comentarii

cuvinte inrudite argint


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Multumesc pentru cuvintele fr - de Silviu Parjolea la: 18/03/2006 18:10:03
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Multumesc pentru cuvintele frumoase domnule Dinu.
#112118 (raspuns la: #112081) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
geniala combinatie de cuvinte - de ana si maria la: 19/03/2006 11:16:37
(la: Joc, cu ascutitori)
geniala combinatie de cuvinte,minunat!...extraordinar!...pur si simplu....fara cuvinte!...tot asa!...:)

"Lumina fie-ti calea si sufletul Iubire,
De-acum inainte traieste-n Fericire!"...:)
Daca tot va complicati, sa va dau niste idei. : ) - de ayoka parol la: 30/03/2006 18:44:53
(la: Realitate romneasca: pensionarii din ratb)
Eu nu pot furniza chiar asa multe prezumtii, stocul meu e ceva mai limitat, dar garantez valoarea lor. : ))
Story-ul meu se poate numi ,,Pantomima mintala”, ,,Mosneagu cu baston de argint”, ,,Roxy si Inima-de-Ciuperca” ori ,,Telefonul fara fir” (2 persoane, copii pana in 3 ani, bafta lor ca au nevoie!).
Actiunea incepe (si se desfasoara) in special in mintile protagonistilor; de aceea, subtextul e de baza. Eroii se sprijina doar pe jumatati de gesturi, miscari vagi, onomatopee (tuse, plescait, fornait, dres de glas, respirat cu substrat etc.), diafane elemente de decor, plus cateva alte mijloace putin mai sofisticate de transmitere si primire de informatie – cuvinte puse aleatoriu cap la cap (personajele noastre, fiind extrem de perspicace, au darul de a descoperi sensuri profunde si multiple in absolut orice insailare de vorbe ori de situatii, deci logica, atata vreme cat exista in capetele lor, aducand ordine in orice categorie de haos, nu mai are ce cauta in ganduri sau asa-zise fraze. Le umplu ei de intelesuri, ba chiar la final le pun si fundite si ornamente si-si dau peste nas unul altuia cu ele, nici ei nu stiu de ce).
Dar sa incepem povestea. Roxy il vede pe batran (Neagu pe nume, poreclit si Optminute sau Inima-de-Ciuperca) mergand pe strada in fatza ei, orientandu-si faptura inca tzantzosa, ajutat de un baston de dandy din argint, spre statia de autobuz. Tanara il cunostea deja foarte bine pe atragatorul grizonat, din vedere si din cateva conversatii telepatice (plus cateva scrisori imaginare, la care el ii raspunsese, tot imaginar). Pentru Roxy, oricum, cele doua planuri, realul si imaginarul, erau nu doar complementare, intersectate si intersanjabile, dar deseori coincideau perfect (tipa era plecata rau cu pluta, nu facea diferenta intre timpuri, oameni, situatii, sentimente sau lipsa de sentimente). Fiind foarte ramasa in urma din punct de vedere social, cultural, economic si religios si constienta de acest fapt zguduitor pentru ea (punea mare pret pe toate acestea si nu vedea decat ascensiune in fatza ochilor), duduia Roxy isi dezvoltase mladios o erotomanie clasa-ntai, cu care-l hartuia pe Neagu de-l zapacise. Se credea iubita strasnic de acest batranel, avea vise erotice cu el, se vedea cu statuie in gradina blocului, ridicata tot de el, ce mai, era chinuita rau de demonii iubirii impartasite pe care o traia cu Optminute. Scrisorile ce si le trimiteau (scrise intotdeauna cu cerneala simpatica, direct pe cerebel) demonstrau clar ca si Inima-de-ciuperca o iubeste si ca se gandeste la ea, si ca ei au o relatie frumoasa, casta, neprimejdioasa, ca orice iubire erotomana, izvorata direct din negurile adanci ale psihicului ei virtuos si ideal.
