comentarii

cuvinte cu intelesinteresat opus;INTERESANT


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Hop si Tu ;) - de cico la: 02/06/2005 05:52:57
(la: Ati facut vreodata sex oral ?)
Sa uitam pentru o clipa de filosofie, sa ne coborim la nivelul regnului animal (din care oricum facem parte) care practica sexul fara sa faca filosofie si se pare ca le place...

Mda, dar chiar si pe-o discutie de-asta (vezi invitatia "Sa discutam despre sex, cu alte cuvinte") mai sintem unii interesati si de ce au oamenii in cap, nu doar intre picioare ;) Gindirea e unul din elementele ce ne deosebesc de animale...

In rest citeste din urma si-o sa vezi ca am relativ aceleasi opinii ca ale tale. Cu filozofarile "simetrice" pe sex oral (si trimiteri la Romeo&Jumuleta sau Giordano Bruno) era altul pe-aici :)
#52766 (raspuns la: #52447) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cernica lu` Nedelcu - de Dinu Lazar la: 10/11/2005 06:59:16
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Cred ca exact asta este problema - cind vedem un cadru, trebuie sa ne gindim ce vrem sa spunem in posibila fotografie, cum, in ce fel particular dorim sa spunem ce simtim, cui, cu ce mijloace - si astfel imaginile devin unice, ne reprezinta, ne conduc spre poezia pe care am fi vrut s-o spunem, daca am fi folosit cuvinte...
Categoric, locul era interesant, dar printre imaginile realizate de noroiosi sunt unele grozave, si altele si mai grozave, care poarta valente mult mai complicate si poarta amprenta personalitatii fiecaruia.
Timpul va decanta si vor ramine citeva remarcabile...
#86346 (raspuns la: #86338) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ramasite din incultura romaneasca - de proletaru la: 04/12/2007 14:18:02
(la: constanta buzea)
nu-i vina ta ca niste fiinte obtuze te chinuie cu cacarii din astea. sper ca pana merge fii-miu la scoala sa dispara din manuale toti gainari de speta lui Paunescu, Buzea ... cum la fel imi doresc ca el sa invete o istorie mai aproape de adevar, o matematica mai serioasa si o literatura mai plina de simtire decat de constipatie din asta semidocta.

eu in locul tau m-as da bolnava, plecata din tzara, as telefona de pe patul de spital ca nu pot participa la ora de "sex literar" - afirmatia imi apartine si desemneaza violarea oricarei trairi autentice si firesti a scrierii.
Buzea, Nicolescu (ea se vrea Nicolesco, cu aere sulfuroase de Paris), Paunescu, Johny Raducanu sunt niste epave apartinand unei "religii" decadente. spun religie pentru ca ei se cred niste mici dumnezei, inventatori si zapcii in acelasi timp. despre micimea lor au mai fost conferinte.

sincer, poezia asta eu o incadrez la categoria prostitutie.
am citit atatea lucruri minunate dupa 90 iar pe cafenea sunt zeci de mostre de scriere adevarata incat ma apuca greata de ce scrie Buzea.
vad poezia asta ca fiind citita de un soim al patriei sau o tzaranca cu dantura aurita la vreun festival patriotic, ziua ceausestilor sau Cantarea Romaniei.
un terci de cuvinte ce se vor interesante, scuipate in fata unor activisti care aplauda ritmic ridicati in picioare.
"Ca un cric rătăcit, ca un veac subţiat
Suntem muţi cînd vorbim despre ce ni s-a dat."
daca vreun cafegiu ar fi debitat o asemenea enormitate, i-ar fi sarit toti la gat. ce cric ratacit?! ce veac subtiat? (laminorul de veacuri) suntem muti cand vorbim? (ori suntem muti, ori vorbitori - in acelasi timp si acelasi context, logica spune ca e contradictie in termeni)... Buzea asta era in coma alcoolica cand a scris?
nu te supara, dar cred ca iese un comentariu despre incultura romaneasca. mie asa imi suna.
pe mine, - de munteanu rodica la: 01/09/2008 17:12:19
(la: Admin şi Daniel (partea a doua))
nu mă mai interesează clonele.
Dar deloc.
Este treaba adminului daca le acceptă
şi alegerea mea dacă stau de vorba cu ele sau nu.
Ma intereseaza să pot pune o poză care să şi apară, căci am promis unui user pe
mp şi de obicei cînd depinde de mine îmi ţin cuvintul.Si m-ar interesa să se faca cele cîteva confirmari promise.
*** - de elevul la: 01/06/2009 10:15:15
(la: cuvintele barca)
Mie ideia cu a construi ceva din recuperari(nu deseuri)de cuvinte mi se pare interesanta si chiar benefica in relatiile interumane.
om - de andante la: 10/06/2009 22:02:35 - de om la: 10/06/2009 22:15:25
(la: Se dă)
ma gandeam ca ar putea fi vorba si de negarea veridicitatii eu-lui prin pozitionarea in locul celui care intentionat rasuceste cuvintele si induce conflicte = interesant de discutat, dar nu practic pt ca deja faci o asumare prin care nu iti negi verigitatea "celui care intentionat rasuceste cuvintele si induce conflicte"...asta este impresia ta care se bate cap in cap cu negarea eu-lui ;)



