comentarii

cuvinte inrudite cu cuvantul a invata


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
pentru fiecare, cate putin - de Hypatia la: 27/10/2004 15:37:21
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
Domnule Racovitan, ma bucur pentru optimismul D-voastra si mi-ar placea sa vi-l pot sustine cu ceva asemanator,insa incercarile mele au fost mai mult sortite esecului si numai D-voastra stiti la ce ma refer. Cei mai multi participanti la aceasta conferinta s-au suparat din momentul propunerii, initiativei, nu mai vorbesc de plan si de ceea ce doream sa fac....
Daniela Manolescu, iti urez mult succes! Voi sprijini pe cat voi putea demersul tau, poate deja exprimata negarea fata de intentia mea, oamenii vor accepta planul D-voastra. Mie mi-a pierit zambetul de pe buze in momentul in care am simtit o crunta dezamagire fata de cei pe care ii consider fratii mei romani, indiferent de unde ar fi ei. Speram ca cei ce au mers in alte comunitati au invatat acolo respectul pentru celalalt si-l exerseaza cu cei ramasi acasa, in tara. Crunta dezamagire. Mai ales cand unii ca acestia nu sunt prosti, ci doar au foarte multa rautate in cuvintele lor. Daca cuvantul pe care il rostim ne caracterizeaza, atunci.... trageti fiecare concluziile.
Mary, imi pare rau dar nici de data asta nu ai nimerit cu intelegerea....
Ozzy, cine s-ar fi gandit acu' vreo jumate de an ca vom ajunge la astfel de mesaje?
Iti multumesc din tot sufletul! Unii dintre noi ar putea sa nu stie ca noi ne-am intalnit si in alte conferinte si ne-am "incomodat" unul pe altul , poate. Dar si in cazul tau, ca si intr-un alt caz celebru- Anita47- pot spune cu multumire ca am depasit momentele dificile si ca disputele noastre au evitat conflictul. Mi-ar face o deosebita placere daca si altii ar intelege ca dincolo de ton, de verva si angajament, de "misionarismul" care nu place unuia sau altuia, este important sa discutam civilizat. Se poate asta cand razboiul este ca si declarat?
Lui Gabi.Boldis: Am oftat din greu caci, pe de o parte ma bucur ca ati facut precizarile din prima parte a mesajului D-voastra.Poate ca lucrurile vor fi percepute corect si lumea va intelege intentia mea si nu-mi va mai pune in seama totul felul de aberatii. Acum am ajuns la "limbaj de lemn". Am rabdare pana perceptia celorlalti despre intentiile si cuvintele mele va fi corecta.
Ca unul care ati lucrat in media si va scoliti in stiintele sociale, cred ca veti intelege corect faptul ca ma declar adepta oricaror exercitii de dialog, pentru ca numai exercitiul social poate duce la imbunatatirea starii de fapt: neputinta comunicarii pozitive, eficiente si evitarea conflictelor.
Acum mai este o problema pe care nu stiu cum sa va ajut sa o rezolvati. Mi-e clar demult ca nu ma puteti suferi, si nu pentru ceea ce ati scris, ci pentru ca ma simtiti un ghimpe in contextul manipularilor pe care le faceti prin mesajele personale. Imi pare rau, dar asta este conferinta in care GAZDA sunt EU. Nu va place "mutra " mea, asteptati-ma la interval in alte conferinte. Asa mi se pare fair.
Hypatia
#26468 (raspuns la: #26368) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Draga Cassandra - de Nanina la: 30/12/2005 15:43:51
(la: Minoritati)
ai pus un mare punct pe I....,,cand minoritatile nu vor sa se amestece cu majoritatea si tin la credinta lor de minoritate, atunci pot sa apara probleme.''
Eu provin din impreunarea a doua nationalitati. Mama, apartinea ,,majoritarilor''(romanca)iar tata, minoritarilor.
Bunica din partea tatalui, s-a recasatorit cu un roman pe cand tata avea doi ani.I-a interzis bunicii sa vorbeasca in lb. materna cu tata si cu copilul care a aparut in urma celei de a doua casatorii.
In familie s-a vorbit numai romaneste,s-au tinut toate sarbatorile crestin-ortodoxe fara sa primim de la minoritari decat cateva retete de mancare.Legatura cu rudele de peste granita s-a mentinut destul de greu intr-o anumita perioada;parintii si fratii bunicii au trecut prin clipe grele in lagarul de la Tg. Jiu pe la 1900 si un pic.
In concluzie cei care au pus piciorul pe pamantul romanesc au avut probleme datorita nationalitatii lor si a obiceiurilor care ieseau din tipar;tata care s-a nascut in Romania a fost sicanat.A trebuit sa renunte la cetatenia pe care o avea din nastere ca sa se poata casatorii cu mama, apoi a fost un om cu ,,probleme''datorita faptului ca era de alta ,,origine''.Eu nu am avut de suferit.Deja numele tatalui se schimbase la obtinerea cetateniei romane,obiceiurile le-am dobandit de la mama.Am iubit si iubesc tara in care m-am nascut si sunt indragostita- lulea de orasul de bastina-Bucurestiul.Tre'sa marturisesc cu mana pe inima, ca mi se urca sangele in teasta cand aud vorbindu-se despre cea de-a doua jumatate, 'a minoritara, in termeni peiorativi,de genul:broscari, macaronari, mafioti sau alte cuvinte de ,,duh''.
Ce am invatat din aceasta combinatie de nationalitati, este sa respect oamenii, indiferent de grupul din care fac parte.
Mai am un pic de lucrat la capitolul- minoritate sexuala.Nu pot sa fiu senina cand vad la tv.carnavalurile tematice si expunerile cam ,,brutale''.Imi spun mereu ca asta se intampla deoarece vor sa fie respectati si perceputi altfel de cum sunt acum.
M-am intrebat cum as fi reactionat daca unul din membrii familiei mele, sau unul dintre prieteni, ar fi avut o astfel de orientare sexuala si nu am putut sa raspund. Am folosit cuvantul-reactionat in sensul de gandit si nu de actionat. Nu pot sa dau un raspuns sincer la intrebarea pe care mi-am pus-o.Nu am o opinie formata si consider ca este bine pentru mine; mai am o sansa.
Draga mea,am si eu defectele mele. Nu toate mintile sunt ,,destupate''complet.
Am uitat sa mentionez ca cea mai mare confruntare dintre partea romana si partea italiana din mine, a avut loc, cand o echipa de fotbal romaneasca a jucat cu o echipa italieneasca. Sa vezi gazon porti si alte goluri in sufletul meu.Pana la urma greutatea mai mare a avut-o partea romana din mine.Sunt romanca!Paaaaaaaaaaaaa1






