU VASILE cu un alt GUVERN PRO SOVIETIC, KGB-ist. Greva foamei a REVOLUTIONARILOR lui DAN IOSIF s-a incheiat cu ocuparea sediului GUVERNULUI ROMANIEI, lovitura de stat care a esuat.
Luptele de la COSTESTI si STOENESTI – fiind o alta lovitura de stat organizata de ION ILIESCU si PSD impotriva statului si poporului Roman, unde au fost raniti si ucisi jandarmi, politisti, militari si mineri, lovitura de stat reusita care a dus la inlocuirea guvernului RADU VASILE cu alt guvern condus de MUGUR ISARESCU, omul lui ION ILIESCU si PSD-ului, guvernatorul bancii nationale a ROMANIEI de 14 ani de zile
MGUR ISARESCU finanteaza toate privatizarile trucate in Romania.
MUGUR ISARESCU acorda credite bancare la toti mafiotii interni si internationali.
MUGUR ISARESCU refuza sa sustina financiar, industria, economia, stiinta, cultura, invatamantul din Romania.
MUGUR ISARESCU refuza personal sa plateasca salariile si pensiil cetatenilor Romani.
MUGUR ISARESCU este omul cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ul a devalizat BANCOREXUL, BANCA AGRICOLA si alte bancii din Romania sau a infiintat bancii fantoma cum au fost BANCA POPULARA, BANCA COLUMNA, BANCA DACIA FELIX si altele, numai pentru a fura si talharii poporul roman si distruge industria, economia, stiinta, cultura si invatamantul din Romania.
Ministrul IONEL Blaculescu jandarm al lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului, vanator de vrajitoare, fiind platit din banii statului si poporului Roman pentru a fabrica date si acte false impotriva unor cetateni ai ROMANIEI.
IONEL BLANCULESCU a fost director in BANCOREX si acorda credite favorizate cu dobanda de 8- 12% in dolari si lei, credite care se depuneau in alte banci si se ridica diferenta de dobanda, dobanda in alte bancii, in perioada 1992-1996 era cuprinsa intre 60 si 120%, iar diferenta de dobanda constituia un al doilea salariu neimpozabil pentru protejatii PSD-ului.
Diferenta de dobanda o plateste poporul Roman, saracit si infometat, prin taxe, impozite si scumpiri de tot felul la toate serviciile si produsele.
Toti cetatenii Romaniei care au primit credite favorizate sunt tradatorii statului ROMAN si poporului ROMAN deoarece prin aceste credite au sustinut si protejat instaurarea KGB-ului in Romania si in institutiile statului Roman si au favorizat distrugerea industriei, economiei, stiintei , culturii si invatamantului in ROMANIA si au sustinut toate crimele, ilegalitatile si hotiile lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, VIOREL HREBENCIUC, NICOLAE VACAROIU, SERBAN MIHAILESCU si PSD-ului.
Credite favoirizate cu dobanda de 8- 12% se dau si in momentul de fata de catre ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD, dar nu are bani pentru salarii si pensii.
De asemenea ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD sustine ca nu are bani pentru salarii si pensii, dar scuteste de taxe, impozite si datorii toti mafiotii, teroristi si traficantii din ROMANIA.
Mai mult ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD sustine ca nu are bani pentru salarii si pensii, dar finanteaza SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, adica KGB-ul sovietic cu 450 de miliarde de lei, acum in campania electorala.
SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, adica KGB-ul sovietic cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, RADU TIMOFTE si PSD-ul fura voturile cetatenilor ROMANI.
SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, adica KGB-ul sovietic cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, RADU TIMOFTE si PSD vaneaza, ataca si asasineaza cetatenii Romaniei.
Cetateni ai romaniei sunt ucisi in fata blocului si in lifturile blocurilor pentru un telefon mobil, cercei sau inele de aur.
Pensionari ai romaniei sunt ucisi si talhariti in locintele lor pentru o pensie de un million sau doua de lei.
SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, adica KGB-ul sovietic cu care ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, RADU TIMOFTE si PSD distruge industria, economia, stiinta, cultura si invatamantul in ROMANIA.
In anul 1989 ROMANIA a platit datoriile la FONDUL MONETAR INTERNATIONAL si BANCA MONDIALA si devenise un stat independent si suveran, dupa lovitura de stat din decembrie 1989 cetateni sovietici au facut credite la la FONDUL MONETAR INTERNATIONAL si BANCA MONDIALA in numele statului si poporului Roman, credite pe care le plateste poporul roman, saracit si infometat, prin taxe, impozite si scumpiri de tot felul.
Dupa lovitura de stat din decembrie 1989 din Romania ION ILIESCU si PSD-ul a infintat numeroase jocuri mafiote si criminale pentru a fura, saraci si talhari poporul Roman, CARITAS, FNI, GELSOR, SOVINVEST si altele, iar beneficiarii acestor jocuri mafiote sunt ION ILIESCU, PSD-ul, KGB-ul sovietic, iar cel mai mare beneficiar al acestor jocuri mafiote este SORIN OVIDIU VANTU care este protejat si aparat de ION ILIESCU, ALEXANDRU MIRONOV, CONSILIULUI SUPREM DE APARARE AL TARII, RADU TIOMFTE, SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII, NICOLAE VACAROIU, VIOREL HRBENCIUC, SERBAN MIHAILESCU si PSD, mai mult premierul ADRIAN NASTASE primeste de la SOV, un salariul lunar in valoare de 5000 dolari pentru ca se ocupa de afacerile lui SORIN OVIDIU VANTU in strainatate pe langa Maria Asnar si Toni Blair.