#449889 (raspuns la: #449881) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
interesant jocul de cuvinte, - de florin-liviu la: 12/02/2005 15:55:48
(la: Oac oac oac)
interesant jocul de cuvinte, ludic, cop[ilaresc, urmat de mimetismul hermetic de dupa. suna bine
interesante punctele voastre - de nasi la: 11/04/2005 04:01:37
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
interesante punctele voastre de vedere. mie mi-a atras atentia un comentariu al ancai tudor:

"şi mie mi s-a părut mult 13 ani, cred că la un moment dat realizezi că nu se mai poate. Am luptat şi eu patru ani pentru o relaţie la care ţineam, dar când am simţit că nu mai are sens am renunţat. Probabil totul e să-ţi dai seama la timp şi pentru asta trebuie nu doar să fii inteligent, dar să ai un instuinct de autoconservare pronunţat şi, pur şi simplu, să te iubeşti pe tine, ca să nu te laşi distrus de o iubire nepotrivită!"

eu cred ca tzine si de self-esteem. asa vad eu lucrurile. cu cit cineva are mai putin self-esteem cu atita lupta mai mult, e mai dependent, ii e mai frica sa o ia de la-nceput, sau sa traiasca fara acea iubire anume.
nu vreau sa ofensez pe nimeni, este pur si simplu o observatie la ce s-a scris, atit.

cum vad eu lucrurile: durata "luptei" ar trebui sa fie... cumva proportionala cu durata relatiei.
pt o relatie de citeva luni de zile - o "lupta" de citeva zile. daca trebuie mai mult, intr-adevar nu merita. o relatie de 1 an - o "lupta" de 1-2 saptamini. o relatie de vreo 5 ani, stiu eu, o "lupta" de citeva saptamini. pt o relatie de vreo 10 ani - o "lupta de citeva luni. pt o relatie de 15 ani sau mai mult... o "lupta" de citeva luni- 1 an de zile. spun si eu cifrele astea, asa, la intimplare - nu va luati de ele ca si cum as fi dat o "reteta". dar parerea mea este ca ar trebui intr-adevar sa fie proportionala - si proportia, destul de mica. poate ca "lupta" nici macar nu e cuvintul potrivit. iubirea si lupta nu prea fac casa buna. si daca intr-adevar trebuie sa "lupti" cu ferocitate ca sa-ti aperi "dreptul de a fi iubit"... nu merita, si poate ca nici macar nu e iubire. merita insa sa "faci efortul". si a face acel efort zic eu ca e echivalent cu un mic procent din durata relatiei.

ca tot am vorbit mai inainte de low self-esteem... mai este si extrema opusa - persoane care considera ca nu trebuie sa "lupti" absolut deloc pt o iubire, ca nu trebuie sa faci nici cel mai mic efort! aceste persoane eu cred nu ca ar avea un self-esteem foarte ridicat, ci mai degraba ca se cred buricul pamintului (de multe ori, fara sa fie persoane deosebite). iarasi, no offense intended.
#42868 (raspuns la: #38788) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
utilizatorul zamolxe.... - de lmm la: 26/10/2003 12:38:23
(la: A existat holocaust in Romania?)
...scria la sfirsitul unui comentar al sau urmatoarele cuvinte la care ma alatur pentru ca si mie personal mi se pare interesanta intrebarea.Deci citez:

PS. S-a mai pus intrebarea, si eu o reiau, la care nici un evreu sau neevreu nu a dat un raspuns concret, clar, si documentat: de ce sint evreii persecutati de toate popoarele lumii?
Nu am studiat acest aspect, dar mi se pare extrem de ciudat. Nu se poate ca toate popoarele sa deteste si asupreasca evreii asa pur si simplu!
Trebuie sa fie o cauza sau mai multe, trebuie sa fie motive concrete!
Incheiat citatul....

Despre conflictul in Palestina mi-as permite fara sa am pretentia ca sint politician...(;) sa mentionez doua aspecte.
De violenta sint ambele parti de acuzat,absolut,cu aceeasi tarie.
Nu inteleg de ce palestinienii nu inceteaza cu sinuciderile si ignora sanse(chiar daca par minore la inceput) care li se ofera, si nu inteleg de ce Israel se duce noaptea si bombardeaza blocurile in care locuiesc si oameni nevinovati si ce-i mai rau familii, copii...