____________________________________________________________________
Este imposibil sa cunosti oamenii daca nu cunosti forta cuvintelor.
Confucius
#97716 (raspuns la: #97475) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
irma - de Horia D la: 12/05/2008 08:22:58
(la: pe ce sa punem accentul ?)
surdo mutul poate gandi fara sa fi auzit sau spus un cuvant. Poate invata sa citeasca, deci invata semnificatia fiecarui cuvant. Simplu.
Ca exemplu pot da o cunostiinta (nu prieten, doar cunostiinta), care e surdo mut si practica avocatura; deci daca nu ar intelege rostul cuvintelor, si daca nu ar gandi abstract, nu ar putea sa-si practice meseria (din cate am auzit, e dsetul de bun)
#309954 (raspuns la: #309948) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
engleza - de Eda la: 10/09/2004 23:19:57
(la: Test de limba engleza.)
Pt. cei care stiu engleza (sau asa cred ei). Nu consider ca sunt experta dar ma descurc destul de bine. Chiar am primit complimente. In schimb cei mai prosti vorbitori de engleza sunt turcii (din cate stiu eu), din cauza ca nu pot pronunta consoanele una dupa alta. Va dati seama ce iese...
In ceea ce ma priveste filmele si cantecele in engleza au avut o foarte mare influenta, incercam sa imit felul in care spuneau cuvintele si in final am invatat mai multa engleza de la televizor decat din scoala, nici nu mai urmaream subtitrarea. Alt atu este faptul ca chiar imi place engleza.

