comentarii

cuvinte pt colegi


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
bati cimpii - de eusivoi la: 05/08/2004 21:29:30
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
see subj - am un material tocmai bun si potrivit pt. tine si cei ca tine.

Bârfa şi calomnia ca arme ale laşităţii - de la cel birfit si calomniat de tine, pt. toti ca tine:

Deoarece în ultima vreme bârfa şi calomnia au luat o amploare fără precedent, considerăm că este necesar să vă prezentăm, în cadrul acestei conferinţe, unele aspecte pe care trebuie să le cunoaşteţi cu privire la bârfă şi calomnie.

De bună seamă că unora li se va părea ciudat să vorbim despre „arme” când ne ocupăm de laşitate; laşitatea fiind o stare de pasivitate, am putea spune voită, laşul fiind omul unei neîncetate şi, deseori, josnice cedări. S-ar putea obiecta că el nu este în stare să se folosească de arme, căci de aşa ceva, mulţi îşi imaginează, că se slujesc numai cei care sunt gata de luptă.

Este adevărat că laşul, ori nu se supără deloc, ori face aceasta numai şi numai atunci când el este pe deplin încredinţat că se află cu totul la adăpost de orice neplăcere. Însă, oricum ar fi cazul, caracteristica principală a laşităţii este şi rămâne tot o neruşinată şi umilitoare stare de cedare. În ceea ce priveşte atacul el este în aşa fel realizat încât denotă, şi mai mult, laşitatea individului în cauză; este hoţesc, este cel mai adesea realizat pe furiş.

Armele obişnuite ale laşului sunt bârfa, aluziile răutăcioase şi anonimatul.

Între calomnie şi bârfă există deosebiri, căci deşi amândouă au cam acelaşi fond sufletesc care este comun – minciuna – felul lor de propagare este diferit. Calomnia se practică cel mai adesea pe faţă, pe când bârfa se realizează cel mai adesea pe ascuns. Uneori sunt unii oameni amorali şi mari neruşinaţi care le întrebuinţează pe amândouă, potrivit cu împrejurările.

Este uşor de înţeles de ce laşul se slujeşte de bârfă. Lipsindu-i îndrăzneala care este necesitată de practica calomniei, el nu poate face decât să bârfească, adică să-şi strecoare hoţeşte minciunile infame privitoare la o anumită persoană. Prin aceasta el îşi satisface invidia care îi roade cel mai adesea sufletul iar, în acelaşi timp, el se află la adăpost de atacul celui bârfit, căci dacă acela i-ar cere cumva socoteală, el, bârfitorul, ar recurge imediat la tăgadă şi ar nega că a făcut vreodată aceasta.

Bârfitorii sunt mai numeroşi decât calomniatorii, căci laşii sunt cu mult mai mulţi decât cinicii. Motivele care îi împing pe cei laşi la bârfă sunt multe. Deşi laşul este lipsit de sentimentul demnităţii, umilinţa la care el s-ar expune sau pe care el o suportă de bună voie, nu se poate să nu-i amărască întrucâtva sufletul lui meschin. Efectul acestei amărăciuni se răsfrânge atunci asupra celor cu sentimentul demnităţii, care pe nimeni nu-i lasă să-i calce în picioare.

Pe laş îl doare când vede cum un altul este respectat, pe când el este umilit şi dispreţuit. De aici apare la el un sentiment de invidie pregnantă împotriva acelora pe care îi simte că nu sunt croiţi întocmai ca el, din stofa mizerabilă a slugărniciei.

Invidia este cauza principală a bârfei. Atunci când cei laşi văd că unul din categoria lor socială valorează mai mult decât ei, sunt într-un anume mod straniu umiliţi, fiindcă ei ştiu că niciodată ei nu vor putea ieşi din obscuritatea pe care o merită, pe drept, şi în care, cel mai adesea, ei îşi târăsc zilele. Faptul că un alt om care a ocupat aceiaşi poziţie socială la fel cu a lor începe să se ridice deasupra lor îi revoltă foarte tare. Şi cum, cel mai adesea, ei sunt nişte laşi, „revolta” lor se manifestă sub forma bârfei împotriva celui care s-a relevat ca fiind un om de valoare sau chiar de o mare valoare spirituală.

Cel mai adesea bârfitorii realizează trei categorii de acţiuni:

1.Plăsmuirea minciunilor.

2.Răspândirea lor hoţească.

3.Întreţinerea lor mizerabilă şi sistematică.

În ceea ce priveşte plăsmuirea, sufletul laşilor este destul de „inventiv”, cel mai adesea fiind nişte oameni lipsiţi de scrupule. Bârfitorii nu se dau în lături de la cele mai gogonate defăimări la adresa cuiva. Dacă sunt suficienţi de dibaci, ei vor căuta ca toate bârfele lor să pară cât mai verosimile pentru a fi mai uşor crezute. Iar pentru aceasta ei vor exagera în rău unele însuşiri ale bârfitului pentru a le înfăţişa apoi sub forma unor cumplite cusururi. Astfel, de exemplu, dacă un om, având în vedere falsitatea altor oameni, este mai circumspect şi, deci, mai puţin încrezător în orişicine, numaidecât laşii cei bârfitori vor scorni zvonul că el suferă de mania persecuţiei. Dacă un alt om dă dovadă de ceva mai multă exactitate şi, în anumite domenii, nu lucrează grăbit şi superficial, colegii lui cei laşi vor spune că el este foarte moale. Când vreun om nu-şi expune viaţa în spectacol, atunci îi atribuie cine ştie ce vicii îngrozitoare şi astfel, aproape pentru fiecare om, ei găsesc câte ceva compromiţător.

Odată minciuna plăsmuită, urmează a doua fază interesantă pentru ei şi anume răspândirea sau colportarea acelei minciuni.

După cum am spus deja, mijlocul de a proceda al laşului va fi aproape întotdeauna hoţia, adică el va acţiona pe ascuns. Să luăm de exemplu un loc de muncă oarecare. Când mişeii cei laşi de acolo îşi propun să compromită pe un coleg de-al lor care, într-un anume mod, îi „întunecă” prin valoarea lor reală personală, atunci ei plăzmuiesc o mizerabilă calomnie, sau chiar mai multe, pe socoteala lui şi apoi fiecare, în grupul său de cunoscuţi – sau dacă sunt yoghini, chiar prin ashramuri sau prin case particulare – o colportează tainic, de multe ori spunând-o cu un aer fals, plin de compătimire la adresa bârfitului. Iar acesta, chiar dacă ar vrea să ştie tot ceea ce s-a minţit pe socoteala lui adesea nu poate afla nimic în mod direct, fiindcă laşul totdeauna caută să ascundă pentru a se sustrage astfel de la orice răspundere.

A treia problemă care îi preocupă pe bârfitori este întreţinerea bârfei. Ei ştiu că un zvon răutăcios, chiar lipsit de o fundamentare reală, face la început un oareare zgomot însă apoi dispare. Tocmai de aceea atunci ei au grijă să-l întreţină răspândindu-l din nou şi, de cele mai multe ori, sub o altă formă, însă cel mai adesea păstrând cam acelaşi fond urât şi foarte copromiţător.

Faptul regretabil este că bârfa nu se practică numai între străini ci chiar şi printre persoane care se înrudesc. Ea se observă la fel de des chiar şi printre acestea. Cauza ei în acest caz este tot invidia. Atunci, ruda cea mai bine situată sau cea mai capabilă va fi întotdeauna obiectul invidiei şi chiar al bârfei rudelor celorlalte. De multe ori este de ajuns să nu te amesteci deloc cu ele pentru a le aţâţa imediat împotriva ta şi a le face să clevetească.

Este ceva rar ca oamenii superiori, spirituali, să o ducă bine cu toate rudele. Neavând nimic sufletesc în comun cu ele, ei nu pot suporta cercul lor strâmt. Se exclud, prin urmare, mai ales atunci, şi-şi aleg un alt mediu care este mult mai potrivit cu mentalitatea lor superioară. Aşa ceva însă rudele nu i-o iartă şi atunci ele se răzbună bârfindu-l, scornind fel şi fel de minciuni sau răspândind despre el multe zvonuri calomnioase. Venind din partea lor, toate acestea sunt mai uşor crezute decât dacă ar veni de la nişte străini, fiindcă mulţi cred, în mod greşit, că rudele sunt mai în măsură să fie bine informate, deoarece ele au avut ocazia să-l cunoască mai îndeaproape pe respectivul om. Ele abuzează atunci de aceasta, plăsmuind şi strecurând pe seama omului respectiv fel şi fel de minciuni mizerabile. Tocmai de aceea cei mai mulţi oameni inteligenţi şi evoluaţi spiritual sunt nişte izolaţi în mijlocul rudelor lor. Iar când ei sunt, în anumite situaţii, strâmtoraţi, rudele se mărginesc doar la a le da sfaturi, altceva nimic. Rareori se întâmplă ca ele să le recunoască în vreun fel valoarea.

Tocmai de aceea este foarte necesar să fim foarte circumspecţi atunci când luăm informaţii despre cineva de la rudele lui. Nu trebuie să cădem în greşeala de a le crede pe toate orbeşte pentru motivul că ele ar fi fost în măsură a-l cunoaşte mai bine pe acel om. Informaţiile lor atunci sunt mai mult interesate decât interesante.

Să vedem acum ce atitudine este cel mai bine să ia omul superior, spiritualizat, faţă de rudele lui bârfitoare. Cea mai inteligentă atitudine atunci este starea de detaşare suverană. Un asemenea om nu trebuie niciodată a face greşeala de a se coborâ la nivelul lor, de a se bălăci în mocirla cumplită în care trăiesc. Într-o asemenea situaţie, un asemenea om, trebuie să le lase pe astfel de rude să-şi continue mai departe „opera” lor mizerabilă, folosindu-se de fel şi fel de minciuni calomnioase, care, aşa cum am văzut, sunt armele obişnuite ale celor mici la suflet, neputincioşi, şi în timp ce el va urmări să se înalţe în ochii contemporanilor lui, care sunt capabili să-l aprecieze, şi va urmări de asemenea să se înalţe către Dumnezeu, ele vor vegeta mai departe într-un mediu mizerabil, ordinar, pierzându-şi timpul cu o mulţime de minciuni şi cu mici infamii.

Ceea ce se petrece din punct de vedere al bârfei în anumite grupuri sociale din oraşele mari, se întâmplă şi în oraşele mici, însă, din cauza numărului restrâns al locuitorilor, bârfa împotriva cuiva se răspândeşte atunci în tot oraşul sau orăşelul.

În provincie, ca şi printre yoghini, mobilul bârfei este tot invidia. De regulă provincialii bârfiţi sunt mai bine situaţi decât ceilalţi oameni sau sunt naturi indiferente şi inteligente, care sunt mai presus decât mediul social înconjurător. Ei bine, faptul că ei nu se prea amestecă cu ceilalţi îi jigneşte pe aceştia şi poate că pe unii chiar îi umileşte într-un anume mod. De aceea ei vor căuta să-şi descarce necazul pe care o generează atitudinea acestora, prin bârfe. Fiind laşi, ei nu vor îndrăzi atunci să recurgă şi la calomnie.

În anumite situaţii, sunt calomnii şi bârfe care nu pot fi înlăturate prin nimic de către victima lor. O astfel de cauză a bârfei este interesul. Nu mai este nevoie să demonstrez pentru ce anume. O cauză foarte răspândită este ciuda sau necazul pe cineva, împotriva căruia, din pricina laşităţii, bârfitorul nu poate să-şi manifeste ura pe faţă. În prezenţa acelei persoane el rămâne aproape totdeauna cu botul pe labe, chiar suferă dojeni şi reproşuri binemeritate, fără a îndrăzni cumva să crâcnească. De aceea el va căuta, la scurt timp după aceea, să-şi verse focul, bârfind pe cel care i-a administrat o lecţie de viaţă sau mai multe care erau chiar binemeritate.

De multe ori se poate ghici că s-a petrecut un incident între două persoane numai după felul în care una începe să o bârfească după aceea pe cealaltă.

Aşa cum am spus, bârfa este de cele mai multe ori nedespărţită de laşitate. Cel mai adesea nu se întâlneşte un laş care să nu fie şi un bârfitor. Acest fapt este explicabil, căci în sufletul laşului este cu neputinţă să nu clocească o stare mizerabilă de duşmănie împotriva celor care îi impun respect, teamă ori invidie şi mai ales împotriva acelora care îl pun în umbră. Şi cum el, cel mai adesea, fuge de atacul făţiş, va recurge în schimb la atacul pe furiş, sperând prin aceasta să fie totdeauna la adăpost de pedeapsă. Însă cel mai adesea acest calcul al lui este greşit.

Caracteristica de căpetenie a bârfei, în ceea ce priveşte modalitate ei de realizare, este că ea totdeauna se practică prin viu grai; altfel nici că s-ar putea. Interesul bârfitorului este ca el să rămână ascuns. De aceea el se mărgineşte la a strecura, chiar pe şoptite dacă se poate, insinuările lui calomnioase. Ştiind că cele scrise rămân, el nu face imprudenţa să se expună a fi demascat prin propriile lui scrisori. El ştie că, în celălalt caz, el are totdeauna o portiţă de scăpare, şi anume tăgăduirea vehementă a infamiilor pe care el le-a debitat hoţeşte.

Aceasta este o altă deosebire între calomnie şi bârfă. Cea dintâi, calomnia, se practică foarte des şi prin scris - de exemplu, calomniile care apar în ziare; cea de-a doua, bârfa, niciodată, căci laşitatea şi atacul făţiş sunt cel mai adesea două noţiuni care se exclud.

Dacă este să fie judecată după efectul produs, bârfa este mult mai vătămătoare decât calomnia. Calomnia fiind spusă cu glas tare sau scrisă poate fi mai uşor spulberată de către cel care se află în cauză, pe când bârfa nu este la fel. Cel care este înzestrat cu intuiţie psihologică, atunci când se introduce într-un mediu social în care el tocmai a fost bârfit, simte intuitiv aceasta, însă ce anume s-a spus pe seama lui şi cine anume l-a bârfit nu poate să afle întotdeauna. De asemenea el nu poate afla de îndată cine anume a fost plăsmuitorul şi transmiţătorul bârfei. Şi atunci se poate întâmpla că, până el ajunge să se documenteze şi să se apere, bârfa ce a fost răspândită despre el poate să-şi fi produs deja efectul nociv.

În afară de aceasta pe calomniatorul ordinar şi îndrăzneţ îl poţi târâ la bara justiţiei. Bârfitorul însă alunecă printre degete căci cel mai adesea îţi lipseşte dovada materială a infamiei lui. Pentru aceste motive, rar vei găsi intriganţi care să se folosească de calomnie, ci mai cu seamă de bârfă.

Atunci când devenim yoghini, mulţi dintre noi renunţăm la anumite vicii cum ar fi: băutura, drogurile, imoralitatea, etc. şi începem să ne petrecem timpul cu noii noştri prieteni, vorbind despre calea spirituală, despre existenţele noastre şi despre tot ceea ce se mai petrece în general; lucruri inofensive, la prima vedere, sau cel puţin aşa credem noi. Dar de multe ori spusele noastre sunt pline de judecăţi mincinoase şi bârfe care sunt atunci rostite de noi într-un mod elegant şi în spatele unui zâmbet fals spiritual.