Despre privirile languroase pe care i le arunca atunci cand se intalneau in statie (si la care, in mintea ei generoasa, el ii raspundea de doua ori pe-atat), Neagu nu avea nici o parere anume. Totusi, la un moment dat, incepu sa miroasa ceva. Mos Neagu se gandi brusc, cu flerul care-l caracteriza (si care nu dadea gres), ca fata ii face ochi dulci din cauza ca ii place bastonul lui de argint, pe care vrea sa i-l smulga intr-un moment de neatentie din mana chircita si sa-l vanda pentru a-si plati intretinerea. Asa ca o privi deodata cu ura si-si puse in gand ca, data viitoare cand mai iese din casa, sa-si imbrace bastonul in piele. Zis si facut. In ziua urmatoare, Optminute iesi mandru din scara blocului, fericit ca, iaca, acum o dovedeste pe domnita pusa pe sotii si-i scoate bazaconiile din capsorul zguduit de evenimente. Dar Rosanne nu mai aparu in statie. Optminute se simti lezat (cum, tocmai acum, cand sa-i arate el baston de argint peste spinare!…?), dar isi promise sa nu lase furia sa-i treaca (ia mai da-o naibii de tensiune!). Cand urca in autobuz, iata aparu si Roxy erotomana val-vartej, il impinse pe tataie, el cazu pe un scaun, socat si, prinsa cu mana de bara, incepu sa mestece guma deasupra capului lui (care ii apartinea pe vecie, cu restul de mos cu tot). Optminute lesina cateva secunde, iar cand se trezi buimac, vazand-o pe maniaca proiectata pe tavanul masinii, uitandu-se la el cu ochii sticlosi, gata sa-l manance din priviri, isi pipai bastonul, ca nu cumva sa i-l fi sustras nenorocita, dar simtindu-l stand cuminte la locul lui, nu gasi altceva mai bun de spus decat: ,,creatura ce esti, nu ti-e rusine sa mesteci guma in masina lu’ Reatebe, pun pariu ca n-ai nici bilet, jos cu tine, netrebnico, pana nu vomez! (nervos-nervos, da’ cuvinte sclifosite avea!…) Roxy intepeni si simti ca-i pica ceru-n cap si, cu ocazia asta, ca se desface si pamantul sub ea si o-nghite, cu amor cu tot…se uita ca o papusa de catifea batuta de vremi, fix in ochii mosneagului dezlantuit si nu gandea decat: ,,unde plecasi, iubire solida de acum cateva minute?’’ Ii veni sa-l ia pe mos de haina si sa tipe cu disperare: ,,Cine esti si ce-ai facut cu Inima-de-Ciuperca???” (se vede treaba ca-si imagina, in crunta ei deznadejde, ca mosul iesise din corp in momentul de letargie si un spirit ingrozitor ii luase locul. Un spirit neindurator, care n-o iubea si care nu avea s-o iubeasca – sau, ma rog, nu avea s-o adore ca Optminute).
La urmatoarea statie, Roxy, luandu-si cu ochii aposi ramas-bun de la corpul iubit, cobori, tarsaindu-si picioarele, si o lacrima de iubire moarta se asternu sub pasii ei, evaporandu-se pe asfaltul prafuit. Avea sa inceapa sa caute spiritul lui Neagu prin toata lumea, si, la nevoie, avea sa-si puna propriul trup in slujba acelui suflet iubitor, iesind de bunavoie din el, spre a-l lasa la discretia iubitului inimos, sa se lafaie in el inca 60 si ceva de ani…Macar atat sa faca, in cinstea iubirii pe care el, Inima-de-Ciuperca, suflet destoinic, i-o purtase.
Neagu, in schimb, multumit-ochi de succesul cuvintelor sale agresive, merse cu autobuzul pana la capat, apoi se intoarse acasa, bucuros ca-si simte in mana bastonul de argint, la care, datorita vigilentei sale, nebuna aia mica nu avusese acces. Cele opt minute pe care le facea de la statie pana acasa ii parura insa foarte scurte, impalpabile…Ba chiar, ajungand acasa, constata cu stupoare ca mersese de data asta mult mai repede, si ca-n loc de opt minute, cat facea de cateva zeci de ani incoace, fusesera doar 6 si 12 secunde…Mosulica era trist si dezumflat… Nu mai prezenta interes pentru Roxy…ramasese singur…cu bastonul de argint…ce-l privea dezabuzat, cu repros, din cui…
De asta, rezonez cu terrorizer: e de dorit, in astfel de situatii, sa afli ce e in mintea omului; il abordezi cu incredere si vezi care e problema lui. La ce-i sta mintea si de ce se poarta cu tine (sau cu altii) in felul in care se poarta. De obicei (atata vreme cat partenerul de discutie e fair-play), atunci cand faci primul pas si mergi jumatate de drum spre el, vine si acesta spre tine jumatatea lui. Nu-si bate joc de efortul tau de a te apropia de el.. Curaj! Prima jumatate de drum e a voastra!


