cuvintele sint fericite exista fara sa si cunoasca sensurile

Nu stiu cat de multumitor este comentariul ce urmeaza?

tu intrebi:

"Cum se face ca in Biblie nu se vorbeste nimic despre dragostea dintre barbat si femeie?"

Eu spun ca intalnim aspecte despre dragostea dintre barbat si femeie.

O poveste idilica, Cantarea Cantarilor lasa o impresie de text dificil si incurcat, de lipsa a sperantei si a maturitatii.

Un studiu amanuntit ne reveleaza mai multa seriozitate in sentimente la iubit decat la iubita.

Ea spune:
“Deosebindu-se din zece mii... Cerul gurii lui este numai dulceata si toata fiinta lui este plina numai de farmec.” (5:10-11)

Cu toate ca este indepartat, el ne inspira incredere pentru ca nu isi va abandona niciodata logodnica.

Ea, dimpotriva, este impetuasa si da frau liber emotiilor, neparand pe de-a-ntregul demna de incredere, obisnuita mai degraba sa actioneze dupa capul sau si in libertate, decat dupa restrictiile de la palat.

Ea isi descrie bronzul datorat soarelui, si recunoaste ca nesabuinta ei i-a umplut de manie familia:
“Nu va uitati ca sunt asa de negricioasa
caci m-a ars soarele.
Fii mamei mele s-au maniat pe mine si m-au pus pazitoare la vii.
Dar via frumuseti mele n-am pazit-o.” (1:6)

Ea insista sa afle unde va trimite iubitul sau turma la pascut, pentru a putea sa-l intalneasca:
“Spune-mi tu, pe care il iubeste inima mea,
unde iti pasti tu oile, unde te odihnesti la amiaza? “ (1:7)


Mai tarziu, ea se plange de doua ori ca este “bolnava de dragoste”, (5:8), ca si cum ar fi incapabila de a se stapani, si ezita mult timp sa deschida usa iubitului sau:
“Mi-am scos haina, cum sa ma imbrac iarasi?
Mi-am spalat picioarele: cum sa le murdaresc iarasi? “ (5:3)

Cand ea isi da seama ca iubitul a plecat, se grabeste sa-l caute, il striga si se lasa batuta de paznicii de la vie, (5:4-7).

In sfarsit, ea este avertizata, facandu-i-se o aluzie la infidelitatea si “gelozia sa este neanduplecata ca locuinta mortiilor”, (8:6).


Cum se integreaza aceasta poveste la restul Scripturii? Dupa cum s-ar presupune este o poveste adevarata intre doua persoane, de exemplu Solomon si o pastorita.

Pentru a se raporta Cantarea Cantarilor la Biblie, este nevoie intai sa intelegem mesajul spiritual pentru Solomon, ca si pentru noi insine.

Rolul sau in aceasta poveste de dragoste este important:

era vorba de un indragostit sau de un observator?

Cantarea Cantarilor pare un vis, diferite fraze derulandu-se pe fragmente, cand vesele, cand inspaimantate, referindu-se uneori la Solomon, la pavilioanele si apartamantele regelui si la lectica lui, la ziua plina de bucurie a nuntii lui, (1:4-5; 3:7-10; 3:11).

Alte aluzii la anumite aspecte din viata lui Solomon arata teama si tristetea sa: cei saizeci de luptatori din garda lui Solomon vegheaza pentru a indeparta atacul din: “timpul noptii”, (3:8).

Via lui Solomon de la Baal Hamon “a incredintat-o unor pazitori”, (8:11).

O alta aluzie in sens mai obscura este aceea prin care se compara iubita cu “iapa inhamata la carul lui Faraon”, (1:9; 2 CRONICI 1:14-17; DEUTERONOM 17:15-16).

In concordanta cu aluziile din povestea de dragoste, pare rezonabil de a conclude ca Solomon nu era indragostitul, ci observatorul, si ca el visa, impartind sentimentele si emotiile indragostitiilor, in subconstientul sau adaugandu-se si teama si amintirile personale.

Sa amintesc ca in Biblie apare pentru intia oara, ce Marin Preda prin joc de cuvinte a exprimat:"Unde dragoste nu este nimic nu este"(am citat din memorie).

Porunca iubirii trebuie respectata, pentru ca ea duce la fericire.

Exista o legatura intre iubire si fericire.

In epistola I catre Corinteni, Sf.Apostol Pavel spune:

"De-as avea credinta atat de multa incat sa mut si muntii, daca nu am dragoste, nimica nu sunt."

lubirea e fericire.