Despre Israel fiind tara mai civilizata nu inteleg mai multe...de ce trec cu tancuri peste jurnalisti si chiar activisti ai pacii cum a fost cazul unei tinere americane.... De ce, daca vor pace si rezolvarea conflictului pasnic, au ales conducatorul care l-au ales desi precis stiau de ce se intimplase in Libanon...De ce nu demonstreaza pentru pace si arat ca se opun violentei,daca se opun(?????) uciderii de oameni nevinovati ...E adevarat mai sint si gesturi din acestea, cum citisem de curind despre CITIVA (!!....)piloti care s-au opus sa zboare sa arunce bombe stiind ca vor muri si oameni nevinovati si nu numai citiva teroristi....Chiar daca stii exact ca un anume terorist pe care il cauti se afla intr-un loc la un moment dat, esti mai bun ca el daca arunci bombe stiind exact ca tot acolo se afla si alti oameni, nevinovati, copii,mame, batrini ?? ....Nu prea vad spiritul de popor ales, in ce se intimpla in coltul ala de lume de cind ma stiu de fapt.
It takes two to tango, dar lupta mi se pare si strigator la cer de unfair/nedreapta pentru ca ma gindesc daca Israel nu s-ar simti sprijinit/aparat de ....nimeni...., conflictul ar avea mai multe sanse de a fi rezolvat cit de cit intr-un viitor care acum mi se pare foarte indepartat. Si desi personal nu cunosc dar tot aud vorbindu-se de mindria popoarelor arabe, ma gindesc ca poate daca aceasta mindrie le-ar fi si lor respectata cit de cit, dreptul uman de a trai in conditii mai bune si mai civilizate si s-ar inceta cu ocupatia, ma gindesc ca poate ATUNCI nu ar mai fi atita ura si disperare in sufletele lor care sa indemne atitia tinerii palestinieni la acte de sinucidere.
S-au intimplat in istorie nedreptati ingrozitoare contra evreilor.Dar popoare (germania de exemplu)si-au cerut iertare si au platit si mai platesc despagubiri etc.., acum cred ca e timpul sa mai mergem si inainte....
Sa invatam din istorie de exemplu ca violenta nu este buna pentru nimeni, nici contra noastra, dar nici folosita de noi...si sa nu folosim istoria numai ca un paravan in spatele caruia sa ne ascundem, sa si dam nu numai sa cerem..... Istoria nu este o scuza ipocrita pentru un copil alintat´´dar tata uite ce mi-a facut si el mie...´´
Mai bine ma opresc aici inainte de a incepe sa bat cimpii prea tare.
Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. - de Daniel Racovitan la: 16/12/2003 03:47:12
(la: Codex Rohonczi)
Traducerile lui Viorica Enachiuc sunt CRI-MI-NA-LE!... :))))
Merita sa cititi articolul pana la capat.

Un articol din Observatorul Cultural:

"
Nu trageti in ambulanta

Dan UNGUREANU


Viorica ENACHIUC
Rohonczi Codex: descifrare, transcriere si traducere
Editura Alcor, 2002, 400.000

Autoarea

Viorica Mihai, casatorita Enachiuc, a absolvit in 1966 Facultatea de Filologie, Romana-Istorie, la Iasi. A lucrat ca arheolog. A primit o bursa la Roma, in 1983, pe probleme de arheologie si lingvistica istorica. In 1982 a auzit de existenta Codexului [Rohonczi]. Directorul Institutului de studii istorice si social-politice (de pe linga CC al PCR) Ion Popescu-Puturi, (ideolog de sinistra memorie) i-a facut o copie dupa codex si i-a „incredintat-o“ spre studiu.
Dupa cercetari preliminare, Viorica Enachiuc a publicat un articol despre codex in Analele de Istorie (ale Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga CC al [PCR]) in numarul 6/1983. Arata ea acolo ca a fost scris codexul in [latina] vulgara, in sec. XI-XII, cu caractere mostenite de la [dac]i. Si da si citeva pagini traduse.

Pina aici am parafrazat continutul paginii de garda a cartii. Parantezele imi apartin.
Am citit respectivul articol. Inghesuit intre unul despre miscarea muncitoreasca interbelica si unul despre rolul conducator al PCR in lupta etc. s.a.m.d., articolul cuprinde citeva pagini traduse din codex. Practic, autoarei nu i-a luat nici un an descifrarea scrierii si a limbii. Publicarea intregii carti n-a fost decit o chestiune de timp. Si a aparut cartea – 850 de pagini in octavo, cu coperta, supracoperta si finantare de la Ministerul Culturii. Publicarea ei a fost recomandata de barbati cu titluri academice, profdirdoci: Ariton Vraciu prof. univ. dr. lingvist din Iasi, in 1983, unu’ Ioan Chitimia prof. univ. dr. doc., si unu’ Pandele Olteanu, slavist, Universitatea Bucuresti, prof. univ. dr. doc., prin 1990. Cele trei recomandari apar in postfata cartii. Nici un cunoscator de latina, de prisos s-o spunem, printre cei care gireaza cercetarile doamnei Enachiuc.