ayoka parol seshun pafan

#114352 (raspuns la: #114008) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intradevar am numai cuvinte d - de Skipp3r la: 03/04/2006 00:47:49
(la: Teama)
Intradevar am numai cuvinte d lauda...
Are dreptate argint viu., cre - de mya la: 24/04/2006 20:50:28
(la: Romanii merg la Biserica doar de Craciun si de Paste)
Are dreptate argint viu., credinta este in noi. Biserica ne ajuta insa daca noi nu ne ajutam singuri...totul e fara rost.

#118771 (raspuns la: #118731) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cuvinte.. - de Cri Cri la: 25/04/2006 07:43:23
(la: cuvinte...)
Despre cuvinte, descrieri ating,
Desene descinse din brâuri de stea.
În Scorpie, geamăt închipui şi sting,
Rotesc dezbinată, cu umerii, lumea.

De cate ori am zburat ascultand cuvinte-aer, de cate ori am tresaltat cu raul, ascultand cuvinte-sipot, de cate ori m-au zgariat cuvinte-spini si m-au apasat cuvinte-stanci? De cate ori am murit oare si de cate ori am renascut? Daca ne-am ghici gandurile? Daca ne-am rupe de vraja inselatoare a cuvintelor? Poate am sti mai mult, poate am fi mai aproape de toate adevarurile... dar n-am fi mai saraci oare?
Visam sa intalnim acea persoana careia sa-i intuim gandurile dintr-o privire, langa care tacerile sa ne sopteasca tulburator, care sa ne stie si pe care s-o cunoastem parca de la inceputurile lumii...
Pot spune ca am intalnit astfel de persoane, pot spune ca lipsa cuvintelor ne-a indepartat. Cand nu mai credem in ce simtim, cand tristetea sau indoiala bruiaza comunicarea muta, aceasta nu mai ajunge... si un cuvant ne poate redeschide orizontul.
Cuvintele sunt puternice, dar ce sunt ele fara zambet si fara inflexiunile vocii, fara lumina sufletului radiind din ochii celui care le rosteste?
Sunt biletele, sunt mesaje pe net, texte pe cafenea sau pagini in jurnal. Dar si acestea inseamna ceva fiindca imaginam un suflet in spatele lor, si voce, si zambet. :)
HS - Nici cuvintul "j_idan" nu ar avrea inteles aparte - de Muresh la: 25/04/2006 13:45:53
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
Nici eu nu consider ca afirmatia ar fi anitisemita cu conditia sa faci abstractie de faptul ca anumiti oameni ii acorda un inteles aparte (acum sunt sigur ca dv. nu sunteti parte din ei). Nici cuvintul "j_idan" nu ar avrea cine stie ce inteles aparte, indica, doar, ca evreii de astazi fac parte din tribul Iehuda (Iude), chestia e ca, iarasi, anumiti oameni ii acorda un inteles aparte. Personal nu prea imi pasa de lucruri de genul acesta pt. ca am altele pe cap: arabii, semiti ca si mine.
Punand accentul pe "ghesefturile evreilor" acei oameni uita ca evreul e mult mai mult decat "gheseft".
#118844 (raspuns la: #118817) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
HS - Cu totii nascuti din fecioare - de Muresh la: 27/04/2006 15:12:15
(la: de ce credeti in dumnezeu?)
Ce ma tura, vura, distins interlocutor. Doua exemple, deocamdata:
1. Matei cu asa zisa batere in piept a evreului, ceva in genul: singele Lui sa cada pe capul nostru si al copiilor nostrii. Nu e logic ca aceste cuvinte sa fi fost, intr-adevar spuse. De unde pana unde, nuca'n parete.
2. Iuda si cei 30 de arginti. Adica cum?, aveau romanii trebuinta de Iuda pt. a-l gini pe Iisus. Pueril.
A. "Sfantul Petru de exemplu era foarte atasat de actele rituale iudaismului" - de ce sa nu fie, la o adica. Era doar evreu, nu crestin. Iisus era si el evreu. El nu a enuntat o noua religie - crestinismul. El, Iisus, vorbea tot timpul de iudaism. Ideea de venire a lui Mesia, din iudaism face, doar, parte si nu din altaceva. Ca dupa El tot felul de oameni au gasit necesar sa intemeieze o alta religie, asta e alta poveste.
B. "Matei .. face tot ce ii sta in putere sa arate ca intre mesajul lui Hristos si Vechiul Testament ..nu este nici o contradictie."
Pai chiar nici nu este, de ce ar fi?
C. "...si Vechiul Testament este partinitor, pana si fuga din Egipt poate fi interpretata tendentios precum si dobandirea unei "tari in care curge lapte si miere".
Ce inseamna "si". Adica sunteti de acord ca NT e partinitor?
Scriam de cei 19 sfintisori dinaintea lui Iisus, zeul egiptean Horus inclus (500 i.e.n). Cu totii nascuti din fecioare, co totii savarsitori de minuni, cu totii ucisi prin crucificare. De ca as crede in a 20-a poveste. Putina imaginatie, domnilor evanghelisti.
Ati auzit, poate, de regele babilonean SARDON. Biografia lui, rupta bucatica Moses. Atunci in ce sa crezi?
Numai bine,
M Sh
#119170 (raspuns la: #119151) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
parerea mea - de carapiscum la: 30/04/2006 15:34:05
(la: Romanii merg la Biserica doar de Craciun si de Paste)
am citit toate comentariile scrise pana aici- din dorinta de a mai descoperi noutati in modalitatile de percepere a spatiului religios romanesc (si nu numai). ca sa fiu sincer nimic nu m-a surprins, toate "motivele" invocate imi sunt deja arhicunoscute si-as putea sa la combat pe fiecare in parte "la sange", insa n-am s-o fac. m-am gandit sa scriu la acest subiect fiindca am vazut ca cei mai multi dintre cei ce au postat si-au varsat nervii si supararea pentru faptul ca ori crestinii ori preotii bisericilor sunt intr-un anume fel inadecvati misiunii lor.