Ştiind toate acestea, merită să ne amintim ce se spune în Biblie despre bârfă. Astfel, în Levitic 19.16 găsim scris: „Să nu umbli niciodată cu bârfe în mijlocul poporului tău.” Iar în Psalmul 101.5 se spune: „Pe cel ce cleveteşte în ascuns pe aproapele său, îl voi nimici.”

Iată deci că Dumnezeu pune bârfa alături de necredinţa, invidia, crima sau ura faţă de Dumnezeu. În plus ni se spune că „cei care practică aceste păcate merită moartea.” – Romani 1.28-32; 6.21-23; şi 7.5.

O definiţie a bârfei este aceasta: a vorbi urât sau într-un mod exagerat despre cineva, în absenţă, astfel încât discuţia respectivă nu conduce la rezolvarea problemei respectivei persoane. În Biblie, în textul lui Matei 18.15 se spune: „Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră-l între tine şi el, singuri. Dacă el te ascultă, ai câştigat astfel pe fratele tău, dar dacă atunci el nu te ascultă, mai ia cu tine pe unul sau doi inşi, pentru ca orice vorbă a ta să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori.”

Şi acest text se poate spune că Dumnezeu l-a pus în Biblie fiindcă El ştie cât de slabi suntem noi oamenii şi că, de asemenea, noi avem nevoie de o înţeleaptă ghidare.

Dacă uneori suntem ofensaţi de greşelile cuiva, trebuie atunci să mergem la acea persoană şi să-i spunem, şi la nimeni altul. Să dăm aici un exemplu. Dacă cineva cade în păcat, cu ce-l va ajuta faptul că tu spui şi altora faptul acesta? Ce pot ei atunci să facă? Ideal este să-l ajutăm numai pe cel ce a păcătuit, ca să fie astfel readus pe calea cea bună. Iar dacă nu ascultă, atunci utilizează ce-a de-a doua metodă biblică.

Să nu uităm cuvântul biblic din Galateni 6.1: „Fraţilor, chiar dacă un om ar cădea deodată într-o greşeală, voi care sunteţi plini de iubire să-l ridicaţi cu duhul blândeţii. Şi ia seama la tine însuţi, ca să nu fii ispitit şi tu.”

În multe situaţii bârfa este deghizată într-un aşa zis sfat. Este drept că nu este nimic rău atunci când te adresezi unui adevărat sfătuitor pentru ca să-ţi ofere un sfat înţelept dacă acesta este o persoană matură din punct de vedere spiritual, care te poate ajuta să iei deciziile care sunt stringent necesare în situaţia ta. Din păcate însă, majoritatea oamenilor la care ne ducem cu programele noastre, nu sunt sfătuitori, căci de cele mai multe ori noi nu găsim la ei soluţii înţelepte şi adecvate la problemele noastre. De obicei noi dorim un ascultător care trebuie să ne dea dreptate. Se pare că atâta vreme cât noi putem avea unii oameni de partea noastră, nu ne pasă câtă dezbinare producem şi nici cât rău facem celor care ne aud şi celor despre care vorbim.

În această direcţie merită să ne amintim un alt citat din Biblie: „Şapte lucruri urăşte Domnul Dumnezeul tău; acestea îi sunt urâte: ochii trufaşi, limba mincinoasă, mâinile care varsă sânge nevinovat, inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele care aleargă repede la rău, martorul mincinos şi cel ce prin bârfă stârneşte certuri între fraţi.” – Proverbe 6.16-19.

Mulţi dintre noi, datorită ignoranţei, cred că a asculta nu este chiar atâta de nociv cum este a răspândi bârfa. Dar nu este deloc aşa. În această direcţie Dumnezeu spune în Biblie: „Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare.” – Proverbe 17.4.

În textul lui Samuel 24.9 David îl întreabă pe Saul: „De ce oare asculţi tu de vorbele oamenilor care zic: David îţi vrea răul?” De ce oare ascultăm şi noi la cei care bârfesc? De ce suntem mereu gata să credem tot ceea ce poate fi mai rău? Biblia însă spune: „Dragostea nădăjduieşte totul.” – Corinteni 13.7.

De ce oare nu le spunem celor care incită la clevetire în mod abil, dar ferm: Îmi pare rău, dar tu eşti mizerabil, şi-mi spui ceva ce eu nu cred că trebuie să ascult. Ar trebui mai bine să vorbeşti despre aceasta cu Dumnezeu sau cu cei implicaţi în ceea ce-mi spui, dar nu cu mine.

Biblia ne avertizează că nu este bine să ne asociem cu bârfitorii: „Cine umblă cu bârfe dă astfel pe faţă lucruri rele care sunt ascultate. Şi cu cel care nu-şi poate ţine gura şi bârfeşte să nu te amesteci.” – Proverbe 20.19.

Tot în Biblie apostolul Matei spune: „Vă spun că în ziua Judecăţii de Apoi oamenii vor da socoteală de orice bârfă şi de fiecare cuvânt nefolositor pe care îl vor rosti.” – Matei 12.36.

La fiecare cuvânt rostit noi facem o alegere; alegem între a-l binecuvânta aşa cum se cuvine pe Dumnezeu Tatăl, ori a produce o întristare călcând cuvântul Său: „Nici un cuvânt stricat, ori rău, să nu iasă de la tine din gură, ci unul bun, după zidire, după cum este nevoie, să de-a har celor care-l aud.” – Efeseni 4.29.

Controlul limbii este o adevărată emblemă a yoghinului avansat.

Tot în Biblie, Iacov ne spune: „Dacă crede cineva că el este religios şi nu-şi înfrânează limba, atunci îşi înşeală inima, iar religiozitatea unui astfel de om este zadarnică.” –1.26.

Din cele prezentate mai sus, cât şi din textele biblice pe care deja le-am enunţat, apare foarte clar pentru noi că, în realitate, bârfa este una dintre instrumentele satanei. Trebuie tocmai de aceea să ne oprim şi să decidem acum, în inima noastră, că niciodată nu vom mai asculta, nu vom mai răspândi bârfa şi aceasta o vom putea face mai ales cu ajutorul lui Dumnezeu, a Atotputernicului nostru Creator.

Prin urmare cuvintele rele, printre care sunt incluse bârfa şi calomnia, au un potenţial atât de dăunător încât un avertisment împotriva abuzului lor apare chiar printre Cele zece porunci. A noua poruncă spune: „Să nu mărturiseşti niciodată strâmb împotriva aproapelui tău.” –Exod 20.13.

Conform, de asemenea, tradiţiei iudice această poruncă înseamnă că este greşit să vorbeşti de rău o altă persoană, chiar dacă ceea ce spui ar fi adevărat, cu excepţia situaţiilor când este important pentru persoana cu care vorbeşti să audă informaţia.

O binecunoscută povestire cu tâlc care aparţine tradiţiei ebraice vorbeşte despre un evreu care umbla prin comunitate şi îl vorbea de rău şi chiar îl bârfea sau calomnia pe rabinul acesteia. După o perioadă de timp omul şi-a dat seama de greşeala sa, a regretat că l-a vorbit de rău pe rabin, şi i s-a înfăţişat pentru a-i cere iertare. Omul respectiv s-a arătat foarte mâhnit pentru ceea ce făcuse rău şi era dispus să facă aproape orice pentru a primi, în felul acesta, iertarea rabinului. Rabinul i-a spus atunci că primul pas în a îndrepta ceea ce greşise este să ia trei perne mari pline cu pene şi puf şi apoi să le desfacă şi să lase vântul să ia penele pentru a le răspândi apoi pretutindeni.

Omul a ascultat şi a realizat întrutotul instrucţiunile rabinului şi apoi s-a întors la el şi l-a înştiinţat că i-a îndeplinit cererea. Atunci rabinul i-a spus: ,,Acum eşti gata pentru cel de-al doilea pas pe calea corectării a ceea ce ai făcut rău. Du-te, te rog, şi adună, una câte una, toate penele.”

După câtva timp omul în cauză s-a întors şi a spus că a realizat că este imposibil să reuşească aceasta. Atunci rabinul i-a spus: „Deşi s-ar putea ca tu să regreţi sincer şi să vrei într-adevăr să repari tot răul pe care l-ai făcut, iată că este la fel de imposibil să-l repari, cum îţi este imposibil să aduni la loc toate penele din perne.”

După cum ne arată şi această poveste bârfa cauzează adeseori celui care este bârfit daune aproape ireversibile.

La evrei, deloc întâmplător, cuvântul ebraic pentru bârfitor corespunde cuvântului pentru vânzător ambulant. Şi acesta, la fel cum un vânzător ambulant merge din casă în casă, cumpărând de la unul şi vânzând altuia, oarecum tot la fel face şi el atunci când bârfeşte. Bârfitorul are, am putea spune, o mentalitate de vânzător ambulant. Când dăm cuiva informaţii intime, tendenţioase sau rele despre o a treia persoană, ne aşteptăm aproape imediat ca persoana cu care vorbim să ne dea, la rândul ei, tot spontan, informaţii intime, tendenţioase sau rele despre persoana care se vorbeşte sau eventual despre altcineva. În felul acesta se face un schimb murdar de informaţii intime tendenţioase şi rele.

De obicei, atunci când ne gândim la etică, gândim în termenii acţiunilor oamenilor faţă de ceilalţi şi dacă aceste acţiuni sunt corecte sau nu. Totuşi etica iudaică se ocupă şi de felul cum oamenii comunică unii cu alţii. Cuvintele, în viziunea acestei tradiţii, pot avea efecte foarte puternice. Dacă sunt folosite într-un mod binefăcător pot alina, pot încuraja sau chiar pot binecuvânta o fiinţă umană, declanşând anumite fenomene de rezonanţă, în funcţie de noţiunile care sunt integrate în cuvintele respective. Pe de altă parte, când sunt folosite în mod rău, ele pot distruge prieteniile, familia, reputaţia sau chiar mijloacele de subzistenţă.

De aceea, data viitoare când vorbiţi sau aveţi tendinţa să începeţi să-i vorbiţi pe alţii de rău luaţi în consideraţie una dintre maximele unui gânditor ebraic şi anume Israel Salander, care a trăit între 1810-1883. El era un mare moralist evreu şi un învăţător ebraic. Rabinul Salander spunea că, de obicei, noi ne confundăm priorităţile: „În mod normal, noi ne preocupăm cel mai adesea de bunăstarea noastră materială şi de sufletul vecinului. Eu însă vă sfătuiesc să ne preocupăm mai bine de bunăstarea materială a vecinului şi apoi de propriile noastre suflete.”

Iată acum o glumă despre bârfă: Bârfa este singurul zgomot care se propagă chiar mai repede decât sunetul.



În lumina a ceea ce v-am expus până aici, merită să trageţi unele concluzii şi, atunci când unele fiinţe umane vin la dvs. şi au tendinţa să bârfească sau să îi calomnieze pe ceilalţi, merită să le daţi următorul sfat: Ştim că trebuie să-ţi mărturiseşti păcatele dar, crede-mă, n-ai nici o obligaţie să le mărturiseşti şi pe ale altora.

Dincolo de aceasta, am observat că cea mai bun modalitate spontană de a afla cu uşurinţă ceva despre caracterul unui om este să întrebi ceva despre altul. În felul acesta poţi să te edifici foarte uşor asupra caracterului acelui om cu care vorbeşti.

Mai adaug doar un anume aspect pe care nu-l comentez. El aparţine gânditorului genial Blaise Pascal. El spunea: „Dacă toţi oamenii din lume ar şti exact tot ceea ce spun ceilalţi despre ei, atunci n-ar mai exista în lume nici măcar 4 prieteni.”

În ceea ce priveşte oamenii care se află la cursurile de yoga, aici puteţi observa cu uşurinţă că minţile ilustre discută idei geniale, spirituale, elevate, inteligente; minţile medii discută evenimente, iar minţile reduse discută şi–i bârfesc pe alţii. Ştiind toate acestea merită să nu uitaţi că, întotdeauna, prietenul tău are un prieten, iar acel prieten al prietenului tău are şi el un prieten, aşa că cel mai bine e să fii cât mai discret.

Un om de spirit spunea la un moment dat că: „Limba bârfitorului ucide trei dintr-o lovitură; în primul rând pe cel care bârfeşte, apoi pe cel care ascultă şi după aceea pe cel despre care se vorbeşte.”

Aşa cum puteţi observa uneori în jurul dvs., unii nu vor să spună nimic rău despre cei morţi, dar nici nu spun nimic bun despre cei vii.

Conversaţia inteligentă şi binefăcătoare este un exerciţiu minunat al minţii. Bârfa, în schimb, este un exerciţiu mizerabil al limbii. Nu uitaţi deci că tot ceea ce intră prin vorbe rele pe o ureche şi iese apoi peste gard sau în discuţiile pe care le realizaţi pe la colţuri este numai şi numai bârfă.



În continuare vă voi prezenta unele citate şi maxime cu privire la bârfă şi calomnie. Iată ce se spune în această direcţie în folclor:

„Nu toate femeile repetă zvonuri şi bârfe; unele le creează.”

„Tuturor ne place să auzim adevărul, dar mai ales despre alţii.”

„Datorită bârfei o limbă de 10 cm ucide un om de 2 m.”

„Cel care adeseori seamănă buruieni, să nu se aştepte niciodată că o să culeagă după aceea trandafiri.”

Noul Testament, Prima scrisoare către Timotei: „Totodată să nu uitaţi că unele femei se deprind să umble fără nici o treabă din casă în casă. Şi atunci ele nu numai că sunt leneşe, dar totodată ele sunt şi limbute iscoditoare şi vorbesc ce nu trebuie să fie vorbit.”

Vechiul Testament, Proverbe: „Acela care nu pomeneşte despre o mică greşeală a altuia caută fără îndoială dragostea, dar acela care o menţinonează mereu în discuţiile cu ceilalţi, aduce dezbinare între prieteni.”

Whiliam Cooper: „Acela care este avid să caute bârfe şi calomnii, poate să fie sigur că astfel aude care vesteşte ceartă şi scandal.”

Marele poet Ovidiu spune. „Chiar dacă tu nu şti, de multe ori tu poţi fi subiectul bârfelor de tot felul care circulă în tot oraşul.”

Genialul William Shakespeare spune: „Şoaptele mizerabile şi înveninate se răspândesc totdeauna cu mare repeziciune.”

Marele poet Virgiliu spune: „Bârfa cea mizerabilă, pe care aproape nici un alt om rău nu o poate întrece, capătă dimensiuni cu atât mai mari cu cât pe la mai mulţi oameni.”

Tot William Shakespeare spune: „Nu există virtute care să nu reprezinte subiectul unei calomnii.”

Un proverb chinezesc străvechi spune: „Zeflemeaua, sarcasmul şi ironia reprezintă „armele” calomniei.”