Cei ce iubesc sunt fericiti. Cei ce nu iubesc,nu au fericirea iubirii.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

Cei care nu sint specialisti in domeniul evolutiei obisnuiesc sa faca o mare confuzie atunci cind se refera la aceasta, confuzie care ar putea sa fie usor rezolvata daca se face distinctia corecta intre doua aspecte importante ale evolutiei (distinctie facuta clara inca de la inceput de catre Darwin):

- Pe de-o parte aspectul evolutiei biologice observabile adica faptul ca organismele actuale sint rezultatul evolutiei de-a lungul a miliarde de ani, pornind de la organisme ancestrale.
- Pe de alta parte aspectul referitor la mecanismele prin care aceasta evolutie observabila a avut loc.

In prezent specialistii in evolutie au ajuns la un consens cu privire la primul aspect. Evolutia pe pamint este cu alte cuvinte un fapt. Exista insa dezbateri cu privire la al doilea aspect adica la mecanismul prin care aceste organisme au evoluat ducind la marea diversitate existenta in prezent. Dar faptul ca exista dezbateri cu privire la teoria evolutiei deci cu privire la mecanismele acesteia nu elimina realitatea observabila si anume aceea ca toate organismele vii de pe pamint sint relationate intre ele printr-un proces evolutiv care a durat miliarde de ani. In prezent nici unui biolog nu-i va trece macar prin cap sa publice un articol cu titlul "Noi dovezi ale evolutiei", pur si simplu pentru ca de peste o suta de ani nimeni nu pune la indoiala ceea ce este un fapt.
In mod similar gravitatia este o realitate observabila. Chiar daca teoria lui Einstein a completat-o pe cea a lui Newton, aceasta nu a modificat realitatea observabila si anume ca merele continua sa cada din copac fiind atrase in continuare de forta gravitatiei.

Nu exista nici un dubiu asupra faptului ca omul este la fel de relationat cu restul organismelor vii in procesul evolutiv care a culminat cu aparitia sa si ramine un fapt chiar daca exista dezbateri in privinta mecanismului care a dus la aparitia omlui. Exista date coplesitoare care indica faptul ca Homo sapiens are acelasi stramos comun recent cu cimpanzeii de exemplu, incit originea lor comuna este indiscutibila. In privinta asta exista un consens in lumea stiintifica, existenta oricarei urme de dubiu este semanata doar de cei care nu vor sa accepte acest fapt si asta se poate vedea clar in toate publicatiile stiintifice in domeniu. Ca sa dau numai un exemplu, iata ce spunea T. Dobzhansky:

"Vreau sa ramina clar ceea ce este stabilit ca fiind dincolo de orice dubiu si ceea ce necesita in continuare sa fie studiat in domeniul evolutiei. Evolutia ca proces istoric pe pamint nu poate fi pusa la indoiala decit de cei care fie nu cunosc fie nu vor sa cunoasca datele observabile evidente, din cauze emotionale sau din simplu bigotism. In schimb, este nevoie sa se studieze si clarifice in continuare mecanismele prin care s-a produs evolutia organismeleor pe pamint. Nu exista nici o alta alternativa pentru evolutia ca proces istoric, in schimb aflam continuu noi si importante aspecte cu privire la mecanismele evolutiei." American Biology Teacher, 1973.

Concluzie: evolutia pe pamint este un fapt acceptat unanim de oamenii de stiinta specialisti in domeniu. Desi exista dezbateri cu privire la unele aspecte ale mecanismelor prin care s-a produs evolutia, acestea nu inlatura ceea ce este un fapt incontestabil.

Adrian Fuchs :

Iti multumesc pt. parea ta.
Totusi, raspunsul evaziv si glumet, nu lamureste problema.Stanga si dreapta sunt notiuni pur conventionale. Astfel ele sunt plasate si delimitate prin definitie, care definitie este la randul o conventie ...
Cu alte cuvinte - exemplu :
Fericirea nu exista. Ea este o notiune pur conventionala, prin care denumim ceva, de asa maniera incat atunci cand facem conversatie, sa stim la ce facem referire !
Fericirea este o notiune abstracta, lipsita deci de materialitate.
Prin extrapolare, se aplica si la iubire, ura, noroc etc.
Dar stanga si dreapta, desi sunt notiuni conventionale, au in acelasi timp si materialitate.
Mai cugeta, deci, si nu trata light chestiunea. Este cat se poate de serioasa !!!