astazi e Duminica numita "a Tomei", adica a apostolului care, nefiind de fata la venirea lui Hristos prin usile incuiate la cei 11 ucenici, a spus ca nu va crede in Invierea Lui decat daca-i va pipai mainile si coasta strapunse. exact la opt zile dupa Inviere Hristos revine in acelasi mod la ucenicii Sai, de data aceasta Toma fiind si el de fata. dupa scurta convorbire dintre Iisus si ucenicul numit mai apoi "necredinciosul", Toma raspunde: "Domnul meu si Dumnezeul meu"! si i se raspunde: "pentru ca M-ai vazut, Toma, ai crezut. fericiti cei ce n-au vazut si au crezut"!

el a intrat in memoria colectiva ca ucenicul care s-a indoit de Inviere. realitatea este insa cu totul alta. oricine altcineva ar fi fost in locul lui, si de fapt chiar toti apostolii s-au indoit la inceput de adevarul Invierii din morti. minunea aceasta nemaiauzita si neintalnita pana atunci pur si simplu le-a demolat orice logica si idee preexistenta in mintile lor. ridicarea din morti a dat nastere dealtfel la asa numita "teologie a mormantului gol". cu alte cuvinte (si ca sa facem si o distinctie clara intre ortodocsi si celelalte confesiuni religioase, inclusiv catolica) ortodoxia a pus intotdeauna accentul pe invierea lui Hristos din morti si mai putin pe patimile Lui. dealtfel centrul vietii crestine ortodoxe nu este Vinerea Mare (sau a Patimilor) ci Duminica Invierii, de aceea si comemoram aceasta minune in fiecare duminica, adica o reamintim. revenind la apostolul Toma, trebuie spus aici ca oricare dintre cei ce v-ati dat cu opinia in scris, de v-ati fi aflat in locul lui ati fi procedat la fel. indraznesc sa spun ca unii dintre voi chiar au facut-o in mesajele lor. acest apostol L-a iubit foarte mult pe Invatatorul sau, pana acolo incat a fost martirizat mai tarziu. dar asemeni lui Petru care s-a lepadat de trei ori in momentele acelea critice si confuze, caci se temea pentru propria lui viata, si Toma a avut un moment de slabiciune. interesant e ca gestul lui nu a fost unul personal, propriu, un gest efectiv razlet. gestul lui se regaseste in fiecare dintre noi, mai mult sau mai putin. asta nu pentru ca asa trebuie sa fie. e in natura umana sa ne indoim, de cand sarpele cel viclean a aruncat samanta indoielii in chiar raiul din eden. dar gestul lui are un talc si mai profund, anume ca ne descopera realitatea Invierii, ne reveleaza posibilitatea de a pipai ceea ce nici macar o minte omeneasca nu-si poate inchipui: ranile lui Hristos dupa Inviere. trupul Sau nu mai avea proprietatile naturale ale unui trup, nu mai era mortificat si desigur nu mai putea fi tinut sub legile firii caci devenise spiritualizat- de aceea a trecut prin usile incuiate (si cu toate acestea, ca sa le demonstreze ca nu e vreo naluca, a mancat in fata apostolilor). in acest fel a facut cunoscut Dumnezeu "framantaturii omenesti" in ce chip vor invia insesi trupurile noastre.

trecand acum la un alt plan, un comentariu anterior pe care as vrea sa-l evidentiez apartine "mya"-ei (cred), printre putinele persoane de aici care a scos in evidenta un aspect important: anume ca "nu trebuie sa privim la oameni". in chiar slujba Liturghiei, atat de detestata de unii, pe la inceputul ei se canta cu glas rar si dulce o cantare care incepe exact asa: "toata grija cea lumeasca sa o lepadam"... asta ni se cere sa facem, sa uitam de griji si de cei din jur si sa ne indreptam atentia la cele sfinte. nu la preot (in sensul ca sa ne uitam la el ca la un teatru), nu la babe si mosnegi (care, pentru reamintirea unora, la randul lor au fost ca noi toti), nu la ce zice sau ce face vecinul/vecina. e usor sa ne debarasam de biserica si de cele sfinte pe motive din astea copilaresti, ca si cum cineva ne-ar lua mintile cu forta si ne-ar indrepta atentia in alte parti- de fapt cineva totusi face aceasta, acelasi sarpe. apoi cand ajungi sa "corespondezi" direct cu Dumnezeu prin rugaciune asidua si continua, toate celelalte din jurul tau dispar automat. cine zice ca nu e asa mincinos este sau nestiutor fiindca n-a practicat niciodata.