Pierre Dailler spune: „Calomnia provine în special din două surse importante: pe de o parte ea are la bază anumite interese, iar pe de altă parte, ea este şi rezultatul unei josnice vanităţi.”

Casimir Delavigne spune: „Cu cât o calomnie este mai greu de crezut, cu atât mai mult ea va fi imediat reţinută de cei proşti şi slabi la minte.”

William Shakespeare: „Chiar dacă ai fi cast precum este gheaţa şi pur precum este zăpada, să ştii că tot nu ai putea scăpa de calomnie.”

Pelopida spune: „Oamenii îi calomniază aproape totdeauna pe cei care sunt mai buni decât ei.”

Jean Cocteau spune: „Calomnia este o afirmaţie falsă care prinde totuşi rădăcini în cel care are un caracter slab sau care este rău intenţionat.”

Charles de Fregne spune: „Calomnia ar trebui să fie pedepsită mult mai aspru decât furtul deoarece ea reprezintă o adevărată plagă a societăţii civile. Este mult mai dificil să te aperi de cineva care te bârfeşte sau te calomniază, decât să te aperi de un hoţ.”

Francisc Bacon spune: „Nu ignoraţi niciodată răul pe care îl poate produce calomnia. Eu însumi cunosc persoane dintre cele mai oneste şi mai bune a căror viaţă a fost practic distrusă de acuzaţiile calomnioase care le-au fost aduse.”

Pierre de Beaumarchais spune: „Calomnia este precum banii falşi; deşi nimeni nu doreşte ca aceştia să existe, totuşi ei circulă fără scrupule pe piaţă.”

Un anonim spune: „A calomnia înseamnă a atribui cu o mare răutate unei persoane anumite acţiuni vicioase, rele, pe care aceasta nici nu a avut intenţia şi nici nu s-a confruntat, de asemenea, cu posibilitatea de a le săvârşi ea însăşi.”

Nicolas de Chanford spune: „Calomnia este precum o viespe care nu ne dă pace şi împotriva căreia nu trebuie să facem nici o mişcare până când nu suntem siguri că o putem omorâ. În caz contrar, ea va reveni şi ne va ataca cu o şi mai mare forţă şi înverşunare.”

Tot Nicolas de Chanford spune: „Nedreptatea nu face decât să înalţe şi mai mult sufletul care este puternic, liber, pur şi sincer.”

Marie José de Chenier spunea: „Cel care calomniază, ia prânzul împreună cu răutatea şi cinează cu scandalul, bârfa şi minciuna.”

Victor Hugo spunea: „Calomnia este precum fulgerul; ea ameninţă mai ales vârfurile înalte.”

Eugen Marbeau spunea: „Calomnia este un viciu straniu; dacă vrei să-l omori el va continua să trăiască, iar dacă îl laşi în pace el va muri de la sine.”

Tot Pierre de Beaumarchais spunea: „Calomnia apare şi se manifestă într-un mod insinuant. Mai întâi ea apare ca un tunet slab undeva în depărtare care se propagă razant cu solul, întocmai aşa cum zboară o rândunică înaintea furtunii. Deşi atunci ea este doar precum un murmur, calomnia îşi seamană totuşi sămânţa ei otrăvitoare în urechile şi în gurile celor care o primesc. Apoi răul germinează, se ridică, umblă şi se răspândeşte cu o mare rapiditate. Aproape brusc, nimeni nu ştie cum, calomnia capătă proporţii gigantice. Ea se lansează atunci în forţă, iar vârtejurile ei sunt distrugătoare. Totul devine atunci un vuiet general, un crescendo public, un corp comn de ură şi proscriere.”

Poetul Charles Baudelaire spune: „Răul este totdeauna săvârşit fără efort, aproape în mod natural, de către falsitate. În schimb binele a reprezentat mereu produsul minunat al unei arte delicate.”

Un gânditor anonim spunea: „Insinuarea este chiar mai periculoasă decât calomnia, deoarece ea permite astfel să se manifeste imaginaţia morbidă.”

Un alt gânditor anonim spune: „Plictiseala şi telefonul sunt sursele bârfei şi ale calomniei.”

Esoteristul Fri Juo Shuon spunea: „Calomnia reprezintă o acţiune rea, deoarece persoana care este calomniată nu se poate apăra, iar răspândirea unor zvonuri care îi sunt nefavorabile, dar în acelaşi timp false, îi poate crea mari neajunsuri şi prejudicii. În plus, fiinţa umană are mereu tendinţa de a exagera felul în care ea prezintă o anumită situaţie.

Din punctul de vedere al logicii simple este firesc ca omul să relateze faptele care îl surprind sau care îl fac să sufere deoarece în acest fel el doreşte să primească sfaturi şi să se asigure de justeţea propriilor sale trăiri şi sentimente. Însă de multe ori această expunere este exagerată, iar cel care relatează îşi pierde imparţialitatea şi profită în acest mod, mai mult sau mai puţin conştient, de demnitatea morală a celui căruia îi prezintă faptele, cât şi de absenţa celui pe care îl incriminează.

Calomnia constă în răspândirea unor zvonuri inexacte şi nefavorabile despre o anumită persoană, precum şi în interpretarea voit nefavorabilă a unor aspecte, care sunt totuşi pozitive în ceea ce priveşte persoana respectivă, fără să se facă nici o distincţie între ceea ce este sigur, probabil, posibil, îndoielnic, improbabil şi imposibil. În felul acesta se poate spune că, de fapt, calomnia nu reprezintă o eroare accidentală, ci manifestarea unui viciu sistematic.”

Tot Fri Juo Shuon spune: „La fel ca şi în cazul vicleniei şi al şireteniei, tendinţa predominantă către suspiciune nu reprezintă nici ea o caracteristică firească a inteligenţei.”

Unul dintre înţelepţii sufişti afirmă: „Păziţi-vă să deveniţi suspicioşi, căci suspiciunea este unul dintre aspectele cele mai neplăcute pe care omul îl poate exprima.”, iar îndemnul unui alt înţelept este : „Nu faceţi anchete şi nu spionaţi! De fapt spiritul poliţienesc este solidar cu un moralism bănuitor şi totodată coroziv care fără îndoială că exprimă trăsăturile incipiente ale maniei persecuţiei. Atunci când apare în mod spontan, ca urmare a unei impresii juste, suspiciunea poate fi legitimă. Însă ea nu este justificată atunci când ea devine o tendinţă puternică sau chiar un principiu de acţiune sau simţire, deoarece atunci ea, suspiciunea, se schimbă într-un fel de maladie a sufletului, care este incompatibilă cu virtutea şi, prin urmare, cu starea de sănătate globală a fiinţei.

Trebuie să luăm însă în considerare faptul că suspiciunea nu este alimentată doar de iluzii subiective şi ea se bazează, de asemenea, şi pe aparenţele de natură obiectivă, care sunt şi ele iluzii, dar care totuşi îşi au rădăcinile în faptele reale. De fapt, deşi ignoră Legile Sincronicităţii şi ale Paradoxului, suspiciunea pare să colaboreze, de multe ori în mod misterios, cu aparenţele conjuncturale care iau atunci forma unor enigmatice coincidenţe, a unor evidenţe contradictorii şi a unei realităţi care disimulează, înşelând astfel de multe ori percepţia corectă.”

Tot Fri Juo Shuon spune: „Anumite experienţe ale vieţii ne obligă să constatăm următoarele aspecte. Omul obişnuit îi judecă, cel mai adesea, pe ceilalţ,i după propriile sale posibilităţi intelectuale, după interesele sale şi după trăsăturile sale de caracter. De pildă, atunci când un om sincer îşi exprimă puterea sa, care totodată este şi varianta corectă în ceea ce priveşte un anumit aspect, omul josnic va avea imediat tendinţa să afirme că această părere exprimă ambiţie, vanitate sau un alt aspect rău. Această opinie survine mai ales datorită faptului că detaşarea şi, prin urmare, obiectivitatea, lipseşte cu desăvârşire din concepţiile şi din comportamentul omului cel rău, de o mică valoare.”

Aşa după cum afirmă înţelepţii hinduşi: ”Nu este nimic mai decât apropierea unei stări spirituale elevate, de o mare josnicie sau o meschinărie concretă care nu se poate autodepăşi.”

Esoteristul francez Cedille spunea: „A calomnia pe cineva, acuzându-l de fapte pe care el nu le-a comis niciodată, este ca şi cum ai face un asasinat. Ori, să nu uitaţi că ceea ce se înnoadă într-un anumit loc în Univers, nu se poate deznoda, mai târziu, decât în acelaşi loc şi în acelaşi mod.”

Cicero spunea: „Nimic nu este atât de rapid precum este calomnia. Nimic nu se propagă mai uşor decât aceasta. Nimic nu este mai curând crezut şi nimic nu circulă pe o arie mai întinsă decât acuzele calomnioase.”

Filozoful Diogene spunea: „Calomnia nu reprezintă altceva decât pe care îl fac cei nebuni.”

Un gânditor anonim spunea: „Adeseori calomnia se umflă precum marea; nimeni nu ştie de unde vine însă ea poate să provoace pagube foarte mari.”



Ceea ce este esenţial pentru calomnie este faptul de a se amuza în acest mod mizerabil pe socoteala altuia. Pentru ea acest aspect este uşor de realizat. Calomnia foloseşte mai mereu aceleaşi „ingrediente” pe care le combină cu abilitate şi apoi le agită din nou şi din nou sub nasul oamenilor, ca şi cum ar vrea să-i facă să râdă. Succesul ei este cel mai adesea garantat de ochii avizi să vadă rele, de buzele strânse din cauza sadismului, de gândurile vădit răutăcioase sau chiar duşmănoase, apoi, în final, de râsul batjocoritor.

Unele aspecte care predomină se corelează foarte bine cu noţiunea de calomnie deoarece ele exprimă anumite fapte particulare ale acesteia. Putem astfel să distingem:

-semnificaţia peiorativă sau, altfel spus, care are un sens depreciativ, dispreţiutor, al unui cuvânt sau al unui joc de cuvinte;

-devalorizarea intenţionată şi fără un suport real a unor fapte sau a unor aspecte în legătură cu o anumită persoană;

-deprecierea faptelor sau a realizărilor unei persoane care intervine atunci când devalorizarea lor este practicată în mod sistematic;

-deprecierea extremă care survine mai ales atunci când se face comparaţie cu aspectul cel mai negativ din categoria respectivă;

-exprimarea caustică ce provine mai ales din tendinţa exagerată de a observa numai defectele şi tot ceea ce nu este bun, atât în ceea ce priveşte oamenii, cât şi în ceea ce priveşte obiectele;

-animozitatea, adică atitudinea ostilă faţă de o anumită persoană sau un grup de persoane;

-asprimea comportamentului;

-severitatea exagerată, care provine din manifestarea dezagreabilă a unui comportament dur, nemilos;

-atitudinea ironică ce provine mai ales din sentimentele care au fost acumulate faţă de o anumită persoană;

-răutatea sau ostilitatea care exprimă sentimentele negative în legătură cu o persoană sau cu un grup de persoane;

-nesimţirea care demonstrează foarte clar lipsa de respect, brutalitatea verbală sau chiar fizică şi gradul foarte mic de inteligenţă a persoanei care manifestă această trăsătură de caracter;

-vulgaritatea aproape constantă care apare la o minte superificială, grosieră şi un suflet imatur.

Tradiţia spirituală afirmă, deloc întâmplător, că limba, subânţelegând prin aceasta capacitatea de a exprima prin cuvinte intenţiile, ideile şi gândurile noastre, este un organ care poate să devină foarte periculos şi chiar devastator, prin efectele nocive care pot să apară ca urmare a folosirii ei rele.

Pe de altă parte să nu uităm că învăţăturile creştine afirmă că vorbirea care nu este absolut deloc inspirată de Duhul Sfânt poate deveni repede arma favorită a satanei. De aceea, în textele creştine uneori se spune că limba este un organ prin intermediul căruia cel rău, diavolul, îşi duce la îndeplinire multe dintre proiectele sale malefice. El se serveşte astfel, prin intermediul limbii, de doi dintre cei mai fideli colaboratori ai săi, care sunt bârfa şi calomnia.

În lumina acestor revelaţii, bârfa reprezintă, aşa cum am arătat deja, acţiunea de a denigra şi de a defăima pe cineva sau, cu alte cuvinte, de a proiecta către o anumită persoană aspecte inventate, mizerabile, rele, prin intermediul cuvintelor. Bârfa este deci o armă diavolească foarte puternică deoarece ea este capabilă să provoace răni profunde în sufletul persoanei care este astfel vizată, pe care se vor grefa apoi sentimentele chinuitoare de ciudă şi amărăciune, toate acestea reprezentând „patul” de tortură al demonilor prin care ei îşi realizează acţiunile lor distrugătoare.

Calomnia constă, la modul esenţial vorbind, din afirmaţii false şi mincinoase care se referă la faptele care îi sunt atribuite pe nedrept altei persoane şi care au scopul să distrugă reputaţia şi onoarea sa. Calomniatorul acuză deci o altă persoană spunând minciuni şi afirmând fapte care nu sunt deloc adevărate şi care nu se foandează pe ceva real dar care, totuşi, sunt prezentate în această manieră. Prin însăşi natura ei, calomnia este diabolică. De altfel, nu întâmplător, Iisus Christos a afirmat că, înainte de toate: „diavolul este tatăl minciunii şi al denigrării şi calomnia...”

Prin urmare bârfa şi calomnia sunt în realitate nişte „instrumente” importante prin intermediul cărora diavolul acţionează pentru a provoca neîncrederea în calea spirituală sau în tehnicile yoga, cearta între oameni, pentru a-i dezbina şi învrăjbi pe unii împotriva altora, pentru a creea, de cele mai multe ori, sentimente de invidie, animozitate, rivalitate, ură, duşmănie, etc.

Înţelegem acum cu uşurinţă motivul pentru care se spune, adeseori, că limba este capabilă să „murdărească” întregul trup care, aşa după cum ştim foarte bine, reprezintă însuşi templul cel sacru al lui Dumnezeu.

Prin urmare, trebuie să vă daţi seama că totdeauna cel care procedează astfel nu se poate bucura de Graţia lui Dumnezeu; cu atât mai mult cel care calomniază nu poate să rămână nepedepsit de Justiţia Divină. Cei care se lasă pradă ispitei de a bârfi şi a calomnia va trebui să suporte, mai devreme sau mai târziu, consecinţele pedepsei divine care nu reprezintă în realitate decât acţiunea perfect integrată a Legii universale a Karmei, căci aşa cum se afirmă şi în Vechiul Testament: „Limba cea mincinoasă este urâtă Domnului Dumnezeu” – Proverbe 12.22. Şi de asemenea: „Spune Domnul: pe cel care, în ascuns, bârfeşte şi calomniază îl voi pedepsi aspru.” – Psalmi 105.5.

Tot în Biblie, în Proverbe 19.9. se spune: „Martorul mincinos nu rămâne niciodată nepedepsit, iar cel ce spune numai minciuni, până la urmă va pieri.”