nu vezi ca de cele mai multe ori ramanem cu amintirile? ne aducem aminte de "persoanele care au trtecut prin viatza mea si... imi revin... pentru ca VREAU sa im revin... pentru ca TREBUIE sa imi revin...." iti revi si then what? o parte din cimitirul inimii tale mai simte acea implinire pe care ti-o dadeau candva acele persoane, acei ingeri, (cum ii vedeam noi)...dar...then WHAT? esti tot singur...si vin oameni si vor sa se scufunde in noi, si poate ca misterul nostru de oameni ai cuvintelor ii atrag si vor sa ne cunoasca...si totusi...ai pierdut prea mult, prea multi oameni, ingeri, si acum ti-e teama..poate ca noi nu mai iubim oamenii, poate ca nimeni nu stie sa iubeasca oamenii, decat o forta divina, supranaturala...poate ca noi iubim doar parti din oameni...
tu zici ca "e posibil sa fi venit langa noi nu cu un gand marsav.. nu cu un interes ci poate pur si simplu pentru ca dorae un cuvant... o mana... o inima"...Dar iti permiti sa risti? sa te trezesti in fiecare dimineata, fiind atat de crud constient ca pana acum ai pierdut tot ce ai iubit, si sa risti sa te mai lasi cunoscut de altii, doar cultivand in sufletu-ti frant falsa iluzie ca s-ar putea ca de data asta sa primesti "binecuvantarea"? mai poti sa risti? mai gasesti in tine puterea asta? nu ti s-ar parea umilinta, in primul rand fatza de tine?...
ti-e greu sa intelegi cum de oamenii,chiar daca nu mai cred in existenta unor alti adevarati oameni, totusi continua sa le vorbeasca...totusi continua sa-si lase prabusirea inimii si franturi din ei pe pagini de cafenea...Ei, se pare ca se simt mai bine..nu exista consecinte (nu aparent)...Lasi cuvinte catre necunoscuti si te simti orecum relieved: ai revelat parti din tine pe care ti-e teama sa le spui fatza in fatza oamenilor ce azi iti spun ca-ti sunt prieteni si-n care nu mai crezi.si in rest....vorbesti cu ei si pentru ca nu-ti mai pasa...esti prea satul de pierderi, minciuni, zbatere...si ai prea mult in tine ca sa ti totul inchis. deci nu-ti mai pasa: nici nu mai crezi in cei carora le vorbesti, nici nu-ti mai pasa de ce spui...esti ca un ateu: nu crezi nici in Dumnezeu, nici in diavol, deci iti permiti sa vorbesti oricum despre ei, sa faci tot felul de supozitii...

cine esti, zahir? care ti-e povestea?....de ce puncte de suspensie dupa ce spui ceva? de ce mereu puncte de suspensie? nu mai avem alte semne de exclamatie?...of...

la fel ca anisia, nici eu nu inteleg asocierea cuvintelor "minciunele" si "iubire"?!
indragostitii isi spun aceste cuvinte pentru ca exista credinta in ele in acele momente, uitand efemeritatea pana si a sentimentelor.
poate e o dorinta inconstienta de sfidare a trecerii.de ancorare in fericire.

astăzi este marţi, a doua zi din săptamîna.
lucreaza cine poate,cine doreşte si cei pentru care-i lucru'"musai".
eu pun de cafea .de toate felurile şi neamurile pentru tot atîtea feluri de
cafegii.
poftiti va rog:)(să nu uit, azi am scos cele mai elegante ceşcuţe, pentru
o atmosferă deosebită)
totul este grozav, iar zicerea care-mi place cel mai mult"Intruder, tu eşti aproape sănătos" deşi sunt convinsă ca este perfect sănătos şi
contagios.
sper, ca planta lui picky sa fie şi azi fericită,pentru ca să înţeleagă (el) odată
că fericirea există, nu este doar un cuvint.
moşul admin sunt convinsă (hai să zic aproape)că va veni pe la noi.poate va aduce si lista online.atunci eu voi fi permanent in "frunce" pentru că, dimineata deschid calculatorul intru in cafenică şi apoi plec in treaba mea,
iar "între" mai arunc ochii să fiu
la curent cu noutăţile.
unii"lipseşte" şi nu este drept.

o zi formidabilă ,extraordinară, nemaipomenită vă doresc.

