cuvintul matern

Sunt de acord, insa chiar daca Diana face erori asta nu inseamna ca nu poate fi o "pasionata"! Poate nu erudita, dar de ce nu pasionata?
In ce priveste radacinile comune ale unor cuvinte in diferite limbi, exista asemanari , si nu numai in cazul neologismelor. Dar e un subiect foarte vast.
Va trimit un zambet sperand sa fiti mai ingaduitor(oare).

Nu sunt rau intentionata insa chiar nu pot sa inteleg cum este posibil sa uiti sa vorbesti romaneste indiferent cat de multi ani au trecut departe de Romania? De mai bine de 5 ani vorbesc in limba greaca acasa si cu familia sotului meu....se intampla uneori sa gandesc in limba greaca dar atat....romaneste am ocazia doar pe internet sa comunic si nu mi s-a intamplat vreodata sa uit vreun cuvant romanesc sau sa nu gasesc modalitatea de a ma exprima exact potrivit situatiei respective....
Am momente cand ma satur sa vorbesc in alte limbi decat cea materna...

Numai bine, Monica.

Cred ca cuvintele cheie in logica ta sint "drept de autor". Ce naiba toata lumea intelege de ce dreptul de autor ar trebui platit. Singura mea problema este ca autorii adevarati nu primesc mai mult de 10% sin dreptul asta.
D'aia downloadez muzica si filme de cite ori am ocazia. Si dau bani celor care cinta in statiile de metrou sau in fata sa Safeway.

waw!! am vazut siteul si am ramas efectiv fara cuvinte! poate suna banal dar mi se pare extraodinar(www.fotografu.ro)Eu am fost intotdeauna fashcinata de fotografie dar acum m-am indragostit complet!!

anka

Va multumesc foarte mult pentru cuvintele Dvs referitoare la sit; sigur ca din punct de vedere al designului se poate face mult mai bine, dar si pentru mine mai importanta e fotografia si nu (inca) designul... si ma bucur ca v-ati indragostit de fotografie.

Mi-ar place ca peste citiva ani sa ma intilnesc cu Dvs la o expozitie de fotografie a Dvs si sa-mi spuneti ca ceva s-a intimplat cind ati vazut niste fotografii cindva pe un sit si ca v-ati apucat de atunci de fotografie.

Aproximativ trei ani am fost profesor de fotografie la sectia de grafica publicitara a Academiei de arte, in anii nouazeci si ceva; au fost si momente frumoase, dar si multe momente mai asa si asa, dar pe ansamblu desi cred ca am incercat mai multe lucruri (...si am adus primul computer in locul cu pricina) nu cred ca am reusit sa fac vreun student de la grafica sa se apuce serios de fotografie, adica full time, si cu succes, si trec asta la seria mea cam lunga de esecuri personale... daca excludem fostul laborant de acolo, care acum e oarecum fotograf de succes in Bucuresti si care si-a scris in CV ca a terminat Academia de Arte, in loc de ca "a terminat cu Academia de Arte"

Daca v-ati indragostit de fotografie, si daca vreti sa faceti fotografie, mi-ar place sa citi si sa nu uitati citeva fraze ale unor mari fotografi:

The magic of photography is metaphysical. What you see in the photograph isn't what you saw at the time. The real skill of photography is organised visual lying. Terence Donovan (b. 1936), British photographer. Guardian (London, 19 Nov. 1983)

The photograph isolates and perpetuates a moment of time: an important and revealing moment, or an unimportant and meaningless one, depending upon the photographer's understanding of his subject and mastery of his process.-Edward Weston

Let us first say what photography is not. A photograph is not a painting, a poem, a symphony, a dance. It is not just a pretty picture, not an exercise in contortionist techniques and sheer print quality. It is or should be a significant document, a pene- trating statement, which can be described in a very simple term - selectivity. -Berenice Abbott

Photographs are perhaps the most mysterious of all the objects that make up, and thicken, the environment we recognize as modern. Photographs really are experience captured, and the camera is the ideal arm of consciousness in its acquisitive mood.-Susan Sontag

You learn to see by practice. It's just like playing tennis, you get better the more you play. The more you look around at things, the more you see. The more you photograph, the more you realize what can be photographed and what can't be photographed. You just have to keep doing it.-Eliot Porter

Draga Alice, aceste cuvinte ne doare... :)))))))))

nu sunt suficiente pentru a exprima ceea ce simtim

alteori folosim cuvinte pentru a ascunde ceea ce simtim

alteori nu stim cum sa folosim cuvintele pentru ceea ce simtim

alteori cuvintele sunt gresit interpretate de cel ce ne asculta
si cuvintele pe care le gasesti
le rostesti prea tarziu.

cred ca de aceea e atat de deprimat serverul.
sunt foarte multe variabile
in care o masina nu mai intelege omul
e prea complex.
intervin inflexiuni generate de suflet.
chestia aceea cu zero si unu nu mai face fata.