Cel care calomniază exprimă aproape totdeauna, de fapt, într-un mod direct, ura şi răutatea ascunsă care există în inima lui. Se ştie că iubirea adevărată iartă, acoperă şi nu dezvăluie secretele sale, în timp ce răutatea şi ura inventează cu neruşinare şi răspândeşte cât mai mult greşelile mult exagerate ale altora şi acuzaţiile rele, neadevărate, împotriva lor.

Dumnezeu, care este infinit mai bun şi răbdător, ne iubeşte necondiţionat şi ne iartă chiar şi atunci când greşim foarte grav, mai ales dacă noi suntem atunci foarte sinceri în inima noastră şi dorim cu adevărat să ne îndreptăm, pe când diavolul, întocmai precum servitorii care sunt cutre şi slugarnici, bârfeşte şi acuză aproape fără încetare, cu scopul esenţial de a dezbina şi de a distruge.

În Biblie, în Prima scrisoare sobornicească a lui Petru 3.10 se spune: „Căci cine iubeşte cu adevărat viaţa şi vrea să aibă mai mereu zile bune, trebuie să-şi înfrâneze cât mai des limba de rău şi buzele de la cuvintele înşelătoare.”

Prin urmare, se poate spune că acesta este unul dintre motivele importante pentru care mulţi oameni nu pot cunoaşte pacea lăuntrică şi fericirea sufletească, cu alte cuvinte, din cauza păcatelor pe care ei le săvârşesc prin intermediul cuvintelor care sunt adeseori rostite şi a inimii impure pe care o au. Căci aşa cum este scris în textele timpurii ale Sfinţilor Părinţi creştini: „Limba este fericită atunci când ea exprimă bogăţia inimii.”

Cel care bârfeşte sau calomniază provocând în acest fel multă suferinţă, demonstrează în felul acesta, în mod implicit, că deja tenebrele i-au cuprins sufletul şi că el a devenit de fapt un agent, care cel mai adesea este inconştient, al acţiunilor demoniace şi satanice.

Tot în Biblie, la capitolul Proverbe 13.3 se spune. „Cine îşi păzeşte gura, îşi păzeşze sufletul, iar cine îşi deschide buzele mari spre a rosti minciunile şi răul, aleargă astfel spre pieirea lui.”

Tot în Biblie, la capitolul Proverbe 21.23 se spune: „Cine îşi păzeşte gura şi limba de vorbe rele sau mincinoase îşi scuteşte sufletul de multe necazuri.”

Graţia cea tainică şi Binecuvântarea lui Dumnezeu nu se revarsă niciodată din plin asupra acelora care bârfesc şi care calomniază. Dimpotrivă, mai devreme sau mai târziu, ei vor trebui să suporte consecinţele şi fructele amare ale acţiunilor rele. Mai mult decât atât, să nu uitaţi că, în ciuda rugăciunilor pe care, poate, aceste persoane le adresează uneori lui Dumnezeu, dorinţele lor nu vor fi împlinite atâta timp cât ele vor continua să se complacă în această stare mizerabilă.

În încheierea acestei conferinţe, ofer un sfat celor care deja s-au obişnuit să bârfească şi să calomnieze. Mai bine decât să bârfiţi sau să calomniaţi, citiţi cu atenţie cursurile pentru că mai ales aceştia dintre voi aveţi o mare nevoie să vă îmbogăţiţi nivelul spiritual şi să depăşiţi această stare mizerabilă în care vă complaceţi.
Pt. Destin - de Little Eagle la: 06/08/2004 07:25:13
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Am mai scris de cateva ori si iar repet pt. ca gandesc o mare intelepciune in cuvintele unui om sarac si simplu,care nu a vrut bogatii nici alte lumi si pamanturi,a ales de multe ori sa se retraga ,sa-si conduca tribul departe de lupte decat sa foloseasca el insusi un mod de a pedepsi pe invadatorii englezi,francezi ori...so called americans!Poate un fel de Mahatma Ghandi inainte ca acesta din urma sa se fi nascut.

Dear Destin,tu esti un om intelept,multi in cercul nostru la cafenea avem o inteligenta mare,nu suntem nici dobitoci nici ramasi in urma,desigur ca ne certam mereu unul cu altul/alta,sau altul cu altii si altii cu altul si in final unii cu toti ceilalti de parca there's no tomorrow!

Nu cred ca este necesar.Nu noi ne certam intre noi(ca suflet)ci lasam frau liber ego-ului sa -si exprime tot ce zace in el selfish si raul iese afara mereu,nu e bine.Daca cineva vorbeste si da ex. legate de Jesus,de ce oare trebuie sa critice pe un altul ca si cum este vinovat si ar merita luat la pietre si de ce nu crucificat...?De ce acela ce critica e mereu nervos si suparat impotriva lumii parca?
Atunci unde este pilda lui Iisus?Ce sfaturi si ce invataminte ar fi dat el discipolilor lui sau tuturor,daca i-ar fi luat la palme verbale si mereu urlat la ei si fiind nervos si suparat?Oare nu exista ceea ce se numeste compasiune si intelegere dar si rabdare pt. orice in viata?

Odata Iisus a mai spus ceva legat cu ...palma data pe un obraz si el ar intoarce pe celalalt....
Acum scriu nu neaparat tie Destin ori Enigmescu ori cine stie cine altcineva ci in marele general.Eu personal real as dori sa cred in Dumnezeu sa fiu ca Iisus de ex. dar stiu ca este mai mult decat f. greu,insa incerc si nu ma voi bate niciodata cu pumnii in piept ca sunt crestin de cutare ordin ori credincios in cutare religie sau credinta.
Pt. ca stiu ca a iubi pe Dumnezeu este aproape imposibil si totusi pt. o mana de oameni in tot acest univers nu a fost ori este nerealizabil,pt. ca daca vrei sa te consideri credincios in Jesus de ex. atunci...neaparat TREBUIE(imi pare rau de majuscule,real am dorit sa subliniez importanta)sa traiesti viata lui.....

Intreb de curiozitate daca cineva cunoaste ori a auzit de astfel de persoana?
De aceea sunt retinut si nu spun ca iubesc real pe Dumnezeu,stiu totusi cine este si invat mereu privind in jurul meu natura in care-l vad si mai greu dar incerc...sa-l vad si in oameni,cel mai greu!Pt. ca trebuie sa fii detasat de orice stare de spirit rea si sarenunti la orice manifestare a ego-ului ...e f. greu!!!!

Dar ,exista lucruri mai simple in drumul de a afla pe Dumnezeu si in fapt ...a-l descoperi in tine insuti.Si ele mereu au fost exprimate ca pt. mintea noastra de avatarii lumii,prin pilde si parabole,ca in trecut cand mintea umana nu era chiar asa de ridicata....dar azi inca nu este decat tare putin...si atunci ce face Dumnezeu?
Se coboara la mintea noastra si ne da ceva de gandit o regula,sa zicem in viata.El NU poate vorbi in limbajul lui real unora ca noi,vasta majoritate pe glob si univers,atunci misiunea lui ca avatar(cuvantul in trad din indiana=incarnare directa a lui Dumnezeu in forma umana)devine acea de dascal si te invata sa intelegi la acea anume viata din timp si istorie a lumii de ce a venit si revine si fiecare,pt. ca fiecare societate are un anume grad si nivel de dezvoltare materiala si spirituala,va avea in concordanta,anumite precepte pt. acea vreme,spuse de avatarul de atunci.

Iisus a fost acum 2000 ani,desigur,azi e alta viata si epoca,dar realul sens si mesaj este si va fi si a fost mereu acelasi spus in diverse forme,dar il vezi la fel si la primul avatar(Abraham),apoi Zoroaster,Rama,Krishna,Buddha ce au fost inaintea lui Iisus,si apoi si la Mohamed si in final Baba .Toti au trait intocmai preceptele sfinte,nu vei gasi niciodata in vietile lor o minciuna sau o greseala,astfel de "oameni" sunt avatarii lumii si ei formeaza un anume ciclu istoric,nimic in univers nu este intamplator!

Este destinat!
Sa fac o analogie simpla,gandeste ca tu esti profesor de facultate,oricare ar fi ea.Acum ai o varsta si o experienta de viata si munca si studii si cultura si intelepciune.Deodata te trezesti in fata unor copilasi de clasaIa primara si trebuie sa-i inveti ceea ce stii tu...oare crezi ca vei putea sa le explici in cuvintele tale si termenii la care ai ajuns in studii?In nici un caz!
Pt. ca NU te vor intelege,e ca si cum Einstein ar explica teoria lui unui copil de 7 ani!
Ce faci atunci sa fii inteles?Te cobori la mintea lui si folosesti....parabole,scurte istorioare,in cateva cuvinte(nu ca mine acum de scriu un roman deja!)sa fie pe intelesul lui si neaparat dai un ex. prin tine insuti altfel,la ce buna e vorba daca nu e sprijinita de fapta?

Si cam asa a fost mereu,mesajul mereu acelasi,f. simplu....dar omenirea nu s-a schimbat deloc!De aceea un avatar sa vina NU e de ajuns...

Vorbim mereu de Dumnezeu la cafenea si ce piosi suntem ori mistocari sau atotcunoscatori in toate....si de fapt inca si azi nu stim habar de nimic.
Eu zic asa: hai sa fim cu totii prieteni,sa ne iubim intre noi(hey!NU va ganditi acum la acel Ozzy din trecut fustangiu,okay?)si sa invatam unii de la altii si restul va veni de la sine.

E oare greu?De ce suparari si suferinte chiar aiurea?Oare merita efortul?Nu cred,ganditi acum ce-i mai important?Sa ne injuram unii pe altii ori sa ne iubim si daca odata soarta va fi sa ne puna fata-n fata pe unii din noi,ce fericire ar fi sa ne luam in brate !!!

NU am scris astea deloc cu idea si la adresa ta Destin ori Enigmescu ori oricine din lumea toata!Imi sunteti frati oricum si a va judeca nu-i bine,dar imi pot spune opinia si cine o accepta e okay.Nu am puterea de a judeca....sunt un nimica in acest univers dar asta sunt si chiar un nimica am dreptul sa vorbesc,dar niciodata ca un avatar!

Sper ca la un moment dat limbajul meu din trecut prin care am ofensat pe f. multi si pareri si opinii ce am avut nu au devenit treptat un mijloc de initiativa de exprimare pt. altii...stiu din experienta inca din...scoala generala...

Hey,acum nu vi-o luati in cap!Inca sunt mare fan al amicului Ozzy,port cele 4 perechi de shades(ochelari de soare pt. cei ce nu stiu slang american)trimise de Sharon,unii f. inchisi de soare puternic,altii albastii,altii purple altii pink.
Depinde cum e vremea ii port mereu,si in casa.
La fel imi place muzica lui,si rock si heavy metal si tech-industry,si desigur si The Doors,Motorhead etc.
Asta nu inseamna ca-s un depravat si drogat si antichrist!I am a free man si vreau in viata asta sa fiu cum sunt,in cea care vine poate voi fi cine stie in ce alta tara si poate femeie,poate saraca,poate f. bogata,doar karma stie si sanskaras,altadata va scriu ce-nseamna sanskaras ori samskaras.

Cert e ca sunt fericit cum ,sunt ca iubesc ca am trait din plin si gustat din multe placeri sexuale ale vietii,am suferit in Ro., am avut si clipe fericite acolo dar nu as mai trai acolo deloc.
Deci brothers and sisters,let's be friends,love is all you need...how right was John Lennon.also a Baba Lover!
De la cine credeti ca au venit ideile lui "give peace a chance"si altele?De la cine credeti ca i-au venit ideile si filosofie si politica lui Mahatma Ghandi?
Cine credeti ca l-a invatat sa-si iubeasca aproapele, sa fie simplu dar puternic in gandire si fapta si mai ales onestitate?Cine credeti ca i-a spus ca unica solutie este rezolvarea oricaror probleme pe cale pasnica si prin .....LOVE&PEACE?

Cum am scris la inceputul romanului meu,e vorba despre aceste cuvinte ce in final sunt rezumatul a tot ce am scris acum.
Din pacate nu simt nevoia sa traduc...sper ca cine stie engleza si toti stiti,sunteti inteligenti,vor accepta asta:

"We do not want churches because they will teach us to quarrel about God,
as the catholics and protestants do.We do not want to learn that.
We may quarrel with men sometimes about things on this earth.But we never
quarrel about God.We do not want to learn that."

Chief Joseph(Nez Perce/1840-1904/Iroquois nations)

Nu stiu de ce am scris atatea cand acest mare intelept indian si mare CHIEF a spus totul in cateva cuvinte?

Destin,stii cum sunt fratii mei?Intelegi ce vor sa spuna doar privindu-te in ochi si la fel ii intelegi si tu...putine vorbe,multe doar prin gesturi.Un european ca noi ori chiar si....asa zis american.,da din gura mereu,ca mine,chestia e ca in prezenta lor sunt f. mut,nu am de ce vorbi cand ne putem intelege perfect prin liniste....a fi tacut...e o arta in final...mai vorbim si nu crede ca te-am criticat,ori pe numeni de altfel,departe de mine!!!

LOVE&PEACE,
Ozzy




































































































#19146 (raspuns la: #19142) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. AlexM #19698 - Nu , nu vreau sa spun ... - de Muresh la: 13/08/2004 08:22:31
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Am inteles ca dumneata crezi ca a exista omul Cristos. Ce nu am inteles e parerea dumitale asupra NT ca document istoric .

"Crestinismul nostru nu este nici macar crestinismul Sf. Petru. El este crestinismul Sf. Pavel " , spui dumneata .

Si cum ramane cu NT ?. Cu toate disputele astea nu cumva NT nu e cel pe care l-ar fi scris Iisus , daca ar fi trait ?.

Citez iarasi:
"Vreti sa spuneti cu alte cuvinte ca ceea ce scrie in Nt sint faptele adevarate si numai faptele adevarate a tot ce s-a intamplat in timpul vietii lui Isus? Daca asta doriti sa spuneti, eu nu consider acest document un document veridic ...".

Nu , nu vreau sa spun "ca ceea ce scrie in Nt sint faptele adevarate".
DIMPOTRIVA . DIMPOTRIVA .Acum , daca NT nu e un document pe care ne putem baza in studierea ISTORIEI , ce ne mai ramane pt. a arata ca Iisus a existat ?. NIMIC .
In cazul acesta pe ce te bazezi dumneata spunand ca Iisus a existat ?. Mai exista vreun alt document DE INCREDERE pe care te bazezi ?.
Pana si Josefus Flavius , cunoscutul istoric evreu din acea perioada , nu aminteste de Iisus .
Specific , daca crezul dumitale se bazeaza pe credinta religioasa a dumitale , e altaceva , si in cazul acesta nu am nimic de spus .

#19703 (raspuns la: #19698) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt Ozzy - #19791 - de Muresh la: 15/08/2004 00:45:46
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Buna , Ozzy .
Multumesc pt postarea dumitale . De ce te dezvinovatesti ?. Nu te-am invinuit de nimic . Dumeata spuneai ca polemica nu-si are rostul , iar eu mi-am exprimat parerea ca sunt cazuri cand omul trebuie sa vorbeasca . Cuvintul e o arma cu doua taiusuri , si , uneori cine tace , pierde .La inceput a fost cuvintul .