Dearest creature in creation,
Study English pronunciation.
I will teach you in my verse
Sounds like corpse, corps, horse, and worse.
I will keep you, Suzy, busy,
Make your head with heat grow dizzy.
Tear in eye, your dress will tear.
So shall I! Oh hear my prayer.
Just compare heart, beard, and heard,
Dies and diet, lord and word,
Sword and sward, retain and Britain.
(Mind the latter, how it's written.)
Now I surely will not plague you
With such words as plaque and ague.
But be careful how you speak:
Say break and steak, but bleak and streak; Cloven, oven, how and low,
Script, receipt, show, poem, and toe.
Hear me say, devoid of trickery,
Daughter, laughter, and Terpsichore,
Typhoid, measles, topsails, aisles,
Exiles, similes, and reviles;
Scholar, vicar, and cigar,
Solar, mica, war and far;
One, anemone, Balmoral,
Kitchen, lichen, laundry, laurel;
Gertrude, German, wind and mind,
Scene, Melpomene, mankind.
Billet does not rhyme with ballet,
Bouquet, wallet, mallet, chalet.
Blood and flood are not like food,
Nor is mould like should and would.
Viscous, viscount, load and broad,
Toward, to forward, to reward.
And your pronunciation's OK
When you correctly say croquet,
Rounded, wounded, grieve and sieve,
Friend and fiend, alive and live.
Ivy, privy, famous; clamour
And enamour rhyme with hammer.
River, rival, tomb, bomb, comb,
Doll and roll and some and home.
Stranger does not rhyme with anger,
Neither does devour with clangour.
Souls but foul, haunt but aunt,
Font, front, wont, want, grand, and grant, Shoes, goes, does.
Now first say finger, And then singer, ginger, linger, Real, zeal, mauve, gauze, gouge and gauge, Marriage, foliage, mirage, and age.
Query does not rhyme with very,
Nor does fury sound like bury.
Dost, lost, post and doth, cloth, loth.
Job, nob, bosom, transom, oath.
Though the differences seem little,
We say actual but victual.
Refer does not rhyme with deafer.
Foeffer does, and zephyr, heifer.
Mint, pint, senate and sedate;
Dull, bull, and George ate late.
Scenic, Arabic, Pacific,
Science, conscience, scientific.
Liberty, library, heave and heaven,
Rachel, ache, moustache, eleven.
We say hallowed, but allowed,
People, leopard, towed, but vowed.
Mark the differences, moreover,
Between mover, cover, clover;
Leeches, breeches, wise, precise,
Chalice, but police and lice;
Camel, constable, unstable,
Principle, disciple, label.
Petal, panel, and canal,
Wait, surprise, plait, promise, pal.
Worm and storm, chaise, chaos, chair,
Senator, spectator, mayor.
Tour, but our and succour, four.
Gas, alas, and Arkansas.
Sea, idea, Korea, area,
Psalm, Maria, but malaria.
Youth, south, southern, cleanse and clean. Doctrine, turpentine, marine.
Compare alien with Italian,
Dandelion and battalion.
Sally with ally, yea, ye,
Eye, I, ay, aye, whey, and key.
Say aver, but ever, fever,
Neither, leisure, skein, deceiver.
Heron, granary, canary.
Crevice and device and aerie.
Face, but preface, not efface.
Phlegm, phlegmatic, ass, glass, bass.
Large, but target, gin, give, verging,
Ought, out, joust and scour, scourging.
Ear, but earn and wear and tear
Do not rhyme with here but ere.
Seven is right, but so is even,
Hyphen, roughen, nephew Stephen,
Monkey, donkey, Turk and jerk,
Ask, grasp, wasp, and cork and work.
Pronunciation -- think of Psyche!
Is a paling stout and spikey?
Won't it make you lose your wits,
Writing groats and saying grits?
It's a dark abyss or tunnel:
Strewn with stones, stowed, solace, gunwale, Islington and Isle of Wight,
Housewife, verdict and indict.
Finally, which rhymes with enough --
Though, through, plough, or dough, or cough? Hiccough has the sound of cup.
My advice is to give up!!!
#21744 (raspuns la: #20338) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sergiu - de OmuletulGoma la: 10/05/2005 11:17:31
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Sa-mi ierti lipsa de cultura: nu mai stiu cine a spus-o - "asupra unui sistem nu se pot face observatii absolute din interiorul acestuia."
Dumneata imi vorbesti din inima Bisericii Catolice, iar eu iti pun intrebarii care implica egalitatea in valoare a diferitelor dogme religioase. De parca dumneata ai putea sa renunti pentru un minut la credinta, sa te dai un pas inapoi si sa privesti toate formele de spiritualitate de la distanta. Sa ma ierti. Pentru dumneata exista Legea, exista iubirea lui Hristos si iubirea pentru El. Dar mai exista si predica de duminica, mai exista si pompa Vaticanului, mai exista Cain si Abel. Si (pentru dumneata) toate sunt adevarate. Pentru mine nu. Pentru mine Hristos a fost un nemaipomenit iubitor de oameni, un nobil in cel mai pur inteles al cuvantului, un invatator. Daca a fost de natura divina nu sunt convins, dar nici nu exclud(si chiar ma straduiesc sa cred.) Restul consider ca e "gunoi." Pentru mine toate bisericile (crestine in acest caz), toate "ereziile" si "agendele" lor sunt egale. Eu citesc vechiul testament ca pe o carte de istorie, scrisa de oameni(simpli), pentru oameni. Nu gasesc nimic divin intr-un Dumnezeu razbunator si contabil. Toate formele impamantenite de organizare religioasa(bisericile), pentru mine nu sunt decat forme de control al multimii. Cu reguli si ritualuri stabilite de oameni pentru oameni. Nimic spiritual sau divin. Asta este Papagalul Rosu!