PS pentru a vizualiza mai repede mesajele noi din sit, in stanga sus accesezi: ,afiseaza ultimele mesaje din sit' sau pe ,cautare'(sus pe pagina) accesezi subiectul (blog, conferinta) care te intereseaza.

Daca mai era vreo urma de indoiala, evenimentele ultime au risipit-o in cele patru vinturi. Traim intr-un haos moral si etic. Nou- nascuti mor in maternitati, cazul de la Ploiesti este doar unul dintr-un lung si lugubru sir, fara ca sensibilitatile acestei populatii sa tresara. Neglijenta, lipsa unei minime etici profesionale. Te cuprind frisoanele cind ii auzi pe medici si asistente declarind cu patetica nesimtire cum au semnat la gramada actele de deces, cum hirtiile s-au incurcat intre etaje, iar bebelusii au luat anonimi drumul crematoriului fara ca cineva sa aiba fie si macar o ora de insomnie.
Cu ce fel de oameni avem de-a face, in ce lume traim? Nu stiu oare medicii din maternitati sau de aiurea, de prin spitale patriei, ca acestea sint infectate de sus pina jos. Ca focarele de “infectie nosocomiala” transforma pina si o banala cezariana sau operatie de apendicita intr-o aventura. Teoriile lui Darwin au gasit excelente laboratoare de testare in spitalele noastre: cel mai viguros rezista, ceilalti, dupa cum vrea Dumnezeu. Falsa credinta tine loc de virtute. In timp ce salile de operatie, de reanimare si in general spitalele sint dezinfectate cu detergenti, pe principiul sacrosanct al economiei, chirurgii opereaza in continuare ca sa nu-si strice mina, avind, nu-i asa, si povara lungilor liste de asteptare.
Unele spitale sint veritabile antecamere ale mortii. Un exemplu era cardiologia din Fundeni, pina ca acesta sa intre in “reparatii”. Pacientii, mici si mari, mor pe capete. Citeodata, miraculos, unii invie. Ca sa povesteasca. Daca micutii de la Ploiesti nu ar fi renascut dupa patru luni, totul ar fi ramas la nivel de statistica neagra. Medicii si ministerul stiu, dar tac. Rar se aude cite o voce protestind, “demascind”, refuzind sa mai participe la aceasta sinistra mascarada. Oportunismul iese intotdeauna triumfator. S-a ostenit oare cineva sa faca vreo statistica a deceselor datorate infectiilor intraspitalicesti. A deceselor suspecte. Probabil ca nu, pentru ca altfel ne-am trezi ca Romania cade victima vreunei monitorizari a Uniunii Europene. Iar asta ar fi cea mai crasa dovada de lipsa de patriotism. Complicitatea tacerii, iata cuvintul de ordine. Din cind in cind cite un scandal ca cel de la maternitatea din Ploiesti, mai ridica un colt al valului.
Ce se vede e terifiant. Dar constiintele viguroase ale puterii pesediste si ale natiei, in ultima instanta, nu dau semne ca ar suferi de vreo criza existentiala. Si cum scandalul a ajuns inoportun si nefericit in presa, se fac inspectii si anchete, se dau penalizari. Criminalii sint si ei pedepsiti in mod exemplar. 10a sau 5a retinere din salariu, pierderea sefiei si cam atit. Acesta este tariful autohton al mortii si complicitatii. Asa functioneaza toate. Atunci de ce sa ne mai miram, ca de revoltat, nici vorba, ca figuri triste, dar vai, cit de pitoresti, vor sa faca legi si sa imparta puterea. Nimic nu mai poate surprinde. Pentru totul exista o justificare si oameni grabiti sa o accepte. Ba mai mult, sa o ridice la rang de virtute

Buna dragi concetateni din diaspora si de pretutindeni pe unde traiti.
Eu nu judec bine sau rau nici pe cel ce doreste sa învete pe copilul sau limba româna pe lînga limba tarii unde traieste în diaspora nici pe cel nu doreste ptr.ca aceasta este convingerea fiecaruia.
Parerea mea este ca ar fi bine ca copilul sa stie limba materna a parintilor, ca atunci cînd va vizita România sa nu stea "sa asculte ca prostul fara sa înteleaga o boaba".
Eu sunt Românca, casatorita cu un francez si copiii mei cînd vor veni cu voia bunului D-zeu vor învata în paralel întîi franceza de mic si la vîrsta discernerii anumitor cuvinte mai complexe, la 4-5 ani îl vom învata româna si sotul meu este de aceeasi parere, caci stiind si lb.ro pastram un patrimoniu cultural, chiar si el a învatat româneste si sincer vorbind cînd am fost în Italia la niste prieteni erau 3 cupluri italo-romene, sotiile fiind românce si sotii italieni, noi ne uitam ca boii la poarta noua caci mai vorbeam noi româneste cu "doamnele"..., dar fiind gazduiti în Italia se vorbeste limba gazda, asa ca a stii mai multe limbi este un avantaj teribil, daca te duci într-o tara a carui limba o cunostia aceasta deschide multe usi, daca nu cunosti limba cam stai pe la porti închise.
Curaj si mai reflectati fiecare din voi cu opinii diferite.
Emma.