Spui dumneata :
"in comparatie cu cati indieni americani au fost ucisi intentionat in genocid,# de evrei e f. mic,dar tu acum deja stii ca un indian nu face parada din traumele si crimele ce s-au facut impotriva lui...tace,mutenia lui insa vorbeste mereu si va veni si dreptatea."

Acum daca indianul vorbeste prin mutenia lui (cum adica "prin mutenia lui " , pe muteste?) , treaba lui . Eu nu stiu sa vorbesc asa . Si chiar te rog sa nu te superi pe mine , dar tare mi se pare ca nici dumneata .
In rest , sper ca va veni dreptatea pt. ei , dar cu o conditie : sa nu mai moara nimeni in razboaie .
Si acum o intrebare , ca nu cunosc prea bine istoria indienilor: Am facut sabbaticul meu in Milwaukee (nume indian , cred) , Wiskonsin . La un muzeu de acolo , o aripa a cladirii a fost dedicata indienilor . Am vazut acolo un graph care arata numarul indienilor in timp . La apogeu , inainte de venirea rasei albe , erau 10 milioane de indieni in ambele Americi . Cum de stiu ei asta , habar n-am . Dumneata vorbesti de 30 de milioane de victime . Atunci care e numarul exact ?.

Dar la chestiunea initiala . Omul alb nu l-a urat pe indian . El l-a ucis pe indian ca sa "colonizeze" America , nu pt. un principiu inaltator , ci pentru a-l deposeda de pamintul lui . Cu evreii a fost cam altfel....

"Si NU ma iau de tine si de nimeni din cafenea!!!" .

Asa e , chiar ma mir de ce trebuie sa spui asta .

"Mi s-a parut doar ca mereu ne indepartam de la subiectul initial" .

Nu cred . Totul era la "sobect" , dupa parerea mea .

"stiu ca voi muri curand,poate in 2-3 ani"

Sper din toata inima ca gresesti .

Cat despre frica de moarte ....Personal nu-mi este frica de moarte .Imi este frica sa pierd puterea ratiunii - sa traiesc dar sa nu stiu ca traiesc .
Imi este frica sa pierd controlul asupra fiintei mele .
Sa nu fiu o povara pt. cei dragi mie . Am vazut chestii de astea . Au fost aici in Israel cazuri cand perechi si-au pus capat zilelor cand unul din ei numai a fost atins de o boala incurabila .Moartea e parte din cercul vietii , dar , uneori Creatorul sau Natura , daca vrei , isi bate joc de om despoindu-l de demnitatea sa mult timp inainte de inima sa se opreasca . Medicina a permis ca durata vietii sa creasca , dar nu a reusit intotdeauna sa pastreze CALITATEA vietii . Uneori mai bine ar face medicii sa nu se amestece deloc .
Apropo , aici la noi s-au infiintat cursuri pt. oameni in virsta . Li se predau cunostinte asupra diferitelor cauze de deces , etc.. Organizatorii
sustin ca batranii ies din cursurile astea mult mai linistiti . Mie mi se pare o ideie macabra . Nu cred ca voi avea nevoie vreodata de un astfel de curs .
Nu chiar legat de cele de mai sus , am citit o "vorba" care cred ca o sa-ti placa:
Traieste ziua de parca ar fi ultima din viata ta .

Dar hai sa te mai intreb ceva : Mormonii sustin ca primii indieni au fost oameni din triburile biblice Efraim si Manase , care au fost adusi de un inger direct din tara sfinta prin anul 500 ien. . Analize comparative de de DNA intre indieni si evrei , nu au gasit nimic in comun . Bine , spun mormonii , pai a trecut foarte mult timp de atunci si indienii s-au amestecat cu popoare venite din Asia .
Ce crezi dumneata de teoria asta ?.
Poate ca indienii vor cere sa vie in Israel - glumesc , asta nu e o intrebare .
Si apropo , cred indienii in reincarnare sau asteapta venirea unui Mesiah ?.

Toate bune ,
M.





#19807 (raspuns la: #19791) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ISAIA despre Emanuel - Pt. DESTIN #19887 - de Muresh la: 17/08/2004 14:00:24
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
DESTIN ,

In postarea mea catre Dumneavoastra , facusem un fel de rezumat al postarilor mele anterioare . La urma urmei nu am caderea sa "sustin" nimic despre Tacitus . Doar nu am fost acolo in mod personal .Citez doar ce am citit pe net . Chestiunea principala este , nu daca a existat sau nu Iisus , ci daca era de origine divina . Ca cunoscator al limbii ebraice , specificasem in postarile mele anterioare nepotrivirea dintre originalul in ebraica din VT (Isaia(7:14)) si traducerea gresita , cu intentie , dupa parerea mea (scuze) din NT (Matei (1:23)), referitor la "virginitatea" Mariei . In continuare reproduc fragmente din postarile mele anterioare .
Dar inainte de a face asta voi adauga ceva nou :

Acelasi Isaia(7:14) pe care se bazeaza Matei (1:23) {referitor la "virginitatea" Mariei } , se adreseaza lui Ahab , regele imperiului Iehuda , spunandu-i ca nasterea lui Emanuel (Dumnezeu e cu noi , in traducere) are drept scop de a arata ca Dumnezeu se impotriveste asediului intiat de dusmanii evreilor asupra imperiului Iehuda. Cu alte cuvinte e vorba de un eveniment localizat in timp - regenta lui Ahab . Iisus s-ar fi nascut mult mai tarziu , de aceea proorocirea nu se refera la Iisus .

IN CAZUL ACESTA , MATEI (1:23) GRESESTE NU NUMAI PRIN TRADUCEREA ORIGINALULUI (vezi in continuare) CI SI PRIN LOCALIZAREA LUI IN TIMP .

Fragmente din postari anterioare :

1. Despre nasterea Mantuitorului in Vechiul Testament
#16609, de Muresh la Wed, 23/06/2004 - 10:59

Detin Biblia in traducerea romaneasca precum si originalul in ebraica .
Nasterea Mantuitorului e preconizata in Isaia 7:14 .
"De aceea Domnul insus va va da un semn: Iata fecioara va ramane insarcinata , va naste un fiu , si-i va pune numele Emanuel (Dumnezeu este cu noi).
Traducerea in romaneste este exacta cu o exceptie foarte importanta .
Cuvintul "fecioara" ar fi traducerea cuvintului ALMA din original .
"Alma" insemneaza "domnisoara" , sau "fata" . Conditionarea viginitatii nu este amintita .
In Noul Testament , Matei 1:23 scrie:
"Iata , fecioara va fi insarcinata , va naste un fiu , si-i vor pune numele Emanuil" , ... cu trimitere la Isaia 7:14 .
Intre Biblie si Noul Testament nu exista concordanta in aceasta chestiune. Avand in vedere ca Biblia in ebraica este originalul , inteleg ca traducerea este inexacta ."

-------------------------------------------------------

2. Alma pt #18690 de Paianjenul
#18772, de Muresh la Mon, 02/08/2004 - 03:18

... Traducerea mea e replica EXACTA a originalului .Care ar putea fi INTENTIA "autorului" , as putea banui . Traducatorul , insa , a hotarat sa nu traduca "mot a mot" . Data fiind importanta virginitatii ca semn de puritate fizica si sufleteasca , dupa cum era conceput pe vremuri de mai toti oamenii , s-ar putea spune ca traducatorul si-a asumat o responsabilitate neindreptatita .Eu insa cred ca e foarte posibil ca traducatorul nu era dezinteresat . La urma urmei nu traduci "mot a mot" decat atunci cand nu ai incotro . Nu e cazul aici . Corespondentul cuvantului "ALMA" exista in toate limbile . Dupa mine exista o singura explicatie logica : Traducatorul a intentionat sa ne induca in eroare .
......................
In istoria omenirii exista vreo 20 de personajii a caror soarta a fost identica cu cea a lui Iisus . Cel mai vestit este Horus , egipteanul .
Toti astia s-au nascut din fecioare , au murit in mod asemanator cu Iisus si s-au sculat din morti .
-----------------------------------------------
3. Care Tacitus ? - Tacitus taciturnu' ?
#19714, de Muresh la Fri, 13/08/2004 - 12:02

...........

Citesc in

http://www.infidels.org/library/modern/scott_oser/hojfaq.html

un articol scris de un oarecare (sau nu) Scott Oser . Sincer , nu stiu cine este el si in ce masura ne putem baza pe spusele lui .
Si Scott Oser asta spune asa :

"Tacitus and Jesus
In his Annals, Cornelius Tacitus (55-120 CE) writes that Christians
"derived their name and origin from Christ, who, in the reign of Tiberius, had suffered death by the sentence of the procurator Pontius Pilate" (Annals 15.44) ".
Two questions arise concerning this passage:
1. Did Tacitus REALLY write this, or is this a later Christian interpolation?
2. Is this really an independent confirmation of Jesus's story, or is Tacitus just repeating what some Christians told him?

Some scholars believe the passage may be a Christian interpolation into the text.

….there is excellent reason to suppose that Tacitus is merely repeating what Christians said about Jesus, and so can tell us nothing new about Jesus's historicity. "

Toate indoielile astea si , in plus , legendele celor 20 de Mintuitori (cum se inghesuie cu totii sa ne mintuiasca , dom'le) , ma intaresc in convingerea mea ca Iisus nu a existat .
Sorry , indeed ...No harm intended .

--------------------------------

4. Pt. #19721 AlexM
#19723, de Muresh la Fri, 13/08/2004 - 16:19

"cand vorbim de C. Tacitus va rog".

Domnule AlexM , departe de mine gandul sa-l jignesc pe raposatul Tacitus , si asta din doua motive :
1. Nu l-am cunoscut pa raposatul in mod personal ,
2. Raposat fiind , el nu se poate apara si nu e drept sa fie atacat .
In orice caz nimeni nu-l invinovateste de rea credinta . Una din presupunerile Domnului Scott Oser in articolul lui este ca s-ar fi putut ca oameni interesati sa fi introdus in scrierile lui Tacitus pasajul cu pricina despre Iisus .Eu nu-mi iau raspunderea acestei supozitii . Dupa cum am scris , nu stiu FOR SURE care este credibilitatea Domnului Scott Oser chiar daca inclin sa cred ca are dreptate . "
***********

Asta e cam tot ,
Numai bine ,
M





#19909 (raspuns la: #19887) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. DESTIN - Atunci hai sa "vorbim". - de Muresh la: 18/08/2004 10:04:43
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Iti multumesc pt. raspuns , desi , sincer vorbind , ma asteptam sa citesc raspunsul tau la chestiunea in discutie . Daca "Credinta nu trebuie sa fie obstacol in calea comunicarii" , atunci ce crezi tu de parerile pe care le-am scris . Citez din scrisoarea mea :

"Dar inainte de a face asta voi adauga ceva nou :

Acelasi Isaia(7:14) pe care se bazeaza Matei (1:23) {referitor la "virginitatea" Mariei } , se adreseaza lui Ahab , regele imperiului Iehuda , spunandu-i ca nasterea lui Emanuel (Dumnezeu e cu noi , in traducere) are drept scop de a arata ca Dumnezeu se impotriveste asediului intiat de dusmanii evreilor asupra imperiului Iehuda. Cu alte cuvinte e vorba de un eveniment localizat in timp - regenta lui Ahab . Iisus s-ar fi nascut mult mai tarziu , de aceea proorocirea nu se refera la Iisus .

IN CAZUL ACESTA , MATEI (1:23) GRESESTE NU NUMAI PRIN TRADUCEREA ORIGINALULUI (vezi in continuare) CI SI PRIN LOCALIZAREA LUI IN TIMP ."

In caz ca imi vei raspunde iarasi cu :

"Doctrina crestina cu privire la persoana FIULUI LUI DUMNEZEU sustine ca ISUS CRISTOS ar fi DUMNEZEU,ar fi o persoana DIVINA,cu doua naturi inseparabile,natura divina si natura umana.

Natura umana perfecta a facut posibila crucificarea LUI si actul de substituire a pacatosilor pe cruce.

Natura divina a facut posibila invierea,inaltarea si crestinismul."

voi declara ca , cu tot respectul , raspunsul acesta nu ma satisface . Intr-o discutie cu un rabin , l-am intrebat cum poate el dovedi ca exista Dumnezeu . Rabinul mi-a raspuns cam asa :"Dumnezeu exista in fiecare din noi . Prezenta Lui se face simtita in tot ce ne inconjoara , in tot ce se intampla noua si altora . Cine nu are credinta in inima lui , nu vede toate acestea ".

De ce scriu eu toate astea ?. Pt. a-ti spune ca nu un raspuns de acesta caut . Dealtfel rabinii nu recunosc valabilitatea NT .
Pentru inceput , ca sa nu amestecam lucrurile , ma intereseaza raspunsul tau la proorocirile lui Isaia si la nepotrivirea scriselor acestuia cu cele aflate in Matei (1:23).
Numai bine ,
M

#19928 (raspuns la: #19924) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt DESTIN #20038 . - de Muresh la: 20/08/2004 23:06:02
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Ma bucur ca ai prieteni evrei desi nu prea vad cum se leaga faptul acesta de discutia noastra . Amandurora ne este clar , cred eu , ca nici unul din noi nu e manat de dorinta de a-si "invinge oponentul" , nu-i asa ?. Personal sunt curios sa inteleg parerea unuia care pare cunoscator in tainele Noului Testament . Si totusi , poate eu nu te inteleg , dar ne invartim pe loc in ultimele postari . Daca nici acum nu voi reusi sa ma explic suficient de clar , voi trebui , cu parere de rau , sa abandonez intrebarea .
Dupa intelesul meu Isaia vorbeste de un Mintuitor care ar fi trebuit sa se nasca in timpul domniei lui Ahab , cca. 700 de ani inaintea lui Iisus . Cu alte cuvinte , nu exista nici o legatura intre aceasta proorocie si Iisus .
Asta nu inseamna numaidecat ca Iisus nu e un Mintuitor "kosher" , insa pt. el , specific , trebuie sa gasim o alta proorocire in afara de Isaia .
Si daca nu e altaceva in VT , atunci nu e si gata .
Daca vei alege sa te referi in continuare la subiectul acesta , as prefera sa o faci in cuvintele tale , FARA CITATE , ca sa te pot intelege .
Asta-i tot .
Cu multumiri ,
M
#20041 (raspuns la: #20038) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
filek - de (anonim) la: 23/08/2004 06:39:38
(la: Snobismul ieftin in Romania - din punctul de vedere unui Polonez)
esti de mult timp la cafenea? daca esti de putin timp atunci se explica intrucatva "atacul" tau. altfel ai fi vazut din mesajele anterioare ale celor ce-si invart coada pe-aici ca nationalismul si valorile care tin de el sunt incontestabil tinute cu strasnicie ca o zestre de mai toti romanii. nu vreau sa fac comparatii cu alte tari, discrepantele si deosebirile dintre culturi si/sau mentalitati nu ne avantajeaza in tragerea unor concluzii stricte si universal valabile cu referire la nationalism. in orice caz, m-as feri din start sa compar Polonia (polonezii) cu Romania (romanii). dintr-un simplu principiu: suntem unici! in felul nostru, atat de neplacut si de scarbos pt. altii care se cred mai europeni decat noi.