Manuscrisul

Autoarea e suficient de onesta sa-l descrie. Codex Rohonczi e scris pe hirtie, al carei filigran, o ancora incadrata intr-un cerc, sub o stea cu sase raze, a permis si datarea: conform catalogului de filigrane al lui Briquet, e vorba de hirtie din Italia de nord, produsa intre 1529-1540. Cartea are 224 foi de 12/10 cm, cu text intr-o scriere necunoscuta, cu 150 de semne diferite, de la dreapta la stinga, si citeva miniaturi destul de primitive. Manuscrisul isi face aparitia abia in 1838, cind Gusztav Batthyany il doneaza Academiei de stiinte a Ungariei – cum de nu e pomenit in nici un catalog, timp de trei secole dupa presupusa sa scriere? E scris dupa 1500 – cine sa-l fi copiat, intr-un alfabet nefolosit, intr-o limba necunoscuta? Autoarea depaseste apoi orice limita cind afirma ca e scris de jos in sus. Or, bunul-simt insusi ne spune ca nu se poate scrie astfel, fiindca mina care scrie ar sterge rindurile deja scrise, minjindu-le. Nu exista in toata istoria scrisului vreun scris de jos in sus. Alfabetul, „dac“ desigur, are 150 de semne – totusi, autoarea nu foloseste nici 20 de sunete in transcrierea fonetica. Manuscrisul e frust, cu desene rizibile, in alb si negru1 – si asta, intr-o epoca in care copistii lui [Stefan cel Mare] si cei ai lui Matei Corvinul rivalizau in rafinament.


Limba manuscrisului

Limba in care e scrisa cartea ar fi latina vulgara din secolele XI-XII – pe atunci se vorbea deja romana comuna, stim asta comparind romana si aromana, fondul lor comun seamana bine cu limba care va fi fost vorbita in secolul al XI-lea. Autoarea ofera un ingrijorator „[dictionar] latin vulgar-roman“ la finele cartii – latina vulgara din secolul XII, care n-are nici un cuvint comun cu [romana] din secolul XV, pe care o cunoastem!
Faptul ca a lucrat la manuscris si la traducere 20 de ani, intre 1982, cind primeste manuscrisul, si 2002, cind apare cartea, e inexact: articolul aparut in 1983 demonstreaza ca inca de pe atunci avea autoarea idei clare despre scrierea si limba codexului. In schimb, nu i-au ajuns cei 20 de ani de [munca] pentru ca sa ofere o echivalenta a numitului alfabet si o gramatica minimala a inchipuitei „latine vulgare“. Dam mai jos citeva mostre de traducere:
„Prielnic in traire, din nou sa strigi datator! Iubire aleasa, matur de a merge cu cavaleria, sa traiesti plecarea!“ (p. 7); „Departezi blestemul nereidei catre iad.“ (p. 35); „Cu adevarat a arata brazdare.“ (p. 37); Ater iris imiuoi nectani = „curcubeu spaimintator patrunde spre a ucide“ (p. 143); „Pe acei unguri sa spadasesti.“ (sic! p. 143); „Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind, lupta am unit!“ (p. 57)
Fie ca am spalat lovind, sprijinul sporind – fie ca am lovit spalind, sporul sprijinind – tot aia este...
Restul cartii e cam la fel.

Totul se petrece intr-o tara ipotetica, condusa de unul Vlad: singurele localitati ale tarii lui sint Ineul, Aradul, Olbia si Dridu (exista un sat cu acest nume, linga Bucuresti, pe unde a facut sapaturi Viorica Enachiuc); mai figureaza Nistrul si Tisa, apoi Raraul. Dar cel mai frecvent figureaza Raraul si Ineul. Si Dridu. Alea trebuie aparate, cam asta e ideea textelor din carte.
Textul manuscrisului e neintrerupt. Autoarea simte insa nevoia de a pune subtitluri: unele sint discursuri ale acestui Vlad, altele, solii ale lui Alexie Comnenul adresate primului, ale lui Robert al Flandrei, ale lui Constantin Ducas. Nu conteaza ca in Alexiada, biografia lui Alexie Comnenul, Ana Comnena nu pomeneste nicidecum de asemenea solii adresate vreunui Vlad ; ca nici in documentele referitoare la Robert de Flandra, Ducas, si nicaieri in alta parte nu e pomenit vreun Vlad. El exista, si gata. Nu conteaza ca n-are capitala, ca localitatile cele mai frecvent pomenite sint Ineul si Dridu. Vlad e puternic.

Ce-i cere Constantin Ducas lui Vlad? „Er sibid irarau rar rad tisa = mergi la Rarau, mai ales rade la Tisa“ (p. 259). Cam mare teritoriul stapinit de Vlad acesta !
Apar si diverse popoare daunatoare – uzii, cumanii, ungurii – si gotii, despre care stiam ca disparusera deja in secolul al VI-lea. Ei, nu-i asa: gotii ii trimit o solie numitului Vlad, in 1101. Mai apar si niste oameni galbeni: „ikter eua = oamenii galbeni striga“; „a glivi reden = pe cei galbeni stapinind“; „liviso ala iucet iustis = pe cei galbeni ii bate cavaleria cu dreptate“. Anii, in manuscris, sint numarati dupa Christos, fara ca autoarei sa-i pese ca in epoca se folosea cronologia de la facerea lumii.


Concluzii

Nimic nu se potriveste din cele avansate de autoare. Manuscrisul e cu siguranta o contrafacere tirzie. Autoarea nu publica nici regulile folosite de ea in transliterare, nici gramatica ipoteticei sale „latine vulgare“. Ofera in schimb facsimilul manuscrisului si un ingrijorator vocabular latin vulgar-roman. Textul traducerii ar fi facut deliciul dadaistilor, caci aduce cu dicteul automat visat de Tristan Tzara.
Ei, si ce-i cu asta?, veti spune. Nu e nici prima, nici ultima apucata de la noi, si sint sute adeptii – era sa spun „tovarasii de boala“ – ai lui Napoleon Savescu, animatorul unui halucinant Congres international de dacologie; emulii din salonul lui Pavel Corut sint la fel de numerosi. Ambuscati „e“ peste tot...