Tamaduitorul

Fara probleme, Anita este un "BARBAT", care nu-si recunoaste radacinile romanesti, si in plus ii apara pe cei pe care !!!!!!il au adus in starea in care reflecta societateea EVREIASCA, adica decaderea
Ar trebui sa-i plezneasca obrazul de rusine, cind vorbeste asa de urit de poporul lui, mai ales cind este din Dudesti!!!! Nu inteleg cum strabunii lui au scapat de de arhanghelii!!!
+++++

Daca tu "tamaduitorule" esti "reprezentantul si glasul poporului roman" pe acest forum,ma faci sa-mi para rau ca pana acum am vorbit prea frumos despre acest popor!(vezi si exemplficarile mele despre "dreptii popoarelor"!!!)
Cecilia,cred ca poti fi "mandra" cu un astfel de "purtator de cuvant"(in cazul cand nu vei gasi de cuvinta sa "reactionezi si sa te dezici de astfel de "pornografie verbala").
Nu-l mai intreb pe respectivul in ce fel am discutat "urat despre poporul roman"!!Este mult prea clara "directia si nivelul".
L-am mai intalnit la cineva care se autointitula "pribeagul"
anita47

P.S.Te rog mult Cecilia sa-mi traduci in romaneste urmatoarea expresie":
+++++
il au adus in starea in care reflecta societateea EVREIASCA, adica decaderea
+++++
Stii ca sunt plecat de mult din Romania si nu "cobor" pana la aceste "fineti" ale limbii mele materne!

cu cit un om cunoaste mai multe limbi, cu atit are sanse mai mari in viata! cine stie romaneste invata relativ usor italiana, spaniola,franceza, si-apoi, romana e limba "materna" nu e pacat sa-i lasam pe copii sa nu ne "inteleaga"? argumentul tau mi se pare indoielnic...

"In alte cuvinte, poate un film despre viata lui Isus sa fie anti-semitic?"

Depinde in ce mod sunt prezentate lucrurile.


..................................................................................
"Nobody is perfect; I'm nobody."

Exista o carte super, copilul bilingv(facandu-se referinta la vcupluri care sant d elb materna diferita si comunica intr-una dintre ele intre ei.Concluzia cercetarii afost ca/in general copiii inteleg am^ndoua dar aleg limba de comunicare a parintilor intre ei.In cazul in care cei doi parinti au 2 limbi deferite de cea de comunicare intre ei, copiii aleg general limba de comunicare a parintilor, chiar daca parintii vorbesc copilului limba lui.
In cazul meu, primul copil avea a2 ani si noua luni sosind la Montreal.Am vorbit cu el românste si putin franceza cand eram in public sau in situatii de invatare alta decat acasa.cand a ajuns in clasa a doua,cum tatal, deci persoana de comunicare in româna nu mai era prezent,am trecut la franceza(el fiind la scoala in franceza si invatând lucruri, notiuni in acelasi timp cu cuvintele ce le desemnau)mai putin pebntru cantece, rugaciune,povestidiscuri si personale, sau cand ne suparam.In acest timp el frecventa la scoala anglofoni, olus anumite emisiuni in engleza.
Cu sosire unui beau-pÈere,tata vitreg (uuuu!)de origine româna, eu am reinceput sa trec kla romäna si el comunica in engleza.A sosit fratiorul lui, cu care am deci sa vorbim pana la doi ani exclusiv romäneste, apoi, in functie de cerintele lui, franceza, principal si engleza.
Rezultat:Cel mare 17 ani, perfect trilingv,si adauga spaniola acum, dupa 2 ani de latina.
Cel mic, vocabular bogat in româneste(face si eforturi sa vorbeasca mai mult rom^neste sa poata comunica/cu bunica lui)FRanceza excelent,engleza incipient, intelegere si acum si conversatie...interes general pentru cuvinte.

