comentarii

daca as fi un cuvint ce ai spune


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pai jocul de cuvinte exact as - de alexbrie la: 20/04/2004 05:09:48
(la: Le Sorcier)
Pai jocul de cuvinte exact asta spune: ca sorcier (vrajitor), soarta, a trage la sorti si, de ce nu, sortie (iesire) au pe undeva o origine comuna, pe care am incercat sa o subliniez; mda, acum ca ma gandesc mai bine, suna ca naiba.
O sa caut o formulare mai potrivita.

____________________________
"It is bad luck to be superstitious"
#14164 (raspuns la: #14160) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
The ways of learning - de Little Eagle la: 18/05/2004 22:11:32
(la: Cine suntem noi, romanii?)
Dear Brother,

Poate aceste cuvinte iti vor spune ceva,poate nu,poate nu a venit timpul sa intelegi,dar candva vei intelege:

"Uita-te la mine-sunt sarac si gol,dar sunt un Chief of a nation.Noi nu vrem bogatii,vrem doar sa ne crestem copii sa fie pe drumul cel drept in viata.Bogatiile,banii sunt doar hartii pictate fara valoare pentru noi,ei nu spun nimic,nu-i luam cu noi pe lumea cealalta.Ceea ce vrem este doar peace and love."

Great Chief Red Cloud(1822-1909).

Si crezi ca sunt un idealist?

Peace&love,my brother,I love you.







#15584 (raspuns la: #15542) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nostalgie? - de Radu Herjeu la: 12/08/2004 15:16:07
(la: Vreau dreptul la mandria de a fi roman!)
Daca v-ar fi interesat, ati fi observat ca-mi folosesc condeiul ca sa scriu despre multe lucruri pe care le consider a fi in mare nevoie de schimbare. Unul dintre acestea este si atitudinea fata de tara, responsabilizarea proprie fata de starea unei natiuni, evolutia spirituala a unui popor.
"Te iubesc" este prin el insusi un cliseu. Uneori cultural, cel mai des de civilizatie. Cu toate acestea, cand il spunem, nu ne simtim nici patetici si nici sablonarzi. Uneori suferi ca nu s-au inventat cuvinte care sa spuna mai mult. Alteori ti se pare ca spun totul. Asa e si cu iubirea de tara. Poate altora li se va parea patetica o astfel de iubire. Poate altii se vor simti jenati ca nu sunt capabili de ea. Sau chiar vinovati.
Din pacate, faceti gereseli de logica elementare si, prin urmare, extrem de dificil de combatut. Eu sunt roman pentru ca asa ma simt! Nu vreau sa fiu roman ca sa eliberez, pentru ca eu nu traiesc cu obsesia demonilor care nu stiu ce-au facut cu natia asta in ultimii 50 de ani! Pentru mine singurii demoni sunt oamenii care distrug pentru a-si vedea satisfacute nevoile de baza.
Da, din ce in ce mai multi pseudointelectuali vor, de la inaltimea falsa a staturii lor, sa-mi si sa ne interzica sa fim mandri de apartenenta noastra la o natie. Intamplarea face ca e cea romana. Da, as dori sa nu ma puna la zid pentru ca-mi iubesc tara, n-as vrea sa-mi fie frica sa fac ceva pentru ea pentru c-as putea fi taxat drept penibil. Se vor gasi multi care sa desconsidere ceea ce fac (si, credeti-ma, fac mult mai mult decat "sa dau din gura") pentru ca un pseudointelectual ma va taxa drept stupid doar pentru ca am curajul sa spun ca natia trebuie iubita si respectata. Ca numai simtin apartenenta la o natiune, ne putem desavarsi ca oameni. Ca evolutia personala e direct legata de cea a oamenilor d elanga noi si, implicit, de cea a societatii in care traim.
Nu ma simt cand jenat, cand rusinat. Ati folosit o tactica ieftina de a manipula. Am adus ca argument in sprijinul obiectivitatii mle faptul ca nu idealizez natia si nici tara. Ca pot fi rusinat fara sa scuip, ca pot fi jenat fara sa-mi injur poporyul. Ca sunt suficient de inteligent ca sa fac distinctia intre natiune, neam si tara, intre Oameni si bipezii viermuitori prin cotloanele umanitatii.
N-am nici o frustrare legata de neamul meu. Am o frustrare legata de puterile mele limitate de a schimba ceva, legata de rarefierea elitei intelectuale care ar putea schimba ceva. Eu n-am cum sa fiu nostalgic. Poate dupa Stefan cel Mare. Poate dupa Vlad Tepes. Altfel? Sunt nostalgic dupa educatie, dupa cultura, dupa civilizatie, dupa relatii interumane profunde.
Spuneti ca ma simt rusinat de natia mea, dar o hiperbolizez. Putin cam ilogic, nu credeti?
Ii dadeam ca exemplu pe germanici pentru ca acolo nimeni nu indrazneste sa le spuna sa nu-si iubeasca tara sau sa nu fie mandri de Goethe sau Beethoven. Cu toate ca, la nivel colectiv, au vini mai mari decat delasarea romaneasca in fata vremurilor.
Daca as fi fost francez? Si daca as fi fost senegalez as fi fost mandru de natia mea. SI de tara. Si as fi facut ce fac si acum. As fi incercat sa schimb toate acele lucruri care mi-ar fi umbrit mandria si care i-ar fi putut face pe tineri sa nu-si iubeasca tara.
Ba exista Oameni. Si in jurul nostru, si in istorie! Chiar daca nu obligatoriu in cea din cartile de specialitate. Ei fac istoria. Nu bipezii de care vorbeam.
Constitutia japoneza? Din cate stiu eu e facuta de japonezi. Asa ca nu inteleg de ce ar trebui considerata o influenta straina si nu un efect al mentalitatii care a dus si la sacrificiile personale in favoarea bunastarii colective. Sigur, atunci cand nu ne convin, nu trebuie sa dam exemple. Ca si cand cine stie ce Dzeu i-ar fi facut pe ei mai buni. Asa, fara sa ne comparam cu nimeni, ajungem sa ne credem prea destepti!

