cum se zice nas infundat in spaniola

Viorel, sunt de acord cu tine in ceea ce priveste invatatorii ... si remarc cu stupoare faptul ca romania se indreapta parca spre o indobitocire in masa ... parerea mea (dar nu cred ca doar a mea...)

munteanu rodica, da, mi'ar place sa tinem legatura, cum sa nu? problema la mine e ca am dial up, si nu pot sa stau asa mult pe net, mai ales ca luna trecuta am avut scandal cu ai mei pentru factura la telefon ...
oricum, e ciudata faza cu potentiaulul valoric ... nu'mi place sa fiu laudat. defapt, in ultima vreme am cam vrut sa fiu lasat in pace de toti (sau aproape toti...). e adevarat ca intrebarile la care cauti(ma refer la mine) raspuns le vei gasi intr'o zi, pe cont propriu (sau aproape pe cont propriu...). dar dupa cum probabil ti'ai dat seama, uneori imi vine sa'mi bag piciorul in tot ...
in legatura cu scoala, nu am un obicei din a chiului. saptamana asta a fost un fel de mini-vacanta. pacat ca trebuie sa recuperez/pacat ca trebuie sa'mi mint parintii/pacat ca o sa ne certam din nou cand o sa afle aceste detalii despre scoala/pacat ca intr'o clipa parca totul se darama/pacat ...
e buna ideea cu florile :) doar ca sunt in calcul mai multe lucruri, si ramane de vazut la ce "stadiu" e "relatia" noastra ... oricum ...
parerea mea este ca tot ce e lege nu e prea bun, fiindca devine monoton, devine obligatie. iar tot ce e facut din inima conteaza! iar lucrurile facute din inima nu le vei regreta ...
cu parintii vorbesc deschis, cam de cele mai multe ori, pacat insa ca atunci cand vine vorba de scoala, discutia isi schimba radical mersul/sensul...

gaga, aproape in fiecare zi imi bat capul impreuna cu cel mai bun prieten al meu in legatura cu domeniul asta... noi doi parca am fii frati ... cu colegii mai greu, nu stiu ... adica, putini sunt "pushtii" pe care i'am intalnit si cu care sa pot vorbi chestii de genul. si da, fac 17 ani in o luna. si nu intotdeauna a impresiona pe cineva e cu sens bun :P :)
pacat ca ma cam doare in cot de romania. stiu ca a fost o discutie pe cafenea' despre romania, destul de incinsa. am citit niste lucruri faine. adevarul e ca, de fiecare data cand ma gandesc la ea, imi vine sa injur conducerea. si o alta chestie e > cine sunt eu sa ma bag ? asa ca, mai bine lasa ...
in schimb e nasol modul meu de gandire (si posibil nu doar al meu), deoarece se axeaza pe persoana mea. e cam egoist, stiu ... dar nu s'a ajuns oare la o individualizare atat de mare a personajului (fiindca am ajuns sa cred ca omul nu mai e o "personalitate" ci un personaj) incat fiecare sa fie preocupat doar cu sinele si cu raportul sau cu cei din jur? asta fara a'ti pasa de parerea lor (adica celor din jur...) ciudat ...

alex_andra, mersi de incurajare :) eu ma refeream la faptul ca am pierdut tot ce ceilalti nu au ... nu stiu daca intelegi ce vreau sa spun... TOT reprezinta EU. si cum nu exista 2 persoane la fel, TOT'ul meu s'a pierdut, adica EU m'am pierdut...(raspuns si pt thebrightside) stiu ce zici prin faptul ca sunt bogat.
in legatura cu oamenii ce au facut lucruri marete in viata, uneori imi doresc sa fiu mediocru. si sincer, tot ce vreau e sa am o slujba la care sa nu trebuiasca sa muncesc toata ziua, astfel incat sa am timp de sotie si copii mai mult decat tatal meu, si un salar mai bun, ca sa'mi pot permite lucruri materiale, fara a'mi intrista copiii pentru diverse chestii pe care ei le doresc (cum ar fi de ex o bicicleta, cazul meu)