asadar problema consta in felul cum interactionam noi. si apoi cine ne opreste pe noi sa le atragem atentia celor ce tulbura slujba? rusinea? lor sa le fie rusine, nu noua! teama? pai Dumnezeu ne-a facut indrazneti, cutezatori, chiar prin faptul ca a permis lui Toma sa-L pipaie. si daca greseste chiar si preotul, cine te opreste sa mergi sa-l chestionezi ca sa afli de ce face sau de ce nu face bine un anumit lucru? ce, pentru el nu exista acelasi Dumnezeu? si nu stim noi ca din mana lui se vor cere sufletele noastre la Invierea de obste? da, e adevarat, mai mare osanda isi va lua el daca isi va pierde pastoritii. nu constientizeaza, nu-i pasa?... la unii ca acestia care n-au evlavie si si-au deschis biserica privata sa nu mergi si nici sa nu-i ajuti in vreun fel fiindca sangele pe care-l sug este tocmai cei treizeci de arginti prin care a fost vandut Hristos. biserica se descotoroseste in timp de lichele dar pentru aceasta are nevoie de voi, de noi toti. daca noi vom fi crestini cuminti si adevarati, atunci leprele ori isi vor veni in fire ori se vor lasa de meserie.

un alt aspect pe care as vrea sa-l aduc in discutie este lupa fatisa impotriva crestinismului manifestata acum pe toate canalele media (si nu numai). au aparut concepte noi despre lume si viata in general, despre devenirea noastra ca oameni si despre inceputurile omenirii. unii zic ca venim din maimute... cei ce cred asta sa fie sanatosi, sa se duca sa le cante osanale urangutanilor si cimpanzeilor care sunt mai capabili decat ei fiindca le-au dat nastere. noi cantam osanale unui Creator a toate, inclusiv a maimutelor. altii zic ca ne tragem din extraterestri si ca prin bunavointa lor vom regasi mai devreme sau mai tarziu calea vietii vesnice. acestora noi le zicem sa astepte mult si bine, n-au decat sa se lase luati de navete spatiale multi-luminoase si rotunde care merg in zig-zag. poate in felul acesta vor descoperi in "lumea de dincolo" (adica "paralela") ca omuletii stravezii au fost la randul lor creati de cineva- ar fi prea mult ca si in lumea lor sa se fi intamplat sa ia nastere din vestita "supa organica". dar de ce am amintit de acestea? fiindca eu constat cu surprindere (si cu oarece indignare, marturisesc) ca aceste "teoreme" puse la rezolvarea misterului vietii pe pamant nu sunt altceva decat parvenirea ideii Adamice: de-a fi una cu Insusi Dumnezeu. si la fel a facut, inaintea lui, Lucifer, cel ce s-a razvratit pentru ca voia sa fie egalul Treimii. aceste schite puse la dispozitie de "oameni de stiinta" nu sunt altceva decat niste foiletoane sau, daca vreti, niste episoade in gen "desperate housewives"/"tanar si nelinistit". se vrea din ce in ce mai mult a fi inlocuita religia (de fapt credinta intr-un Dumnezeu unic si personal) cu noua religie care a pus stapanire pe mintile unora, bolnavi saracii. aceasta religie se numeste "religia stiintei" si n-are nici o legatura cu "stiinta religiei". de aceea si multi din cei ce au scris aici s-au gandit ca e bine sa ingroase randurile celor care pun mana pe sabie.

vreau sa inchei aici ca deja, sunt convins de asta, i-am ingretosat pe unii. in orice caz ideea e ca bisericile nu sunt si n-au fost niciodata goale, chiar daca asta inseamna ca se umplu doar la sarbatori. si apropo, noi nu frecventam "institutiile bisericesti", noi frecventam biserica- institutiile bisericesti sunt de mai multe feluri. asta inseamna ca facem parte din trupul lui Hristos si ne recunoastem pe noi insine ca si crestini. apoi biserica nu a fost niciodata intocmita pentru sfinti, sau numai pentru ei, ci mai ales pentru cei cu probleme spirituale care cu inima curata cauta si gasesc raspunsuri. si tot in aceeasi ordine de idei, chiar folosirea celor doi termeni "frecventare" si "sporadic" in titlul temei ("Frecventarea institutiilor bisericesti este sporadica") mi se pare inadecvata deoarece nu poti merge frecvent undeva si in acelasi timp sa insemne ca mergi sporadic.

cam atat deocamdata. nice to read you again guys.
-----------------------------------------------------------------
So far, so good.
Un fir de argint - de grafitti la: 06/05/2006 07:58:00
(la: Cele mai frumoase poezii)
Un fir de-argint in parul ei
In parul negru si bogat
In parul lung si parfumat
Firule de-argint ce vrei?
cu argintul tau in parul ei...