Apropo de limbi care ne folosesc in viata:2 aspecte si-am plecat:fiecare limba vine cu o filozoifie anumita de viata, cu o perspectiva diferita,deci perspective care se completeaza conduc la un om mai complet...
In al doilea rand, studiile spun ca nu tipul de limba ci numarul cuvintelor vorbite sau recunoscute in primii ani ai vietii creaza ca niste celule de memorie(numarul fiind esential0ca o structura de baza pe care se pot insera alte elemente..in orice limba.
Voi reveni la un moment dat cu referinte mai precise:autori, sugestii de lectura!

Alid'art

"Patriotismul" sau cum se numeste, m-a adus într-o situatie foarte neplàcutà pe timpurile "acelea"....deh tineretea... dorinta de libertate si altele.
Am fost obligat sà-mi pàràsesc tara ca sà supravetuiesc. Dupà revolutie am avut gânduri de a mà re-întoarce, dar sper sà am dreptate sà ràmân aici unde sunt. Nu stiu ce asi putea face acolo, o reciclare ar fi cam depàsità. În ultimul timp îmi petrec vacantele în tarà, vàd ceea ce se întâmplà, cum evolueazà democratia...(cu pasi mici dar siguri) cel putin acesta este punctul meu de vedere...
Dar vreau sà spun câteva cuvinte celor ce doresc sà pàràseascà tara:
viata în afarà nu este deloc usoarà, lipsa de prieteni, familia departe, ràceala de care esti tot timpul înconjurat, lipsa de încredere etc...Sunt câteva puncte esentiale, care te poate face sà regreti decizia luatà.
Un singur avantaj în afarà este cà sti pentru ce muncesti, esti ràsplàtit pentru efortul depus.
Deci pentru cei ce doresc sà plece, eu le doresc mult curaj si foarte multà sansà.

Din fericire, un copil nu este un recipient care, odata umplut, refuza ulterioare adugiri raspunzind cu datul pe afara a continutului. In acest sens consider ca tot ce stim, ca parintzi, ca tot ce simtzim, ca oameni, se poate da mai departe copiilor. Nu indesa, ci oferi. In cazul particular al limbii romane, cunoasterea ei ushureaza intzelegerea altor limbi, fiind ea un incredibil cocktail, si deschide mintea, precum orice alta limba. In ceea ce ne priveste (cuplu ro - ro), a insista putin in privintza invatzatului limbii materne a sfirsit prin a ne penaliza, fiind acum obligatzi sa recurgem la engleza pentru a discuta argumente pe care fetitza noastra, nascuta in occident in urma cu 10 ani, nu trebuie sa le capteze :) Asta ca sa nu mai vorbim de o sumedenie de carti din biblioteca pe care sper sa le poata aborda intr-o zi, de comunicarea cu bunicii din Romania care ne viziteaza regulat, de prietenii romani cu care vorbim doar romaneste, etc. Fara a recurge la ore dedicate limbii, fara carti de gramatica, dar mentzionind in raspunsul la fiecare intrebare "ce inseamna cuvintul X" (X fiind in italiana) ca in romaneste X se spune Y, in franceza Z s.a.m.d., ceva se zideste, zi cu zi.

totul e semn. ar spune un lingvist. totul e simbol. si nu stiu daca e trist sau nu, sau daca e adevarat. probabil e adevarat in masura in care exista cineva care sa priveasca in jur si in sine si sa incifreze sau sa descifreze ceea ce vede. din punctul asta de vedere si poezia mea (ma rog, quasi-poezia, infrapoezia) este un semn. tot ce pot sa sper e ca nu numai eu o pot descifra.
nu e rau ca oamenii nu au (nu mai au) miliarde de cuvinte in universul lor. cuvintele sunt oricum o traducere (nereusita in majoritatea cazurilor) a gandurilor. trist e atunci cand nu mai ai ce sa traduci in cuvinte...
multumesc pentru mesaj (pe care cred ca prea l-am despicat in patru:))

in cuvintele lui bob dylan
"don't criticize what you don't understand "

mi se pare cel mai admirabil lucru posibil sa iesi pe strada
si sa protestezi cand cineva iti incalca drepturile.

In cateva cuvinte, cum vedeti relatia cu diaspora?

..................................................................................
"-- Hei, uitati-va, Regele e gol!..."

Pai jocul de cuvinte exact asta spune: ca sorcier (vrajitor), soarta, a trage la sorti si, de ce nu, sortie (iesire) au pe undeva o origine comuna, pe care am incercat sa o subliniez; mda, acum ca ma gandesc mai bine, suna ca naiba.
O sa caut o formulare mai potrivita.

____________________________
"It is bad luck to be superstitious"

Ce usor e sa spui cuvinte induiosatoare...

.....................................................................................
Ce-o mai face domnu' Melcu?