thebrightside, nu vorbesc de valori morale ... pe acelea vreau sa cred ca le am :) nu am un comportament indecent (in majoritatea cazurilor :) ), nu imi bat joc de oameni (mai putin de un nr ffff mic, adica 2,3 pe care chiar nu le suport) etc, in fine,nu asta conteaza ... eu ma refeream la valorile acelea pentru care cica ar merita sa traiesti ...
in legatura cu invatatul, merg pe principiul ca in orice moment ar trebui sa inveti ceva. pentru asta observarea joaca un rol foarte important. de exemplu, atunci cand merg pe strada urmaresc mai multe lucruri, mirosul oamenilor(chiar daca uneori e neplacut, si atunci chiar regret ca nu am nasul infundat :) ), expresia fetei, cu ce se imbraca, ritmul pasilor, etc. pe langa asta, urmaresc cladirile pe langa care trec, si de obicei ma uit dupa magazine de calculatoare, librarii, imprimerii, mai noi florarii :)
dupa cum am spus si mai sus, nu prea as vrea sa fiu un geniu. cel putin nu unul declarat :)

zaraza_sc, parerea mea si nu numai e ca nu facem progrese, ci regrese ... din toate punctele de vedere. omul a crezut o data demult ca le stie pe aproape toate, si ca in curand le va descoperii pe toate - cu ajutorul stiintei. asta in timpul modernismului newtonian. dar, nu s'a intamplat asa cum a crezut omul pe atunci ... incerc sa aflu mai multe informatii in domeniul acesta, si sa vad ce inteleg. e adevarat ca trebuie sa ne impotrivim, trebuie sa luptam (chiar daca eu sunt o roshie flecita din punctul asta de vedere, care cedeaza foarte ushor), dar sunt altii mai puternici decat mine. in orice caz, de cate ori nu mi'a trecut prin minte sa ma fac asasin liber profesionist si sa'i impusc pe parlamentari ? unul cate unul pana se trezesc.
inca un lucru, parerea mea este ca romania de abia acum ar fi gata pentru revolutie. acea revolutie nesangeroasa pe care a avut'o estul europei acum mai bine de 15 ani.
"cere si ti se va da" in biblie se refera la Duhul Sfant ... :)
in legatura cu comportamentul de adult, am incercat, dar inca nu pot. de ce? fiindca sunt adolescent. am intrebari inca, enigme de rezolvat :) mai trebuie sa treaca putin timp. de lucrat lucrez la o firma mica de calculatoare, dar nu stiu exact spre ce sa ma indrept spre viitor, tocmai din cauza ca parca am pierdut TOT. printre care si dorinta aceea de lupta, motivatia despre care am vorbit ieri pe mess. e adevarat ca odata cu trecerea timpului ai din ce in ce mai multe responsabilitati. probabil ca si acestea ma cam deruteaza ... uneori parca tind sa gandesc prea mult ...

loira, in legatura cu tv'ul, nu ma uit :) pierdere de timp. mai putin unele emisiuni interesante. in principiu vreo 3,4 ore pe sapt :) plus ca nu am timp.
da, mi se pare normal ca orice lucru pe care il faci sa ti se aplice personal prima oara. adica nu poti cere cuiva sa faca ceva spunandu'i ca asa e bine, daca tu nu faci la fel... plus ca fiecare ar trebui sa aiba in minte tot timpul anumite chestii de !valoare!. sunt unele chestii pe care le'am tinut minte, si cand ma lovesc de o situatie tot timpul imi aduc aminte de ele. sunt ca si niste ... hmm ... nu stiu exact cum sa spun ... chestii de baza :)

proletaru'le, :) dupa cum ti'am spus si pe mess, nu imi place lauda, nu imi face bine. ma face sa ma simt mandru si nu vreau asta. mai bine nu ...
e ciudata rau faza cu experientele de viata si schimbarea perspectivei asupra lucrurilor. dar asa e. de scris, cel mai bine scriu cand sunt intr'o stare din asta, depresiva, pesimista rau. de asta intr'un fel imi place si ma complac in starea in care sunt, ceea ce duce la a ura pt propria'mi persoana ... ceea ce duce la o depresie a depresiei complacute de mine, daca ma intelegi ... o alta chestie care ma darama e faptul ca ma gandesc la cate lucruri poti sa inveti pe pamantul acesta, dar cat de putine iti vor fi de folos ... penal ! si asta ma demoralizeaza, ma face sa'mi pierd tot interesul, fiindca, sincer sa fiu, nu simt ca si cum as face lucrurile astea pentru mine, serios acum ... invat ca sa obtin o slujba buna, ca sa lucrez pt altii (chiar cu propria'mi firma), iau bani ca sa'mi cresc o familie etc ... din punctul asta de vedere, apreciez fffff mult munca fizica (pe care o practic de fiecare data cand am ocazia alaturi da tatal meu/bunicul meu/singur/samd). de multe ori ma gandeam sa fug de acasa si sa iau trenul spre centrul tarii. transilvania cel mai probabil, iar acolo sa caut un sat uitat de toti, unde sa ma "angajez argat" la un om cu pamant. si toata ziua cat o fi de lunga sa lucrez pamantul. dar pacat ca nu e pamantul meu ... :(
dupa cum am mai spus, nu prea ma intereseaza sa ajung filon ...
si ceva in legatura cu horia dpunct, are simtul umorului, sau cel putin asa crede. in orice caz, nu imi place sa judec oamenii... a vrut poate sa destinda atomsfera cu gluma ...