Prin aceste jocuri mafiote si ticaloase SORIN OVIDIU VANTU si gasca lui din PSD, ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, NICOLAE VACAROIU, SERBAN MIHAILESCU si RADU TIMOFTE, ALEXANDRU MIRONOV si alti, au furat, saracit si talharit peste 300 000 familii care au ramas fara casa si hrana( ROMANIA LIBERA 13 martie 2002 HAIDUCII DE LA SOCRATEE IN CARDASIE CU VANTU).
Ion Iliescu si PSD-ul au devalizat toate regiile din Romania sau le-au desfintat, cum este cazul REGIEI AUTONOME LOCATO (asimilata de RA APPS) care se ocupa cu inchirierea spatiilor pentru misiunile diplomatice acreditate in ROMANIA, iar toata averea regiei de sute de milioane de dolari provenita din chiria pe care o incasa de la misiunile diplomatice a fost furata de clica PSD-ului si KGB-ului sovietic din ROMANIA, deja sunt misiuni diplomatice acreditate in ROMANIA care sunt controlate si care platesc chiria KGB-ul sovietic, prin firma FAGET, mai mult a fost depusa averea regiei la BANCA TURCO-ROMANA sute de milioane de dolari, iar membri din conducerea regiei care au depus banii la acesta banca au primit comisioane de sute de mii de dolari si un salariu lunar de 3000 de dolari pentru ca a depus averea regiei de sute de milioane de dolari la banca TURCO –ROMANA, dar banca TURCO-ROMANA a disparut din Romania, odata cu banii risipiti de regie, au pierdut banii si romanii care au depus economiile la aceasta banca TURCO-ROMANA.
Anul 2004 este anul mineriadelor in ROMANIA.
Mineriada impotriva scoli de YOGA MISA.
Cand comunitatea evreiasca doreste sa aresteze un cetatean roman sau sa faca o actiune masonica satanista in Romania (satanisti sunt aripa tanara a masonilor si francmasonilor in Romania, satanisti distrug mormintele rudelor noastre protejati de evreii si masonii care conduc institutiile statului Roman) cum a fost inchiderea emisiunii lui Dan Diaconescu de la postul de televiziune 7 ABC sau suspendarea postului de televiziune OTV, comunitatea evreiasca solicita sprijinul lui ION ILIESCU, iar cand ION ILIESCU si PSD-ul vrea sa organizeze o diversiune, terapie de soc sau lovitura de stat in Romania se foloseste de comunitatea evreiasca.
Scoala de YOGA MISA a intrat in atentia comunitatii evreiesti si a SERVICIULUI ROMAN DE INFORMATII deoarece GRIGORIAN BIVOLARU a avut curajul sa traduca si sa scrie despre MASONI care este o organizatie criminala-financiara internationala evreiasca, iar tinerii din scoala de YOGA MISA tin treaza constiinta tinerilor din Romania, acei tineri romani care nu pot fi drogati si manipulati dupa cum doreste ION ILIESCU si PSD-UL.
Membri scoli YOGA MISA au fost batuti, arestati si le-au fost confiscate in mod abuziv, carti, calculatoare, telefoane mobile si bunuri personale din dispozitia lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, PSD-ului si comunitatii evreiesti din Romania cu sprijinul POLITIEI, JANDARMERIEI, JUSTITIEI si SERVICIULUI ROMAN DE INFORMATII, in acelasi mod cum ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-UL confisca casele, terenurile si padurile cetatenilor ROMANI si le face cadou troristilor, traficantilor si mafiotilor internationali.
Acesti tineri membri ai scoli de YOGA MISA sunt vanati si atacati la fel ca, procurorul LELE, CATALIN HARNAGEA, DAN ANDRONIC, DAN FISER, COSTEL BABIUC si PETRE MIHAI BACANU, cotidianul ROMANIA LIBERA si postul de televiziune OTV de catre ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD.
La sfarsitul anului 2004 are loc alta mineriada in Romania, mineriada WAS de la cotidianul ROMANIA LIBERA, mineriada WAS comandata de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV (CRONICA ROMANA 14 august 2002 O TICALOSIE!) si PSD-ul pentru desfintarea ziarului ROMANIA LIBERA si disponibilizarea ziaristilor de la Romania Libera pentru ca sa nu se mai scrie despre ilegalitatile, crimele si ticalosiile lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului indreptate impotriva statului si poporului ROMAN.
Atacarea cotidianului ROMANIA LIBERA este o dovada clara ca PSD-ul este KGB-ul sovietic si ca statul si poporul ROMAN in acesti 14 ani de zile a fost vanat, talharit, furat si ucis de KGB-ul sovietic, de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV si PSD.
Asa a fost atacat si postul de televiziune OTV si suspendat o lunga perioada de timp deoarece poporul Roman avea posibilitatea de a spune probleme pe care le are la OTV, despre somaj, lipsa locurilor de munca, a medicamentelor, despre modul cum poporul Roman este vanat cu POLITIA SI JUSTITIA, cum cetatenii Romani sunt dati afara din serviciu si din case, cum le sunt confiscate casele, terenurile si padurile si sunt facute cadou teroristilor si mafiotilor interni si internationali de catre ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD.
Postul de televiziune OTV a fost si este singurul post de televiziune care prezinta ADEVARATELE STIRI din ROMANIA, dar si abuzurile, ticalosiile si ilegalitatile lui ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD-ului.
Toate televiziunile din ROMANIA sunt conduse si cenzurate de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD pentru a izola si marginaliza poporul roman saracit, furat, mintit si infometat de ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE si PSD.
ION ILIESCU, ADRIAN NASTASE, ALEXANDRU MIRONOV, PSD-ul si MAFIA GENOCID in ROMANIA.

