cuvinte inrudite cu cuvantul a chiui

Domnule Racovitan, ma bucur pentru optimismul D-voastra si mi-ar placea sa vi-l pot sustine cu ceva asemanator,insa incercarile mele au fost mai mult sortite esecului si numai D-voastra stiti la ce ma refer. Cei mai multi participanti la aceasta conferinta s-au suparat din momentul propunerii, initiativei, nu mai vorbesc de plan si de ceea ce doream sa fac....
Daniela Manolescu, iti urez mult succes! Voi sprijini pe cat voi putea demersul tau, poate deja exprimata negarea fata de intentia mea, oamenii vor accepta planul D-voastra. Mie mi-a pierit zambetul de pe buze in momentul in care am simtit o crunta dezamagire fata de cei pe care ii consider fratii mei romani, indiferent de unde ar fi ei. Speram ca cei ce au mers in alte comunitati au invatat acolo respectul pentru celalalt si-l exerseaza cu cei ramasi acasa, in tara. Crunta dezamagire. Mai ales cand unii ca acestia nu sunt prosti, ci doar au foarte multa rautate in cuvintele lor. Daca cuvantul pe care il rostim ne caracterizeaza, atunci.... trageti fiecare concluziile.
Mary, imi pare rau dar nici de data asta nu ai nimerit cu intelegerea....
Ozzy, cine s-ar fi gandit acu' vreo jumate de an ca vom ajunge la astfel de mesaje?
Iti multumesc din tot sufletul! Unii dintre noi ar putea sa nu stie ca noi ne-am intalnit si in alte conferinte si ne-am "incomodat" unul pe altul , poate. Dar si in cazul tau, ca si intr-un alt caz celebru- Anita47- pot spune cu multumire ca am depasit momentele dificile si ca disputele noastre au evitat conflictul. Mi-ar face o deosebita placere daca si altii ar intelege ca dincolo de ton, de verva si angajament, de "misionarismul" care nu place unuia sau altuia, este important sa discutam civilizat. Se poate asta cand razboiul este ca si declarat?
Lui Gabi.Boldis: Am oftat din greu caci, pe de o parte ma bucur ca ati facut precizarile din prima parte a mesajului D-voastra.Poate ca lucrurile vor fi percepute corect si lumea va intelege intentia mea si nu-mi va mai pune in seama totul felul de aberatii. Acum am ajuns la "limbaj de lemn". Am rabdare pana perceptia celorlalti despre intentiile si cuvintele mele va fi corecta.
Ca unul care ati lucrat in media si va scoliti in stiintele sociale, cred ca veti intelege corect faptul ca ma declar adepta oricaror exercitii de dialog, pentru ca numai exercitiul social poate duce la imbunatatirea starii de fapt: neputinta comunicarii pozitive, eficiente si evitarea conflictelor.
Acum mai este o problema pe care nu stiu cum sa va ajut sa o rezolvati. Mi-e clar demult ca nu ma puteti suferi, si nu pentru ceea ce ati scris, ci pentru ca ma simtiti un ghimpe in contextul manipularilor pe care le faceti prin mesajele personale. Imi pare rau, dar asta este conferinta in care GAZDA sunt EU. Nu va place "mutra " mea, asteptati-ma la interval in alte conferinte. Asa mi se pare fair.
Hypatia

In gusa vantului, in nebunia lutului ars cu stropul viei atins de clio - cuvinte. Cuvinte, oameni, cuvinte si... iar. Nasteri, cuvinte. Treceri, cuvinte. Zambre, cuvinte. Lacrimi, cuvinte. Caderi in cap pe poteci nestiute de suflete. Buricul genunchiului pe crestetul pamantului, cuvinte. Cuvinte pana in Cuvant si dupa... taceri limbute.

ca sa nu fiu 100% troll - imi placu versul.

:) Nichita?...pe "egoistul" de Nichita?! nu il iubesc. il am sub piele, in coltul ochilor, in suflet...