De aceea consider ca biserica(oricare) nu are dreptul de a-si impune legile si/sau moralitatea in societatea larga. Eu te intreb pe dumneata ce este pacat, dar nu ca sa stiu eu, pentru mine. Principiile dupa care ma ghidez nu sunt impuse de o dogma. Sunt bazate pe observatie personala si autoeducare. De sunt bune sau rele nu conteaza, diferenta(buna sau nu) dintre ale mele si ale dumitale este ca eu sunt dispus sa le schimb, sunt flexibil iar dumneata nu. Eu te intreb ca sa inteleg cum vezi dumneata lumea. Daca imi invingi in mod convingator toate argumentele, voi adopta punctul dumitale de vedere. Daca nimic din ce-mi spui nu suna fals (ex. "Cand vorbesti cu mine sa taci!") si suntem totusi pe pozitii divergente, inseamna ca eu sunt cel care greseste.
Din pacate, pana acum, impresia este ca dumneata te eschivezi la a da un raspuns direct. La fiecare intrebare pe care ti-am pus-o am primit raspunsul la alta, ne-pusa.

Daca m-ai inteles, si inca nu ti-ai pierdut rabdarea cu mine, revin: Cum adica gri? Este sau nu un pacat? Cunoscand in mica masura dogma Bisericii Catolice nu sunt familiar cu aceasta "zona gri".
Este cumva acesta modul dumitale de a spune "da dom'le e pacat, da' deh, oameni suntem si pacatosi"?

Credinta in Dumnezeu este ilogica, aberanta si minunata. Asta inteleg!
Credinta in regulile meschine stabilite de niste popi pacatosi (pentru ca asta inseamna "interpretarea" bibliei) nu o inteleg. Asta trebuie sa mi-o explici.

I am only one, but I AM one!
#47862 (raspuns la: #47597) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia - de celdesubdush la: 02/02/2006 19:55:37
(la: Timpul...)
aoleeeeeeeeeeeuuuuu...da-mi cuvintele inapoi::))...mi-ai luat cuvintele...te spun lu` tovarasha invatatoare:P
tovarasha...tovarasha....!!!!!!
#103588 (raspuns la: #101715) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
depinde daca gandesti cu usil - de Intruder la: 02/02/2007 08:27:32
(la: "L'enfer c'est les autres")
depinde daca gandesti cu usile-nchise sau nu.
"infernul sunt eu", s-ar putea sa gandeasca altcineva.
poate tu, care citesti ce-am scris aici...sau ala care se amageste ca-i liber dar, isi revendica libertatea mea crezand ca n-are loc sa-si plimbe bocancii noi prin buruienile unde eu merg descult...
este egoismul in starea cea mai pura, este gestul idiotului care-si pune in farfurie mai mult decat poate sa manance, este instinctul de supravietuire deformat la nivelul viermelui.