avand in vedere ca am scris foarte mult ... mai scriu doar putin de tot
e o chestie care ma cam deranjeaza daca pot sa spun asha: faptul ca unii dintre voi aveti citate din autorii preferati, sau formatia preferata, etc... si eu cred ca in fiecare dintre noi este cel putin o fraza definitorie a unei perioade din viata, o fraza care uimeste :) si m'as bucura mult mai mult daca as citi la fiecare dintre voi fraza voastra, nu fraza unui autor care v'a "marcat". sper ca nu o luati in nume de rau, fiindca nu asta e intentia! nu trebuie sa le schimbat, ci doar spun ca mi'ar place sa vad ceea ce aveti voi de spus :)
______________________________________________________
live 2day like u'R going 2 die 2morrow (demult, tare demult ...)

revin (pe langa mp) pentru a incerca sa lamuresc o acuza: are vreo legatura prima parte a mesajului "alioooooo Coral + Bruno etc" cu cea de-a doua parte "CITAT"?

Ma bucur sa aflu ca lumea citeste ceea ce scriu si imi place joaca la nebunie.
Daca intre citatul ce face parte dintr-o poveste (care imi apartine = Hakim si Fata din piatra) si articolul "Maghiarii....." exista legaturi "periculoase" te rog sa lamuresti problema de legatura si unire. Daca intre mine si alte nick-uri exista legaturi iti multumesc de "amusinare" dar cred ca aveai nasul infundat.acelasi.

PS:sa nu spui ca am fost pradat si fatuca mea s-a insotit cu altul de pripas.......ca macar putea sa intrebe daca voie n-a cerut.....

eu am avut un cosmar frumos pe langa multe altele urate.da asta a fost super.moartea era o batrana cu par alb prins in coada, care croseta.iadul se afla intr-un apartament mobilat cu gust, pe pereti culori pastelate da mult mai frumoase ca in realitate, toate lucrurile erau vii parca.senzatia era de bine, de liniste insa ma chinuia faptul ca ma sufocam.totul era frumos, dar eu vroiam sa scap de acolo fiindca nu aveam aer.iar afara totul era cenusiu, rece.am vazut-o pe nepoata-mea intrand in scara si am zis ca nu vreau sa moara si ea...m-am trezit, eram racita, aveam nasul infundat si nu respiram bine :).

cred insa ca exista vise care prevestesc.despre astea stie cineva ceva?

doamne, confa mea saraca...ce a fost si ce-a ajuns! = duamne ce te alinti hotomanule ;)

hai, maaa...bancul cu pescaria e o legenda urbana, ce naiba? = a fost pana cand a postat horica....daca s-a tradus si la englezi (cica sea food) numai legenda nu este ;)


l-as intreba de unde stie...da' mi-e c-o sa-mi raspunda! :)))))))))) = hapciu, poate are nasul infundat ca mine nu poate raspunde ;)

Bruneloooo, hopaaa te-ai facut diplomat ... sau feminizat ?! ...cred ca-i la fel ;)

...sigur... apoi zici ca-i sarbatoare spaniola si nu te-ntelege lumea... si-mi lasi mie ouale...:))

Într-o seară, în joacă, şi-a picurat un întreg flacon de ser.

si n-ai intrat in panica?

eu cind era fata mea de vreo 6 luni,avind nasul infundat am uns-o pe linga nasuc cu o crema mentolata din aceea chinezeasca.
Am cezut ca o sa respire mai usor dar a facut apnee,repede am sunat salvarea si mi-am primit mustrarile de care nu am fost de fel mindra.

V.