Tata ceresc,iarta i pe cei de mai sus,ca nu stiu ce spun!Cand am afirmat ca vei face lumina si se vor vedea clar porcii si margaritarele,nu am crezut ca o vei face atat de repede si asa,dar Tu stii mai bine cum si cand!
Intrudere,unde esti?Ca sa vezi exemple clare de cafegii(ei se numesc cu vechime)care nu respecta punctul nr unu al regulamentului(si nici pe celelalte,dealtfel!),pentru ca NU au gandit inainte de a trimite un comentariu?!
Rhea,sper totusi ca nu ai plecat,pentru ca vreau sa ti raspund.Noi,romanii,spunem ca fuga i rusinoasa dar e sanatoasa!O fi,dar eu o intorc:e sanatoasa dar e rusinoasa.Si paguboasa,pentru cel ce fuge,pierde o multime de satisfactii...(prostie,de ce sa innobilam termenul,ca nu i cazul!)trebuie sa te desprinzi,sa te separi,nu sa fugi,oricum toate acestea sunt cam peste tot,doar civilizatia le atenuiaza dar...
Pentru tine am urmatorul raspuns:
Prima oara cand ti am vazut nickul care e si numele tau,a fost intr un comentariu de saptamana trecuta cred.Iti marturisesc ca l am citit cu anevoie,pt gusturile mele era incoerent si cu prea multe greseli de gramatica(cei care au stat la rand cu batele si pietrele ridicate,din pacate-pentru ei-nici macar atat nu au observat,ca eu nu fac greseli de gramatica,problema mea e de scriere pe computer,dar e nevoie de ceva inteligenta pentru a face aceste sesizari si diferente,nu multa inteligenta...)Plus ca mi puneai niste intrebari la care eu deja raspunsesem,in fine,rezulta ca nu citesti cu atentie si nici nu scrii.Spuneai ca lucrezi mult,ca ai o soacra,multe camere si mi amintesc comentariul meu din gand,de atunci,ti l spun acum,e in continuare adevarat ca munca e bratara de aur dar e mai bine sa muncim pentru a fi si mai putin pentru a avea!
Mai departe!Mi ai trimis un mesaj de urari in privat(acum comit o nedelicatete dar vreau sa fiu sincera,complet sincera cu tine),era un mesaj frumos,cald,imi urai toate cele bune,mie si fetitelor mele,tu ai inteles ca am fetite,ti am raspuns)si la o diferenta de ore cred am vazut aceasta intrebare a ta despre Italia.
Eu la asemenea situatii fac semnul crucii!Nu am inteles(si eu inteleg multe,multe)ce educatie ai,unde ti e inteligenta si multe altele...
Daca voiai cu adevarat sa stii ce sau cine e Italia,trebuia sa citesti cu atentie tot ce a aparut sub acest nick!E banal!E la mintea cocosului!Multi au citit!Unii nu au stiut sa citeasca!Am folosit multe simboluri si este nevoie de asa numitele "chei de lectura".Aceasta categorie o ai mai sus,frumos aliniata(cand citeam comentariile,ma intrebam cand apare si Rodica,a aparut si ea,a dat"frumos"buna seara,bucuroasa ca a gasit un subiect gras si ca si poate exprima punctul de vedere,punctul am scris,nu unghiul,o fi asta semnul maturitatii sale?Oricum a pus mana pe ultima butelie!Asa a realizat si ea ceva!)Rhea,din pacate,aceste personaje exista peste tot in viata reala-eu am fost mai mereu inconjurata de oameni prosti,a trebuit sa convietuiesc,vorbesc despre trista mea experienta de viata din Romania-nu afirm ca in America ori in Italia ori in Germania nu exista oameni prosti,exista,da,dar sunt CIVILIZATI.
Din fericire,exista si partea luminoasa a Cafenelei(eu Cafenica o ador pentru asta!),margaritarele la care mi e drag sa privesc.Reusesc asa sa i suport pe cei din prima categorie.Cei de pe lista margaritarelor se stiu!Si chiar daca nu se stiu,nu voi face niciodata imprudenta sa i afisez!Dar se stiu,se stiu...Ei mi au pus o multime de intebari inteligente si frumoase si interesante,se exprima cu delicatete si bunatate,ma inteleg,m au citit cu atentie adevarata,nu poarta niciodata bata cu ei ca sa se apere-nu au de ce,de cine,nu s au simtit niciodata atacati de cuvintele mele taioase(mediocritate,vulgaritate,lipsa de inteligenta...)pentru ca NU sunt mediocri,nici vulgari,nici rai,nici prosti.Rhea,tu pentru acestia,bunii,inteligentii,trebuia sa ramai!Te ai lasat intimidata de ceilalti,nu trebuia!!!Ei procedeaza mereu asa!Ei practic nu au nimic cu mine,personal!Au ce au cu categoria celor care i observa atent,pentru ca ei stiu ca sunt mai mult goi!Functioneaza "amplu",doamne,rad ca proasta,de una singura,cand imi amintesc de expresia asta,adica sar in sus!A functiona vast e cu totul si cu totul altceva!Aceste personaje ale cafenelei stiu ca sunt privite de sus si de SUS,citite bine,vazute!Asta le da o agitatie,o frica,se tot aduna unul in preajma altuia ca sa si dea sprijin(dar care orb poate sprijini?),fac hora,se complimenteaza reciproc,stau la rand impreuna.Mi e ciuda pe cei care citesc tot si nu scriu nimic!Pe cei care se retrag!Rhea,sper ca nu te ai retras!
Tot ce am scris,am scris pentru un interes superior,cel al spiritualitatii romanesti si vreau ca cei care au citit acest mesaj "sa coboare" si sa scrie!!!
Eu cafenica o ador,am mai spus o,nu plec,nu ma intimideaza nimeni si nimic!Ma tem doar de Dzeu dar imi amintesc imediat cat e de bun si mi trece si teama asta!
Rhea,daca mai esti,raspunde mi!Unde vrei tu,dar raspunde mi!