vorbesti de "prostitutie mentala"... acelasi dezgust ca si tine pt. oamenii care se prostitueaza (si la propriu si la fiurat) incerc la randul meu, mai ales cand vine vorba de AI MEI. dar stii ceva, concetatenii mei nu se prostitueaza mai mult decat altii. asta e doar o parere subiectiva, crede-ma. sunt convins ca au si polonezii destui prostituati de cand cu intrarea asta grabita in...stim noi ce structuri.

snobismul de care pomenesti mataluta se vede clar in chiar mesajul tau. insa cel mai "jalnic" nu e snobismul, ci e faptul ca tu cataloghezi romanii care te-au primit, te-au omenit si te-au instruit cum poate n-ar fi facut-o nici propria ta tara, dupa un singur individ. asta nu mai e prostitutie, sa injunghii pe la spate pe cei care ti-au deschis ochisorii tai patrunzatori in tainele omenirii? "jenant", mai jenant decat orice pt. noi, cei care ne ofensam vrem nu vrem la auzul unor astfel de cuvinte izvorate parca dintr-un fel de dezgust fata de romani, este faptul ca instruim strainii in scolile noastre ca mai tarziu acestia sa ne scuipe in fata, comparativ cu posibilitatile copiilor si studentilor romani care sufera la propriu de lipsuri acute. jenant este sa fim oropsiti economic pt. ca nu vrem sa renuntam la principiile si aspiratiile noastre, la ortodoxie si la datinile strabune, ca sa fim "ca ceilalti", toti o apa si-un pamant.

tu esti frapat? ce sa mai zicem noi? ca nu noi am colorat tara asta in negru, ci cei ca tine, scoliti pana la genunchiul broastei. sa-ti dau un ex. acu` vreo 2 ani am vazut niste nemti care iesisera dintr-o biserica voevodala cum luau fotografii unor cersetori mizerabili care-si faceau veacul pe la poarta ei. ce crezi tu ca am simtit atunci fata de acei nemti? o repulsie totala! pt. ei a avut o mai mare importanta ce-au gasit in fata portii decat ce era in spatele ei, ma-ntelegi? asa si tu, la randul tau faci fotografii pe aiurea fara a te durea macar capul de valorile adevarate.

"ce ajunge sa fiu un magnes pentru Romani"- expresia asta n-am prea inteles-o, ce inseamna "magnes"? magnat, ori ce anume? bre frate, daca nu ti-a zis-o nimeni pana acum, apoi afla de la mine ca nu esti tu nici buricul pamantului si nici nu se invarte soarele dupa tine. esti cat un fir de praf in bataia vantului, nimic mai mult. si tare as fi eu curios sa aflu de la colegul tau cam cum vorbeai tu despre tara ta. ai zugravit-o in culorile curcubeului? inseamna ca ai fost un mincinos fiindca stii la fel de bine ca si mine ca Polonia, ca multe alte tari europene, are destule probleme, nu e fruntasa lumii.

da, din pacate in Romania e viata grea si multi decid sa emigreze din cauza asta. apoi o parte dintre ei uita sau se fac ca au uitat de unde au plecat. totusi, pe cuvant de onoare iti spun ca aceia nu au mai multa liniste decat tine insuti. ei nu vor fi niciodata in tara lor, oricat de danezi sau polonezi ar deveni peste noapte! fiindca vor fi ceea ce se cheama la noi "VENETICI" (veniti de aiurea). si tara asta pe care o reneaga acum, ii va primi din nou ca o closca puii sai atunci cand se vor razgandi si vor vrea sa revina la ea, indiferent in ce imprejurari. pun pariu pe ce vrei tu ca daca maine Romaniei i s-ar declara razboi de nu stiu cine, mai toti romanii din diaspora ar dori si chiar ar sari in apararea ei.

nu stiu ce ai invatat la scoala aia mare la care mergi, dar se pare ca istoria noastra nu ti-a prea placut. altfel ai fi stiut unde trebuie sa-ti cauti stramosii: imprastiati pe la Codrii Cosminului. si in acelasi timp ai sti si unde ti-e locul: sub oblancul seii lui Stefan cel Mare si Sfant. scurt pe doi.

impartasesc intrucatva "temerile" unor forumisti de aici asupra faptului ca ai fi una si aceeasi persoana "romana"... si tare imi semeni, prin continutul mesajelor tale, cu Filip Antonino. il cunoaste cineva pe acest individ?

just me- enigmescu
Pt. carapiscum-#20780-sa fii tu sanatos - de Muresh la: 06/09/2004 13:00:00
(la: Nasterea din fecioara, demonstrata stiintific ca posibila)
Carapiscum-ule ,
Asa e , nu am vazut postarea ta . Nu e in firea mea sa ma eschivez de la raspuns . Nu e politicos .
Spui :" Ei, vezi, abia acum ai reusit sa vorbesti raspicat, clar si pe intelesul tuturor."
Tu , domnule , intri in discutia asta cam tarzior . Cred ca nu ai citit postarile mele anterioare . Am explicat acolo tot felul de subiecte , si daca abia acum ai inteles putinele cuvinte citite de tine din postarile mele , probabil ca am gresit bazandu-ma prea mult pe inteligenta interlocutorului . Si mai spui ca m-ai prins intr-o capcana . Nu cumva iti exagerezi dibacia ?. Eu , mai Carapiscum-ule , nu ma ascund dupa deget si nu atrag pe nimeni in capcana . Nu fi caraghios . Eu spun ce cred direct la "sobect" . Adica de ce nu ?. Noi discutam aici , nu tragem cu pusca . Si nu mai sunt printre straini , sunt in tara mea . Si asta e un alt raspuns pt. tine : m-am nascut in Iasi , putin timp dupa marele pogrom din 1941 .
Si apropo de pogrom : cum adica de ce ii condamn pe crestini . Ce , vrei sa le multumesc?. Dar razbunare nu caut . Ii las in plata Domnului , sau al sortii , daca vrei . Am alte treburi acum cu arabii ,semiti si ei , care numaidecat vor ca eu personal sa ma intorc de unde am veni , adica sa plec in Romania , or else ….
Si ce te ratoiesti la mine cu hotarirea Sanhedrinului . Iisus a fost un ravin evreu , problema a fost una INTERNA , inainte de existenta crestinilor . Si ca sa vii azi dupa 2.000 de ani cu chestiile astea e , cel putin , caraghios .
Si spui ca nu ai auzit de cei 200 de evrei francezi care au fugit din Franta in Israel ?. Pai mai citeste si tu . Nu poti vorbii la infinit in necunoastere de cauza .Si spui ca au parasit Romania doar 2 milioane ?. Esti gresit . Dubleaza .
Si care e chestia cu masonii ?. Tot evrei si ei ?. In Romania domneste un guvern corupt de fosti comunisti . Ce te bagi tu in treburile evreilor ?. Ce , treburile romanilor le-ai rezolvat ?.
Si Mosadul … Ce , si la asta te pricepi ?.
Si chestia cu PLAGIATUL . In loc sa-mi servest niste lozinci rasuflate , poate mai bine ai veni cu argumente inteligente .

Asculta la mine , Carapiscum-ule : eu corespondez pe forumul asta pt. ca ma intereseaza sa stiu cum gandesc romanii de azi . Cum gandesc cei de ieri , stiu de ieri si nu am nimic nou sa aflu . Tu esti un roman de ieri si , din pacate , nici nu esti in stare sa discuti in mod obiectiv . Tu ai iesit la lupta cu un strigat grozav de razboinic , probabil in numele unei cauze sfinte , pe care eu inca nu nu stiu care este .
Iata sfatul meu . Odihneste-te si cata-ti alt partener ca cu tine am cam terminat-o .

In rest , sa fii tu sanatos .

M


#21166 (raspuns la: #20780) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
PT CA NICI NU SE COMPARA !!! - de nasi la: 06/10/2004 04:57:23
(la: De ce nu vrem inapoi, desi ne e dor?)
nu vreau inapoi pt ca:

1. aici cistig incomparabil mai bine, iar din salariu - dupa ce am scazut chiria, lumina, apa, telefonul, mincarea, benzina si citeva articole de imbracaminte rezonabile/ sau de-ale casei - imi ramin destui bani sa ies in oras la distractie, sa plec in weekend sa ma relaxez, nu trebuie sa string cureaua ca sa maninc din cind in cind la restaurant sau sa merg la un concert si pot sa pun deoparte pt o vacanta in insule o data pe an.

2. societatea romana nu imi place. este dominata de rautate gratuita, rea-vointa, invidie, megalomanie nejustificata, se calca pe cadavre, se injunghe pe la spate, nu exista respect pt cei din jur etc, etc, etc... si mi se face sila cind aud de mitul romanilor primitori. ROMANII NU SINT PRIMITORI, sunt doar fatarnici (in marea majoritate, trebuie sa clarific asta ca sa nu fiu inteleasa gresit) majoritatea te primesc cu bratele deschise atita timp cit cred ca pot beneficia cu ceva de pe urma ta. imi place societatea in care traiesc pentru ca este opusa celei din romania. exista si aici citeva din relele pe care le-am enumerat mai sus, dar intr-o proportie extrem de mica (in comparatie cu romania). intr-adevar padure fara uscaturi nu exista, dar facind aceasta comparatie societatea din romania este o padure uscata aproape total. noroc de citiva lastari tineri - din nefericire majoritatea se ofilesc, fiind sufocati de predominantele uscaturi.

3. in romania lumea e cu susu-n jos. e o scara de valori total rasturnata. exemplu: omul de rind se ploconeste in fata politicianului pe care nici in $%# (cot) nu-l doare de opinia publica. aici politicienii depind de oamenii care i-au ales si lucrul asta se reflecta in economie si sistemul de justitie. in romania cind vorbesti cu vreo secretara a nu stiu cui, se poarta ca si cum l-ar fi prins pe Dumnezeu de un picior si trebuie sa te prezinti la ea cu buchetul de flori si mica atentie. daca "atentia" nu e de proportii corespunzatoare ti se spune "nu se poate" sau "nu stiu". aici este invers. nu te lovesti de secretare ca de un zid, sint amabile si helpful, iar daca vii ca prostul cu flori sau atentii se uita mirate la tine si se intreaba oare pe ce planeta traiesti.

in romania cind intri in magazin, daca ai noroc esti ignorat, in cel mai bun caz. daca esti obraznic si vrei sa cumperi ceva (le deranjezi pe vinzatoare) se uita strimb la tine. iar daca esti chiar asa de nesimtit incit sa mai ai si intrebari despre produsul pe care vrei sa-l cumperi, sau tocmai inainte de a iesi pe usa observi ca atirna vreo ata din mineca, tocul are o zgirietura, sau conserva e expirata si vrei sa-l schimbi - sa te tii atunci! ti se trinteste ostentativ obiectul cumparat pe tejghea sau ti se scrisneste printre dinti ca n-ai decit sa cumperi din alta parte daca nu-ti convine, ce-i aia refund???? ai innebunit? de zici mersi ca macar nu te-au luat cu matura de goana. aici daca intri in orice magazin ti se zimbeste, vinzatorii sunt prietenosi, iar daca ceva nu e in regula, stiu sa-si ceara scuze ca nu au observat din timp ca item-ul e sub standard ca sa-l trimita inapoi la producator si sa ceara sa fie inlocuit, bineinteles ca ti se da altul in schimb, iar daca intimplarea face sa nu mai fie unul exact la fel in stoc, sau pur si simplu te-ai razgindit in ultimul moment atunci iti dau banii inapoi, numai sa nu pleci suparat din magazinul lor si sa le faci reclama proasta. si mai ales toate serviciile sint de calitate.

4. sistemul de invatamint. in romania de regula trebuie sa ai ochelari de cal si sa te conformezi cu "programa" - de multe ori stupida si nefolositoare. sa luam de exemplu studiul libilor straine. nu intereseaza pe nimeni de ce vrei sa inveti la facultate asa ceva? ca sa fii traducator de specialitate? ca sa fii translator? ca sa fii profesor? sau medicina: vrei sa fii pediatru? sau chirurg? sau geriatru? genetician? sau la constructii - vrei sa construiesti poduri, sau drumuri, sau case, sau cladiri de birouri?in toata facultatea nu ti se ofera cursuri special menite sa faca din tine un bun profesionist. o gramada de cursuri de umplutura. la liceu? HA! la virsta asta tinerii deja au o idee spre ce se orienteaza, si cele de baza din alte domenii le-au acumulat deja, ce le mai trebuie atita umplutura? sa-mi spuna si mie cineva cu ce beneficiaza un tinar de liceu care vrea sa devina avocat si se pregateste pt asta, daca pina in clasa a 12-a i se baga pe git matematici avansate si alte minuni pe care NU LE VA FOLOSI NICIODATA! ridicol. dar sa fereasca cel de sus ca un student sa fie mai bun la materia respectiva decit profesorul: este bullied, este amenintat cu picarea examenelor (mai mult sau mai putin explicit), nu am auzit niciodata in romania de un profesor care sa nu se simta amenintat de studentii exceptionali. ASTA E REALITATEA. am avut sansa sa cunosc si invatamintul de aici. studentii sint tratati cu respect si profesorii la fel. se acorda importanta cuvenita materiei care trebuie predata, dar se pune accentul pe "approach" si asta de multe ori inseamna thinking outside the box. cind voi avea copii sub nici o forma nu doresc sa fie educati in sistemul de invatamint romanesc.

5. felul cum esti tratat la locul de munca. in romania trebuie "sa ai spate". neamuri si prieteni influenti care sa te sustina ca sa nu stai cu frica pierderii locului de munca. daca nu ai spate, atunci trebuie sa muncesti cit 10, sa faci treaba colegilor si eventual si a sefilor. astfel le devii necesar, ca doar n-or fi fraieri sa te dea afara si dupa aia sa trebuiasca sa mai munceasca si ei. aici, dimpotriva, fiecare angajat are un job description, nu asteapta nimeni de la tine sa faci mai mult decit ti se cere, iar daca o faci totusi, atunci esti apreciat: ti se spune in fata, si de fata cu alti colegi "well done, good job!", se vede in marirea de salariu si cu timpul in avansarea in posturi de conducere. pe merit si fara sa fii slugarnic! rudele si cunostintele nu conteaza decit intr-o singura situatie: si anume nu toti angajatorii publica la ziar sau pe net cind apare un job vacant in compania lor, ci intreaba angajatii daca nu cunosc pe cineva care e capabil pt jobul respectiv. asta e SINGURA situatie in care cunostintele conteaza.