Dar... ia vezi... ce zice NASA despre 2013... si furtunile solare... gasesti?..;)

Mai bine ma rataceam prin vreo Italie insorita decat cu nasul infundat si capul cat banitza:))

nu stiu ce sa zic, ma uimeste majoritatea parerilor negative.
sa va povestesc cum a fost la noi.

am cerut-o de nevasta pe doamna mea in 1 decembrie 99, data propusa pt cununie prin vara. in februarie ne hotarim sa facem nunta mai repede, macar la biserica. in aprilie.

cu o saptamina inainte de nunta la biserica ne hotarim sa facem si cheful, petrecerea, ma rog, tot atunci. nasii mei ne-au ajutat sa gasim o salita mica. fiindca nu incapeau decit 50 de persoane odata, am chemat pe cei mai in etate (sa nu sune urit) pe la amiaza si pe cei mai tineri seara.

a fost un chef teribil, am avut 100 de prieteni si rude care au venit, anuntati cu o saptamina inainte pe telefon, ca invitatiile scrise nu am mai apucat sa le facem:D

apropo de interesele financiare in a aface nunta etc dupa ce am scazut restaurantul si alte cheltuieli ne-au mai ramas bani de o dacie din 75 pe care ne-au dat-o nasii la pret redus ;) asa ca...

nici video nu ne-am permis, parintii si bunicii ne-au ajutat f mult cu ce au putut, bani sau produse de la tara (brinza, tuica) sau prajituri. rudele la fel.

a iesit perfect. nasii s-au distrat teribil si cind ne reintilnim cu ei sau cu alti "participanti" ne amintim cu placere de acea noapte.

nu am avut nici "catel" adica acea persoana ce tot strigat toata nunta si anunta si darurile. la plecare cine a vrut si a putut ne-a felicitat si ne-a lasat un plic, un cadou etc. toti au fost bine primiti si li s-a multumit la fel.

am uitat sa va spun ca muzica a fost asigurata de un prieten care a venit cu PCul sau personal si mp3uri :)

vedeti ca se poate si altfel?

PS prima fetita a fost botezata de nasii mei iar cea de a doua speram ca va fi bootezata de nasii din partea sotiei, fara conditii sau probleme de nume ale copilului sau de alta natura.

nici eu nu am inteles acest lucru. A spala un WC este cel putin in west mult mai placut decat sa-l desfunzi de exemplu. Ca atare munca unui spalator de wc-uri poate fi mult mai placuta decat a unui instalator care trebuie sa-l puna din nou in functie pentru ca s-a infundat.
In fond aparent problema nu este ce munca faci ci modul in care vezi clasificarea muncii. Probabil ca modul de a vedea munca pe criterii de tipul "aia e super, aia e huideo" este legat de un anume gen de a fi. Si in general românii au problemele lor cu a fi . A fi cineva, a arata ca tu esti cineva, a arata ca tu ai reushit ceva, a arata cat iashti tu de bun. In fiecare din noi se pare ca zace un mic megaloman si din acest punct de vedere pare-se ca Ceaushescu ne-a reprezentat perfect. Noi avem o parere foarte buna despre noi , stem mai buni ca ungurii si ca toti slavii la un loc si in fata italienilor (dreacu ei de macaronari!!)nu plecam capul ci numai injuram ca ei au avut mai mult noroc. Spaniolii si portughezii sint oricum departe si oricum sint nishte "janghine" francezii sint nishte puturosi (mai rau ca noi?) si nishte fonfaiti care nici bine a vorbi nu stiu si daca am fi avut noi sansa eram mult mai buni ca francezii ( noi n-am avut colonii, d'aia "sic"). Rusii (ai dreacu betivi nenorociti) nu au reushit sa treaca peste noi cu chinezii si turcii si arabii nici nu ne comparam ( alte rase, negriciosi si cu religii si obieciuri anapoda) cu indienii ce sa zicem ( fuji dom'le nu avem noi tsiganii noshtrii? lasa ca-i stiu io nu-mi vorbi mie de al'di indianu), grecii sint nishte fraieri ca oricum au pierdut mereu cand a facut o afacere un grec cu un român ( numa calimera calispera, hai lasa-ma si du-te la tesaloniku lu tac'tu d'aci). Cu Albanezii nu ne comparam ( aia sunt salbateci dom'le, traiti in padure, nu alta !!!) asa ca cine mai ramane? Pai mai raman germanicii. Nemti, scandinavi, anglo-saxoni. Dom'le astia sint dati dreacu ! Cu astia mai ne trebe vreme si multa apa pe Dunare sa ne punem cu ei. Dar ne place sa ne comparam cu ei si sa aratam ca oricum, cat ar fi ei de buni (buni numa technic dom'le, technica si disciplina in rest sunt vai mama lor) sint timpiti si nu au cultura (individu' in general Dom'le ca nu vorbeam acu de Schiller !!), vad precum calul numa in fata, barbatii oricum nu sint buni la pat, betivi ordinari ( ca si verii lor rusnacii), femeile nishte curve s a m d.
Mda.. se pare ca de fapt "munca de jos" este numai imaginea in oglinda a imaginiii noastre interioare. Avem o prea buna impresie despre noi care de cele mai multe ori , nu e justificata. Face bine intradevar sa ai incredere in tine dar sa sepram ca nu orbim din cauza asta:-)))