Vrei Sufletul sa-i intristezi?
sa-i spui ca toamna e pe drum,
ca tineretea noastra-i fum
si-o lacrima in ochi sa-i vezi?

Nu stii c-afara bate vant?
ca firul vietii e plapand,
ca firul tau aduce gand
de toamne moarte de mormant...
Firule de argint ce vrei?
Cu-argintul tau in parul ei?
cuvintele au un sens precis, - de jeniffer la: 06/05/2006 13:47:31
(la: Cum se recunoaste un atac la persoana.)
cuvintele au un sens precis, nu le putem folosi oricum, deci, in loc sa spunem comunist, mai bine sa folosim cuvintul cel mai apropiat de ceea ce reprosam. cind se intimpla, aceste formule trebuiesc corectate.
cuvintele pot fi scrise si al - de latu la: 10/06/2006 23:49:28
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - REPRIZA A DOUA)
cuvintele pot fi scrise si altfel decat in versuri.
Altfel spus, conteaza cuvintele. Nu stilul topic...
Asta e ca si cu pasarile si aripile din signatura ta...:-))))
#127286 (raspuns la: #127282) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cuvinte, cuvinte... - de dorinteodor la: 20/06/2006 13:42:31
(la: sunt oare prea nostalgica?)
forumist i/e,

mi-a placut dintotdeauna idea de a colectiona cuvintele unei epoci trecute. avem citeva posturi cu asa ceva chiar aici. unele trezesc nostalgii, altele....am fi vrut sa nu le stim.

am mai propus odata pe un forum un monument (real sau virtual) cu cuvintele de dinainte de '89.

o sa scriu si eu citeva desi pentru cei mai multi sint non-sensuri:

munca patriotica, pazit lanuri cu pusca, sortat cartofi, discutii individuale, consiliul oamenilor muncii (ceome), trageri (cu kalasnicovu'), comitetul de partid pe sector, plenare utece, udat rasaduri pentru zarzavat la gospodaria colectiva, adunat spicele dupa inundatii, cules porumb, patrule pe strazi cu militia dupa ce s-a dat o amnistie la toti hotii (de 23 august), 23 august, unu mai, ofiter de servici la fabrica/institutie de stat, haulitori la "cooperativa haulitul", blocari de stazi ca trece to'asu, arondare la alimentara, demonstatii cu placute pe stadioane in stil chinezesc, revolutia culturala, academicieni care justifica revolutia culturala, intreruperi repetate de curent, banane doar in sampoane, 100 grame de salam pe baza de buletin, frig, frig, frig in apartamente, balconiada si antibalconiada, marea victorie a obtinerii unei sticle de lapte, procurori care blocau, in spitale, interventia medicilor pina femeia nu declara in scris cum si-a provocat avortul, mortalitatea infantila la valori neeuropene........

majoritatea actiunilor se faceau in timpul programului normal de lucru.

scuzati inca odata daca unii nu inteleg unele lucruri. e foarte bine ca nu le cunoasteti. dorinteodor

p.s. daca cineva mai are idei, hai sa facem un monument, virtual sau real, pentru ca multi inca mai au nostaligii....
nici nu gasesc cuvinte... - de munteanu rodica la: 27/06/2006 21:14:09
(la: vaco, stiu ca sunt un porc)
nici nu gasesc cuvinte...
"cita expresivitate,rafinament,vocbularul elevat nu lasa loc pentru indoieli,educatia poiatului razbate prin fiecare cuvint si vers,scoala
inalta ,viitorul asigurat"
Ramane doar sa priceapa cineva ce vrea omul.
Ca de scris scrie baitu'
Si-n versuri.
De ce sari cuvinte si apelezi la prescurtari? - de DINU IONESCU la: 06/07/2006 19:23:41
(la: Iubirea....?!)
Dece, tocmai cand vorbesti de Iubire, sari litere, parti de cuvinte , apelezi la prescurtari si la ciudata ortografie aparuta doar in astfel de convorbiri?(bine, dar asta e alta tema...).
Iubirea? Ce este Iubirea? E ca si cum ai intreba : ce este Dumnezeu?Iubirea este Marele, Singurul Adevar al Vietii...Este singurul si totodata cel mai frumos lucru pe care ni l-a dat/insuflat Dumnezeu.Doar pentru asta merita sa traiesti...Si cand spun Iubire , nu ma refer doar la cea dintre Barbat si Femeie, ci , in general , la Iubirea de Dumnezeu, Iubirea de semeni ,s.a.m.d.
SAM.
argint viu - de LaPlusJolie la: 17/07/2006 18:12:53
(la: A fi sau a nu fi jurnalist?)