Mihai Viteazu a fost viteaz. Poate si o mare personalitate a istoriei. Pentru mine a reprezentat ideea ca "se poate". ca suntem capabili de mai mult decat sa ne taram mereu in genunchi si sa sarutam cizmele "profesorilor" de pretutindeni. Existenta lui si modul in care a decis sa-si traiasca viata a facut posibile (in viitor) evolutii deosebite ale natiunii romane.
Am spus ca Preda e printre cei mai..., nu cel mai...
tara mea nu-i o mama. Tara mea e leaganul natiei mele. E parte din mine si din cei din jurul meu. O reneg pentru ca-mi pun intrebari despre ea? O respect pentru ca-mi pun intrebari cum sa fac sa o ajut sa fie respectata asa cum merita.
Sa ma actualizez? Daca prin asta inseamna sa-mi consider tara vinovata pentru orice esec personal, nu vreau sa ma actualizez. daca inseamna sa fac ceva pentru nasterea unei noi elite intelectuale... asta fac de mult.
#19654 (raspuns la: #19641) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
The Passion of the Christ - de (anonim) la: 08/10/2004 22:04:31
(la: Filmul "The Passion of the Christ" si antisemitismul)
Nu, nu consider filmul antisemit si nici nu este. Filmul este o capodopera, o adevarta poveste de iubire, ierate, sacrificiu care mi-a ajuns pana la inima asa cum nici un film nu a mai facut-o. Acest film mi-a schimbat modul de gandire, viata, starea de spirit, mi-a salvat viata! Caci Dumnezeu inseamna VIATA! Si odata ce te-ai intors la El, totul devine mult mai usor, stii ca ai un Prieten care nu te pareseste in nici o secunda din viata ta, caruia poti sa Ii spui problemele tale fara teama. Niciodata nu am fost mai aproape de Dumnezeu decat acum...si cand ma gandesc ca totul se datoreaza unui film care mi-a deschis ochii, nu-mi vine sa cred...
Sunt foarte tanara si ma bucur ca de acum inainte voi avea o relatie stransa cu Creatorul, ma bucur ca L-am (re)gasit si nu-mi gasesc cuvintele ca sa spun ceea ce simt. Desi cred ca as putea sa exprim totul intr-un cuvant: IUBIRE....
hello belle - de desdemona la: 17/11/2004 16:04:18
(la: Trancaneala Aristocrata)
Imi place cum suna nickul tau, suna cristalin ca un clopotzel, in plus eu am o slabiciune pentru o piesa ce-am auzit-o la un concurs amator de dans sportiv - o piesa vals vienez care suna cam asa ann-nna-belle, ann-nna-belle ... era in germana dar mi-a ramas fixata pe creier, era asa de sprintara si de vesela, numai buna de tzopait in pas de vals vienez.

E drept ca suna bine fefeline si cocoline, dar daca nu stiu ce inseamna si cu ce se mananca, si daca nu stiu nu ma bag, ca sa nu ajung la o contradictie logica (phiiii, ia uite cum vine jargonul si isi vara coada).

E ciudat uneori cum reactioneaza oamenii - se supara - si uneori parca ar fi copii (nici nu isi dau seama cand se supara). Si pe mine cand ma ia valul sunt rea si latru (nu oi fi dragon-tigru-caine chiar degeaba). Dar de-obicei nu ma las provocata, ca dupa ce imi trece mi-e rusine sa vad vestigiile latraturilor mele ramase pentru eternitate spre lectura pe Cafeneaua.

Stii ca schtroumpf-ul cu ochelari face mereu morala, insa cuvintele lui nu spun nimic interesant, e plicticos si toti fug de el. Arhe-tipic, ce mai.

Asta cu trolul pare intr-adevar ciudata, de fapt toate manifestarile trollesti sunt patologice. Oameni care au un fix cu o chestie si se amuza lasandu-se prada ei. Mi se pare ciudat si anti-social. De ignorat. De fapt asa inveti (daca inainte n-ai avut ocazia) ce importanta poate avea ignorarea cuiva (sau a unei replici)!