6. sistemul medical. aici muncesc, am un salariu, imi platesc impozitele la stat si beneficiez de servicii medicale gratuite (nu ca in romania, gratuite doar cu numele). daca am nevoie de medicamente, pe acestea le platesc, dar doctorii nu m-au tinut niciodata la usa si nu au asteptat niciodata "darul". asta la clinicile si spitatele de stat. cele particulare iti cer o taxa de consultatie (aici este intre 15-30$) si la ele paelezi daca sint mai aproape de casa sau de serviciu. dar peste tot iti faci programare si asta se respecta cu sfintenie! pe un om bolnav nu il face nimeni sa astepte in fata usii. in romania, daca ai nevoie sa te vada un doctor specialist, in primul rind trebuie sa ai cunostinte care sa te ajute sa ajungi la el, sau sa dai obolul asistentei sau altui doctor ca sa iti faca trimitere. si odata ajuns la maria-sa trebuie sa ii platesti si lui cotizatia. la policlinicile cu plata, iti iau banii, se uita putin la tine, dar asta nu ca sa vada ce nu e in regula ci in primul rind sa gaseasca un motiv sa te stoarca de ceva mai multi bani.

7. si ar mai fi si 8 si 9 si 10, 11, 12, multe... dar nu mai intru in detalii ca deja m-am saturat sa imi mai amintesc. dar nu-i nimic, fiecaruia ii face bine sa isi aminteasca motivele pt care a luat deciziea.

sunt romanca, nu imi e rusine de asta, dar nici nu consider ca e un motiv de asa mare mindrie, ca sa stam acuma cu coditza tzantzos ridicata ca suntem mai grozavi ca altii doar pt ca sintem romani. este pur si simplu un dat. nici de uitat de unde am plecat n-o sa uit, dar n-o sa uit nici DE CE. lucrurile se vor schimba odata si-o data, numai ca problema se pune in felul urmator: eu am plecat pt ca nu era bine, asta a insemnat un efort urias de adaptare, financiar, emotional... acum am o viata implinita, am o cariera, prieteni, sunt multumita si fericita, deci in afara de parinti toata viata mea e aici. nu ma intorc in romania pt ca aici e mult mai bine. cind (si daca) in romania va fi la fel de bine ca aici eu voi fi mai batrina, voi avea mai putina energie si ar trebui sa repet efortul. intrebarea mea ar fi DE CE as face-o? sa cheltui atita energie doar ca sa dau un bine pe acelasi bine? (asta luind in calcul posibilitatea ca romania sa ajunga la un nivel EGAL economic si de civilizatie).
Biblia stil şvaiţer: pt carapiscum (23986) - de ionel la: 06/10/2004 20:42:32
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
N-am prea mult timp pt discutii pe teme teologice, dar as sa abordez putin punctul tau referitor la contradictiile biblice de care tu n-ai cunostinta. Pt inceput, iti sugerez fragmentul urmator:

http://ffrf.org/books/lfif/?t=contra

Este in engleza, dar referintele directe si precise la fragmente din Biblie cred ca-s deajuns si pt cei ce nu cunosc engleza. Am sa adresez mai intai prima contradictie enorma din Biblie: omuciderea. In Iesirea 20:13, una din cele zece porunci este:

"Să nu ucizi!"

In Iesirea 32:27, Biblia zice:

"Iar Moise le-a zis: 'Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Să-şi
încingă fiecare din voi sabia sa la şold şi străbătând tabăra de la o intrare până la cealaltă, înainte şi înapoi, să ucidă fiecare pe fratele său, pe prietenul său şi pe aproapele său'."

Ori Moise a mintit, ori D-zeu a uitat propria lui porunca, ori Biblia e incorecta. Care-i?

Am sa adresez si partea despre modificarea Bibliei dupa chelia fiecarei biserici. Un exemplu perfect este prezenta pasajului Hosea 13:16 in biblia New International Version (NIV) Bible publicata de International Bible Society si lipsa aceluiasi pasaj din capitolul Osea 13 din unele versiuni ortodoxe (atat cea publicata de Serafim de la Manastirea Golia de la Iasi (golia.ro), cat si din cea publicata in lb romana la http://www.crestinism-ortodox.ro/html/05/biblia_sfanta_scriptura/osea.html).

Ce este interesant este ca acelasi crestinim-ortodox.ro site (referit chiar de site-ul Patriarhiei Romane) prezinta o versiune in engleza pe care ei o atribuie Sfantului Sinod si aceaste versiune include Hosea 13:16 (vezi http://www.crestinism-ortodox.ro/html_en/05/bible/old/hos.html):

"The people of Samaria must bear their guilt, because they have rebelled against their God. They will fall by the sword; their little ones will be dashed to the ground, their pregnant women ripped open."

Pre limba noastra (gratie site-ului bible.gospelcom.net):

"Samaria este pedepsita, pentru ca s-a razvratit impotriva Dumnezeului ei. Vor cadea ucisi de sabie; pruncii lor vor fi zdrobiti, si vor spinteca pintecele femeilor lor insarcinate."

Acestea sunt cuvintele spuse de Domnul. Nu ti se pare in contradictie cu porunca de a nu ucide? De fapt in Samuel-I 15:13 (versiunea NIV) sau Regii-I 15:13 (versiunea ortodoxa), Domnul isi incalca propria porunca impotriva omuciderii si indeamna oamenii la omucidere:

"Mergi acum şi bate pe Amalec şi pe Ierim şi nimiceşte toate ale lui. Să nu iei pentru tine nimic de la ei, ci nimiceşte şi dă blestemului toate câte are. Să nu-i cruţi, ci să dai morţii de la bărbat până la femeie, de la tânăr până la pruncul de sân, de la bou până la oaie, de la cămilă până la asin".

Deci referitor la respectul fata de viata omului, fie el crestin sau nu, d-ta si Biblia prescrieti cumva la dictonul ca "toti suntem egali, dar unii sunt mai egali decat altii"? Nu tin minte ca porunca impotriva omuciderii sa fi facuta vreo distinctie, cat de mica fata de credinta ...

De plecare uite o tabela cu diferentele dintre versiunile Bibliei la nivelul de capitole prezente sau absente:

http://myweb.lmu.edu/fjust/Bible/Heb-Xn-Bibles.htm

Deci cum stam la capitolul "Biblia stil şvaiţer: contraziceri grosolane si modificari conveniente"? Cum poti crede in ceva in care personajul principal este inconsistent la nivel major si carte de capatai despre care nici macar nu se stie care versiune-i autentica si care nu?
#24350 (raspuns la: #23986) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pt carapiscum - de nasi la: 10/10/2004 04:48:46
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
eheeeei, ti-am turnat putina sare pe rana si ai si sarit de fund in sus! te-am prins cu musca pe caciula, moncher...
acuma lasind glumitzele deoparte, incerc sa iti raspund la obiect

1."O sa cam faca ceva valuri acest subiect, ai sa vezi." - nu stiu daca o sa faca asa niste valuri, este un subiect despre care am vazut doar aluzii strecurate ici si colo pe forum, dar fara o dezbatere concrecta si cu mai multe puncte de vedere. daca mi-a scapat insa, te rog sa ma corectezi.

2. "Din cele multe pe care le-ai scris, si sper sa nu te supere asta, deduc faptul ca esti una dintre nefericitele care au trait pe propria piele aceste experiente nefaste alaturi de un barbat roman". - in primul rind nu ma supar. in al doilea, e corect si logic ce ai dedus. doar in romania m-am nascut si am crescut, iar experiente cu barbati romani am avut. ce-i fi crezut, ca am trait la manastire si doar am visat despre ei?

3. "am avut la randul meu anumite experiente nefaste care m-au facut sa cred ca pe lumea asta nu exista femei sincere in totalitate..." - uite ce zic eu: orice fiinta umana isi are experientele ei si de cele mai multe ori viata nu ne face pe plac si nu ne face nici cautarile usoare. DAR la ce anume te referi cind spui "femei sincere in totalitate"? daca esti dragutz sa clarifici, am putea dezbate ideea - se incadreaza oarecum in tema de fata - alminteri ramine o coada de peste fara rost.

4. "Admitem ca barbatul roman este asa cum l-ai caracterizat tu. Prin ce se deosebeste el de barbatul strain? In primul rand prin banii pe care-i castiga- ce-as mai vrea eu sa-l vad pe un strain cum isi duce viata in Romania macar vreo doua luni de zile, si impreuna cu el pe romancuta care l-a momit (probabil) s-o scape din iadul romanesc!" - pentru care anume motiv ar trebui barbatul strain sa vrea sa vina sa traiasca in romania (din moment ce atita romani vor sa scape din ea)? in cuvintele tale vad ciuda de mascul respins din barbatul roman fata de barbatul strain care "are mai mult succes". si nu ai facut decit sa iti ungi orgoliul ranit cu acelasi balsam: cu alte cuvinte "aha, daca nu ma vrea pe mine si il vrea pe altul, asta nu e din cauza ca nu sunt eu bun de nimic sau ca nu stiu cum sa ma port cu ea, cum sa o respect si cum sa o tratez ca egala mea pt ca e si ea o fiinta umana care merita acelasi respect ca si mine, ci pt ca are altul mai multi bani ca mine! asta-i motivul, nu altul". este o autoamagire masculina, tocmai pt ca DIN PUNCTUL DE VEDERE AL BARBATULUI banii conteaza foarte mult, sint o extensie a masculinitatii, si atunci judeca si femeia dupa calapodul sau. sau ii este barbatului mai usor sa dea vina pe bani decit sa se "uite in oglinda" si sa vada ca ii lipsesc anumite calitati. cit despre romancutza momitoare - esti in afara de subiect. exista destule cazuri, dar nu despre ele discutam ci despre femei educate, pregatite profesional, cu o scara sanatoasa de valori, care au emigrat, au muncit si si-au dobindit deja un statut social si o stare materiala confortabila in tara de adoptie - prin urmare din "iad" au scapat singure, prin forte proprii si n-au asteptat sa fie salvate de nimeni. iar dupa toate astea se vor "aseza la casa lor" si nu isi doresc partener de viata barbatul roman.

5. "am observat ca ai folosit exprimarea "partenerul meu" referindu-te la cel cu care traiesti actualmente; iti este sot sau ibovnic?- pt. ca, vezi tu, multi dintre romanii plecati prin cele strainataturi renunta la morala si cultura de acasa pe motive ca cele expuse de tine). -
in primul si in primul rind: pe viitor cind mai ai curiozitati de natura personala, iti voi raspunde, dar iti cer sa formulezi intrebarile in mod respectuos si delicat (tocmai pt ca sunt "personale" si nu ne tragem de sireturi fara sa ne cunoastem, ci incercam doar sa dezbatem anumite subiecte), altfel ma voi lipsi de onoarea pe care mi-o faci cu prezenta pe subiectul meu. pe principiul "esti musafir in casa mea"
in al doilea rind, raspunsul: n-am renuntat la morala cind am plecat prin strainatatzuri. am incercat "viata in doi" in romania, cu barbat roman pentru a ma lamuri daca mi se portiveste si pentru a nu ma arunca in casnicie doar asa, intr-o decizie de moment sau in necunostinta de cauza. am vazut si m-am lamurit, o data, de doua ori, de trei ori. asta nu ma face nici imorala nici inculta. nici pe mine si nici pe atitea alte femei care vor sa stie dinainte de casatorie cu cine vor avea de impartit viata. si lucrurile de importanta nu le afli din cv, si nici iesind 2 ore la o intilnire in oras nu cunosti caracterul adevarat (eventual si sub supraveghere, ca in evul mediu, nu cumva sa se pupe?) hai sa fim seriosi! cum bine spunea altcineva, cind cumperi o pereche de pantofi, o incerci, sa vezi daca ti se potriveste, nu? si pe de alta parte de cind e ok ca barbatul sa incerce, iar femeia - nu se cade? prin asta intelegi tu respectul barbatului roman fata de dreptul femeii de a alege? gindesti gresit, si uite, ai scos la lumina un defect al barbatilor romani de care nu sufera cei din strainatate. cit despre "partenerul" meu, este barbatul care mi-a placut si m-a placut, am locuit impreuna o vreme sa vedem cum ne intelegem si cum ne completam in viata de zi cu zi. ne-am lamurit amindoi, ne casatorim in primavara - si n-am facut-o mai repede pt ca am dorit sa impart acest moment din viata noastra cu parintii, sora si bunicii pentru care platim noi biletele de avion. ei nu isi pot permite sa scoata din buzunar cite $1500 fiecare.

6. "Cu ce e mai bun un barbat strain decat unul roman? Cu nimic, ca n-are nici doua capete si nici doua perechi de...scule" - raspunsul pe care ti-l dai este gresit. acelasi gen de situatie. tot un singur cap are si "barbatul strain" dar il foloseste, incearca sa inteleaga nevoile sufletesti ale femeii si intelege sa nu o trateze asa cum nu merita, nu are aere nejustificate de superioritate fata de femeie... nu repet aceleasi idei, pt ca raspunsul ti l-am dat deja la punctul 4.

7. "un strain are obligatia (pe care si-o indeplineste de obicei) de-a sustine familia dpdv financiar" - si ma rog de ce n-ar avea si barbatul roman aceeasi obligatie? si daca barbatul roman nu are obligatia de a sustine familia financiar, atunci de ce trebuie sa aiba sotia sa obligatia de a merge la serviciu la fel ca el si in plus sa mai faca si treburile casei singura, fara ca el sa o ajute? nu ti se pare ca atitudinea este incorecta?

8. "nu mai poate "tine in hamuri" femeia care pe deasupra a mai ajuns si sa constientizeze" - OHOOOOOO!!!! ce spuneam mai devreme de evul mediu?????

9. "ca daca prefera sa se uite la un meci de fotbal pe un alt canal al aceluiasi televizor cumparat pe banii lui" - !!!!!!!! care va sa zica, el cistiga niste bani cu care CONTRIBUIE la bunastarea familiei (nu o sustine in totalitate, ci doar CONTRIBUIE), dar la o adica, obiectul x este cumparat numai din banii lui, si numai el are drepturi asupra acestuia. si banii ei pe ce se duc? salariul pe care ea il aduce in casa nu se duce tot pe aceeasi mincare (cu care isi umple si el stomacul), aceeasi intretinere (pt casa sau apartamentul in care locuieste si el), aceleasi rate (pt mobilele si obiectele din casa de care e normal sa se bucure amindoi)? povara financiara este usurata de ambele salarii, nu doar de unul. uite, vezi tu? atitudine, atitudine, atitudine. una gresita, pe care barbatii straini am remarcat ca nu o au (in covirsitoarea lor majoritate, si limitindu-ma la tarile "civilizate").

10. "candva chiar am fost "demascat" ca as fi feminist si ca nu tin cu barbatii- culmea, o femeie mi-a zis asta! " - presupun ca femeia respectiva nu a avut cunostinta de cum vezi tu lucrurile cu adevarat, atunci cind te-a "acuzat" de feminism. iar dac-ar fi auzit toate ideile pe care le-ai enuntat deja, si-ar fi mushcat limba. oricum, cu feminismul si miscarile de acest gen nu prea sunt de acord. as putea face o paralela, putin exagerata, cu comunismul. ideile sunt frumoase si corecte in principiu, dar in practica nu. se impinge totul la un extremism absurd si se ajunge la "eradicarea" bunelor maniere si a galanteriei, a romantismului - pina la pierderea feminitatii, inrairea acerba a femeii.... aici iti dau perfecta dreptate. nu asta e solutia.