"infernul sunt ceilalti"?

da, daca ceilalti zboara si eu abia ma tarasc!

da, daca ceilalti pot articula cuvinte si eu abia am invatat sa cioplesc o piatra cu alta piatra!

da, daca ceilalti rad la lumina zilei si eu imi adun lacrimile ca pe niste pietre de moara, in crucea noptii!

da, daca ceilalti sunt capabili sa iubeasca si eu scuip ura in ochii altora!

da, daca ceilalti isi deschid ferestrele sa le intre soarele-n casa si eu zavorasc orice lumina pentru ca ma cred soarele tuturor!

da, daca ceilalti stiu sa-ntinda mana catre mana altcuiva si eu nu pot, decat sa-mi inchid inima in propriul pumn!

da, daca ceilalti intra si ies pe usi si eu sunt portar pe viata!

da, daca ceilalti pot intelege cate ceva si eu ma prefac ca-nteleg tot, dar de fapt nu-nteleg nimic!

da, daca ceilalti pot muta muntii si eu nu-s in stare sa sap o gaura!

da, daca ceilalti ma accepta asa cum sunt si eu nu ma pot accepta nici pe mine!
______________________________________
La mort est un état de non-existence. Ce qui n'est pas n'existe pas. Donc la mort n'existe pas.



pe aici prin tufis... - de Homo Stultus la: 26/04/2007 21:39:55 Modificat la: 26/04/2007 21:40:21
(la: La întâmplare)
In gusa vantului, in nebunia lutului ars cu stropul viei atins de clio - cuvinte. Cuvinte, oameni, cuvinte si... iar. Nasteri, cuvinte. Treceri, cuvinte. Zambre, cuvinte. Lacrimi, cuvinte. Caderi in cap pe poteci nestiute de suflete. Buricul genunchiului pe crestetul pamantului, cuvinte. Cuvinte pana in Cuvant si dupa... taceri limbute.

ca sa nu fiu 100% troll - imi placu versul.
Apoll - de Lady Allia la: 08/09/2008 23:40:42
(la: cuib de timp)
:) Nichita?...pe "egoistul" de Nichita?! nu il iubesc. il am sub piele, in coltul ochilor, in suflet...

"Nichita este Magicianul de cuvinte
a luat cuvantul in suflet
i-a soptit,
iar cuvantul s-a supus

astfel, cuvantul a nascut
o alta lume,
o altfel de iubire - leoaica,
un alt timp,
un alt cuvant
cuvantul s-a reinventat

si

l-a nascut pe Nichita!
dar el nascuse deja cuvantul...
cuvantul este Nichita!!!

cand a murit,
egoist a lasat doar
intuneric in cuvinte,
iar pe noi atat de goi lor!"

#340113 (raspuns la: #339845) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bright - de Honey in the Sunshine la: 21/11/2008 13:54:58
(la: Brightoracol)
asa-i ca-i fain?:)
face parte din cuvintele pe care le-am invatat in ultimele luni si care-mi plac atat de mult incat le tot repet :)

celalalt e "Brent" :)
asa ca daca ma auzit vorbind despre "Cat mai costa Brent-ul zilele astea" e doar pentru combinatia de consoane :)
cum sa format aromana - de loredannagabriella la: 20/02/2009 16:18:22
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
de ce ne intrebam cum sa format aromana, probabilsa format cum se formeaza acest limbaj al internetului pe care multi il folosesc, nop=no, dap=da,atzi=aţi, aksa=acasă,k=că, si asa mai departe, ca sunt foarte multe cuvinte, aproape fiecare cuvant este distorsionat, este un limbaj aparte pentru care cei care nu il cunosc este cam dificil sa il inteleaga si sa comunice.Si poate peste generatii si generatii limba romana se va modifica si ea cine stie.
mai turnul babelor - de om la: 01/04/2011 17:13:43
(la: 44424 )
eu va propusesem un fel de mima :) In alte cuvinte sa gasiti cuvantul folosind telefonul mobil :))...pe al meu titlul confei este ghici :))