Si apropo de artele martiale pe care le faci ! Ai avut parte de avantaje de alta natura din ele ? De exemplu, ai reflexe mai bune, cand cade un pahar de pe masa sa il prinzi in zbor ? Eu imi prindeam hamsterul cand sarea de pe mobilele mai inalte. Si dupa ce facusem judo un an si ceva ma ocupam cu caderea in toate directiile (dar in afara saltelelor) fara sa ma lovesc. Totusi n-am ajuns la performantele unui amic, care facuse judo 6 ani si cadea in orice conditii si de la orice inaltime (inclusiv din tren) fara sa se loveasca, avea asta niste reflexe ... cadea mai bine decat umbla.
Na poftim ca m-am lungit. Vezi ce spun despre strumful cu ochelari ?
Desdemona
#29029 (raspuns la: #29016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
horatiu - de munteanu rodica la: 28/06/2005 16:15:08
(la: Cercul vicios)
In general folosesc cuvintele pentru a spune ceva, asa ca imi pun speranta( de multe ori sperantele sint desarte) ca vei intelege ce-ti spun, dar mai ales te rog sa nu-mi raspunzi pentru ca ai face-o inutil, deci:
consider ca nu prea este locul tau in cafenea pentru ca esti un neinteles, adica postezi pe la toate conferintele si nu prea intelege nimeni ce spui.
esti prea citit si" cult in cap" iar eu cred ca intr-o cafenea tip club
oamenii se intilnesc mai beau o cafeluta, discuta probleme de viata de familie , cotidiene, mai lanseaza cite un text,dar nimeni nu vine sa demonstreze ceva si in special cunostiintele de literatura(cultura este ceva mai amplu) sau de specialitate si cred ca nu este cazul sa punem coada la pruna.
despre respect nu-ti spun nimic pentru ca nu-mi place sa vorbesc degeaba.
nu stiu daca in Canada sint parcuri precum in Anglia unde fiecare se poate urca pe o buturuga sa spuna ce -l doare si sa traiasca cu impresia ca- asculta cineva.
Nu am scris cu placere ceea ce am scris ci cu amaraciune.
Draga Crenguta... - de Lady Allia la: 14/11/2005 14:31:52
(la: Iubire interzisa?)
in primul dă-mi voie să încep prin a-ţi spune că nu am crezut nici o clipă că tu vorbeşti cu ură...dimpotrivă. Eu am spus doar că tu îi condamni pe acei oameni şi acest lucru nu ţine de noi de oamenii.Iar când am spus acei oameni nu m-am gândit la Flory. Să ştii că în aceste momente regret că există doar internet şi cuvinte pe hârtie care nu sunt înţelese aşa cum le este mesajul. Am chiar scris acolo să nu o iei ca şi un afront personal că nu este aşa ceva...te rog frumos să te mai uiţi o dată. Am vorbit ca şi tine...la general, doar că atunci când vorbeşti cu cineva şi i te adresezi...vorbeşti din politeţe la persoana a doua...adică te referi ei, dar îmi pare rău Crenguţa dacă te-am necăjit...crede-mă...că nu asta era intenţia.
Despre situaţia ta...îmi pare rău că ai trecut prin aşa ceva...şi sincer, să ştii că am bănuit că ai avut o problemă de acest gen, însă ... regret nespus că ai fost un copil care a trebuit să treacă prin aşa ceva.
Draga mea...pe acest subiect putem să vorbim tare mult, dar la cât este de frumos sufletul tău eu cred că ai fi avut grijă de tatăl tău oricum, oriunde ar fi fost şi cu oricine ar fi fost.
Eu am vorbit de asemenea dintr-un caz pe care îl cunosc, caz în care el a plecat de lângă familie, s-a recăsătorit cu cealaltă femeie, iar cu fosta lui soţie a rămas bun prieten. Au realizat amândoi că a fost un lucru bun pentru ei că s-u despărţit (deşi atunci a durut) pentru că ar fi ajuns să se urască şi să fie doi străini. Ea nu ar mai fi avut încredere în el niciodată, iar el nu o mai iubea...nu o mai iubea aşa şi atatâ cât trebuie să se iubească doi oameni ca să poată trece împreună prin viaţă.
Mă bucur însă că mama ta a avut acea putere şi dragoste ca să îi arate tatălui tău calea înapoi către inima sa, că a luptat pentru ea, pentru voi..., dar gândeşte-te că tatăl tău a avut ce să mai găsescă în sufletul ei...iubirea ei şi devotamentul dânsei!
Nu vreau să înţelegi draga mea că eu le aprob pe aceste femei, sau pe aceşti bărbaţi de moravuri uşoare...deloc..., dacă ar fi după mine...ooofff, dar asta este. Eu nu apreciez "iubirea de o oră" draga mea Crenguţa...eu o apreciez pe cea adevărată.
Şi să ştii că nici viaţa mea nu a fost frumoasă...nu am avut parte de căldură decât din partea bunicilor...am tânjit ani de zile după căldura părinţilor, după o vorbă dulce, după un "te iubesc draga mea"...iar D-zeu a fost cel care m-a ajutat mereu să ies din impasuri, EL mi-a dat mâna să ies din prăpăstii, EL îmi ştergea lacrimile cu câte un sărut părintesc în fiecare seară...mi-a fost tată şi mamă...mult timp să ştii. Am crescut la bunici, apoi am fost adusă acasă unde la 10 ani ai mei s-a născut primul meu frate, la 13 al doilea...ştii ce înseamnă să te trezeşti peste noapte "mămică" la anii ăia? E un şoc! Nici nu mi s-au uscat bine lacrimile că am fost smulsă de lângă bunici că m-am trezit schimbând scutece, făcând mâncare, mergând la şcoală, ducând copii la gradiniţă...făcând lecţii mai apoi cu ei, ... da..., dar nici eu nu regret pentru că sunt mândră de ei. Sunt politicoşi, nu sunt răi, nu sunt huligani, sunt mereu premianţi, unul din ei dă anul viitor la facultate şi mă iubesc pentru ceea ce sunt eu, iar eu îi ador.
Bunicii mi i-am pierdut amândoi ...erau centru universului meu...erau coloşii mei...erau Atlaşii care ţineau pe umeri sufleţelul meu...şi nu am putut face nimic, decât să fiu lângă ei în timp ce unul murea de cancer la ficat (deşi nu a băut, nu a fumat)...şi zicea.."puiul meu de om,...în viaţa asta vei trece prin multe, dar pe D-zeu să nu îl abandonezi niciodată...,iar dacă bine nu vei putea face, rău să nu faci draga bunicului"...şi nu am făcut nimănui pentru că îl am pe D-zeu lângă mine, iar EL ştie mai bine ca oricine ce culoare are sufletul meu şi din ce "aluat" este. Celălalt bunic mi-a murit în urma unor complicaţii...aprindere de plămâni netratată..., a ajuns că nu putea să mai bea apă decât cu linguriţa, iar într-o zi când îi citeam poveşti ţinându-i capul în poala mea...m-a rugat să îi dau măcar pentru ultima dată să bea apă din cană...şi i-am dat, dar s-a înnecat puţin şi a tuşit...şi acuma mă urmăreşte asta, deşi ştiu că a fost un gest frumos..., dar eu nu suportam ca bunicul meu să sufere nici atins de o "aripă de fluture". Am fost lângă amândoi...aşa a fost să fie..apoi mi-am ţinut bunica în braţe în timp ce a paralizat...mi-a dat D-zeu putere să ştiu ce să fac, dar bunica mea este aşa de 8 ani de zile...şi uneori când o văd slabă ca o nuia, bătrână şi obosită de viaţă şi durere, când ştiu că trebuie să merg să îi dau să mănânce şi să îi schimb pampersul ca unui copil mic, iar ea de jenă începe să plângă încetişor...crede-mă Crenguţa că îmi vine să iau până şi eu Cerul de guler să îl trântesc...ştii de ce???? Pentru că...iremediabil sunt...om!
Am limite, am trăiri, am bun şi rău, am mii de sentimente ca un amalgam, dar...de ură sau rău intenţionat nu am fost niciodată capabilă.
De aceea...îţi mai cer încă o dată scuze dacă ai considerat că te acuz, sau te condamn pentru ceva...nu...nici gând draga mea...doar că uneori în viaţă cuvintele scrise nu spun ceea ce trebuie să spună...
Cât despre faptul că scriu poetic...crede-mă că nu ştiu să scriu altfel..nu pot..am încercat...iar eu de obicei pun pe hârtie exact ceea ce simt, cum simt!