Alarmante sint, insa, vocile care cautioneaza aceasta patologica impostura. Alde Ariton Vraciu, Chitimia si Pandele Olteanu au murit, mi se pare, cam o data cu orinduirea care le daduse titluri academice si statut social; cu atit mai bine pentru ei, fiindca ar fi trebuit sa dea seama in fata respectivelor Universitati pentru aiurelile pe care le-au girat.
Impostura dacomaniei si [paranoia] protocronismului n-au disparut, din pacate, o data cu funestul regim. G. C. [Paunescu] a sustinut, din banii lui, fantasmagoricele congrese ale lui Savescu; iar televiziunea i-a facut, desigur, propaganda. Acum, cu acest aiuritor Rohonczi Codex, Ministerul Culturii este cel care finanteaza publicarea unei carti atinse de paranoia, iar [televiziune|Televiziunea] nationala acorda doua lungi ore de interviu autoarei. E de crezut ca atit generozitatea Ministerului Culturii, si cea a Televiziunii vor fi fost puse in miscare de vechi retele securiste, la fel de eficiente acum ca inainte. E gretos ca CNA-ul n-a gasit nimic de spus impotriva emisiunilor; si, mai ales, ca banii care se puteau da pentru publicarea unor carti de istorie cinstite s-au risipit pe publicarea acestei maculaturi.
Asemenea deliruri sistematizate exista in toata lumea. Insa numai la noi sint sustinute de retele influente si bogate, care pot crea o legitimitate factice, scurt-circuitind consensul specialistilor, fie istorici, fie lingvisti, fie paleografi. E destul ca cineva sa flateze frustrarea talimba a unora ca fratii Paunescu, finantatorii lui Napoleon [Savescu]. Celalalt mare magnat al economiei romane, Iosif Constantin Dragan, e si el un corifeu al tracomaniei. Trecutul securist, averile vechi/recente si dacomania sint legate intre ele si se sprijina. Acesti oameni influenti polueaza cu banii lor pina si riurile linistite ale dezbaterii stiintifice.

P.S. Romanticul secol XIX e celebru pentru gustul sau medieval: atunci cind oamenii n-au gasit antichitati, le-au facut singuri; de la cintecele lui Ossian la „ruinurile“ factice de la curtile printilor rusi, veacul e plin de falsuri pioase. [Ungaria] e o tara in care contrafacerile au fost numeroase: un anume Kálman, in secolul al XIX-lea, a produs el singur un numar de documente medievale din care o parte, pare-se, trec si azi drept autentice. Din fericire, tot in Ungaria a aparut reactia opusa, spiritul ironic: Istoria prostiei omenesti a fost scrisa de un maghiar, Rath-Vegh István.
Departe de mine sa neg interesul intrinsec al cartii: deschisa la-ntimplare, citita de-a-ndoaselea, pe luna plina, la trei rascruci, ea vindeca de bubat, de gilci, de nabadai, de buba-neagra. De deochi, de dambla, de orbu-gainii, de trinji si de opaceala e buna mai ales aia cu: „Identi uzia iu eta ereuai. Ik ira as. Si anecti iradires. Iuniki usus visti imikn. Ercisca siccin. Imudir goti venot = Adesea uzii merg si naruie. Loveste furia unitar! Daca ne unim ai rade. Mergi mai ales folositor, ai vazut pe aceia lovind. Secarea impartirii. Fara stapinire gotii sa vina!“."


Sursa: http://www.observatorcultural.ro/arhivaarticol.phtml?xid=8266

E interesant acest "aparent". - de Daniel Racovitan la: 27/01/2004 04:19:41
(la: Romani in strainatate)
E interesant acest "aparent". De ce gasesti ca ar fi "aparent", atat vreme cat majoritatea covarsitoare celor plecati "la munca" (99%), cel putin cei pe care ii cunosc eu, nu se mai intorc.

..................................................................................
"aceste cuvinte ne doare." (sic)
#8500 (raspuns la: #8499) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
e interesanta :) ......... - de Daniel Racovitan la: 29/01/2004 09:17:59
(la: Poezii proprii)
e interesanta :)

..................................................................................
"aceste cuvinte ne doare." (sic)
#8589 (raspuns la: #8539) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pe mine m-ar interesa data ad - de My la: 30/01/2004 06:58:14
(la: Aderarea la UE: asa... mai prin 2050)
Pe mine m-ar interesa data aderarii la UE ca tara la nivel de UE, nu ca tara bananiera acceptata formal de UE, pe hârtie, de dragul de a ne bucura pentru niste titluri. Ma intereseaza banii din buzunar si nu niste conventii teoretice de care nu pot profita sau care nu îmi ajuta cu nimic banul din buzunar.