"Nichita este Magicianul de cuvinte
a luat cuvantul in suflet
i-a soptit,
iar cuvantul s-a supus

astfel, cuvantul a nascut
o alta lume,
o altfel de iubire - leoaica,
un alt timp,
un alt cuvant
cuvantul s-a reinventat

si

l-a nascut pe Nichita!
dar el nascuse deja cuvantul...
cuvantul este Nichita!!!

cand a murit,
egoist a lasat doar
intuneric in cuvinte,
iar pe noi atat de goi lor!"

de ce ne intrebam cum sa format aromana, probabilsa format cum se formeaza acest limbaj al internetului pe care multi il folosesc, nop=no, dap=da,atzi=aţi, aksa=acasă,k=că, si asa mai departe, ca sunt foarte multe cuvinte, aproape fiecare cuvant este distorsionat, este un limbaj aparte pentru care cei care nu il cunosc este cam dificil sa il inteleaga si sa comunice.Si poate peste generatii si generatii limba romana se va modifica si ea cine stie.

eu va propusesem un fel de mima :) In alte cuvinte sa gasiti cuvantul folosind telefonul mobil :))...pe al meu titlul confei este ghici :))


PS: este interesanta si forma pe care a luat-o confa si se poate continua asa mai poliglotilor :))

1. N-o lua si tu in tragic!
2. Ia-o in tragic! Caci este...
3. De ce este? Pentru ca nu o ducem bine. Pe cine "o"? Pe ea, fiinta. Fiinta de la a fi. A fi cine? Noi insine, cum cine?
4. De ce e atat de greu aici? Pentru ca aici suntem doar CUVINTE. Ce e cuvantul? Pentru fiecare altceva...
5. Nu, nu cred ca sunt multi mascati aici...Tu esti aici de cateva zile si ai "cunoscut" cateva entitati...Ei bine, eu sunt de mai multa vreme si entitatile respective asa au fost mereu...deduc ca ASA sunt ele...altminteri cate o masca ar fi cazut cumva, candva, undeva. Nu, nu cred ca userii acestui site poarta masti. Si nici tu nu porti!
6. Desigur ca prin poezie ajungi la tine! Dar poti ajunge la tine pe mult mai multe cai.
7. Pentru mine ramai o fiinta umana...nu un personaj...

Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.

Probabil stiti ca cuvantul e o arma, ca mai mult, cuvintele in sine sunt simboluri si o utilizare corecta a lor poate face bine sau rau. Din nevoia de a intelege mai bine simbolurile exista inclusiv o stiinta, semiologia.
Problema unui simbol e aceea ca adesea el deviaza in mit, sau complex mitologic, caz: Eminescu, care poet fiind, a ajuns sa simbolizeze o intreaga poezie romaneasca, a devenit mit.
Dumneavoastra domnule Herjeu, efectuati aceleasi manevre, manipuland inconstient niste simboluri romanesti (literati, artisti sau fosti lideri politici) si le proiectati la mama dracu, unde se imbina discursul spiritual romesc si orgoliile patetice de natie blegita si distrusa de comunism.
Cand vorbiti de Romania, domule Herjeu, faceti-o tare si raspicat daca tot vreti sa fiti orgolios si mandru, caci in textele dumneavoastra se intuieste buciumul si jalea. Numai bine

moartea mortii si invierea vietii pare un joc de cuvinte care se merita (poate) putin disecat.
Pentru Rugaciunea unui Dac, de ce sa nu amintim si alta poezie in care se arata ca respectul pentru zei are o limita. Iar limita este pusa de spatiul necesar omului pentru a trai, spatiul in care nici zeii nu sint admisi sa se amestece cu ganduri "viclene".

"Ei sunt romani! Si ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfânt,
Zamolxe, c-un intreg popor
De zei, i-am intreba: ce vor?
Si nu le-am da nici lor pamânt,
Caci ei au cerul lor! "


Dar cred as dori sa redau aici toata poezia pentru ca ea exprima intr-un fel ceea ce-i fascina pe nemti cand vorbeau despre români si "un curios disprets" pe care acestia il aveau fata de moarte, disprets constatat in perioada cat am fost aliati. Este un lucru care si azi il avem, atunci cand ni se pune pata si am luat o decizie. Mie unul , aceasta poezie imi exteriorizeaza sentimentele asa cum sint ele cand e vorba de bucata aceea de Pamant care se numeste România......

Sa amintim de Cosbuc si al sau "Decebal catre popor":

Viata asta-i bun pierdut
Când n-o traiesti cum ai fi vrut!
Si-acum ar vrea un neam calau
S-arunce jug în gitul tau:
E rau destul ca ne-am nascut,
Mai vrem si-al doilea rau?

Din zei de-am fi scoboritori,
C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e dac-ai murit
Flacau ori mos ingirbovit;
Dar nu-i totuna leu sa mori
Ori cine-nlantuit.

Cei ce se lupta murmurind,
De s-ar lupta si-n primul rând,
Ei tot atât de buni ne par
Ca orisicare las fugar!
Murmurul, azi si orsicind,
E plinset în zadar!