PS: este interesanta si forma pe care a luat-o confa si se poate continua asa mai poliglotilor :))
#605841 (raspuns la: #605719) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1. N-o lua si tu in tragic!
2. Ia-o in tragic! Caci este...
3. De ce este? Pentru ca nu o ducem bine. Pe cine "o"? Pe ea, fiinta. Fiinta de la a fi. A fi cine? Noi insine, cum cine?
4. De ce e atat de greu aici? Pentru ca aici suntem doar CUVINTE. Ce e cuvantul? Pentru fiecare altceva...
5. Nu, nu cred ca sunt multi mascati aici...Tu esti aici de cateva zile si ai "cunoscut" cateva entitati...Ei bine, eu sunt de mai multa vreme si entitatile respective asa au fost mereu...deduc ca ASA sunt ele...altminteri cate o masca ar fi cazut cumva, candva, undeva. Nu, nu cred ca userii acestui site poarta masti. Si nici tu nu porti!
6. Desigur ca prin poezie ajungi la tine! Dar poti ajunge la tine pe mult mai multe cai.
7. Pentru mine ramai o fiinta umana...nu un personaj...
#622069 (raspuns la: #622068) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
parola, - de anadaria la: 12/01/2014 17:17:42
(la: Munca voluntara!)
nu te contrazic, pentru ca stii mai multe cuvinte decat mine. Recent am invatat unul de la tine: inic.
M-am uitat in dictionar.
:)
#649141 (raspuns la: #649134) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
invatatoarea mea - de (anonim) la: 28/10/2003 00:17:50
(la: Invatatoarea pentru mine)
Am avut norocul si onoarea sa am o invatatoarea la fel ca cea din operele literare:firava si blajina ca o "mucenita".Cand ne vorbea la ore simteam cum ne invaluie cu blandetea cuvantului pe care din pacate n-am mai intalnit-o la nici un alt dascal.Era modesta si corecta cu toti elevii ei,fie copii de stabi sau de simpli muncitori.Aceasta era invatatoarea mea,DOAMNA ELENA TANDARICA de la scoala generala nr.12 din Craiova.Nu stiu daca mai este printre noi ,dar daca ,da,n-am cuvinte sa-i multumesc pentru ca a existat.Sarut mainile DOAMNA!
#2331 (raspuns la: #2147) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Injuraturile sunt primele cuvinte invatate in orice limba - de (anonim) la: 06/05/2004 10:03:29
(la: O cola, va rog. Dar sa fie rece.)
Fainuta intamplarea, insa ar putea fi si explicata. Am asistat la un curs de vara sau "summer course" in Romania. 20 de Universitati tehnice din intreaga Europa au vizitat orasul gazda. La seara internationala spaniolii faceau sangria o bautura traditionala a lor. Cum necum, au reusit sa sa verse recipientul si sa se pateze. Au injurat in limba romana, iar noi romanii nu-i invatasem aceste minunate cuvinte. Am ramas masca dar am ras cu totii. Asa ca... as spune ca se poate, totul e sa vrei :)

deocamdata anonim :P
romana vorbita de un strain care o invata - de desdemona la: 05/10/2004 12:13:13
(la: O noua limba de circulatie internationala)
Ca sa fiu sincera, eu pot vorbi corect si engleza si franceza si romana, dar cu ceva efort (si mici ezitari) ca sa imi amintesc toate cuvintele ce apar in conversatie. Insa acasa, cand ma relaxez, utilizez o enlgeza 'condimentata' cu cuvinte si expresii franceze si romanesti (cele pe care le intelege sotul meu). Nu-i nici snobism nici necunoastere a limbilor respective, e un pic de comoditate si lene intelectuala. Sa fim seriosi, cand ne incaltam cu papucii de casa avem voie sa ne lasam si limba sloboda, sa se descurce cum o vrea.
In vremea cand traiam in Anglia imparteam casa cu inca 4 romani, si vorbeam romaneste cu cate 20-30 de cuvinte engleze: mai ales cele legate de activitatea profesionala (toti fiind colegi la aceeasi universitate). Normal ca ne refeream la cantina ca 'refectory' si la nivelul 7 din cladirea facultatii ca 'level 7'. Pentru ca ar fi fost nostim sa il numesti 'etajul 7' cand el era de fapt la demisol. Nici aici nu era vorba de incultura sau snobism, ci mai ales de ceea ce era practic.
De cand locuiesc in Franta si continui sa vorbesc engleza acasa, confuzia lingvistica e si mai mare. Cuvintele legate de servici vin in franceza, si cele legate de mancare in romana. Aici trebuie sa mentionez ca sotul meu (francez) invata singur romana (de ceva ani, dupa un manual englez de invatare a limbii romane plin de greseli). Nu vorbeste decat cate un cuvant-doua, si mai rar leaga propozitii, dar cunoaste mai multe cuvinte. Il amuza sa le plaseze din cand in cand in conversatie, asa ca deseori poti sa auzi ceva de genul: "When do you cook the 'varza cu porc' ? Bring me a 'ceapa' or a shallot. Let's add some 'slanina' and ham. Do you fancy some 'tzuica' ?". E foarte amuzant si pentru mine, dar eu m-am obisnuit, insa cand fratele meu ne aude conversand asa se amuza si mai tare. De asemenea, hamsterul nostru are privilegiul de-a purta apelative romanesti : dihanie, monstruozitate, bandita (mica).
In concluzie, cred ca oriunde se amesteca doua sau trei limbi, se produce o difuzie de cuvinte intre ele, in mod natural, si mai ales cand vorbitorii sunt neglijenti (sau relaxati).