25 10 2004 MANOLIU VALENTIN

Scrisoarea I deschisa catre presedintele Basescu - de stancosty1 la: 22/01/2005 11:34:01
(la: Scrisoarea I deschisa catre presedintele basescu)
Foarte sumbră atmosfera scrisorii tale ...
Înţeleg nemulţumirea şi senzaţia de neputinţă pe care le simţi, am trecut şi eu prin asta cândva şi pot să-ţi spun că, cel puţin momentan, nu există soluţii, chiar scriindu-i lui Băsescu. Cândva erau unii care-şi închipuiau că Ceauşescu le poate rezolva problemele şi pentru asta urmăreau cu asiduitate vizitele tovarăşului, pentru a putea să se apropie suficient de mult ca să-i înmâneze o jalbă.
Acum e mai greu, nu mai putem face decât jalbe virtuale, pentru că pe cele reale le citesc cel mult nişte consilieri plictisiţi. Aşa că ne imaginăm un preşedinte ideal, căruia să-i spunem oful şi păsurile noastre, ca să mai ne descărcăm năduful.
Din păcate, soluţia nu se întrevede pentru că "cei tineri şi încă nepervertiţi", care ar trebui să determine schimbarea în primul rând a atitudinilor şi mentalităţilor, sunt ei înşişi educaţi de la bun început în spiritul societăţii putrede în care trăim.
Pe la sfârşitul guvernării CDR, un înalt funcţionar de la Ministerul de Externe era întrebat de un ziarist de ce nu s-a schimbat nimic în acest minister şi de ce imaginea României continuă să fie cea pe care o ştim.
Răspunsul acestuia este elocvent.
Spunea respectivul că din 1997 şi până la acea dată (2000), fuseseră schimbaţi aproximativ 90% din vechii funcţionari cu tineri, practic veniţi de pe băncile şcolii, dar, din păcate, în loc ca aceştia să determine schimbarea mentalităţii celor 10% rămaşi, dimpotrivă, ei au fost cei pervertiţi şi vechile obiceiuri s-au perpetuat.
Fără comentarii!
Aşa că, pentru mine lucrurile sunt clare. Nu există decât două soluţii:
1. Să-l clonăm pe Vlad Ţepeş
2. Să aşteptăm intrarea în Uniunea Europeană şi venirea unor administratori de prin alte ţări (cât mai nordice, de preferinţă), care să pună ordine în ţara asta.
Cum prima soluţie este practic imposibilă, mai rămâne speranţa realizării celei de-a doua.
Până atunci, tânguieli fericite şi jale sănătoasă!
S-auzim de bine!
Acelaşi stancosty, care este acum stancosty1, din motive tehnice.
Domnule Danila.. Am citit - de Ivy la: 20/06/2005 22:01:24
(la: EXPERIENTA CANADIANA "Canadian Experience")
Domnule Danila..