Iar a tacea si lasii stiu!
Toti mortii tac! Dar cine-i viu
Sa rida! Bunii rid si cad!
Sa râdem, dar, viteaz rasad,
Sa fie-un hohotit si-un chiu
Din ceruri pâna-n iad!

De-ar curge singele piriu,
Nebiruit e bratul tau
Când mortii-n fata nu tresari!
Si insuti tie-un zeu iti par
Când rizi de ce se tem mai rau
Dusmanii tai cei tari.

Ei sunt romani! Si ce mai sunt?
Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfânt,
Zamolxe, c-un intreg popor
De zei, i-am intreba: ce vor?
Si nu le-am da nici lor pamânt,
Caci ei au cerul lor!

Si-acum, barbati, un fier si-un scut!
E rau destul ca ne-am nascut:
Dar cui i-e frica de razboi
E liber de-a pleca-napoi,
Iar cine-i vinzator vindut
Sa iasa dintre noi!

Eu nu mai am nimic de spus!
Voi bratele jurind le-ati pus
Pe scut! Puterea este-n voi
Si-n zei! Dar va ginditi, eroi,
Ca zeii sunt departe, sus,
Dusmanii lânga noi!

aualioooooo, mancavash guritzilii la toti, facetzi concurs de miss shi pa mine nu m-atzi chemataraaaa...al 'reacu' intruder asta, nu m-a anuntzat, baga-s-ar dracu-n coada lui!!!
ia fitzi atenti baietzi, ca raspund la-ntrebari!...am si io bacaloriatu', orsh'cum!
entendrez, bre si datzi play!!!

OM1 = cum va interpretati fotografiile puse de voi?
- grasa, fromoasa si devreme acasa!

OM2 = cum raspundeti unor complimente facute de un cafegiu?
- dau jenele-n sus shi fac o reverentza.

OM3 = cum ati defini MISCAREA FEMINISTA ?
- iote la el!...miscarea aia din banc, adica sa aiba ritm...io am, parol! (Intruder stie, mangafaua!...ca l-am deshelat odata.)

OM4 = intrati in general numai pe subiectele cele mai intens discutate sau va cautati numai subiectele care va pasioneaza?
- intru pa alea cu secs!...halea ma pasioneaza pa mine intens, bre!)

OM5 = ce i-ati spune unui TROLL?
- cine-i ala?...sofer da TROLeibuz?

OM6 = care a fost cel mai dur si cel mai dragut comentariu pe care l-ati facut in cafenea ?
- am facut un complement lu' admin da' nu m-a confirmat...:(

OM7 = sunteti deschise la initiative/sensuri noi? Daca DA, ce va inspira cuvantul CIOMUIRE (de altfel detectat si in google) ?
- ma gandesc la Bator a lu' Fefeleaga! (v-am spusara ca am bacaloriatu'!)

OM8 = care este primul cuvant care va vine in minte cand auziti cuvantul CAFEA?
- tigara si cartzilii cu care fac io pasientzele!

INT1. Citeste cu atentie poezia "Eva" de Lucian Blaga.
intrebare: Ce crezi ca a soptit sarpele la urechea Evei?
- "mai fata!...intreaba-l daca are prezervativ!"

INT2. Care este personajul preferat (dintr-o carte, film sau piesa de teatru) ce se "muleaza" cel mai bine pe personalitatea ta? (dezvolta in cateva cuvinte)
- Mitza Baston si Miss Piggy (muppets)

INT3. Enumera 3 (trei) insusiri pe care nu le poseda sotul/ partenerul tau, dar ai vrea sa le aiba.
- par pa chiept.
- dintii din fatza
- mi-i rushine sa mai zic...

INT4. Enumera 3 (trei) defecte pe care le poseda sotul/ partenerul tau si care ai vrea sa le piarda.
- nu stie sa calce rufele...
- nu vrea sa ma lase cu intruder la cimitir, s-aprindem o lumanare lu' soacra-mea...
- nu poate.

INT5. Daca esti o femeie puternica (la figurat vorbind) ce te face sa fi astfel?
ganterele lu' barbatu-mio si telenovela de pe ''acasa''...

INT6. Comenteaza pe scurt ce-ti sugereaza urmatorul fragment din "Ce noroc sa dormi si sa nu visezi" de Nichita Stanescu:
"Am gasit o toanta care tine la mine. Si stiti de unde stiu ca tine la mine? Mi-a spalat camasa."
(Sudoarea de piatra - pagini de jurnalistica)
- asta nu stie nici sa spele!