"Daca vrei sa fii iubit, iubeste !" - Seneca
#87383 (raspuns la: #87314) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hehe - de Belle la: 25/11/2005 13:30:22
(la: Accentul si integrarea in societate)
"jocul" e vechi de cand lumea, mai ales cand te simti frustrat ca unii mai redusi intreaba "de unde etis, din rusia", ca deh, romanul se simte flatat daca e confundat cu in italian sau un francez dar se simte jignit cand e considerat rus.... inclusiv eu, desi n-am putut niciodata sa-mi explic de ce, ce importanta ar avea in definitiv.

culmea e ca instructorul de la antrenament de exemplu deja a inceput unele cuvinte sa le spuna cu accentul meu (gen "absolutely"...ador cxuvantul asta sa ma prostesc cand il pronunt) si "mai culmea" e ca unora chiar le place accentul "strain" desi personal mi se pare ca atrage atentia asupra mea cand defapt as vrea sa blend in... asta ca o parantez, pentru cei care-si inchipuie ca ar fi vreo rusine sau vreun handicap sa ai accent.

p.s. mihaitza b, un sfat prietenesc, incearca sa le "satisfaci placerea" cu alte metode mai "sigure"
#90496 (raspuns la: #90488) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Intrebare pentru doctori ! - de Mr Six la: 21/02/2006 14:56:57
(la: CIRCUMCIZIA, intre ritual si igiena.)
Este adevarat ca in ziua a 9-a de la nastere corpul uman contine cea mai mare cantitate in vitamina k ?
Am auzit chestia asta la un post de radio unde faceau o paralela intre biblie/coagularea singelui.../circumciza/ cuvintele domnului...etc.
-Spuneau ca a fost demonstrata stiintific, eu am facut ceva sapaturi prin internet dar nu am gasit nimic.

salutari,
sixpack
#107375 (raspuns la: #107291) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Laron - de M a o la: 03/03/2006 00:34:54
(la: limba romana sau inca limba romana??????)
Crede-ma ca nimic nu-mi produce mai multa repulsie decat un individ care exceleaza in englezisme. Pomeneam de perioadele care au influentat limba romana prin introducerea in vocabular a frantuzismelor, a cuvintelor de origine slava, etc. Acestea au ramas, sunt folosite si le gasim in dictionarele noastre. Limba romana a suferit o gramada de modificari, cele mai multe nu le-am prins unii dintre noi, de-aia ne speriem acum. Inchipuie-ti ce limba am fi vorbit daca am fi ramas cu daca si latina de la origini. Nu stiu daca suna mai bine "de git legau" cum se spunea inainte, in loc de "cravata". Am fi vorbit ca indienii, mai mult prin semne. Englezismele de acum vor fi pentru copii nostri ceea ce sunt pentru noi cuvintele: abajur, abator, blocada, crocant, locatar, peripetie, etc., (luate din dictionarul de neologisme).

Ce ar trebui sa faca lingvistii romani este sa caute noi cuvinte romanesti pt a imbogati limba si nu a imprumuta tot felul de banalitati englezesti.
Adica cum? Sa inventeze cuvinte? Nu inteleg. Spune-mi un singur cuvant fara origini (si care sa nu derive dintr-un nume propriu).

PS Cum naiba poti citi Tabu?