Am citit cronica dumitale cu rabdare, prea multa rabdare chiar…
Iti inteleg punctele de vedere, (dealtfel le si recunosc sincer pentru ca le-am mai auzit la compatrioti de-ai nostri care au venit aici, in Canada crezind si sperind ca la aeroport cineva o sa se opreasca linga ei si o sa le spuna..”domnilor x, y, z..va asteptam..de maine incepeti noul loc de munca, casa este asigurata..etc, etc”..)

Comunitatea romaneasca este destul de mare in orasul in care locuiesc...Am avut ocazia sa cunosc destui, si nu cred sa fi intilnit pe cineva care sa spele WC-uri..Totzi au joburi foarte bune si marea majositate in domeniul in care au fost specializati in Ro.

Am cunoscut si din cei de care povesteai dumneata in comentariul cel lung..Dar stii ce? Acei oameni au fost cei ce nu s-au putut adapta..au fost cei ce nu au acceptat sub nici o forma sa mai studieze, au fost cei ce acum sunt inapoi in Romania. Am cunoscut si din astia..

Cu frica de a plictisi pe cei ce doresc sa citeasca, am sa dau un mic exemplu..Cu ani in urma, 2 familii de romani aterizeaza in Canada in aceeasi zi.

-un cuplu: medici cu un copil
-celalalt cuplu: el inginer (dar care nu practicase ingineria in Ro..ca deh, dupa revolutie avusese ceva cunostinte care se oferise sa il bage prin nu stiu ce minister de externe/interne…si deci se calificase omul pe studii de politica); iar ea…nu avea studii superioare…sa zicem ca era..”artist”..ca in ..ceva de arta (aia putind fi: fie masaj, fie coafura, fie..eu stiu …unghii, machiaj..)

Deci, aterizeaza oamenii aici, porniti total importiva Romaniei, (mai ales ultimul cuplu)..In fine, lunile trec..oamenii incearca sa-si gaseasca un drum..In timpul asta sa zicem asa, cam dupa un an jumate…

Primul cuplu: pus pe invatzat puternic pentru examenele de doctori, banii trebuiau facuti si atunci sotul facea pizza delivery, iar sotia building manager…deh, nu neaparat o rusine, dar oamenii ISI STIAU SCOPUL..Nu se vaitau, nu se plingeau..Pozitivi, hotariti..asta e..o sa ajungem intr-o zi acolo unde dorim.

Cuplul numarul 2: din ce in ce mai plictisiti si agasati de Canada asta “mizerabila si oribila” si …ce mai..”Canada o tzara de nenorociti”..Pen’ ca vezi dumneata Domnule Danila, sotul, cel cu ingineria nepracticata si cu studii de polititca..nu dorea sa faca nici o scoala aici..(“ca doar eu am facut o suta de scoli in Romania, si am diploma in…si Diploma in….si alta Diploma in…”) si nici nu dorea sa faca pizza delivery..ca doar ce:”asta am ajuns?????????”…iar doamna..eiii bineee, doamnei ii oferise cineva un post de vinzatoare la un raion de cosmetice..si a spus:”e injositor…iar eu scoala nu fac,….pentru ca in Ro nu aveam scoala si totusi imi cumparam ochelari de soare Gucci..”..

Wow…Domnule Danila…ce crezi mata’ ca s-a intimplat dupa niste ani?!?!?!? Pai hai sa-ti povestesc…mai departe..