Deocamdata observ doar goana dupa accepte virtuale. Macar atâta sa dam poporului, cuvinte mari, sa-i gâdile orgoliul si sa mai uite de vântul care bate prin buzunare, ca si de celelalte probleme (care îsi vad de cursul lor bine-mersi).

Iar data de 2050 mi se pare absolut fantezista, deocamdata mergem în sens invers, pâna în 2050 nu ajungem nici la nivelul Ungariei de azi.
Story-urile lui sunt interesa - de Daniel Racovitan la: 03/03/2004 07:43:55
(la: Camera de la capatul holului (scurta critica))
Story-urile lui sunt interesante, insa stilul, stilul lui imi da dureri de cap :)
Ma surprind in timp ce citesc reformulandu-i frazele, transformand "tell"-ul in "show", si taindu-i cu drujba cuvintele bombastice si cliseele. Pana la urma e si chestie de... "de bustibus", cum zicea Nichita. :)

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va! regele e gol!"
#11206 (raspuns la: #11198) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hai sa vedem cum se folosesc cuvintele - de (anonim) la: 09/05/2004 05:25:39
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
secular vine din "seculum", care in latina inseamna si secol, insa mai inseamna, intr-un sens mai larg, veacul de acum ca opus eternitatii in viata duhovniceasca. de aici expresia "lasata secului", adica lasarea placerilor veacului de acum pentru post, care e sinonim, in acest context, cu placerile imateriale ale vietii de apoi.

Laic vine de la grc laos, care inseamna popor, si care este aproape acelasi lucru etimologic cu mirean, ce vine de la slav mir, care inseamna si pace si lume. precum se vede, mirean exprima mai puternic o incarcatura filozofca/religioasa.

Sa vedem cam cum merg antonimele, si cred ca merita sa ne uitam, datorita faptului ca aceste cuvinte sunt folote mai mult in contex reliogios, chiar acolo.

Laic este opus lui cleric, mirean e opus lui calugar. Deci, laic este ceea ce nu fae parte din ierarhia superioara a bisericii, insa o sprijina, caci nu poate exista ierarhie fara stratele inferioare, pe cand mireanul si calugarul nu se inter-conditioneaza.

Laic mai poate fi inteles si ca profan, chiar daca sensurile sunt totusi diferite, caci profan este ceva care se afla in opozitie cu sacru, pe cand laicul sustine ierarhia.

Mirean denota un crestin care, indiferent de starea lui duhovniceasca, traieste in lume, insa nu "veacul acesta", adica acea relatie de opozitie perfecta, ci in lumea care e crestinata. Se poate vedea si o influenta istorica, caci "lumea" celor care vorbeau latina in romania in primele secole era practic lumea pagana, pe cand lumea in contextul slavizarii romaniei era lumea crestina aflata in afara zidurilor manastirii.

Deci,

secular e total opus lui religios (e drept ca statul roman o o exceptie, caci zice ca e secular, insa sponzorizeaze Biserica, si pune obligatorii orele de religie, insa trebuie sa ii intelegem pe acesti batranei ce conduc si BOR si Republica Socialista Democrtica Romaniacare au fost colegi candva la scoala securitatii)

laic are ideea de ierarhie cad e folosit in cotext religios, si ideea de inferioritate(care pana la urma e tot un fel de ierarhie) cand e folosit in sensul de profan.

mirean presupune standarde mai inalte duhovnicesti, care nu sunt insa necesare pentru mantuire, cum sunt voturile monahale.
#15164 (raspuns la: #15161) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Hi-Fi & Multimedia - de Dinu Lazar la: 05/08/2004 22:58:26
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Criticile constructive sunt binevenite."

Am luat azi revista si m-am uitat pe ea; interesanta.
Cum la romani cultura sunetului e cam zero ar trebui sa aiba un loc important pe piata o astfel de aparitie editoriala.
Testele de aparate realizate de Dl Dipse sunt printre cele mai bune citite de mine in presa romaneasca, exceptie facind desigur scrierile din Fotomagazin ale domnului CSR, pe care le consider cele mai bune in domeniu.
Paginile domnului ID sunt la obiect, corect formulate in general si aparatele foarte bine descrise.
Tiparul, sau poate modalitatea de DTP, cam la pamint, in sensul ca nu se vede in imaginile realizate ca exemplu cu mare sensibilitate nici o granulatie, si multi ar fi tentati sa spuna, vazind imaginile ilustrate, ca granulatia nu deranjaza.
De asemeni, ar fi bine sa folosim cit mai mult cuvinte aflate in DEX; termenul de prosumer nu exista in limba romana...

Dar, pe ansamblu, sunt cele mai bune teste de aparate citite de mine in presa tiparita din Ro de pina acum; felicitari!