A fost o data ca-n povesti
Si care va sa zica
Din rude mari imparatesti
O prea mishto gagica.

Frumoasa-n trup ca o cazma
Si mandra-n toate cele
Ca o bucata de pingea
Varata-ntre masele.

Avea un nas de shapte cotzi
Ce zgaria pamantul
Si-o caramida in chilotzi
Sa n-o doboare vantul.
(...) (aici e bucata pe care nu mi-o mai amintesc)

Luceafarul plangea amar
De-si infundase nasul
Si cu tupeu de ordinar
Se duse-ntins la tac'su.

- De-mi iei al nemuririi har
Ce sufletu-mi apasa
Iti dau un kil de Murflatar
Si-o litra de spirtoasa.

Iar daca nu, curat ma jur
Sa mor rapus de boala
Ca n-o sa bei, f...te-n c...r
Nici apa minerala.

- Baiete, vad ca esti bolnav
Si-ai macarimi la piele
Dar fata aia de zugrav
Se frige pe lovele.

Cazand din cerul lui inalt
Mai iute dacat vantul
Dadu cu c...rul de asfalt
De zgudui pamantul.

Ca un parashutist drogat
Ce intra in deruta
Cand afla dupa ce-a picat
Ca n-are parashuta.

(...) (aici iar am uitat)
In turnul singuratic
Unde-o zari culcata-n pat
Cu-n plutonier asmatic.

Ea il zari pe-un colt de geam
Si-i zise prin suspine
Dragutzul meu hipopotam
Coboara pan-la mine.

El o privi semet si dur
Ca un fachir pe ace
Mai du-te fa la mata-n c..r
Si lasa-ma in pace.

Voi in cotlonul vostru stramt
Faceti copii o droaie
Dar eu va iert, caci sunt un sfant
Si-apoi ma doare-n c...ie.

(Asta e! Scuze iubitorilor de Eminescu!
Scuze gramaticilor ca am "varsat-o" fara intonatie, ca sa spun asa!)

S-auzim de bine!

"ai crescut intr-o tara unde zeci de ani oamenii au fost obisnuti cu un singur fel de realitate . Ce zici?"

Sunt un personaj tolerant, si atat timp ce nu incercati sa-mi amagiti copilul si prietenii mei sau ai lui, n-am nimic cu voi.
Omul e ca o panza de paianzan - agatata ici si colo de cate o frunza; daca o frunza cade si legatura se rupe, centrul panzei se va muta spre celelalte. La fel omul si comportamentul, temperamentul, ratiunea si actiunile lui sunt conditionate de cei din jur. Traiesti intre religiosi - vei fi religios. Treiesti intre atei, vei fi ateu. Treiesti pe un vapor numai intre marinari - gandesti ca un marinar. Esti in armata - esti militar. Pentru mine spui ca am trait intr-o realitate filtrata - ei bine da: centrul panzei mele de paianjan este ancorata in acea realitate. De unde pana unde am o problema? Pentru ca centrul egoului tau este pe partea cealalta a padurii? Cand va venii furtuna, vantul si grindina ne va zbura pe amandoi. Cine are o problema acum? Cel ce nu-si poate depasi conditia nefireasca, sau cel ce nu vrea sa incerce o conditie nefireasca conform prizelor panzei sale de paianjan? Inainte sa te dai psiholog cu mine, rezolva-ti propiile tale probleme. Cum spuneam sunt invalizi care alearga la maratonuri in carucioare sau proteze, iar voi nu puteti manca o ceapa si sa faceti diferenta dintre prietenie, respect si sex caci sunteti conditionati de o societate stramba care nu va da bere, sau nu va lasa sa va infundati nasul borcanat cu tutun pana la 23 de ani.

"e ce trebuie sa ne zica : sa faci ce scrie in biblie sau o sa te pedemseasca Dumnezeu? n-ar trebui sa vine din interior? chiar trebuie amenintari?!"