Deci, cele 2 cupluri…ale noastre, emigrate in aceeasi zi…

- doctorasii nostri, au muncit pe brinci, ani de zile…iar acum, ei bine, acum au amindoi cabinete particulare, si cistiga anual 200k..poate 250kfiecare . A fost bun si pizza delivery, si building management..PENTRU CA ISI STIAU SCOPUL..STIAU UNDE VOR SA AJUNGA.. Crede-ma pe cuvint, sunt bine mersi si au the best from the best…Nu sunt “doar multumiti cu un job..si cred ca l-au prins pe Dumnezeu ..”

- ceilalti…ehhhhh ceilalti sunt inapoi in Romania si fac povestiri din astea de pusesi dumneata pe sit…Canada e ..nu stiu cum si nu stiu cum…Mi-au cerut experientza canadiana si eu nu aveam, mi-au cerut sa fac scoala..”ce tupeu, sa fac scoala..eu care m-am scolit atit..”

Domnule Danila, este firesc si normal ceea ce se intimpla in Canada (nu stiu cum e in alte parti)..Cind ai aplicat sa emigrezi nimeni nu a spus ca ai un job asigurat..Ei te-au luat pentru ca stiau ca meseria ta este in cautare, dar nu ti-a promis nimeni ca in primele 2 zile ai sa-ti gasesti un job..si eventual si un post de conducere..Nu, nu e chiar asa…Trebui sa demonstrezi ca esti bun, ca intredevar poti sa faci parte din acea clasa sociala la care te zbati sa ajungi.

Am in spate 5 ani de facultate si un master facut intr-o alta tzara (alta decit Canada sau Ro) si cu toate astea am stiut cind am emigrat ca nu o sa fi enimic recunoscut din ceea ce am facut timp de niste ani..Am stiut si nu am disperat..In acelasi timp..AM STIUT SI UNDE VREAU SA AJUNG… asa ca micile joburi care mi-au usurat si ajutat drumul spre ceea ce sunt acum (pe linga alti 6 ani intr-o noua universitate) au fost ok..Nu pot sa spun ca a fost usor..dar nici injositor si nici super greu nu a fost. Am muncit si acum sunt ceea ce sunt…si imi place unde sunt..si culmea..stiu ca pot mai mult si stiu ca am sa ajung mai sus..da, da si mai sus de-atit..si again..culmea, stiu ca sunt primita in cercurile de sus ale canadienilor, sunt cautata, sunt acceptata..in cuida accentului strong pe care inca il am si in ciuda faptului ca sunt emigrant…PENTRU CA am dovedit ca pot sa fac o scoala aici, ca pot sa conduc un team de 15 canadieni toti cu diplome from university..

Si poate ai sa spui ca sunt eu norocoasa…NU, NU, NU..stiu o multime de romani asemanatori mie…o multime…de fapt numai din astia stiu..ceilalti..din categoria de care vorbesti ..nu I-am intilnit..iar de I-am intilnit..nu au rezistat si au disparut…
#55704 (raspuns la: #55565) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
140 de pagini, o concluzie: Hayssam este terorist - de Pasagerul la: 18/10/2005 11:56:40
(la: Trei ziaristi romani rapiti in Irak?)
De pe HotNews.Ro:
140 de pagini, o concluzie: Hayssam este terorist

Omar Hayssam si partenerul sau de afaceri, Mohammad Munaf, au fost trimisi in judecata sub acuzatiile de constituire a unei asociatii in scopul savarsirii de acte de terorism si finantarea acestei asocieri.

Potrivit anchetatorilor de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cei doi ar fi pus la cale, organizat si finantat rapirea ziaristilor Marie-Jeanne Ion, Sorin Miscoci si Ovidiu Ohanesian. Dar asta dupa ce Hayssam a cochetat cu ideea de a rapi mai multi deputati si senatori.
4 noiembrie 2004. Conform actelor de la dosarul instrumentat de procurorii Adriana Cristescu si Ciprian Nastasiu, Hayssam face primul pas spre actiunea de rapire. Acesta este si momentul in care autoritatile romane demareaza o ampla ancheta impotriva sa, pentru comiterea mai multor infractiuni de natura economica.