La polul complet opus sunt imbecilismele din revistele de IT - iar a aparut o descriere intr-una de luna asta scrisa de un ratacit nevinovat in domeniul fotografiei dar si al meseriei de redactor, unu` care spune pe larg de "setarea manuala a aperturii sau a shutterului" ( corect este: "setarea manuala a diafragmei sau a timpului de expunere"... mama ei de viata, ce tare era Alecsandri cu furculita = furculition...astia cu apertura si shuteru` sunt tot niste furculitionisti.)
#19135 (raspuns la: #18978) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
lansatzi cuvinte noi - de andrei p la: 15/09/2004 09:27:46
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Foarte interesant.
"Cine este in LA merge si invatza; cine e prin Ro, sta si baleshte."
Nu am intzeles prea bine ultimul termen tehnic.
Va referitzi la un verb derivat din Balta (Balteshte) sau de la Bale ? Adica ii cam curg Balele de "pophta" (apud Razvan Theodorescu) ?
Sau sunteti in plin proces creator de lansat cuvinte noi, ca in articolele despre digitale de prin revistele autohtone ?
Dar pe fondul "cestiunii" avetzi perfecta dreptate. Cu bine, AP

P.S. Cele 40 de minute la mare le-ati petrecut partzial in helicopter?
#22353 (raspuns la: #22304) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cuvintele tale! - de dinisor la: 17/09/2004 21:06:57
(la: sentimente!)
Alex, parul imi este la locul lui. si chiar coafat. iti repet cuvintele tale care au lasat sa creada cazul de particularitate ce il invocai. Iata-le:
"Aparent nu te interesa de ce apar sentimentele dar de ce nu apar la anumit persoane."

aici a fost momentul cand ai inteles gresit. daca ma interesa in particular si la anumite persoane, le intrebam direct si personal.ca vorba aceea, demonstrai pana acum ca nu sunt sfioasa cam prin toate conferintele mele!



_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#22737 (raspuns la: #22732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Interesant.... - de Phenomenon la: 20/11/2004 21:08:05
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Am citit de multe pe ori in aceste conferinte diferite probleme legate de religie si stiinta si despre eventuala lor contradictie.Lucrul asta ma intristeaza foarte tare deoarece desi sunt pareri foarte bune , din pacate, nu sunt complete.Acel dicton "Crede si nu cerceta" este un dicton contextual si nu cred ca se poate porni o intreaga logica pe o fraza desprinsa dintr-un anume context.Sunt cateva aspecte aici legate de religie si stiinta.Cele mai interesante remarci le face chiar stiinta,desi este paradoxal asta.Ca exemplu as putea da dilema fizicii cuantice care a ajuns in punctul in care ,vrand-nevrand ,a demonstrat existenta lui Dumnezeu.Nu vreau sa intru aici in amanunte, deoarece exista o intreaga demonstratie, dar pe scurt in fizica cuantica s-a demonstrat ca materia apare intr-un mod "aleator" dar determinat de ceva anume.Cu alte cuvinte haosul elementar nu este decat o ordine prea subtila pentru noi pentru a o putea percepe si cuantifica, in sensul de a o explica.Religia nu este decat o serie de informatii mai presus de universul asta si mi se pare normal ca la un moment dat unele lucruri sa nu le putem intelege cu adevarat, pur si simplu pentru ca sunt mai presus de ceea ce noi am pricepe.E greu de spus dar intr-adevar unele lucruri din religie ni se pare foarte gresite sau ilogice, dar iarasi prin esenta logica este ceva uman, o incercare foarte palida de a nu ne mai teme de ceea ce nu putem intelege.Pana la urma urmei cate fenomene din Universul asta sunt logice? Daca stam asa sa ne gandim un pic nimic nu este logic...Ordinea nu este decat ceva inventat,haosul la fel, niste incercari nereusite de a ne explica ceva.Si asta pentru ca notiunea de Dumnezeu ne sperie, lucru sintetizat foarte bine de catre Albert Einstein care a spus :" Nu e o problema daca noi credem in El si El nu exista, problema e daca noi nu credem si El exista".Din aceasta cauza a si aparut asa-zisa contradictie intre religie si stiinta, pentru ca multi au incercat a folosi anumite informatii din stiinta pentru a darama niste lucruri care provoaca frica.Stiinta ne-a adus o relativa siguranta, dar despre lucrurile cu adevarat importante nu ne poate spune nimic.Toti stim ca mai devreme sau mai tarziu vom muri si asta ne sperie de groaza, desi tot in natura moare la un moment dat. De ce ne sperie? Tocmai din cauza acelei posibilitati ca Dumnezeu sa existe, si in acest caz sa dam socoteala in fata Creatorului intregului univers.Ne sperie tocmai acea micime a noastra si doar din acest motiv cautam subterfugii pentru inexistenta lui Dumnezeu sau pentru inexistenta venirii Lui pe Pamant.Si iarasi aici exista niste idei preconcepute si total gresite cum ar fii ca El ne controleaza viata si toate evenimentele din ea.Dar nu e asa...Ce rost ar avea sa ne mai dea posibilitatea alegerii daca orice am face tot ca El ar iesi? In concluzie nu exista si nu poate exista o contradictie intre religie si stiinta pentru ca ele se refera la situatii total diferite.Problema e ca si una si alta se interpreteaza mult prea des si mult prea gresit pentru a mai vedea asta.Ca idee conform unui sondaj realizat in Marea Britanie cam 80% dintre matematicieni si fizicieni cred in existenta lui Dumnezeu...Einstein a crezut, Freud la fel, dar diferenta dintre ei si noi este una singura...Ei stiau ca omul se naste, traieste si moare indiferent ca ne convine sau nu asta.Si iarasi in sprijinul acestui lucru de ce toate animalele accepta moartea cu o seninatate nespecifica oamenilor? Ideea cam asta ar fii, ca pe noi ne sperie ideea de Dumnezeu si asta se vede, desi pana la urma Dumnezeu nu este pana la urma decat Iubire, Iertare, Viata si Adevar.
#29378 (raspuns la: #28800) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
homosexualitate II - de Cassandra la: 03/04/2005 23:21:23
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Trebuie sa recunosc – sint uluita de capacitatea de toleranta pe care o demonstreaza majoritatea celor care au raspuns la acest subiect, toleranta la care invitam in mesajul meu anterior. Cita dorinta de cunoastere si intelegere a semenilor (unii chiar si-au pus ‘semenii’ pe lista de interese si preocupari si chiar daca la sfirsit, nu demonstreaza nici cea mai mica urma de preocupare in realitate), cata preocupare pentru a verifica veracitatea afirmatiilor inainte de a le emite, pentru a cintari importanta consecintelor unor asemenea afirmatii!
De exemplu afirmatii de tipul homosexualitatea este o boala, o dereglare mintala etc sau ca la animale comportamentul homosexual nu este prezent. Si multe alte afirmatii facute doar cu intentia de a umple spatiul sub rubrica ‘Raspunde acestui comentariu’.