INT7. Dezvolta pe scurt notiunea de ''gandire libera''.
- adeca stau io asa pa ganduri, in cada, cu lumanarile de la parastasu' lu soacra-mea, toate aprinse...si bou' ala de barbatu-mio nu vine sa ma spele pa spate!

INT8. Care este conferinta, textul, poezia, pool-ul sau postarea preferata de pe cafeneaua.com? (exemplifica cu o trimitere la link-ul respectiv...)
nota: la INT8 nu se iau in consideratie textele personale.
- alea cu secsu'...nu stiu ce-i ala ''linc''!

bloom1: cum te-ai descrie cel mai bine in cateva cuvinte?
- halba ca zapada...

bloom2: care sunt asteptarile unei femei de la viata?
- tramvaiu' 34.

RAC 1: Cât timp alocati în medie/zi sau saptamâna navogarii pe www.cafeneaua.com?
- acu' e prima data...nu ma lasa intruder, manca-i-ash pectoralii lui!

RAC 2: Daca ati avea posibilitatea, daca ati fi admin, ce ati schimba la acest site si de ce?
- ash pune ''moticuri'' (vorba lu' mann!)

RAC 3: Ce va place cel mai mult la acest site, ce nu va place, si de ce?
- imi place de intruder bre!...
- nu-mi place ca n-are poze!...
- nush' de ce!

RAC 4: Numiti una din conferintele care vi s-a parut cea mai inspirata de-a lungul timpului si una pe care nu ati agreeat-o. Motivati.
- ce-i aia conferintza?...iote la ei!

RAC 5 : Care este diferenta dintre comportamentul si atitudinea dvs. de pe acest site fata de comportamentul din viata reala?
- in viatza reala sunt mai dashteapta!...aici ma inhiba intruder, cica sa termen mai repede, sa intre el!...pai da! c-asha vor toti, sa termenam mai repede!!!

RAC 6: Cum comentati existenta pe site a utilizatorilor cu mai multe nick-uri pe site?
- ce-i ala ''nick''?

RAC 7: Asemuiti www.cafeneaua.com cu un animal. Motivati.
- aualioooo...cu animalu' de intruder!

RAC 8:De ce aveti nevoie de www.cafeneaua.com?
- io nu am, io vreau sa fiu ''miss'', altfel va dau foc la shandrama!

OM9-barbatul este capul, iar femeia gatul ?
- adeca barbatu' gandeshte cu capu' si fomeia face gargara!

OM10-puneti o ALTA poza/link cu barbatul ideal
- ce linc, ce poza?...intruderu' e barbatu' ideal, manca-i-ash pectoralii lui de frumos! (ca MA repet!)

INT9: de cate ori ati intrat intr-un sex-shop si ce ati cumparat de acolo?
- am intrat p-acolo si am uitat sa mai ies!...am cosmaruri si-acum!

INT10: ce ati facut cu obiectul respectiv daca l-ati cumparat?
- am cumparat un obect...il folosesc la zdrobghit usturoiu'!

RAC 9: Dati o nota cafenelei, de la 1 la 10.
iaca na!...10!

RAC 10: Dati-va o nota, in raport cu cafeneaua, de la 1 la 10.
tot 10, normal!

dq 1
personalitatea feminina (sau masculina) cu care va (ati vrea sa va...)identificati sau apreciati in mod deosebit
- n-auzitaratzi ca intrusu'????

dq 2
daca ati fi barbat ati fi vrut sa aratati ca:.....
- intrusu', manca-i-ash guritza lui!

dq3 - asta in loc de poze...:)
daca ati fi avut alegera, in afara de cum aratati in realitate (care e probabil preferinta No. 1) ca preferinta No. 2 ati fi vrut sa aratati ca:....
- zoe petre