___________________________
men shi jiao you yu xian
(Mao Tze-Dung)
#109219 (raspuns la: #108987) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
..povestire.... - de cactus la: 03/03/2006 00:34:54
(la: Cele o mie de fete ale nebuniei)
..greu de ales din 32….si greu de povestit, pentru ca uneori trebuie descrisa o lume dintr-un gest…. m-a impresionat mult una dintre povestiri…. intr-un fel legata de tema aceasta….
..se numeste Femeia care ar fi trebuit sa fie deprimata….terapeut, Michael Yapko….

povestirea nu este despre un caz bizar ca majoritatea din carte, dar de departe este cea mai tulburatoare….este despre sansa ca intr-o singura sedinta de terapie psihoterapeutul sa castige increderea unei femei de care sotul a vrut sa scape si pe care medicii, din greseala (si orgoliul de a nu o asculta) au declarat-o nebuna…
… ca intr-o singura sedinta de terapie sa o ajute sa infrunte soarta….despre curajul cu care, depasind boala indusa de medicamente si macinata de un cancer avansat, femeia a luptat pentru dreptul ei de a fi ascultata….despre puterea ei de a-si asuma intreaga vina a celor intamplate fara sa acuze…despre ultima ei dorinta…sa poata muri lucida si nu drogata prin medicamente….
..despre prezenta de spirit a lui Yapko de a intelege intr-o secunda ca este mai important pentru ea sa vorbeasca decat sa asculte, de a intelege ca puterea de a invinge durerea se afla doar in ea si de a intelege ca poate reusi doar schimband modalitatea clasica de terapie prin hipnoza…venind cu ceva nou….a invatat-o sa-si cunoasca trupul, sa-l accepte si sa-l poata vizita oricand cu mintea, inducabd amorteala in zonele dureroase...a invatat-o sa aduca linistea in interiorul ei....si totul intr-o secunda…
..sunt uneori secunde incarcate cu atat de multa responsabilitate, incat schimba destinul celor ce le ies in cale…..

..si nu in ultimul rand, povestirea ridica intrebarea despre cati oameni sunt victime ale neglijentei medicilor si sufera pentru ca nu sunt luati in seama si etichetati ca nebuni…..
..inca ma urmaresc cuvintele ei care spuneau…”daca nu vrei sa fii ca ceilalti, ai face bine sa asculti”…..

..oare noi ascultam?

------------------------
...non bis in idem...
#109262 (raspuns la: #109164) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cosmik - de Guinevere la: 24/03/2006 01:16:19
(la: Cat din viata noastra ne apartine?)
Intentia mea nu era sa dau un verdict, nu stiu daca ai citit mesajele anterioare, dar au fost ample, explicative, cu bunavointa. Faptul ca am intrat in conferinta asta inseamna ca am apreciat-o.

Este un subiect de discutie interesant, si cand atinge cote intelectuale nu pot decat sa ma bucur! Acuzatia de superficialitate insa in contextul unui subiect "la cafea" nu cred ca merge, pentru ca subiectul asta cam asta e. Cafeneaua are insa multe alte subiecte, dintre care unele sunt cu adevarat profunde, nu stiu cat ai apucat sa "rasfoiesti". Argumentele mele erau logice, ceea ce nu pot spune si despre cele ale lui Alexandros care sunt mai degraba pasionale. Si daca faci acuzatii de superficialitate, e bine sa aduci si argumente, caci dupa cum vad eu nu sunt singura care crede ca viata poate fi traita frumos si ca trebuie luate in considerare parerile celor care conteaza in jurul tau si care te pot influenta pozitiv, ca depinde de noi sa facem asta in loc sa cantarim invidia si epatarea din lume! Imi arati ce e superficial aici?
Culmea e ca nu am facut decat sa spun in mai putine cuvinte ceea ce spuneai si tu in mesajul tau!

La Alexandros imi place ca pune pasiune in ceea ce spune, admir asta si am incercat sa dau raspunsuri care sa-l ajute in cautarile lui. Si mai ales consider ca parerea mea a fost absolut in concordanta cu a multora de aici, deci te invit sa citesti tot, mai ales ca nu sunt adunate chiar asa de multe mesaje la conferinta, inca.

Eu ma bucur ca mi te-ai adresat, dar expresia cu "branza buna" mi se pare dizgratioasa.

Si una "profunda", ca sa-mi folosesc creieru' la maximum:

Solipsistii spun ca lumea exista numai prin ochii nostri. Extrapoleaza la invidie si restul, si poate nu mai e asa de superficial ce am spus mai inainte!
#113097 (raspuns la: #113089) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hehe - de Ivy la: 28/03/2006 19:15:24
(la: Trancaneala Aristocrata "9")
ooana..sorry ca raspund tirziu..Imi amintesc de ai mei la 2 ani jumate, dulci, dulci..I-am si inregistrat si am si notat toate cuvintele de le spuneau stilcit..:-) Sunt amintiri exceptionale!

proud..:-) pai stai sa calculam..acum, e dupa lunch..soarele e mai puternic, deci e la odihna..:-)

bella, si cum ziceai ca stai cu rapoartele alea??

pasagere..bacu' tau pentru mine o fost banc de ora 8 dimineata..:-))
#113973 (raspuns la: #113970) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
gradi - de cezarok2 la: 05/04/2006 20:25:50
(la: de-ale parintilor...de-ale dascalilor...)
Baietelul meu termina anul asta gradinita si merge la scoala.Un copil istet si cuminte la gradinita- spun educatoarele.Ii place sa invete lucruri noi ,vesnic intreaba despre lucruri si subiecte care ma uimesc si-i place orice se face in grup :jocuri,sporturi,munca(face curat in camera lui:da cu aspiratorul, spala pe jos si-si spala geamurile de la biblioteca lui,NUMAI daca toti din casa facem curatenie,altfel...).
Avem probleme cu autoritatea acasa.Pentru el totul e un concurs chiar si cine castiga o confruntare de genul :peste 10 minute stingem televizorul si ne culcam.El ba nu ,noi ba da si uite asa...Nu va spun ce ritual are:incepa sa planga (a se intelege "sa urle")fara lacrimi si o tine asa in speranta ca cedam.E drept ca uneori cedam,fie ca suntem prea obositi sa-l mai suportam urland, fie ca e prea tarziu si deranjam vecinii.Daca nu cedam il tine cam 25-30minute urlatul,se inroseste tot, transpira ca la sauna, raguseste, venele de pe gat si tample i se umfla de zici ca plesnesc (am urmarit cu atentie toate aceste lucruri) si cand nu mai poate trece la suspine.Apoi urmeaza faza cu :pupa-ma, sterge-ma,ia-ma in brate.Ordinea este mereu aceeasi si prin asta intelege ca l-am iertat.Daca ii spun:te pup dar nu te iert ,ca ai gresit ,o ia de la capat;a facut suficienta pauza incat sa-si recapete fortele.Am uitat sa specific ca acel"sterge-ma " inseamna sa-l sterg la ochi (care sunt umezi,nu au lacrimi) cu manecile mele.Daca iau orice altceva sa-l sterg la ochi o ia de la capat cu urlatul. Deci totul e un care-pe -care.
Copilul a stat mereu cu noi,dar il ia mama de la gradinita si de la 17.00-19.30 sta cu ea.Pe ea o palaceste (unicul nepot) si face tot ce-i cere el.Probabil ca vrea si acasa acelasi tratament, dar nu se potriveste.
De bebelus a fost un copil energic si ambitios, a mers la 9 luni si o saptamana, a vorbit devreme si clar (isi murmura in soapta cuvintele pana le spunea bine si apoi le spunea cu voce tare)care nu a plans cand a cazut sau s-a lovit (decat daca a fost o lovitura zdravana).E f energic, vesnic "cu mancarici" chiar si atunci cand sta pe pat sau pe scaun.Nu avem timp (si parinti nu ne mai pot ajuta) sa-l indrumam spre un sport,poate se va face ceva in scoala.Pun totul pe ambitie care poate fi si constructiva si astept ...
Ce parere aveti?
Cele de mai sus sunt scrise de o mama copilului (a nu se face confuzii cu"cezarok2")
Iubire sau nebunie? - de Cristina Pop la: 19/04/2006 07:18:33
(la: IUBIRE CIUDATA, IUBIRE IMPOSIBILA...)
Sincer cuvintele tale,imi spun ca starea ta e una cuprinsa de o oarecare disperare.Traiesti sentimente contrare,starea ta are o evolutie sinusoidala,in care alterneaza momentele de fericire cu cele de respingere.Pot sa-ti spun ca extremele nu sunt bune,trebuie sa gasesti un echilibru , trebuie sa te hotarasti ce anume vrei de la partenerul tau,cum ai vrea sa fie,sau sa se comporte cu tine.
Am cunoscut si eu starea asta,si mi-a fost greu sa pun punct,sincer acum nici nu stiu ce am simtit defapt.Dar cand am luat hotararea sa pun punct relatiei,mai tarziu mi-am dat seama ca am luat o decizie corecta.Si ii multumesc lui Dumnezeu ca m-a luminat si mi-a dat putere sa trec peste,dar nu a fost deloc usor,am reusit pt.ca am vrut liniste,si siguranta.
Paianjene - de mya la: 15/06/2006 18:08:55
(la: Despre patriotism)
Paianjene

Ai fost si ramai un gentleman. Nu-i nevoie de atata bold si litere mari. Nu santem pe camp la oi. Te aude lumea si daca vorbesti incet.

Asa este, am sarit din greseala una din definitii. Erau trei in loc de doua. Dupa cum am mai spus, una din ele sprijina definitia din Wikipedia si Webster in proportie de 100%, iar celelalte doua, prin adaugirea din paranteza, intr-o proportie mai mica. Nici una din definitiile din DEX nu sprijina definitia ta in proportie de 100%. Hai mai Paianjene, chiar nu realizezi lucrul asta ?

Eliminaţi dv. deci observaţiile din paranteză... şi nu va mai ramine absolut nici un element negativ in restul definiţiilor.

???
Nu stiu daca sa plang sau daca sa rad la asemenea ineptii. Tu elimini din definitiile din DEX bucati de text doar ca sa se potriveasca definitiei tale ?

Io am fost o doamna, bre, si ti-am dat posibilitatea unei iesiri onorabile din discutie, spunand ca pe tema definitiei nationalismului si patriotismului se pot scrie tratate. Cu alte cuvinte, se poate spune ca in principiu avem amandoi dreptate, desi definitia data de mine e cea raspandita. Tu, nu si nu, cum ca eu bat campii si tu ai dreptate ... Dai definitii din DEX care niciuna nu iti sprijina afirmatiile in proportie de 100% si imi spui... sa tai din text, si, voila, DEX-ul iti da dreptate... Paianjene, iti ofer some food for thought, dupa cum zice limba engleza: omul inteligent stie cand sa se opreasca.

Cat despre incercarea ta de umor din ultimul paragraf, ce sa zic ... slab de tot, n-ai stofa de umor a la Catavencu. Pana si boul de Vadim Tudor poate fi mai subtil, taios si ironic decat tine.
Pt. mya - de Paianjenul la: 18/06/2006 12:37:15
(la: Despre patriotism)
"Paianjene
Ai fost si ramai un gentleman."



- Sint de aceeasi parere.


"Nu-i nevoie de atata bold si litere mari."


- Tu nici asa nu le vezi.

(...Compara ce-ti scriu eu:

"Nici una din primele două definiţii (indicate de mine in DEX pt. "naţionalism") nu suportă 100% controversata dv. părere."

cu ce vezi tu:

"Nici una din definitiile din DEX nu sprijina definitia ta in proportie de 100%."...)...


"Nu santem pe camp la oi.."


- Asa e. Nu sintem la oi... sintem la myoare...


"Te aude lumea si daca vorbesti incet."


- Aici nu vorbim, aici scriem... si, pt. ca nu avem posibilitatea sa marcam prin intonaţie/accentuare cuvintele/frazele/portiunile din text pe care le consideram mai relevante (asa cum putem s-o facem in comunicarea orala), pt. a obtine acelasi efect, recurgem la caractere vizuale numite HTML-uri... caractere care tocmai in acest scop au fost inventate.

Cit despre MAJUSCULE, numai folosirea exclusiva a acestora in scrierea unui mesaj, este considerata "URLAT".


"...am sarit din greseala una din definitii. Erau trei in loc de doua. Dupa cum am mai spus, una din ele sprijina definitia din Wikipedia si Webster in proportie de 100%, iar celelalte doua, prin adaugirea din paranteza, intr-o proportie mai mica."


- Corect... e vorba de a treia definitie, pe care nici dracu n-a menţionat-o, pt. ca nici n-ar fi avut rost... deoarece exprima versiunea expusa deja de tine in #126794, de mya la Thu, 08/06/2006 - 10:11, versiune care generalizeaza caracterul negativ al nationalismului! Ori, indicind spre primele doua definitii din DEX (ale nationalismuli), intentia mea tocmai aceea era, de a-ţi atrage atentia ca exista si definitii care considera caracterul negativ al nationalismului doar ca pur circumstanţial(..."uneori", "in anumite imprejurari"...)!


" Tu elimini din definitiile din DEX bucati de text doar ca sa se potriveasca definitiei tale? Nu stiu daca sa plang sau daca sa rad la asemenea ineptii"


- Avind in vedere viteza cu care iti funcţioneaza "procesorul"... si mai ales calitatea performanţei acestuia... parerea mea e ca ai toate motivele sa plingi, nu sa rizi.

Eu nu am eliminat portiuni din definitiile la care faci referire ca sa se potriveasca cu ideea pe care o sustin. A fost doar un mod indirect de a-ti sugera sa compari definitiile originale, cu aceleasi definitii "trunchiate" (fara mentiunea din paranteze), pt. a realiza ca, in esenta, nici in forma lor completa respectivele definitii nu prezinta nationalismul ca pe un fenomen social preponderent negativ.


"Io am fost o doamna, bre, si ti-am dat posibilitatea unei iesiri onorabile din discutie, spunand ca pe tema definitiei nationalismului si patriotismului se pot scrie tratate. Cu alte cuvinte, se poate spune ca in principiu avem amandoi dreptate, desi definitia data de mine e cea raspandita."


- Mda... Tu esti un fel de "mya-u", care incearca intotdeauna sa cada in picioare... sa aiba ea ultimul cuvint de spus....

Chestia cu "definitia data de mine e cea mai raspindita" ti-a fost inspirata probabil de gestul de solidaritate al... cavalerului donquijote... care, vazindu-te la anaghie, ti-a aruncat un "colac de salvare": #128048, de donquijote la Fri, 16/06/2006 - 00:11... Pina in prezent insa, singura sursa de care te cramponezi pt. a-ti suporta pretentia este Wikipedia, si DEX-ul (in masura in care ti-o suporta)...


"Paianjene, iti ofer some food for thought, dupa cum zice limba engleza: omul inteligent stie cand sa se opreasca."


- Depinde de la ce.


"Cat despre incercarea ta de umor din ultimul paragraf, ce sa zic ... slab de tot, n-ai stofa de umor a la Catavencu. Pana si boul de Vadim Tudor poate fi mai subtil, taios si ironic decat tine."


- Posibil... dar, chiar in eventualitatea ca la un moment dat ar incepe sa ma preocupe cultivarea modestelor scînteieri de umor pe care mi le recunosti totusi, cu certitudine ca nici perlele tale nu m-ar tenta ca modele de inspiratie...
#128556 (raspuns la: #128061) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru alexandros - de casandra_radu la: 27/07/2006 20:12:15
(la: Stim ce este intr-adevar iubirea?)
Sa nu ai nici un regret! :) Criticile sau laudele pana la urma nici nu ne ingrasa nici nu ne slabesc. Ultima tentativa a fost deoarece am realizat ca nu pot exprima aceasta stare in cuvinte, oricate as spune si orice fel de cuvinte sau fraze as folosi, tot nu "acopera" iubiea, nici nu ar avea cum.
Nu cred ca-l poti iubi pe Dumnezeu daca nu iubesti mai intai o fiinta umana. Oricum, multi il "iubesc" pe Dumnezeu asa ca idee, poate au un fel de reprezentare a sa, ca ar fi pe undeva prin ceruri. Dar cand iubesti simti ca este peste tot, ca el e tot, ca nu exista nimic profan, totul este sacru. Iubind o alta fiinta, creatia sa, poti ajunge, prin acea iubire sa iubesti intreaga existenta. Cand iubeam, nimic nu-mi era strain, tot ce ma inconjura imi era drag, eu nu mai eram eu, eu ma pierdeam in intreg...nu stiu sa transpun asta in cuvinte.
Nu am sustinut ca-l iubesc. Il iubeam chiar si atunci. Tin minte foarte bine momentul in care mi-a spus. Timpul s-a oprit in loc atunci. Nu mai eram in stare sa gandesc nimic, am ramas cu privirea fixa multa vreme. Apoi m-am uitat la el si l-am simtit mic, chinuit.L-am luat in brate. Mi-a parut atat de rau pentru el ca nu e in stare sa fie fericit, ori sa fie cu ea, ori cu mine, ori cu alta ori singur pur si simplu. Am simtit compasiune si am itneles ca eu nu pot schimba nimic. Ceea ce nu am acceptat a fost sa continui o astfel de situatie.
Ce pot sa spun? Daca vreodata ar avea nevoie de mine, il ajut. In ce ma priveste, imi traiesc viata, e tot ceea ce am. Daca unii considera ca datorita faptului ca nu stau sa plang, sa sufar ca un caine, sa fiu deprimata..si mai stiu eu ce alte minuni de astea-considerand ca iubirea "neimplinita" presupune suferinta si chin iar in lipsa lor nu e iubire...Tin sa ii contrazic pe acesti oameni. Iubirea care te distruge nu e iubire, e poate pasiune, patima, posesivitate, nenorocirea de a te sti mic, inferior, abandonat.
Iubirea iti deschide ochii, iubirea iti arata frumusetea vietii si ceva din spiritul ei ramane mereu cu tine.
Iubirea nu are motivatii, e un mister. Iubirea conditionata de atentia celuilalt, de iubirea lui, de fidelitatea lui, aceea nu este iubire, este un gen de tranzactie "sufleteasca" - iti dau ca imi dai, nu-mi dai, nu-ti dau.
Eu nu i-am intors nici o clipa spatele, i-am spus adevarul despre ceea ce simt, ce cred si faptul ca nu voi continua o relatie "paralela". El a fost cel care mi-a intors spatele. Mi-ar place sa stiu ce mai face, daca ii este bine, dar nu-mi raspunde. Probabil ii este la fel de bine ca in trecut.
Ceea ce s-a intamplat a fost cat se poate de simplu. Ne-am vazut si ne-a luat cu tavalugul. I-am spus: Traieste clipa!..caci eu numai asta faceam, fara ganduri, fara temeri. El a inteles ca ar fi ok ceea ce facea. A avut "tentativa" de a pune capat celeilalte relatii, dar apoi, spre usurarea lui a gasit un pretext ca sa nu o faca, si anume ca eu nu as fi sigura pe sentimentele mele. Prea comod ca sa faca schimbari in viata lui anosta, a inceput sa bata campii ca totul a fost un vis. A ramas la relatia sigura, comfortabila, calduta. Asta fac majoritatea covarsitoare a oamenilor. Si intre acei oameni exista distanta aia sufleteasca de care vorbeam...si din pacate mai toate cuplurile sunt asa. Nu sunt impreuna din iubire, ci fiindca se simt ok, in siguranta, stiu la ce sa se astepte unul de la celalalt, nu exista riscuri, pericole..sigur, nu exista nici fiori..dar ca sa ai ceva ce merita trebuie sa fii curajos. Dar ei sunt lasi.

Una peste alta, viata continua! El a ales-o pe ea, eu am ales viata. Nu ai ce sa faci decat sa accepti ca persoana iubita nu te-a ales si sa mergi mai departe pe calea ta. Ma bucur ca am trait ceea ce am trait. Acum, cine stie ce se va mai intampla..nu-i asa ca viata e palpitanta? :)

#135964 (raspuns la: #135732) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Banc - de Pasagerul la: 19/10/2006 22:40:28
(la: PALAVRE DE CAFENEA (Trancaneala- editie speciala))
La stareta unei manastiri de maici se prezinta sora Maria, dornica sa se dedice cu totul vietii monahale. Maica stareta îi spune de la început:
- Manastirea noastra are o regula foarte stricta, numita proba tacerii. Poti sa ramai aici cat doresti, dar nu ai deloc voie sa vorbesti decat daca îti dau eu voie.
Sora Maria accepta si ramase în manastire. Dupa 5 ani, maica stareta o cheama la ea si îi spune:
- Iata, esti cu noi de 5 ani de zile. Ai voie sa spui doua cuvinte.
- Pat tare, spuse sora Maria.
- Regret sa aud asta, raspunse stareta, o sa-ti dam un pat mai bun. Dupa alti 5 ani, iarasi o cheama stareta la ea si îi îngaduie sa spuna înca doua cuvinte.
- Hrana proasta, spune sora Maria.
Maica stareta o asigura ca hrana va fi mai buna în viitor, si mai trecura înca 5 ani. Dupa al 15-lea an, maica stareta o chema din nou si îi ceru sa spuna 2 cuvinte.
- Eu plec, spuse sora Maria.
- Probabil este cel mai bine, raspunse stareta, si-asa n-ai facut decat sa te plangi de cand ai venit aici...

--------------------------------------------------
If you don't like something, change it. If you can't change it, change your attitude. Don't complain.
(Maya Angelou )
*** - de Bitterdream la: 07/01/2007 14:58:12
(la: Descântec ...)
De aceasta data, uite ca nu stiu cum sa aleg cuvintele....

Si voi spune doar ca descantecul pare rupt, iar din sfasiere a izbucnit poezie....

Si am ramas, respirand minunatia asta :)

_________________________________________________________
The greatest weakness of most humans is their hesitancy to tell others how much they love them while they're still alive.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...