Cand eram prin clasa a 4-a ni s-a spus: "mai copilasi, invatati, altfel, fara scoala veti ajunge de carutza".

Unii au vociferat: "chiar trebuie amenintari? nu trebuie sa vina din interior? mie interiorul nu-mi da ghes la scoala, asa ca nu mi-e frica sa stau toata ziua si sa bat geanganaua pe strada in loc sa-nvatz. Invatati voi, fraierilor, oricum nu va folsoeste la nimic scoala asta, sunt doar prostii ca sa va impuieze capul".

Asa incat, peste ani, cei cu geanganaua au ramas cu geanganaua si acu' behaie de foame, iar aia "fraierii" care si-au "pierdut" vremea prin scoli (da, cei care au ascutat "amenintarile") le rad in nas.

Care o intelege ceva din asta, sa-i fie de bine.

___________________________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic).

Cand zic “cioran” imi reamintesc cararile infundate ale adolescentei tarzii, cand incercam sa ma identific in cutare sau cutare miscare literara au filosofica, sau macar in opera unui anume scriitor.
Pe cioran mi l-a pus intr-o zi in brate, radu, fratele meu intru simtire.
“- bai, fii atent’ la asta si zi-mi cata nebunie din el regasesti in tine!” (ceva asemantor)

rufoasa cartulie era plina de gemul de caise al lui ducu si de multiple semne, menite sa-mi atraga atentia asupra cutarui pasaj … urma, conform intelegerii, sa fac acelasi lucru si sa pictez semnele mele in dreptul fragmentelor care mi-au atras atentia, ca se le comentam impreuna, mai tarziu.

Citeam asa, cartile, la dubla-intelegere, ca sa despicam in zece mii si-un pic, firul ne_lamuririlor noastre.

Eram (sunt?) prea naravas-optimista-n cuget, ca sa am rabdare pentru cioran, dar asa cum am fost invatata, nu-mi puteam permite sa abandonez cartile, o data ce le-am deschis.

Concluzia mea, despre ce scrie omul asta, a ramas aceeasi de-acum 15 ani:
“- braveaza, i-am zis, traieste din plin, manat de dorinta egoista de-a suprima in oameni dorinta de-a respira cu pasiune.”

mi-amintesc de pasajul despre voltaire.
Tocmai citisem ‘lettres philosophiques’ si ‘candide’ si l-am urat pe ciudatul ala care-ncerca sa-mi demonstreze ca n-am inteles nimic din dorinta voltairiana de-a combate fanatismul si lipsa de toleranta si ca bucuria mea, izvorata din impulsul natural de-a urma calea fireasca spre o fericire profund umana, ii alta dovada de prostie!

n-aveam cum resimti drama exilului, pe care reuseam insa s-o traduc la alta scara, prin durerea dezradacinarii de meleagurile copilariei, spre care tanjeam mai mult, pe masura ce inaintam in varsta.

cat priveste drama cealalta, a scriitorului, a reusit sa ma convinga ca n-am/ nu voi avea niciodata nimic de transmis si ca a scrie e perversiune cu sine, intr-un mod cu mult mai vulgar decat gestul fizic, intrucat se petrece-n vazul lumii.

atunci am distrus cele cateva revistute scolaresti in care cineva-mi publicase versurile si n-am mai scris de-atunci decat pentru mine.
de-atunci insa-l si detest pe cioran, desi nu de la el am aflat, putin mai tarziu, ca ‘a vorbi’ nu-i tot aia cu ‘a gandi’, si cu-atat mai putin cu ‘a crede’.
octogenarul frant intre-ntrebari cu raspunsuri negre, a gasit destula putere/slabiciune, sa se umileasca-n pasiuni fizice catre-o femeie cu cativa zeci de ani mai tanara, suficient de superficiala, un fel de emma bovary a epocii ei.
acela care mi-a amarat tineretea cu trei citate, sfaraia constant-umilitor de …‘iubire’, reducand la un scancet erotic sleampat, de mosneag decrepit, tot ce scrisese pana atunci.