In incercarea de a scapa de mana justitiei, Hayssam transfera pe numele lui Munaf si al sotiei acestuia cea mai mare parte a firmelor si proprietatilor pe care le detinea.
Ianuarie 2005. Conform declaratiilor date de Munaf in fata procurorilor, Hayssam incepe sa vorbeasca depre organizarea, in Irak, a unei operatiuni de rapire. La momentul respectiv, erau vizati anumiti senatori si deputati sau oameni de afaceri importanti, printre acestia numarandu-se senatorul PSD Ion Vasile.

Conform planului, oamenii de afaceri si politicienii urmau sa mearga in Irak pentru a discuta probleme legate de recuperarea creantelor externe ale Romaniei. In scenariul sirianului, imediat dupa rapire, agresorii ar fi cerut un milion de dolari pentru fiecare persoana detinuta, bani pe care i-ar fi scos din tara chiar Hayssam. Astfel, omul de afaceri spera ca va reusi sa parasesca Romania.
Ideea rapirii unor jurnalisti i-a venit in momentul in care a vazut la televizor reportajul care prezenta situatia jurnalistei italiene, Giuliana Sgrena.
19 martie 2005. Hayssam contacteaza primul ziarist, Marie-Jeanne Ion, si ii propune sa plece in Irak, prin Siria, sa realizeze mai multe interviuri cu oficiali din cele doua tari. Ziarista de la Prima s-a ocupat de recrutarea operatorului, iar Hayssam a vorbit la „Romania libera". In final, echipa s-a completat cu Ovidiu Ohanesian si Sorin Miscoci.
28 martie 2005. Rapirea efectiva a ziaristilor are loc asa cum fusese planuita. Mesajul de ajutor devenit celebru, transmis de Marie-Jeanne Ion, continea insa si numele omului de afaceri sirian: „Ne-au rapit nu e o gluma, suna Omar, ajutor 11111".
Hayssam anunta ca s-au cerut patru milioane de dolari rascumparare. In acelasi timp, Nicolae Saracu, angajat al omului de afaceri, ia legatura cu Ministerul de Externe pentru ca sirianul sa primeasca acordul de a pleca in Irak. Cu toate acestea, omul de afaceri este dat in consemn la frontiera. El face tot posibilul sa ajunga in biroul presedintelui Traian Basescu.

Il insoteste pe doctorul Yassin Mohammad la Cotroceni, insa la poarta este oprit de reprezentantii SPP.
6 aprilie 2005. Hayssam este arestat pentru comiterea mai multor infractiuni economice. In acelasi timp, autoritatile irakiene efectueaza mai multe arestari. Pe 22 mai, ziaristii sunt eliberati.
13 septembrie 2005. Hayssam incearca, in continuare, sa puna intreaga raspundere in carca lui Munaf. Stiind ca procurorii urmeaza sa plece in Irak pentru a-l audia pe complicele sau, omul de afaceri sirian formuleaza 73 de intrebari, in limba araba, catre acesta. El le-a explicat anchetatorilor ca aceste intrebari ar trebui sa faca lumina in caz si sa demonstreze ca este nevinovat.