Sa stii ca nu este corect baxtal
Normal la noroc ,buna,fericit(à) exista mai degraba "bahtalo" bahta del bahta"cuvint derivat din "bafta"care vine din romàneste .

Minca-ti-as gura.

Venus din Milo
De Octavian Paler


"Undeva în urma noastră trebuie să fie o insulă
unde păsările ţipă ca la începutul lumii şi
oamenii învaţă primele cuvinte, unde o femeie
descoperă arta desenînd cu degetul pe nisip
conturul umbrei iubitului ei. Undeva în urma noastră
trebuie să existe, înaintea cuvintelor şi înaintea tuturor
rănilor, trebuie să existe un cuvânt cu care am putea
mărturisi totul, sau trebuie să existe o tăcere egală
cu toate cuvintele. Trebuie să existe o apă limpede
care nu se umple de sânge când ţipă o pasăre sau
ne aducem aminte, trebuie să existe o apă limpede
de care să nu mă mai tem să mă spăl cu ea pe mîini
şi pe faţă şi pe urmă să mă privesc liniştit,
fără tristeţe şi fără să fiu nevoit să surâd,
uitând ceea ce ne-a făcut vinovaţi faţă de noi înşine
şi faţă de alţii. Dar unde este această insulă,
domnule Gauguin, dacă dumneavoastră în Tahiti
n-aţi aflat decât că “a spera înseamnă aproape a trăi”?
Unde este această insulă dacă nu în noi înşine?
“Le péché c’est le Grec”, ziceaţi dumneavoastră
înainte de asta. Adică vina noastră este aceea
de a fi construit Parthenonul? De a fi sculptat
şi admirat pe Venus din Milo? Nu, domnule Gauguin,
povestea dumneavoastră mă călăuzeşte de fapt
spre concluzia că după atâtea secole şi atâtea greşeli,
după atâtea speranţe şi atâtea amânări, nu mai trebuie
să căutăm fericirea decât lângă mâinile noastre.
Nu-i putem cere artei să se întoarcă înaintea cuvintelor
şi dacă într-o dimineaţă păsările vor trece pe ţărm
ameţite de soare şi nimeni nu va mai spune despre ele
decât că sunt nişte păsări ameţite de soare
şi dacă într-o zi valurile vor lăsa pe nisip nişte urme
ciudate şi nimeni nu va mai spune altceva despre ele
decât că valurile au lăsat pe nisip nişte urme ciudate,
atunci uitaţi-vă bine la trupul Tehurei,
poate veţi descoperi în flacăra arămie o zeiţă de marmură
recăpătându-şi din cele două braţe pierdute un braţ
pentru a desena, imitându-i pe oameni,
conturul umbrei iubitului ei,
chiar fără să ştie ce-i arta."

"D-le Lazar, nu uitati ca cei ce picteaza, au la baza, de regula, o scoala de specialitate."

Chestiunea e mai complicata. Multi artisti monstri sacri nu au nici un studiu de specialitate; iar dintre fotografi, dintre cei care ramin in istorie, sa zicem ca 1 % au o scoala. Am fost in vizita la Inalta scoala de fotografie de la Munchen; termina cam 150 de absolventi pe an, dintre care 5% pot fi zariti in meserie si peste 10 ani. Iar dintre absolventii de la noi, de la multele facultati de profil care au cursuri de fotografie, sa avem iertare. Singurul cuvint pe care il am disponibil este : jale.

"nu mai e valabila cestiunea cu "o imagine face cat 1000 de cuvinte ?"

Ba da, dar fara cuvinte nu pot exista imagini... sau daca exista, vai de ele.
Asa ca deocamdata bagati orice comentariu, parere, idee, stare,... la o cafea, stimate domn, mai una, alta - face bine.
Care este.

Citate din cartea :Cuvintele unui om fara cuvinte de Osho:
„Exista numai un singur pacat: Inconstienta.Si pentru fiecare moment vei fi pedepsit.Nu exista o alta pedeapsa.Fiecare moment inconstient poarta cu el insusi pedeapsa, si fiecare moment constient poarta cu el insusi rasplata.Amandoua sunt legate impreuna, nu le poti desparti.“
„Nu dauna nimanui, si nu da voie nimanui sa-ti dauneze.Numai atunci putem creea o lume omeneasca.“
„Energia sexuala, care se misca-n jos, serveste biologiei.Si energia sexuala, care se misca-n sus, serveste spiritualitatii.Dar asta e una si aceiasi energie.“
„Nu ar trebui sa existe probleme. Insa noi producem probleme cu o mana sic u cealalta mana incercam sa le rezolvam – si amandoua sunt mainile noastre!“
„Viata este o curgere, o miscare, un continuum.In asta nu e nimic gresit.Savureaza momentul, el vine si trece.Bea din el, atata cat poti, caci el este fugitiv – de aceea nu-ti pierde timpul cu gandirea. Nu te gandi cat este el de fugitiv.Nu-ti fa de aceea griji, ce se intampla maine, daca totul va mai fi sau nu, si nu te gandi la ziua de ieri. Preseaza tot sucul afara, atata cat momentul mai este, bea-l pana la sfarsit. Pe cine mai intereseaza atunci daca el trece sau ramane ?Atat cat ramane, il bem.Daca el trece, la fel bine! Atunci noi bem un alt moment.“