dq 4 si una personalitate:
sunteti la volanul unei masini sport luxoase de 2 locuri, intr-o zona rurala, in drum spre un 'blind date' cu partenerul de chat de pe internet din ultimile 6 luni. ajunsa in intersectie aveti in fata ochilor urmatoarea situatie:
- accident intre o ambulanta si un automobil. ambulanta incercand sa evite a intrat intr-un stalp, automobilul 'total loss'.
- din accident au asupravietuit pacientul - un barbat de 55, tata a 7 copii in drum spre spital cu atac de cord.
- din automobil, a iesit nevatamat un chirurg, si el in drum spre acelasi spital ca s a efetueze o operatie de transplant de urgenta unui baiat de 10 ani, copil unic facut 'la batranetze' dupa multe incercari nereusite.
- pe marginea drumului, la umbra unui pom, barbatul mult visat, marea iubire din tinerete care din motive diverse nu s-a implinit, asta fiind ultima sansa de a fi impreuna.
intrebare:
cum procedati?
(toate raspunsurile sunt bune, dar este unul 'super' - daca il gasiti, si daca il gasiti o sa stiti ca l-ati gasit - trimiteti pe pm)
luati in considerare ca:
- in masina sport intra numai 2 persoane. nimeni pe capota, in portbagaj, etc.
- in ambulanta nu este echipamentul necesar pentru interventie ambulatorie, si nici timpul necesar deoarece chirurgul trebuie sa ajunga in timp cat mai scurt.
raspuns: il iau pe parteneru' de chat (ala cu webcamu'!!!) si mergem in tufishuri!...pentru ceilaltzi, dai talica telefon la salvare, io nu mai am credit pa mobil!!!

si-acum gata!...votatzi-ma!...votatzi "Anjelika"...va pup pa totzi!!!

"La inceput a fost cuvantul - asa incepe Cartea Genezei."

Eu as zice ca in aceasta parabola "Cuvintul" are sensul de constiinta, gindire..Totul a inceput cind omul a devenit constient de propria-i existenta si de lucrurile din jurul său. Erau si continua sa fie atitea lucruri care-i depaseau/depasesc intelegerea...Si ca sa raspunda la atitea intrebari si temeri au gasit un raspuns universal valabil..Dumnezeu.

"Eu ti-am spus ce cuvint a avut pentru search..nu si ce anume a vizitat..Asa ca Daniel nu te mai repezi aiurea cu remarci.."

Imi pare rau, reciteste ce ai scris mai jos. Ai afirmat ca ai vazut pe tracker ca cutarica a intrat pe situri porno.

Nene, de la "a cautat pe Google cuvantul porno" si pana la "a intrat pe situri porno" (afirmatia ta, vezi mai jos), e cale lunga. Distanta intre cele doua afirmatii este umpluta doar de imaginatie.

Despre cuvinte, descrieri ating,
Desene descinse din brâuri de stea.
În Scorpie, geamăt închipui şi sting,
Rotesc dezbinată, cu umerii, lumea.

De cate ori am zburat ascultand cuvinte-aer, de cate ori am tresaltat cu raul, ascultand cuvinte-sipot, de cate ori m-au zgariat cuvinte-spini si m-au apasat cuvinte-stanci? De cate ori am murit oare si de cate ori am renascut? Daca ne-am ghici gandurile? Daca ne-am rupe de vraja inselatoare a cuvintelor? Poate am sti mai mult, poate am fi mai aproape de toate adevarurile... dar n-am fi mai saraci oare?
Visam sa intalnim acea persoana careia sa-i intuim gandurile dintr-o privire, langa care tacerile sa ne sopteasca tulburator, care sa ne stie si pe care s-o cunoastem parca de la inceputurile lumii...
Pot spune ca am intalnit astfel de persoane, pot spune ca lipsa cuvintelor ne-a indepartat. Cand nu mai credem in ce simtim, cand tristetea sau indoiala bruiaza comunicarea muta, aceasta nu mai ajunge... si un cuvant ne poate redeschide orizontul.
Cuvintele sunt puternice, dar ce sunt ele fara zambet si fara inflexiunile vocii, fara lumina sufletului radiind din ochii celui care le rosteste?
Sunt biletele, sunt mesaje pe net, texte pe cafenea sau pagini in jurnal. Dar si acestea inseamna ceva fiindca imaginam un suflet in spatele lor, si voce, si zambet. :)

celebrul cuplu?! aiurea... ma intreb cum de e atat de mediatizata faza. apoi imi raspund, mai mult retoric: mass media romaneasca e atat de lamentabila incat ajunge sa ridice la rang de idol un hot si o prostituata (cei doi se cunoscusera intr-un striptease bar)
cat despre iubirea lor dubiile mele, si cred ca a majoritatii romanilor, sunt colosale; the oldest story in the book: tipa de la "sat" (in acceptiunea contextuala a cuvantului) ce se "indragosteste" de nu mai stie vorbi (aici e discutabil - a stiut vreodata?) de tipu' care vine calare pe lumina stelei si o impesioneaza (cu portofelul si aragazul parcat afara). faza e de telenovela, o telenovela ieftina de mahala.
(V)irinel, dragul de el ramane fara puteri azi-maine si Monica CIOCarleanu il va iubi pe mai departe pentru ca iubirea pe care o arata este "sincera" (prea multa "iubire" in propozitia asta), insa cum? ramane de vazut (bromura in aspic , cianide flamate, c4 pane, etc)

risipa de cuvinte pentru ceva care nu ajunge nici macar la rangul de chici...