Iti trebuie, fara-ndoiala, niste creieri, ca sa poti suci minti si sa sochezi cu adevarul tau cel de nimeni gasit, care se le para celor flamanzi suprema revelatie … atat de flamanzi aceia, si vorbele atata de socante, incat nimenea nu va mai avea suflu sa se-ntrebe de ce pana la el n-a egzistat unul care sa traga de sfoara unor atari concluzii?
Raspunsul ar putea fi simplu.
Cand vorbeste, heidegger iti pune mintea la lucru, te sleieste intelectual, nu ti-arata limita ci te obliga sa te lovesti cu ea-n cap- adevarul lui ‘a fi’ nu-i pentru toata lumea, ci pentru-acela care poate-ajunge pana la el.
Asta nu face concesii – daca nu poti, sezi acasa, la capsunile tale cu frisca si la revista existentialista ‘elle’!
Cand vorbeste cioran, adevarul esential (cica!) ti-e, prosteste, la-ndemana.
Si-asta ar putea fi (cel putin) un renghi jucat de-o minte ascutita unora cu mult inferioare.

Asa gandeam atunci…
Ca sa-mi construiesc o parere noua, ar trebui sa-l iau de la capat pe cioran, cum am facut cu-atatia altii.
N-am pretentia ca l-am inteles.
Din pacate, pana cand nu ma va deranja cumplit ideea ca l-as putea nedreptati, raman la vechile concluzii.
Mea culpa pe mai tarziu, cand (doamne-ajuta) m-oi intelepti.

Am sa rog sa-mi fie scuzata forma de a va anunta doar la sfarsit, autorul acestor randuri,
io una deja-mi zambeam in musteti, savurand clipa cand, amintindu-mi autorul, voi arata cu degetul spre plagiator.: )))
multumesc pentru citate, ca si pentru modul elegant de-a ma fi manipulat.

stiind ca numele de Cioran poate atrage deasemenea antipatii sau retineri
de-aceea am facut paralela absolut cretina cu martin heidegger.
daca nu esti capabil sa construiesti un sistem filosofic bine inchegat, sau o structura romanesca cu dichis, tinde macar sa fii panait istrati si te vom respecta pentru ceea ce vrei sa devii!!!!

am dorit ca nimeni sa nu-si refuze o astfel de lectura, in special cei pentru care cuvantul este important.
cuvantul e important atunci cand reflecta adevaruri cu scop de-a construi, pentru ca numai asa poate trece de liziera vorbei, in fapte.
Si mai e important daca te trimite la intrebari, incitandu-te sa gasesti singur raspunsurile!

Altfel batem campii, divagand grotesc, asa cum fac eu acuma si de-obicei.

Filosoful propune adevarul sau, romanicerul ofera si el un posibil adevar dar nici unul nu zice “Asa se face ca a trebuit, cu buna credinta si cu pareri de rau, sa te supun acestei lectii de perplexitate.”.
Ca sa vezi cine vorbeste despre sarlatani!
Din sfera lui, cioran decide ca omenirea trebuie sa-l asculte, ca EL STIE, ca el e deschizatorul de pleoape!!!!

“ca pana si-n sarlatania intelepciunii se afla mai mult adevar decat in aceea a activitatii romanciere. ”
ei nu zau! ca faina-i scuza!
n-a zis flaubert ca ‘madame bovary c’est moi’…?
Ce-o fi vrand mai sincer de-atat?
In plus, a permis cititorilor, sa se regaseasca (sau nu) in acel ‘moi’, nu l-a perorat ex catedra!

Convingerile mele fiind niste pretexte nu am intentia sa ti le impun.
psihologie inversa.
daca n-avea intentia, trebea sa fi scris o poezie!
in loc de-asta, face apologia lui ‘ce m-as mai sinucide’, ca sa traiasca pana la adanci batraneti, spre dezamagirea idolilor lui.


Cioran in acelasi timp afirma: ¨staruiesc in convingeri, precum viermele in fruct¨.
si ti se pare ca-i mare afacere sa nu poti vedea dincolo de adevarul personal?

Nu-l scade, e totusi un filozof studiat in academiile franceze, si e, poate, printre singurele spirite cu adevarat universale care s-au nascut in Romania, citat inclusiv in limbile hispanice sau anglosaxone.

ramane sa deduc ca ce spun spaniolii si englezii e litera de lege si ca la ei nu-s la fel de multi idioti ca la noi.

junele spaniol poate să zică din partea mea orice are chef pe motiv că:
1. nu stau în părerea lui
2. dacă asta crede, dar n-are voie să spună, nu văd unde-i gheşeftul
3. dulcea corectitudine politică a determinat ambiguitatea naţionalitate / cetăţenie şi ca atare la reputaţia noastră externă pune umărul serios şi o etnie mai colorată

eventual aş prefera, în ştirile cu delincvenţi, clarificarea etniei, dar asta ar fi foarte incorect politic ....