Asta daca avem aceeasi notiune despre "vedete"; din cele internationale nu prea am avut norocul (spun norocul, pentru ca intotdeauna ai ceva de invata de la ei/ele, fie si pe post de contraexemplu) sa cunosc sau sa discut personal cu ele, poate doar cu anumite persoane publice, ma gindesc ca nu e chiar acelasi lucru...

Cred ca ramin in mod natural modesti si cu bun simt cei care au ajuns vedete fara voia lor, sau sa zicem, fara a face din asta un scop in sine; se pricep foarte bine la ceva, au un anumit talent (sau mai multe), sint remarcati si scosi in fata de oameni care ii apreciaza sau care scot bani de pe urma lor; ei nu numai ca nu si-au dorit in mod expres sa fie vedete, dar lucrul asta ii si stinjeneste uneori, pentru ca ei isi vad pur si simplu de viata si de meseria lor.

Am cunoscut la un moment dat un domn care ajunsese prin propriile merite multimilionar in dolari si a fost invitat in Romania sa tina o conferinta in numele unei cunoscute companii internationale reprezentate si la noi; am aflat lucrul asta ulterior din ziare pentru ca el era (si probabil este) de o modestie rara; aproape nu as fi crezut ca e vorba de aceeasi persoana care discutase cu mine in fiecare zi fara a brava nici o secunda cu statutul si cunostintele lui ... desi era considerat o vedeta in domeniu.

In schimb cei care urmaresc sa devina ceea ce cred ei ca reprezinta o vedeta si sint dispusi sa faca multe lucruri pentru asta, nu vor ramine decit niste parveniti aroganti care nu au mijloacele intelectuale nici sa fie modesti si nici macar sa-si tina gura...

Am gasit in sfirsit in comert asteptata revista Photo Magazine; pe ansamblu, in mare, mi-a placut foarte mult si a fost o surpriza extrem de placuta.
O revelatie, chiar.
Foarte ( chiar FOARTE) bine tiparita, cu o coperta de zile mari, plastifiata mat, cu literele titlului metalice si in usor relief, cu un interior foarte bine procesat din punct de vedere al DTP-ului, cu imagini multe si interesante...
E un inceput remarcabil.
Acu`, conteaza foarte tare cum se continua in lunile urmatoare, diferenta dintre agonie si extaz e cite o data foarte mica.
Poate un studiu mai aprofundat de corporate identity nu ar fi stricat; pe alocuri exista materiale, litere, culori, secvente, care nu se imbina armonios intr-un tot chiar unitar; vocabularul tehnic folosit are mari greseli pe alocuri si va trebui drastic revazut, si vor trebui folosite cuvintele romanesti cind exista expresii si notiuni incetatenite in romana; dar pe ansamblu, este o revista europeana, o realizare grozava care in timp daca va continua tot asa va putea deveni un port drapel al educatiei vizuale romanesti si un vector important a ceea ce ar insemna imagine pe aici.
Pe ansamblu pot spune ca sunt invidios...
Paginile dedicate domnului Narcis Virgiliu se disting ca un portofoliu de mare clasa; litere grozave, compozitia paginilor arata bine, paginatia generala e foarte buna, si desigur fotografiile sunt bine puse in valoare...
Bravo lui si bravo lor.
Pasim in 2005 avind si in Ro in sfirsit, dupa 15 ani de diverse proiecte ratate, o revista tiparita de arta si tehnica fotografica de nivel european, o spun inca o data cu invidie...

si incerc sa-ti raspund, chiar daca nu ai sa dai doi bani pe opinia mea pe care, in loc sa o respecti, o strivesti. Imi pare rau ca ai dat frau liber isteriei, in loc sa adopti o solutie din doua onorabile : puteai sa te abtii de la atitudinea ta inverunata, ori puteai sa analizezi la rece.