In fapt, sirianul ii scrisese lui Munaf sa ia asupra lui intreaga vina si sa-l implice pe Mohammad Yassin in problema rapirii.
(...) Omar Hayssam i-a propus inculpatului Munaf Mohammad (...) sa declare ca el, Omar, a facut donatii importante Partidului Democrat prin ai carui reprezentanti si-ar fi rezolvat problemele juridice
Din rechizitoriul Parchetului
--------------------------------------------------
All you need is ignorance and confidence and the success is sure.
Mark Twain
Cezarule - de Intruder la: 15/02/2008 22:07:53
(la: România - fabuloasă şi spirituală )
ospitalitatea romanului impresioneaza mai putin decat s-ar crede. ei te-ntreaba prima data cand le intri in casa: "vrei o cafea?"...daca zici NU, altadata nu te mai intreaba daca vrei si nici nu-ti dau.
in Romania, intri la om in batatura, nu te-ntreaba nu nimic...si te trezesti cu ibricul de cafea in fatza, cu tigaia plina de carnatzi, sticla de vin...:))
bun, mie mi se pare ok asa!...chiar daca esti satul si ai mancat pana ai crapat...daca refuzi, poate se si supara. pentru altii e straniu, ca sa nu spun agasant.
well! noi, romanii sunemt agasanti...am o revelatie!! subiectul asta merita o confa separata! :)))
vinul romanesc...avem vinuri bune daca ne referim la viile selectionate si cu shtaif...dar sunt vinuri slab alcoolizate, majoritatea. cu vinurile avem concurenta serioasa!
...iar vinul facut de nea' Gogu cu strugurii lui...no comment!
curajul...la ce avem curaj? pana si brandul asta e luat de Laika. :))))
am fi putut baga la inaintare micii...aia de-i mananci pe Dealul Negru sau prin pietze, de ce nu s-o fi gandit nimeni? adica, vine Sarcozy in Romania si cum iese din avion, pac! o tava cu mici si mustar pe la nasu' lui...de ce nu? :)))
natura si alea-alea...sunt doar cateva fixuri: Predeal, Sinaia, Bran, Mamaia si Olimp, Delta (pe ici si colo)...si mai ce? de exemplu, mie mi se pare extrem de frumos in zona Herculane, Valea Cernei...dar zoom-ul e fixat prin alte parti.
in alta ordine de idei, arhitectura e oribila si asta nu numai datorita regimului comunist! oribila, si la sate si la oras! au si altii cladiri, poduri noi dar parca nu-s chiar asa! kitsch-uri!
frumusetea umana...pai n-auzisi ca suntem spirituali? ce mai vrei?
frumusetea fizica...sa zicem! deci "Romania - tara cu oameni frumosi! barbati bine si femei tzepene"...ha!
facem o scrisoare la Ministerul de Externe? care se baga? :))))
#285791 (raspuns la: #285787) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lista---- pt Adina - de amari la: 20/12/2009 16:59:09
(la: Ati vrut Basescu,)
Structura Guvernului Boc IV cuprinde 17 membri: premier, vicepremier şi 15 miniştri. PD-L are 9 nominalizări, UDMR 3, în timp ce din rândul tehnocraţilor au fost desemnaţi 4 reprezentanţi şi un singur membru din partea independenţilor.

Din partea PD-L: Premier - Emil Boc

Ministrul Energiei - Adriean Videanu
Ministrul Administraţiei şi Internelor - Vasile Blaga
Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii - Radu Berceanu
Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului - Daniel Funeriu
Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Mihai Şeitan
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului - Elena Udrea
Ministrul Comunicaţiilor - Gabriel Sandu

Din partea UDMR: Vicepremier - Marko Bela

Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional - Kelemen Hunor
Ministrul Sănătăţii - Cseke Attila
Ministrul Mediului - Laszlo Borbely

Din rândul tehnocraţilor au fost desemnaţi:

Ministerul Finanţelor Publice - Sebastian Vlădescu
Ministrul Justiţiei - Cătălin Marian Predoiu
Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - Mihail Dumitru
Ministrul Afacerilor Externe - Teodor Baconschi

Din rândul paralamentarilor independenţi a existat o singură nominalizare: Ministrul Apărării Naţionale - Gabriel Oprea
#508526 (raspuns la: #508525) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
amari, - de juli la: 20/12/2009 17:35:46
(la: Ati vrut Basescu,)
sursa Wall-STREET news, primit pe email:

Viitorul guvern care va fi propus spre Parlament va avea 15 ministere, la care se adauga prim-ministrul si vicepremierul, fara portofoliu.

Prim-ministru: Emil Boc, PDL;
Vicepremier: Marko Bela, UDMR;
Ministrul Administratiei si Internelor: Vasile Blaga, PDL
Ministrul Afacerilor Externe: Teodor Baconschi, independent
Ministrul Justitiei: Catalin Predoiu, independent
Ministrul Economiei: Adriean Videanu, PDL
Ministerul Finantelor Publice: Sebastian Vladescu, independent
Ministrul Transporturilor si Infrastructurii: Radu Berceanu, PDL
Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului: Elena Udrea, PDL
Ministrul Educatiei, Cercetarii, Inovarii, Tineretului si Sportului: Daniel Funeriu, PDL
Ministrul Agriculturii: Mihail Dumitru, independent
Ministrul Culturii si Patrimoniului: Kelemen Hunor, UDMR
Ministrul Mediului: Laszlo Borbely, UDMR
Ministrul Apararii Nationale: Gabriel Oprea, independent
Ministrul Comunicatiilor si Societatii informationale: Gabriel Sandu, PDL
Ministrul Muncii, Familiei si Protectiei sociale: Mihai Seitan, PDL

:) nu fac comentarii legat de politica... mi s-a parut informatia mai completa in sensu' ca este in deptul persoanei si apartenenta la vreun partid.

rolia


#508536 (raspuns la: #508526) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...