- Nu blocati intrarea, va rugam. Dati-va la o parte. Alooo ! Domnu ! Nu fortati, ce Dumnezeu ! haideti, doamna, mai repede. Nu vedeti ca incurcati lumea. Ce dra...Doamne iarta-ma ! Nu va imbulziti asa, ca e loc pentru toata lumea. In ordinea mortii, va rog !
Sfantu Petru da din colt in colt, se agita, se framanta, da bilete de ordine. Simte ca nu mai poate. "Cu ce ti-am gresit, Doamne ? Tocmai acuma te-ai gasit sa dai epidemia asta mortala ? De parca n-ar muri oricum cu duiumul..."
La poarta cealalta liniste. Nu tu tipenie. Dracusorul de serviciu trage la aghioase, culcat pe propria-i ureche. Din cand in cand cate un croncanit de cioara mai anima atmosfera incremenita. Ai zice ca locul s-a inchis pentru inventar. Si ca au iesit in lipsa. De clienti. Mai e un pic si o sa apara anuntul cu "Angajam temporar personal pentru dezafectarea iadului".
Apare un inger in zbor. Il bate pe umar pe dracusor, fara niciun rezultat. Isi smulge o pana din aripa, strambandu-se de durerea imaginara (mare prefacut si ingerul asta) si-l gadila cu ea la nas pe michiduta, care stranuta vartos si se trezeste direct in picioare.
- Hai, Aghiuta, desteptarea ! Te asteapta Domnu. Il ia de cornite si porneste cu el in zbor spre partea cealalta a drumului. Dedesubt, multimea isi face cruci peste cruci, isi scuipa in san, face matanii.
- Ptiu, drace ! Ce cauta asta aici ?
Se aude un schelalait. Ingerul i-a dat drumul de sus pasagerului, care cade la picioarele Domnului. Se ridica umil din tzarana, se scutura de praf, mai stranuta o data de se cutremura frunzele marului si cad poamele rosii una cate una.
- Porunca, Doamne ! zice afurisitul cu glas mic si pitigaiat.
- Mai baiete, io unu nu mai inteleg nimic, tuna Doamne-Doamne, sperand sa-l intimideze cu forta glasului pe michidutz. Unde va sunt pacatosii ? Unde-s diavolii ? Ce-ati facut cu smoala si cazanele ? Spune repede, ca dracu te ia ! Ultima parte a discursului se pierde in rasul infundat al incornoratului.
- Pai, aaaaaaa, sa vezi, Doamne, ne-am gandit sa deschidem o filiala... aaaa. Stii tu unde, Doamne, colo mai jos. Aaaaaaaa... Am scos firma aia veche, cu « Raiul pe pamant » si am inlocuit-o cu « Iadul S.R.L. » Hi hi hi !!! Da ma tem ca ai nostri si-au ales gresit sediul. Au nimerit pe-un picior de plai, fosta gura de rai. Si nu merge traba. Nu spui mai mult, Doamne, ca stii tu. Hi, hi, hi !

Hai sa iti zic cum sunt numiti pe doua situri vestice de prstigiu, cei care posteaza anonim: "anonymous coward" pe unul si "anonymous chicken" pe celalalt. Daca nu vrei sa te inscrii aici ai doua variante: fie nu postezi nimic, fie postezi ca "anonim fricos".

Vizitator este cel care vine si citeste. Cand vrea sa si scrie ceva, atunci nu mai e un simplu vizitator.

l-ai uitat pe cel care zice (poate fi si o "ea") - "Ce vreti? .......Ah, nu, colegul, ca eu am pe cineva de terminat..". Ma rog, te mai uiti prin "salon" sa vezi cine e "mai" liber si apoi indraznesti "Fiti amabil/a...............errrr, doresc un tuns (si incerci sa explici...)". Ooooof, bataie de cap, ma rog, vine careva si te "attendeaza" si, gata, intr-un minutel s-a terminat treaba. Serios, parol d'honor! Cu buzunarul insa, 1 minut de tuns costa. Mai mult sau mai putin, in functie de Figaro-ul zonei...bucurestene

Ca bine le mai zici... :)
Am facut greseala sa-i dau prea multa atentie...

Zici: "Bucataria franceza e cea mai buna din lume"

De curiozitate, ai avut ocazia sa incerci bucataria chinezeasca?
Ma refer la cea autentica, din China, nu la fast-food-urile "resto chinois" din Franta...