Acesta este un site creat pentru ca oamenii sa converseze, sa publice, sa citeasca, nicidecum sa iroseasca semne de exclamare, pareri definitive, intoleranta, dispret, superioritate. Am intrat acum, vazandu-ti reactia viscerala, in contul tau, sa vad daca ai vreun text publicat. Am vazut ceea ce ma asteptam : ca nu ai, dar in schimb te-ai apucat sa critici la greu (exact cum spun si eu in titlul conferintei pe care am deschis-o). Ma dezamageste faptul ca editorii de pe acest site nu cenzureaza aceste iesiri care denatureaza scopul unor publicari si transforma ceea ce ar trebui sa fie un fel de discutie in fata unei cafele virtuale, in revarsari de orgolii aprinse, intr-un semi-razboi total nejustificat.

Spui ca nu esti feminista, dar stii ce inseamna asta ? Te contrazici flagrant, pentru ca a fi feminista inseamna in primul rand generalizarea problemelor personale, ceea ce tu faci inca de la inceput. Ma intreb ce parere are sotul tau de tine, daca spui initial ca "Ce fac barbatii in timpul asta???…. se ocupa de probleme importante !!!!! ------>politica nationala si internationala, cupa de footbal din regiunea respectiva, conferintele cu amicii in fata unui pahar cu vin …....... ", pentru ca acum sa spui "Sint casatorita cu acelasi om de mai bine de 28 de ani, si in acesti ani m-am realizat atit ca sotie si ca mama avind in plus o viata profesionala bogata."
Cand ai fost serioasa ? Cand te-ai plans de toti barbatii (inclusiv de sotul tau, deci), sau cand spui ca te-ai realizat ca sotie ?
Eu, unul, nu am inteles, si ma indoiesc de faptul ca cineva (indiferent daca e barbat sau femeie), care are capul pe umeri, ar putea sa inteleaga ceva.

In continuare, vii si spui ca o femeie divortata este o persoana ranita. Sunt de acord, dar atentie : postura vulnerabila in care se gaseste acea persoana nu-i da dreptul sa judece pe altii. Suferinta nu-ti da dreptul sa-i faci pe altii sa sufere. Lipsa discernamantului reprezinta un lucru de acuzat intotdeauna, indiferent de pozitia persoanei aflate in aceasta situatie.
Sunt de acord ca trebuie sa fim mai atenti cu oamenii care sufera, nu am contestat asta ; dar au acesti oameni dreptul sa faca rau altora ? Asta e intrebarea. E numai o discutie... Si-apoi subiectul e "De ce critica femeile barbatii ?", nicidecum nu e vorba despre a intelege sau nu o persoana aflata intr-o situatie speciala, cum e divortul, de exemplu. De aceea spuneam si spun ca esti pe langa subiect. Raspuzi la intrebari nepuse, iar asta denota ca ai unele framatari interioare (e treaba ta ce ai, in fond), dar asta face ca la o tema propusa sa se discute despre altceva, creandu-se totodata si o impresie falsa asupra autorului.

Ironizezi, iei in batjocura textul meu, sugerand chiar ca ar fi lipsit de sens, ori ca ar contine greseli, dar... textul tau e plin de cacofonii, de cuvinte care nu exista in limba romana, de greutati in exprimare. Nu as fi spus nimic de aspectul asta daca nu aduceai tu aminte, facandu-te astfel sa te bati cu propriile arme.

La sfarsit, vii din nou pe langa subiect, si dai proba maxima a pornirii isterice : ... "ceea ce doresti este ca femeia in loc sa se plinga si sa sufere sa stringa din dinti si sa se sacrifice pe altarul « Casa si familie » si sa termine ciorba din farfurie ca-i place sau ca nu-i place."

Draga Lidia, eu nu vreau nimic, decat exprimarea unor pareri, oricat de contradictorii, dar civilizat si la tema.

Trimiterea din final la sotia mea este apoteotica : asta ar trebui sa aiba darul sa ma faca sa... Chiar asa : sa ma faca sa ce ?
Spune-mi si mie : ce relevanta are situatia mea personala ?

Imi vine sa si rad... Pentru curiozitatea ta, te informez ca, in buna masura, textul conferintei propuse de mine a fost influentat de cele povestite de sotia mea (patanii si rautati traite la serviciu).

Dar, ce rost are sa te fac sa intelegi ? Nu are nici un rost.

Mie imi pare rau ca am ajuns sa scriem astefel de "comentarii", in loc sa stam linistiti sa ne recream aici.

De aceea, imi cer scuze utilizatorilor, mai ales autorilor de pe acest site care, in afara de a fi chibit si a comenta de pe margine, mai si scriu cate un text.

Cam atat am avut de spus.
Te invit si la eseurile, la poeziile mele. Sunt curios daca vei mai avea reactii de tipul "Uuuuulaaaaaa….. mai pus pe fund cu asa o profunda cugetare !!!! De unde ai scos-o ???"

Of...

"...in rata delicventei juvenile se reflecta celalalt procentaj, al celor ce nu stiu a-si creste ordaslele fara sa ii abuzeze fizic sau emotional..."