Ma avertizasesi ca ai postat un comentariu pe conferinta mea si îl citisem deja de sambata. A trebuit însa sa reflectez putin asupra subiectului ca sa pot sa vin si cu un raspuns pertinenr.
Cand am provocat aceasta tema de discutie, în ciuda a ceea ce se poate întelege din textul conferintei ca atare, doream cu precadere sa aflu ce statut mai are meseria asta în Romania si aiurea, ce anume cred romanii de aceasta profesie, daca se poate numi asa. In ceea ce ma priveste, directiile viitoarei mele cariere începeau deja sa se trasez. Nu stiu daca, nu vor începe sa se retraseze de acum. Zic asta pentru ca unele raspunsuri imi reînvie ambitii de adolescent.
Cand am dat la facultate, am întampinat dezaprobarea parintilor si a profilor care ziceau ca o atare meserie nu e de mine si m-am bucurat de aprobarea prietenilor si colegilor care spuneau ca sunt „tout à fait” facuta pentru asta. Cine oare ma cunostea mai bine nu as putea sa spun, cand sunt facuta sa scap atat de usor intelegerii banale, gratiei dualitatii specifice Gemenilor.
Cert e ca pana la urma, am avut ceea ce am avut chef. Asa am ajuns la facultate in Timisoara. Imi aduc aminte cu cat entuziasm imi pregateam toate articolele pentru scoala si cu cata mandrie replicam ca eram studenta in jurnalism. Eu, si de altfel, toti ceilalti 80 de colegi ai mei impartaseam aceeasi daruire (in anul urmator, au intrat 120; iar dintre colegii mei, se mai tin de scoala vreo 30-restul fiind imprastiati prin lume, atrasi de preocupari mai mundane).
Sa ne intelegem. Nu critic nici o clipa profesorii de la facultate. Sunt toti, fara exceptie, personalitati de valoare ale vietii media si culturale romanesti. Nu stiu insa cati dintre dansii sunt si (buni) pedagogi.
Ai dreptate, jurnalismul nu se invata o scoala. Sunt gata sa-mi argumenteze asta atatia ingineri sau mai stiu eu ce reprofilati din presa romaneasca. Dar nu cred ca mai suntem in epoca in care jurnalismul se prinde dupa ureche, ca si alternativa la o alta pregatire care nu mai e actuala.
Notiuni de baza de tehnici de scriere de presa, o minima diferentiere intre principalele specii si genuri jurnalistice, dexteritate in manuirea unui aparat foto si a unei camere de filmat sau pricepere in ale on-line-ului, ca inserare de text, audio sau video sunt insa ESENTIALE!
Nu, nimeni nu ma poate invata sa fiu jurnalist, daca nu am skill-urile si determinarea si constructia sufleteasca necesare, dar in conditiile unei economii de piata in continua dezvoltare, a unei perpetue evolutii ale pietei media in Romania si in lume, un viitor jurnalist profesionist nu se va mai forma dupa ureche.
Exista scoli de gen in Romania. La Bucuresti, Iasi, Timisoara, Cluj si Sibiu, incercand astfel si o ierarhie. Si stiu cate ceva despre sistemul din fiecare. Poate ca la Bucuresti sau Iasi si nu numai se face o insertie a studentului in miezul problemei inca „de mic”, ca sa vada din timp ce il va astepta daca se incapataneza sa vrea sa stea de paza democratiei cand va fi mare. Nu a fost cazul acolo unde am studiat eu.
Nu stiu ce ar fi trebuit sa fac ca sa am ocazia sa experimentez toate aceste lucruri. Sa merg la facultate in alte orase, in alte tara, asa ca tine? Poate ca da, dar nu am avut acest fler de la inceput.
As fi vrut sa mi se dea ocazia sa public cate un articol mai des decat in perioada practicii, sa pun mana pe o camera video, sa vad un studio de radio pe dinauntru, sa transpir intr-o agentie de presa sau sa inghet transmitand stirile din fundul Moldovei.
Si as mai fi vrut sa fac asta intr-un cadru organizat, de preferinta, educational, ca doar, de aia e facultate. De ce sa ma multumesc cu sfaturi binevoitoare de genul
„daca vrei ceva cu adevarat, poti sa o faci si pe cont propriu”? Sa se inteleaga: nu vreau nici sa traga cineva de mine sa fac ceva pentru de care nu sunt apta..Vreau doar ca daca eu imi doresc si cred ca vreau sa fiu jurnalist, sa imi demonstreze ca pot sa fiu asta sau nu
Nu stiu a cui e vina, daca e a mea, daca e a scolii, daca e sistemului, daca e a Romaniei.
Dar, pentru ca ai amintit si de asta, a fi ziarist in Romania nu coincide deloc cu ceea ce inseamna sa fii ziarist in Vest, nu vreau nicidecât sa devin unul dintre multele specimene care bantuie peisajul audio-vizual românesc. Nu vreau sa renunt la principii sanatoase doar pentru ca foamea e mare, nici sa devin o paranoica care nu vede in ceilalti decât niste concurenti si niste dusmani. Înca cred ca o profesie, indiferent care ar fi ea, e facuta sa te dezvolte ca individ, tocmai prin contactul uman si activitatea pe care o presupune.
Si mai stii ce, as fi vrut, si imi dau seama ca inca vreau, sa aleg eu pentru mine ceea ce vreau sa fac mai tarziu, nu sa aleaga hazardul. Ca poate sunt într-adevar facuta sa fiu jurnalist, sa lupt pâna în pânzele albe pentru principiile în care cred, sa fiu îndaratnica si naiva si obiectiva. Sa ma folosesc de cuvinte, imagini si sunete îmbinate cu dibacie ca sa transmit publicului toate credintele mele despre viata.
Iata, deci, cateva dintre gândurile mele vizavi de subiect. Mi-ar face o deosebita placere sa mai schimbam idei pe aceasta tema.