Omerta
___________________________________________
o clipa de umanitate... un veac gresit de sentiment

..."transforma doar in cuvinte gandul...nu te chinuii transpirand in viziuni...pt. ca nicionata nu dai glas cuvantului..."...

probabil îmi lipsesc multe calităţi în compunerea unei poezii frumoase care să poată să exprime..., dar atunci când citesc o poezie...ştiu să recunosc frumuseţea din spatele cuvântului..., iar versurile:

"azi, in cuvinte ne viscolesc semnele exclamarii,
in diminetile mele ning des intrebari,
oglinzile tacerilor au inghetat nefiresc"

...cred că sunt o dovadă că sufletul poate da glas cuvântului!

nimic nu e perfect niciodată într-o poezie...fiecare simţim diferit şi aşteptăm de fiecare dată altceva, dar...eu în această poezie simt ceva aproape de perfecţiune...

Eu scriu pentru ca sunt indragostita de cuvinte.Cuvintele astea care de cele mai multe ori le strivim intre buze.
Cuvintele care dau alinare si aduc disperare in aceeasi masura.
Daca ochii sunt oglinda sufletului atunci cuvintele ce sunt?Sunt mainile care-l mangaie si-l palmuiesc de cele mai multe ori.Poti aduce atat de multa mangaiere unui suflet pierdut doar printr-un cuvant.Daca cuvintele sunt atat de importante de ce sa le tinem inchise in noi?De ce scriu?Pentru ca nu ma mai satur de ele...

Buna Diana,

Si pe mine ma intereseaza cuvantul ca mijloc de comunicare. Ne poti da niste exemple de cuvinte care sunt "aproape identice ca pronuntie, indiferent de tara", asa cum zici tu?

Dan

Sunt de acord, insa chiar daca Diana face erori asta nu inseamna ca nu poate fi o "pasionata"! Poate nu erudita, dar de ce nu pasionata?
In ce priveste radacinile comune ale unor cuvinte in diferite limbi, exista asemanari , si nu numai in cazul neologismelor. Dar e un subiect foarte vast.
Va trimit un zambet sperand sa fiti mai ingaduitor(oare).

Nu intocmai.Exista vocale ce pot fi citite sub forma diferita, in functie de pozitia pe care o au in cuvant. De ex: vocala "o", in mod normal ei o citesc ca pe "u"-romanesc ("Romania", ei citestc RUMANIA,"mor"- ceea ce inseamna mama, ei citesc MUR );exista cuvinte ca:"godt" din expresia "like godt"-la fel de bine- ce se citeste GOT, pe cand cuvantul "god" ( ex.: "god dag" - buna ziua- , "God Jul" - Craciun Fericit- , "god smak" - bun gust - ) se citeste GU; iar ca ultim exemplu, cand vocala "o" este citita "o", putem lua cuv. ca: "ordreseddel" -formular de comanda (folosit in comert) se citeste cum se scrie, "produkter" - produse- , "kolleksjon" - colectie- in ambele cazuri in acest cuvant "o" se citeste "o" indiferent ca este situat la inceputul sau sfarsitul cauvantului.

mai exista totodata grupuri de consoane ce se citesc intr-un mod anume determinat.si aici ne putem gandi la:
1) "sk": "skive" - felie- citit SHIVE, "unnskyld" - scuze- citit UNSHIULD
2)" sj": "sjokolade" - ciocolota- citit SHOCOLADA, "nasjonalitet" - nationalitate- citit NASHONALITET
3) "skj": "skjorte" - camasa- citit SHIORTE, " skjort" - fusta- citit SHIORT, "kanskje" - poate- citit KANSHIE
4) "kj": "kjøre" -conduce (masina, tren, avion, vapor)-citit CIORE, "kjærlighet" - dragoste- citit CIARLIET
5) "tj": "tjue" - 20 - citit CIUE

Dan, sper ca aceste cateva exemple sa iti raspunda la intrebarea ta.

Nici un cuvant nu are magia lui "gratis". GRATUIT! Si incetezi sa mai gandesti!