11. "Dar ce inseamna emancipare sau/si cum ar trebui ea inteleasa? Chiar sunt curios sa aflu raspunsul tau" - ai ridicat o problema de interes pt un anumit segment al populatiei, dar n-ai vrea sa discutam despre "emanciparea barbatului" (cel roman) despre mentalitatea lui? ca una fara cealalta nu se prea poate. si in plus aceasta e tema de discutie.

12. "Ce-ati mai vrea atunci de la noi? Sa va lasam libere si independente ca sa va faceti de cap" - nu zau, chiar asa? o vaca o cumperi la tirg, ai niste drepturi asupra ei, o pui sa traga la caruta, o mulgi, o duci la monta.... dar o femeie este o fiinta umana ca si barbatul. Uite ca ti-ai mai dat un raspuns singur: de aia sunt barbatii straini mai buni decit barbatii romani (pardon, nu toti, doar marea lor majoritate). pentru ca stiu sa NU se comporte fata de femeia lor ca un stapin fata de sluga.

13. "La urma urmelor depinde slugile cui sau a ce vrem sa fim: ale sotilor nostri sau ale ambitiilor noastre nelimitate?" - idem 12.
#24595 (raspuns la: #24569) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
sunt cuvintele tale, tu cu mi - de nasi la: 18/10/2004 06:44:19
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
sunt cuvintele tale, tu cu mina ta ai scris "Nu e cazul sa devii ofuscata sau isterica"

isteria este un termen medical, diagnostic, folosit pt a defini acea boala pe sistem nervos. "isteric/a" este termenul folosit in domeniul medical cu referire la persoanele care sufera de aceasta boala.
cind termenul este folosit in alt context, ca de exemplu in conversatii pe teme non-medicale, este o insulta, o jignire adusa persoanei vizate. face parte din categoria injuriilor in care se incadreaza "cretin/a", "idiot/a" si exemple sunt multe. nu accept sub nici o forma sa ma jignesti doar pt ca nu esti de acord cu mine. daca nu esti in stare sa aduci argumente logice cu care sa ma combati in mod civilizat, nu-ti cere nimeni sa iti calci pe orgoliu si sa recunosti acest lucru. dar cel putin ai bunul simt si nu ma injura. eu nu te-am injurat pe tine, nu ti-am spus sa "nu devii isteric" te-am atentionat doar sa iti moderezi tonul. tu cu ce drept folosesti astfel de cuvinte la adresa mea?

si nu ma leg eu de viata ta, mai priveste si dincolo de lungul nasului ca nu esti tu buricul pamintului: la subiectul meu au raspuns si persoane (atit barbati cit si femei) care nu au fost de acord cu ideile mele. m-au injurat ei/ ele pe mine? s-au aruncat ei sa isi dea cu presupusul despre mine si familia mea? NU! tu esti singurul care a facut asta. nu ma leg eu de viata ta, tu te-ai legat de a mea si in lipsa de argumente ma injuri!


#25395 (raspuns la: #25392) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. Hypatia - de Little Eagle la: 27/10/2004 00:14:35
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
Dear Hypatia,

In primul rand iti multumesc mult pt. mesajul trimis demult...si imi cer iertare ca abia acum iti scriu...cand Daniel si Admin vor publica textul meu scris azi,iti vei da seama de ce am tacut o mare bucata de vreme.
In al 2lea rand,nu ma mai lua cu Dvs ca-ti iau scalpul,okay?Iti repet in limba Lakota:mitakuye oyasin,adica we are all related!Astea fiind intelese intre noi acum ,hai sa vedem care ar fi problema cu acest drum al conflictului la cafenea ce a devenit o poteca ce in final se pierde in desisul padurii...

In primul rand si deja stii,orice subiect scris ori text si raspunsuri incep sa zicem normal,dupa o zi insa nu mai exista nici o relatie cu textul,fiecare scrie ce-l doare pe el/ea personal,deci avem de-a face cu ego-ul uman in final,un val pe chipul sufletului.
De aici se nasc diversificari de opinii si calmul dispare fiind inlocuit de ...conflicte.
Nu zic ca nu-s bune discutiile,daca sunt constructive e si mai bine,din pacate mereu trenul deraiaza si cade-n sant.Nu duce la nimic bun ci doar la un esec total de angoasa si nemultumiri ce nu-si au locul daca sunt pornite din rautate,mandrie si proprie denominatie a acestui SELF ce de multe ori isi pierde controlul,de parca eu personal nu stiu de la mine insumi,dar cat traieste, omul invata.

Sa eviti conflictele e practic imposibil,normal ar fi sa dispara precum se nasc dar ele fac din ordine dezordine =haos intelectual si spiritual.
Indienii au si respecta figura geometrica de cerc pt. ca ea uneste oamenii intre ei,in schimb..patratul si cubul deci il izoleaza pe om si pierde intelesul aproapelui sau ca om=frate sau sora,pt. ca toti sunt deopotriva frati si surori,comunitatea este deschisa si mai ales se pune mare pret pe sinceritate.Cafeneaua este zic eu un cerc virtual in care fiecare isi spune problema sau discuta, da sfaturi etc.
La o zi de discutii fiecare isi are randul la vorba si parere,iar apoi trage concluziile marele Chief insa Wicasa Wakan(Medicine Man) va avea ultimul cuvant si atunci cum spune el asa va fi,pt. ca el este inteleptul tribului.

Un great Chief trebuie sa faca in asa fel incat cuvintele lui sa patrunda in inimile tuturor ca razele soarelui.Asa ca acest rol cam ingrat pe undeva cade pe umerii lui Daniel.
Eu zic ca suntem civilizati indeajuns incat sa ne putem respecta unii pe altii si in loc sa ne certam,sa radem si sa fim prieteni,oare chiar asa de greu este?

Dar stiu ca nu-i usor...conflictele vor fi mereu Hypatia de vrei sau nu,asa cum este zi si noapte,dualitatea vietii continua existenta ei de la inceputurile Creatiei,ce trebuie sa facem noi?
Sa mai uitam de ego si sa deschidem mai larg ochii in jur.Inca suntem orbi.
Temele nu conteaza,orice tema din cafenea devine pe la mijlocul discutiilor departe de realul subiect,eu cred ca bine ar fi sa luam orice aspect al vietii si deci si cel virtual al textelor din cafenea drept Zen or the beginner's mind.
Sa vedem si sa gandim mereu orice aspect al vietii ca pe un inceput indiferent ca suntem la jumate sau sfarsit de drum.

In acest cerc,draga Hypatia,atat am avut de spus.

Nu uita,
LOVE&PEACE,

Ozzy/Ovi

"You can't wake a person who is pretending to be asleep."

Arikara Cheyenne proverb








































Pt. Iddo - #24979 - de Muresh la: 29/10/2004 21:21:22
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
"...simt nevoia sa spun ceva. Acum o sa vorbeasca Iddo ..".

Prefer sinceritatea . Ideile din postarea dumitale sunt acelea pe care le-am auzit intotdeauna . Cuvinte cu care m-am obisnuit . Tot auzind tot felul de politeturi aici pe Forum , incepusem sa cred ca nu auzisem bine altadata . Ca prea mare era disonanta intre cuvinte si faptele din trecut . Dar acum echilibrul a fost restabilit si e bine ca e asa . Parte din legile fizicei se aplica si la relatiile intre oameni .
"Pana una alta, cafeneau asta e un forum pentru români."
Pai asa o fi . Personal , corespondez in Forumuri romanesti pt. a afla cum gandesc românii cu care nu am mai avut contact in ultimii 40 de ani .
Dumneata m-ai ajutat , desi , pt. a fi obiectiv , cred ca nu chiar toti gandesc astfel . Si m-ai mai ajutat pt. ca pt. , a nu stiu cata oara , m-am gandit ca bine am facut ca am plecat . Voi , românii , va descurcati cum va descurcati si fara mine . Si daca simti nevoia de a te "descarca" aici pe forum si nu in fata sau in dosul oglinzii , be my guest . Fara politeturi si protocoale de circumstanta . Cu cat furtuna e mai mare afara , cu atat mai mult ma bucur ca am acoperisul MEU asupra capului .

Shalom si tie , Iddo AlexM

#26863 (raspuns la: #24979) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. ueit - de Paianjenul la: 30/10/2004 18:29:19
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
"In locul ironiilor ar fi de preferat sa expui modul in care ai ajuns la concluzia ca textul de mai sus nu reprezinta cele 10 porunci, in ciuda faptului ca Moise zice ca sunt."

- Foarte simplu.

Doar in versetul precedent (Exodul 34:27) celui pe care tu il invoci (Exodul 34:28) ca sa demonstrezi ca cele zece porunci gravate in tablele de piatra de insusi degetul lui Dumnezeu, au fost de fapt mai multe decit zece, Dumnezeu ii spune lui Moise:

"Scrie-ti cuvintele acestea, caci pe temeiul acestor cuvinte inchei legamint cu tine si cu Israel" (Exodul 34:27, traducerea Cornilescu).

Intrebarea mea:

daca Dumnezeu scrisese deja pe cele doua table de piatra toate cuvintele legamintului pe care tocmai il rostise, (si nu doar cele zece porunci - asa cum apar in Exodul cap. 20:2-17 si in Deuteronom cap. 5:6-21).... ce cuvinte ii mai ramasesera de scris lui Moise?!... sau de ce trebuia sa mai scrie inca o data... aceleasi cuvinte (pe suluri de piele/papirus>whatever)?...


"Trebuie insa ca rezultatele cercetarii lui (ale membrului comunitatii stiintifice) sa fie publicate in reviste de specialitate."

- Cum verificam daca articolele publicate in "revistele de specialitate" ne spun adevarul... si nu doar speculatii (concluzii interpretabile/chestionabile) ale unor cercetatori care nu au cum sa demonstreze pina la urma ca sint mai informati, mai obiectivi, mai onesti (din punct de vedere academic), mai imuni la tendinte loialiste unui curent/idei/filozofii preconcepute, si deci, mai competenti decit colegii lor cu orientari creationiste care

si-au obtinut diplomele/certificatele/credentialele in aceleasi institutii de educatie... (sau in altele de acelasi prestigiu academic)...

isi desfasoara activitatea in aceleasi domenii de cercetare... cu acelasi nivel de exigenta in ce priveste competenta profesionala...

...avind acces la aceleasi baze de date/informatii?...

Ai dori sa citezi citeva titluri de publicatii pe care tu le consideri autentic stiintifice?...


"Un profesor care publica doar in Paranormal, pe Internet sau care scrie o carte nu se incadreaza in comunitatea stiintifica."

- Cum demonstram ca materialul publicat de un profesor "in Paranormal, pe Internet sau intr-o carte" este neaparat si automat maculatura... (mai cu seama atita timp cit nu putem demonstra ca materialele publicate in "revistele de specialitate" sint 100% scutite de erori si prejudecati!...)?...


PS.
Cele doua link-uri de mai jos prezinta fiecare cite o lista cu numele unor indivizi care,

in virtutea diplomelor pe care le detin,

si

date fiind domeniile in care isi desfasoara activitatea,

isi reclama statut de oameni de stiinta. Arunca te rog o privire peste informatiile furnizate de respectivele site-uri referitoare la identitatea profesionala a acestor indivizi... incearca sa faci o evaluare onesta si - pe cit reusesti - obiectiva (a identitatii lor profesionale)... si spune-mi daca gasesti vre-unul caruia tu i-ai recunoaste creditul de "om de stiinta"...

http://www.icr.org/creationscientists/biologicalscientists.html
http://www.icr.org/creationscientists/physicalscientists.html




#26993 (raspuns la: #26603) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt.d-na AdelaV. - de souris la: 11/11/2004 10:49:24
(la: Cele mai frumoase poezii)
continuati sa ne mai daruiti din poeziile scrise de d-voastra ,mie imi plac foarte mult .comentariile legate de poezie in general mi se par foarte adevarate.eu am o mare durere:nu pot gandi decat in proza si nutresc o mare admiratie pt cei care pot scrie poezii.

As vrea sa pot scrie poezii ,
Sa prind cuvintele-libelule din zborul lor sinuos,
Sa le tintuiesc aripile pe petala de crin imaculat imaculat a unei foi,
Sa-mi revars in ele sufletul,
Sa le fac sa vibreze ca niste corzi de harfa,
Sa le fac sa rada,
Sa le fac sa planga,
Sa le dau numele meu.
(o incercare de a versifica durerea mea...)
#28396 (raspuns la: #27103) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ai un scaunel pliant si pt mi - de Daniel Racovitan la: 24/11/2004 14:28:22
(la: Lista birourilor de vot din strainatate)
Ai un scaunel pliant si pt mine? :)


___________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic)
#29678 (raspuns la: #29676) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Multam pt pdf! ___________ - de Daniel Racovitan la: 26/11/2004 12:14:56
(la: Articole din presa, despre alegerile care or sa vina)
Multam pt pdf!

___________________________________________________
"aceste cuvinte ne doare" (sic)
#29901 (raspuns la: #29894) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
studenta in italia (pt pam) - de Mariana Ignatov la: 26/11/2004 13:32:48
(la: Studenti romani plecati la studii, va mai intoarceti?)
colegii ne marginealizeaza????? isi mananca unghiile pt ca noi, "cei din Est"(cum zic ei) traim in mizerie fata de ei dar cu inteligenta suntem mult mai in fata. dupa cinci ani de studii aici nici acum colegii nu m-au acceptat. la orice nota, la orice compliment care primeam de la prof. imi aruncau priviri pline de ura si invidie. nu inventez nimc, ci este purul adevarat. toti prof. italieni au ramas surprinsi ca romanii sunt atat de inteligenti, rapizi, seriosi si politicosi. pe unde am fost am primit numai complimente (nu ca sa ma laud dar ca sa intelegeti cum sunt mizerabilii (nu toti) astia de italieni) uneori pt lucruri banale. mi se parea absurd la inceput, dar cand am observat cata ignoranta plutea in capul colegilor mei am inteles motivul laudelor.
pt italieni a cunoaste lb engleza este ceva fantastic (de obicei numai manageri sunt capabili de a folosi o engleza fluenta), a citi ziarul zilnic este ceva ciudat (pt ca numai oamanii de cultura o fac), ecc, ecc.
nu sunt capabili sa se organizeze, nu isi pun mintea la contributie si profesorii iti predau mura-n-gura; si tot se ridica unul in picioare care nu a inteles nu stiu ce banalitate. se organizeaza cursuri de rucuper pt corijenti, restantieri, si nici atunci nu reusesc....
in primul an din 25 de studenti am trecut anul doar 17, restul au pierdut anul. dar pt italieni a pierde un an nu e nimic, pe cand in romania este o rusine profunda.
in fine....ar fi multe de spus....dar nu vreau sa va plictisesc.

numai bine.
p.s. poate mai vb pam.

"Errare è umano, perseverare è diabolico."
#29911 (raspuns la: #25138) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...