Pentu cine nu stia, comportamentul sexual la animale este cunoscut de la insecte si pina la maimute. Exista chiar experimente genetice la insecte, in care alterarea genetica conduce la comportament homosexual inechivoc. Experimentele animale au demonstrat de mult rolul hormonal in determinarea comportamentului sexual. Exista insa problema extrapolarii acestor rezultate la om confruntata cu problema bioetica de a realiza astfel de experimente cu oameni. In asta consta dificultatea de a demonstra cauzele homosexualitatii, si nu in faptul ca stiinta nu este inca suficient de avansata.

Iar comunitatea psihiatrica a renuntat de mult la conceptul patologic al homosexualitatii. Din fericire opinia generalizata este ca psihiatria nu poate trata homosexualitatea in sine pentru ca nu este o boala. Ca mai exista cite un fanatic care convins de ideile lui Socarides si altii ca el inca mai aplica metode sado-masochiste de tratament pentru homosexualitate, asta e alta problema. In trecut, daca unii indivizi pareau intr-adevar ca se vindecau (de forma temporara), majoritatea nu experimentau decit suferinta inutila.

Sexualitatea umana trebuie privita ca un concept gradat, continuu si nu cuantificat in doua categorii – hetero- si homosexuali. Intre un fervent admirator al sexului opus si unul al aceluiasi sex, exista o intreaga gama de variatii ale comportamentului sexual, incluzind conditia bisexuala. A imparti lumea in doua categorii hetero- si homosexuali, este la fel de gresit cu a imparti-o in albi si negri. Daca admitem marea variatie a comportamentelor sexuale si faptul ca fiecare e liber in ceea ce priveste propria sa sexualitate, atita timp cit este un act consimtit intre adulti, care e problema? Cine are teama sa se aplece sa-si incheie sireturile, se afla cumva intr-un regim penitenciar unde heterosexualii sint cei care adopta comportament homosexual?

Cauza homosexualitatii este irelevanta pentru statutul social al homosexualilor. In general cei care zic ca e decizie proprie, sint cei care se opun homosexualitatii condusi de ignoranta, ura, frica si dogme religioase. Cei care vor sa demonstreze ca este conditionata genetic, sint in general proprii homosexuali in lupta lor justificata pentru a obtine protectie legala impotriva discriminarii.

Problema importanta in privinta homosexualitatii este daca discriminarea este sau nu justificata bazindu-ne pe principiul libertatii individuale. Cine nu are mintea ‘blocata’ de dogma sau incultura, isi da seama nu numai de faptul ca nu este justificat sa fie discriminati, dar e spre interesul intregii societati sa fie integrati. Cine gindeste pe baza de clisee nu o sa vada niciodata realitatea. Din pacate realitatea este ca homosexualii isi vor obtine drepturile nu datorita tolerantei societatii ci a fortei economice si a organizarii politice.

Pina una alta vor exista mereu minti ‘sclipitoare’ care sa emita verdicte in numele valorilor societatii, scapindu-le insa acceptia cuvintului. Pentru ca DESTIN, mi-am dat de mult seama ca nu ai idei proprii dar nici macar nu ai invatat inca ca atunci cind citezi ideile altora (chiar daca scoase complet din context) cinstit e sa citezi si numele autorului? Stii bine la ce ma refer, sper sa nu fie nevoie de explicatii.
Eu va recomand sa verificati adevarul afirmatiilor pe care le faceti si sa va ginditi la consecintele pe care acestea le pot avea. Desi sint sigura ca in viata reala nu sinteti la fel de curajosi sa va dezvaluiti adevaratele ginduri, asa cum o faceti sub protectia unui pseudonim...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...