Desdemonovici
#24225 (raspuns la: #24124) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Papadie, ma lamuresti? - de Coralie la: 28/10/2003 03:45:23
(la: Ilescu- "tatucul" Moldovei" ?)
Papadie, vad ca esti român în suflet, dupa cele scrise, inteleg ca traiesti de vreo 15 ani in strainatate, dupa frecventa mesajelor tale, inteleg ca stai mult pe forumul românesc..

Ce nu inteleg, ai uitat limba romana? Nu-ti mai amintesti cuvintele române si in repezeala pui un cuvant englez?
asta nu pricep...

Eu ma straduiesc sa scriu in romaneste, desi am ajuns la varsta de 4 ani in Franta si am facut doar scoli franceze sau engleze,
desi tatal mi-e francez si in afara de bunicii romani care m-au crescut (50% din timp numai), mai am si bunicii francezi..
Chiar cu o matusa romanca, in viata de toate zilele, vorbesc franceza..
cand imi scapa un cuvant, ma uit ce scriu ceilalti, imi notez, sa invat cuvantul, doar sunt pe un forum roman..

nu inteleg de ce necesitatea de a pune si presara totul cu cuvinte straine, nu inteleg.. si gata..
lumineaza-ma te rog.

Cat despre moldovenii care l-au votat pe Iliescu, nimeni n-a spus ca au votat in unanimitate, 100%
Mai sunt, sigur 46% care nu au facut-o!

Si nu este vorba de prostie sau stupiditate pentru cei care au votat, ce ideie sa-i faci prosti! Ca nimeni nu i-a facut cu exceptia ta!

Masluirea politica, speranta celor care s-au lasat amagiti de promese politice, nu este prostie!

Daca-ti place atat de mult Eminescu, ai putea sa-i citesti "Doina", este relevanta.. am vazut-o la "cele mai frumoase poezii" aici pe luneta
sa-mi spui ce-ti inspira?
#2367 (raspuns la: #2359) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Rugaminte - de Hypatia la: 12/01/2004 11:26:24
(la: un web server deprimat)
Hypatia

Buna seara!
De o ora va caut!
Stiu ca timpul va este pretios, dar imi place ceea ce se intampla prin "luneta"- eu am acasa una adevarata- si as vrea sa invata sa utilizez cum trebuie acest forum. Cine ma poate indruma?
de exemplu, ce trebuie sa fac, pentru a ajunge din cat mai putine miscari la raspunsul pe care il voi primi la acest mesaj?
Am citi despre trolli. foarte interesant. Cui trebuie sa cer acceptul si in ce conditii as putea primi permisiunea de a pune textul respectiv pe unul din grupurile de discutie la care sunt moderator?
Dar cea mai mare rugaminte o am pentru specialistii in comunicarea prin grupurile de discutii. Ca student fac o cercetare si trebuie sa contextualizez , la nivel mondial, despre cum ii ajuta pe oameni grupurile de discutii sa comunice si sa lege relatii de durata. ma poate ajuta cineva?
Iata si adresa mea de email; teba2002ro@yahoo.com
Multumesc pentru intelegere.
Ca sa raspund Catalinei, voi spune ca ne doare dimensiunea lipsa din ceea ce comunicam celorlalti, caci atunci cand comunicam, de fapt ne comunicam pe noi insine. E suficient de redundant?
Oricum, intr-un focus-grup, am ajuns azi la concluzia colectiva ca ne framanta pana la macinare gandurile si sentimentele neexprimate in cuvinte.
Doar Dumnezeu a facut lumea prin Cuvantul Sau si a dat si oamenilor puterea de a ne exprima prin Cuvant.
Cuvantul -Logosul este Fiul lui Dumnezeu. De acord?
Hypatia
#7957 (raspuns la: #7817) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...