- Categoria parintilor care recurg (ocazional) si la pedeapsa fizica - in limitele bunului simt, si atunci cind copilul se face ca nu intelege de "vorba buna"! -

nu are nimic de a face cu

categoria idiotilor a caror lipsa de simt pedagogic se manifesta fie prin exces de autoritate (manifestat prin abuz fizic sau emotional), fie prin exces de afectiune (manifestat prin rasfat - in sensul negativ al cuvintului).

(...Au existat desigur, dintotdeauna, si copii exceptional de cuminti si usor de educat, dar probabil, acestia nu au constituit niciodata majoritatea copiilor, mai ales in ziua de azi...)...

Despre ce dovada ai nevoie cand iti spun ca stiinta moderna nu vrea sa discute cauzele Big Bangului, tot asa cum teologii nu vor sa discute cine sau ce l-a creat pe Dumnezeu. Eu vad aici o asemanare profunda, care arata ca pe orice parte ai urca muntele, ajungi intr-un singur varf. Cu alte cuvinte acceptarea creatiei exista de ambele parti, si creatorul nu este demis din procesul de creatie datorita stiintei, caci stiinta se bazeaza pe axiome, si ultima axioma incontestabila a stiintei este Big Bang - un moment unic in timp (determinabil) si in spatiu in care universul cu toata materia din el si calea evolutiei atat galactica si interplanetara cat si cu posibilitatea vietii pe pamant sau aiurea - a fost CREAT!
Biblia cunoaste pe Dumnezeul care s-a ocupat de om. Stiinta face loc unui Dumnezeu care n-ar fi fost atat de limitat si care chiar ocupandu-se de om la un moment dat (in Debug Mode), s-ar fi putut ocupa de mult mai multe, ca de exemplu cum sa statuteze atomul si energiile din el, astfel incat acesta sa cada in groapa energetica a ADN-ului si sa porneasca cate o evolutie naturala pe ici si colo dand culoare si umor unui univers haotic si rece.
Dumnezeul biblic este o parere de Dumnezeu vazut si descris din punctul de vedere limitat si egoist al omului.

........."reteta ta pentru a obtine fericirea este simpla si inedita. intrebarea este: lupta pentru a obtine ne da fericire sau dureri de cap? cati dintre noi nu am vazut oameni renuntzand la ce-si doreau pentru ca lupta era prea complexa pentru ei?"...............................
Eu zic ca da dureri ingrozitoare de cap, dar daca nu stii ce-i durerea, nu stii sa apreciezi cand nu te doare.
Cand l-am rugat pe Dumnezeu sa-mi dea fericire, intr-un moment cand nu aveam prea multe greutati pe cap, mi-a dat multe greutati, care mi-au prins extraordinar de bine, si care m-au invatat ca fericire exista mereu in noi, dar nu suntem educati s-o vedem.Din acest motiv, trebuie sa vezi si cum este sa fii nefericit.Iar culmea fericirii.... asa ca o gluma... e sa te bucuri cand ai un necaz, ca nu s-a intamplat mai rau.

imi pare rau, dar nu pot scrie despre acest subiect, pentru ca eu nu impartasesc aceasta dragoste pentru conducatorii de acum. Din fericire, exista un milion de alte motive pentru care eu m-as intoarce in tara daca as fi plecat.

Nu numai romanii plecati la munca in Occident se intorc bolnavi de-acolo. Multi din cei ce nu pleaca au de asemenea astfel de afectiuni, si nu neaparat datorita unor situatii materiale precare. Exista oameni bine situati din punct de vedere material care nu mai rezista. Problema majora e ca nu-si recunosc starea, pentru ca sunt boli psihice care mimeaza foarte bine alte afectiuni. Daca un astfel de om crede ca are ciroza, incep investigatiile, si nu pentru ca medicul e tampit, ci pentru ca simptomatologia se potriveste cu ceea ce scrie la carte. Cunosc oameni in situatia asta. Dupa ce e analizat, iradiat si diagnosticul se infirma, el inca stie cu siguranta ca are ciroza...Din fericire, exista medici care merg pana-n panzele albe pentru a afla ce se intampla. Efectul placebo functioneaza de minune. O fiola de algocalmin cu o denumire mai sofisticata ii "vindeca" pe sarmanii oameni. Metoda e verificata. Inca in timpul cand ii administrezi serul, bolnavul constata ameliorari semnificative ale bolii...

io`s pentru punctul asta de vedere, si te apreciez (should it, by any chance, matter to you)
exact vorba mea "mai greu ca in romania nu poate fi"
si stii care-i avantajul? si-n canada ziua tot 24 de ore are... iaca, din fericire, exista o limita naturala la suprasolicitare...
numa` bine
maria

----------------------------------
Counseling pentru cretini: bungee-jumping de la 30 m cu coarda elastica de 60 m.