============================
I've always wanted to be someone. Now I've realized I should have been more specific.
#133734 (raspuns la: #132923) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
obsesie - de hozeva la: 17/07/2006 18:14:10
(la: Te vroiam)
imi imaginam ca toate mesajele ajunse pe insula mea erau de la tine. le sarutam cu o lacrima si le trimiteam inapoi. zi si noapte pescuiam cuvinte pt inima mea. mi-au crescut aripi, solzi argintii imi straluceau in plete - ma pregateam sa infrunt oceanul la chemarea ta
dar azi am hotarit sa-mi trimit inainte sufletul catre tine, singura garantie si cea mai mare, pe care o pot da. si astept. astept. miezul noptii imi lasa pe tarm trei cuvinte ce mi-au inghetat rasuflarea: 'nu ai inima'
doar spaima ma face sa vad mai departe, semnat Cyrano pt iubita lui Roxanne. cite suflete pierdute...inchipuirea mea
Cuvinte intelepte ale unei - de blueside la: 21/07/2006 21:30:14
(la: Un bun prieten...)
Cuvinte intelepte ale unei persoane inteligente, cred!
Sunt sigur ca nici un om nu va ajunge vreodata sa adune toate aceste calitati laolalta si devina acel "bun prieten" de care vorbeam, caci atuci acela nu ar mai fii om!
Este mai omenesc prietenul pe care il descrii, si noi suntem oameni, nu...

PS: Este primul meu mesaj, ma bucur si va multumesc pentru ca ati considerat ca merit un raspuns. Nu vreau sa ma opresc aici. Imi pare bine ca am reusit sa descopar aceasta cafenea.
#134595 (raspuns la: #134474) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Jopcuri de cuvinte fara sens,jennifer. - de DINU IONESCU la: 25/07/2006 19:56:07
(la: Pierderi ireparabile)
Din traducerea ta aproximativa din Pierre Nicole(de care , sincer vorbind , eu n-am auzit), nu rezulta nimic , decat un joc de cuvinte, fara absolut niciun sens. O carte o apreciezi nu dupa numarul de file, sau numarul de platitudini insirate in ea(apropos, sunt unii , asa-zisi filozofi, care se amuza pur si simplu "intelectual",creand jocuri de cuvinte de efect, dar fara sens , fara semnificatie...Nu trebuie sa admiram sau sa citam pe oricine...).
Crede-ma: IUBIRE inseamna DUMNEZEU si invers. Este , dupa parerea mea si dupa experienta unei vieti , singurul mare Adevar pe care-l vei afla , dac-o vei trai cu-adevarat...
SAM.
#135466 (raspuns la: #135438) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Jocuri de cuvinte fara sens,jennifer. - de DINU IONESCU la: 25/07/2006 19:56:07
(la: Pierderi ireparabile)
Din traducerea ta aproximativa din Pierre Nicole(de care , sincer vorbind , eu n-am auzit), nu rezulta nimic , decat un joc de cuvinte, fara absolut niciun sens. O carte o apreciezi nu dupa numarul de file, sau numarul de platitudini insirate in ea(apropos, sunt unii , asa-zisi filozofi, care se amuza pur si simplu "intelectual",creand jocuri de cuvinte de efect, dar fara sens , fara semnificatie...Nu trebuie sa admiram sau sa citam pe oricine...).
Crede-ma: IUBIRE inseamna DUMNEZEU si invers. Este , dupa parerea mea si dupa experienta unei vieti , singurul mare Adevar pe care-l vei afla , dac-o vei trai cu-adevarat...
Iar din cateva experiente dezamagitoare din discutii purtate cu persoane asa-zis religioase, nu trebuie sa te grabesti sa tragi concluzii gresite...
SAM.
#135468 (raspuns la: #135438) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: