comentarii

dans cumprinde-ma brate iubire


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
pana la urma ma intorc la iubire - de dianam la: 07/09/2006 23:56:02
(la: IUBIREA MEA ESTI TU DOAR TU......)
pentru ca numai iubirea te poate implini cu adevarat caom, numai ea. si cei care neaga asta sunt cei care nu o au. stiu pt ca am trecut si eu prin asta. am iubit, am pierdut, s-a prabusit tot..nu-mi amintesc cum am luat-o de la capat pt ca a fost greu dar incet-incet mi-am recastigat increderea, viata, prietenii...
si..in timp, a venit si EL. si am inteles. am inteles ca iubirea e cand imi ia chipul in maini si imi spune: "daca nu te-as fi cunoscut, nu as fi fost niciodata fericit", iubirea e cand vine spre mine chiar daca tip si plang, iubirea e cand ma intorc seara obosita de la serviciu si ma asteapta sa pun capul obosita pe umarul lui, iubirea e cand imi spune ca nu trebuie sa facem sex daca sunt suparata pe el, ca el vrea mai intai sa discutam, sa ne rezolvam problema, ca nu poate sa o faca daca stie ca eu sunt suparata, iubirea e cand ma simt rau si el ma intelege, iubirea e cand nu se mai duce la fotbal pt ca ramane langa mine s m tina in brate.... iubirea e el, asa cum e el, cu defectele si calitatile lui.
cred ca pentru fiecare exista acel cineva. cred acum desi inainte nu credeam. am invatat de la iubitul meu ca iubirea inseamna acceptare, iertare, incredere si respect .. printre altele
Eu sunt pastratorul - de cosmacpan la: 21/09/2008 23:32:55
(la: de unul singur........)

Secretelor ce mor in piept
Si-al dansului cobrei in praf
Iubirea se azvarle-n apele ochilor
Si o pastrez traind-o.

Am cantat toate tacerile si uitarile
Lasandu-va sa va traiti mirarile
In umbra pleoapei pastrez culorile
Si stralucirea lacrimilor.
Ii stiu....am vazut tot documentarul pe NG de curand. Mai proud....astia doi sunt inofensivi mai :))) E treaba lor, in legea lor...nu ne deranjeaza cu nimic.

La inceput mi-a fost mila de ei....si am sfarsit prin a-mi fi mai mila de mine.
Avem o viata de 100 de ori mai complicata decat a lor. I-ai vazut ce fericiti erau ei doi...asa paria si marginalizati?
Eu da-i cu ANAF-ul, da-i cu Electrica, da-i cu spume cu toti prostii...la ei ai vazut ce simplu era?....da-i cu fructe, da-i cu dans, da-i cu iubire....

La dracu':))
#643522 (raspuns la: #643521) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dans...Labis... - de monte_oro la: 10/10/2009 17:59:54
(la: și iar e toamnă...)
Dans - Nicolae Labis

Toamna îmi ineaca sufletul în fum...
Toamna-mi poarta-n suflet roiuri de frunzare.
Dansul trist al toamnei il dansam acum,
Tragica betie, moale leganare...

Sangera vioara neagra-ntre oglinzi.
Gandurile-s moarte. Vrerile-s supuse.
Fara nici o soapta. Numai să-mi intinzi
Bratele de aer ale clipei duse.

Ochii mei au cearcan. Ochii tai is puri.
Cata deznadejde pasii nostri mâna!
Ca un vant ce smulge frunza din paduri,
Ca un vant ce-nvarte usa din tâtâna...

Maine dimineata o să fim straini,
Vei privi tacuta maine dimineata
Cum prin descarnate tufe, în gradini,
Se rotesc fuioare vestede de ceata...

Si-ai să stai tacuta cum am stat si eu,
Când mi-am plans iubirea destramata-n toamna,
Si-ai să-asculti cum cornul vantului mereu
Nourii pe ceruri catre zari indeamna.

Pe când eu voi trece sub castani roscati,
Cu-mpietrite buze, palid, pe carare,
Si-or să mi se stinga pasii cadentati -
In nisip, scrasnita, lasa remuscare...





Inspaimintator gind!!! - de camyb1981 la: 17/02/2005 16:47:11
(la: Ultima luna din viata)
Eu una vreau sa traiesc cit se poate de mult (si de bine, deh!!!), dar sa zicem ca s-ar intimpla, probabil c-as irosi-o pt. ca nu as reusi sa trec foarte repede peste soc!!!

Sa zicem ca reusesc sa-mi adun fortele si sa incerc sa ma bucur de timpul care mi-a ramas (desi ma repet, e foarte, foarte putin :); in primul rind as vrea sa-mi revad citeva dintre rude, adica mama, bunica si sora; sa beau o cafea cu prietena mea cea mai buna, sa-mi string iubitul in brate, sa fac dragoste pe o pajiste cu flori (as suferi cumplit sa mor iarna, mi-as dori sa fie primavara si copacii infloriti:) sa ascult muzica celor de la Vama Veche (si inca vreo citeva piese dupa care mor...), sa invat sa merg pe role, sa privesc rasaritul soarelui, sa petrec macar o zi intr-o cabana la munte, sa beau o cana de lapte proaspat muls si sa respir aer proaspat,sa ma imbrac foarte elegant intr-o seara (rochie, pantofi cu toc inalt) si sa merg in oras sa dansez si sa maninc tot felul de ciudatenii...

Cam asta as face, ce mi-as dori e putin diferit...
plus ca planurile mele ar implica si ceva bani, pentru ca as vrea sa vad citeva locuri din strainatate;

"Opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte nu e nici iubire , si totusi te rog: opreste, Doamne, ceasornicul cu care ne masori destramarea."
dragostea pe net - de maya net la: 03/03/2005 01:45:49
(la: Dragoste prin Internet)
despartire dupa dragostea pe net -- fantezie

Deodata la petrecere i se paru ca desi auzea perfect si nu mai putea decat sa recunoasca persoana care vorbeste , cuvintele se raspandeau in spatiu si parca incerca sa le prinda si sa le inghita pentru a intelege , dar cuvintele sunau disparat si disonant unele fata de altele. Nu mai stia cum sa le imperecheze. Se mira din ce in ce mai mult cum de se poate raspunde la asemenea cuvinte, care pareau asemeni pasarilor , ceva intre proiectile si tinte, pentru ca deodata sa perceapa melodia si ritmul si sa se lase furata de gandul ca oricum nu mai insemnau nimic, asa cum nu insemnasera nimic vreodata. Nu-i asa, pentru ca la fel zisese si el ca « noi nu suntem la fel : tu nu mai esti la fel, eu nu mai sunt la fel », si, nu-i asa , ca nu e nimic de inteles, sau e de inteles totul, pentru ca asta a fost raspunsul final. El s-a intors si cuvintele au sunat chiar asa chiar daca nimeni nu stie ce inseamna. Au zgariat la fel de tare, deodata cuvintele si retina, atinci cand s-a ridicat si a plecat. A plecat fara sa stiu unde, dupa ce il asteptasem atat sa se intoarca. De ce ? Nu mai stiu de ce, nu stiu nici de ce m-am schimbat nici de ce s-a schimbat nici macar daca ne-am schimbat intr-adevar. Doar cuvintele, daca le-as mai putea avea, daca as mai putea pronunta ceea ce nu pare a merge in context. Si totusi , efortul de a spune ceva, atunci , da, ar fi fost salvator si imposibil. Era… era… blond, da, mereu a fost cu nasul rosu de frig, nu, atunci, si … grabit parca… Si cand il vazuse dupa atata timp i se paruse ca abia se despartise de el acum cinci minute, era cumva in mintea ei mult mai stralucitor, atunci cand si-l inchipuise, cand era absent , decat acum cand statea in fata ei. Era blond si a luat-o in brate in statia de tramvai si foarte obisnuit , nu firesc, a luat-o in brate,a luat-o in oras, si pentru ca ea nu isi gasea cuvintele , si nu mai stia daca il iubeste sau nu, daca el e cel din vis, cel din calculator sau cel real, din fata ei, da, pentru toate motivele astea se simtea impartita si tot visul primei clipe in care i va vedea, cand isi inchipuise ca ii va spune deodata tot ce i s-a intamplat, totul se rupse . L-a intrebat de mai multe ori ce a vazut in lunile astea departe, acolo, si folosea timpul care se scurgea sa inteleaga daca si lui i-a lipsit dar nu aparea nici un semn in felul in care ea si-l imaginase si atunci scarbita la un moment dat de mediocritatea vietii fata de vis nu avu decat puterea sa taca si sa simuleze ca poate accepta ca o mare iubire sa se transforme in apa de ploaie. Si el de fapt nu zicea nimic, in prezenta ei povestea doar ca a fost obositor, fara sa aduca vorba de vreo aventura, de ceva care sa faca sa fi meritat departarea, chinul si suferinta ei, durerea si placerea, imaginate. Si el care desi zicea multe nu zicea nimic din ceea ce ea ar fi putut sa asculte si in cele din urma parea sa fie destul de entuziasmat , fara insa sa spuna altceva decat ca a fost greu si obositor si ca nu a avut cum sa viziteze mai mult America, si o punea pe ea sa povesteasca de turul Europei pe care il facuse. Si ii intinse un cadou, la care nu se asteptase ea, si pentru simplul motiv ca nu si-l imaginase , nu stiu , in strainii care erau , se strecura asa ceva ca o tristete, si nu pricepu de ce. Si el ii spuse ca o sa pastreze emailurile ei , cele mai personalizate dintre toate , si probabil asta suna a nerabdare de a o parasi dar ea ezita intre ce isi imaginase si nostalgia a ceea ce fusesera pe vremea cand cuvintele aveau valoare, cand el spunea ca o sa o paraseasca pentru ca e atat de indragostit incat nu mai poate sa fotografieze, pe urma cand ii scrisese ca isi doreste iar sa danseze cu ea in bucatarie. Sparte in bucati sau dezumflate , amintirile o intrerupeau si o opreau sa mai spuna ceva, totul se stinse parca in soapta acelui eu nu mai sunt eu tu nu mai esti tu, cuvinte care au fost inceputul calvarului , cand cuvintele toate s-au desprins de lume si au inceput sa pluteasca indiferent pe buzele si limbile altora in timp ce ea privea cuvintele , gesturile si incerca sa mai inteleaga adeavarul. Dar adevarul, o , adevarul se indeparta din ce in ce mai tare de cuvinte si in cele din urma nu ramase decat o durere in cosul pieptului in timp ce il privea indepartandu-se si intelegea ca niciodata nu vor mai traversa intersectia noaptea mana de mana, ca niciodata el nu o sa stie ca si ea l-a iubit, e drept, mai tarziu decat el, si poate iluzionata de ideea unei mari iubiri. Asa ca statea pe marginea unei mese pline de oameni intre prietenii ei cu limbile dezlegate de alcool, carora alta data le-ar fi ghicit cuvintele inainte de a fi pronuntate , contempland scaparea cuvintelor din frau si aruncarea lor in neant, parand ca descopera vanitatea de a pretinde ca mai e ceva de spus si imensa cacofonie a vocilor printre care se mai strecura : « Esti sigura ca iti e bine ? » , cuvinte carora iar se straduia sa le dibuie sensul.
Dans (Nicolae Labis) - de Intruder la: 01/08/2005 07:42:37
(la: Cele mai frumoase poezii)
Toamna îmi îneacă sufletul în fum...
Toamna-mi poartă-n suflet roiuri de frunzare.
Dansul trist al toamnei îl dansăm acum,
Tragică beţie, moale legănare...

Sîngeră vioara neagră-ntre oglinzi.
Gîndurile-s moarte. Vrerile-s supuse.
Fără nici o şoaptă. Numai să-mi întinzi
Braţele de aer ale clipei duse.

Ochii mei au cearcăn. Ochii tăi îs puri.
Cită deznădejde paşii noştri mînă !
Ca un vînt ce smulge frunza din păduri,
Ca un vînt ce-nvîrte uşa din ţîţînă...

Mîine dimineaţă o să fim străini,
Vei privi tăcută mîine dimineaţă
Cum prin descărnate tufe, în grădini,
Se rotesc fuioare veştede de ceaţă...

Şi-ai să stai tăcută cum am stat şi eu,
Cînd mi-am plîns iubirea destrămată-n toamnă,
Şi-ai să-asculţi cum cornul vîntului mereu
Nourii pe ceruri către zări îndeamnă.

Pe cînd eu voi trece sub castani roşcaţi,
Cu-mpietrite buze, palid, pe cărare,
Şi-or să mi se stingă paşii cadenţaţi —
în nisip, scrîşnită, laşă remuşcare...
Wow! Ce mi-au placut toate :) - de Honey in the Sunshine la: 03/10/2005 20:25:15
(la: Rewind)
Wow! Ce mi-au placut toate :)

Cea mai veche amintire a mea ? Mi-a readus-o giocondel in fata ochilor... Prima mea iubire.:)
Aveam 5 ani si mama era administratorul unei tabere pentru copii in anul ala, asa ca am petrecut vara acolo.
Florin era baiatul unuia dintre profesorii care insoteau copii in tabara... Si a venit in vara aia de doua ori, sa stea cate doua saptamani.
Ne-am indragostit din prima zi ;) Stateam numai impreuna, dansam la balurile de seara, ne plimbam prin padure, stateam impreuna la masa.Florin avea 19 ani si era dintr-un sat de langa Resita.Si apoi a plecat...
Cand a venit a doua oara, una din femeile care lucrau in tabara a venit dupa mine la rau (unde ma jucam cu papusile):) ca sa-mi spuna ca "a venit Florin!".. Ce emotie :) Am alergat in tabara si m-am intalnit cu el pe veranda.Avea mana in gips si cand i-am sarit in brate a trebuit sa ma prinda doar cu stanga :) Noroc ca aveam doar vreo 20 de kg.

_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture.
#76505 (raspuns la: #45154) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dansul orhideelor - de anisia la: 16/08/2006 00:29:26
(la: Loc pentru "giugiuleli" :))))))))
- Alf Patrovsky-Jogukariov! striga imperios Alecsandra.

glasul hotarat il trezi din visare. nu stia daca sarutul timid, furisat si prea mult asteptat al ei il trimise pe o alta lume, ori sciatica ce nu-i dadea pace sub nici un chip. contradictie antagonica. chinul de a o scapa printre degete pentru moment lua locul celui dat de durerea de spate. dulce - amar schimb de pozitii.

- da, Alecsandra Vorniacovich! sa-mi scuzati absenta... (isi luase aerul protocolar, pentru ca stia ca asta ii va starni un suras, chiar daca pitit dincolo de aerul profesoral ce-l abordase voit.)
- as fi deosebit de incantata daca v-ati aminti de indatoririle dvs de cavaler ce m-a invitat la drum. calatoria cu deltaplanul v-a consumat multe din favorurile ce vi le datoram, e timpul sa va ocupati serios de rolul de gazda.
cand Alf se afla suficient de aproape de buzele ei semi crispate, se apleca la urechea lui si-i sopti printre dinti daca nu imi faci cunostiinta cu domnul acela cu barba ce fumeaza tacticos din trabucul sau, am sa-i spun lui guinevere cum m-ai innebunit tot drumul cu povesti despre...
- sunt perfect de acord, domnisoara. va rog sa va sprijiniti , sa facem cativa pasi pe malul marii.

pierduti prin multime anisia si vania desenau o noua galaxie cerului. cocotata pe talpile lui, se lasa daruita muzicii, amintirilor, visului. cu degetul aratator incerca sa-i distraga atentia, tachinandu-l... uite, acolo sus, vezi? . isi lasa capul pe spate si cu barbia intinsa spre infinit ii zambea... chiar nu vezi? e acolo, Johannes... are culoarea primei toamne cu mine. îi placea intotdeauna sa-l cheme pe numele de fata al mamei sale. zambetul ce-l aducea auzul acestui nume era inegalabil. gropitele din obraji, spranceana ridicata si tampla zvacnindu-i il tradau de fiecare data...

Adal adormise in bratele ei. scarpiniciul guineverian avea efectul scontat asupra lui. îl depuse cu grija in cosuletul de rafie si trase usa dupa ea... gândurile-i fugeau jucause inaintea pasilor. ochii-i luceau si inima se facuse cat un ghemotoc sub bluza de dantela. trebuia sa-l gaseasca. nu prea intelese mare lucru din bolboroseala cu picuri de sudoare. ii daduse un pup si fugise. ochii lui o urmareau, simtea asta. era o vreme de cand nu mai jucase un astfel de joc. cel mai mult ii placeau ochii lui. dincolo de bunatatea din ei, se-ascundea un ceva pe care nu putea sa-l defineasca inca. un ceva ce o facea sa se inroseasca la aparitia lui, sa zambeasca amintirii lui, sa-i doreasca (ascuns) compania. pe cine incerci sa convingi, guinevere aimee d'albon? daca asta nu suna a "mie-imi-place-de-alf", atunci a ce? . vorbea singura, pentru ca nu avea curajul sa spuna nimanui micul ei secret...

pe digul langa care obisnuiau sa faca plaja, respectabilul domn isi fuma pipa tacticos si privea spre panza ramasa inca alba. nu mai pictase inca un peisaj de seara, atat de viu colorat. alese locul acela retras pentru a putea cuprinde plaja intreaga. simfonie de culori si emotii. privea tacut cu admiratie. incerca sa-si intipareasca in minte fiecare detaliu. de la buchetele de orhidee innobilate de palpaitul lumanarilor groase de ceara, pana la perechea octogenara ce dansau de-acum de o bucata de vreme.
- domnule, buna seara. imi scuzati indrazneala. paseam in plimbare impreuna cu buna mea prietena si nu m-am putu abtine sa nu observ sentimentul de incantare ce va incearca. ati putea sa-mi spuneti care este motivul aparitiei lui?
- cu mare placere, domnule. doamna... si-si inclina palaria spre tacuta Alexsandra. priveam inspre multime si nu ma puteam hotarâ ce sa surprind in prim plan... dansul orhideelor cochetand cu lumina adiind a lumânarilor sau perechea aceea ce parca danseaza de-o viata... mi-as permite sa va cer parerea, doamnule, domnisoara...
- Alf Patrovsky-Jogukariov. Pe cine am placerea sa introduc doamnisoarei?
- Mihail Andrej Sokolov, incantat... si-i saruta mana, semn de curtoazie.

_________________________________________________________
doar pentru ca toate pasarile au aripi, nu inseamna ca zboara toate la aceeasi inaltime...
#139452 (raspuns la: #139133) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dans - de onutza la: 16/12/2006 12:01:20
(la: Un minut de amintire)
" ...alegand-o si dansand cu ea, bolkoski descopera ca, din toate femeile care luau parte la cel mai stralucitor bal al anului, natasa, o fetiscana inca, cu "bratele ei slabe si urate", era cea mai frumossa. ascunsa pana atunci in multimea indistincta a doamnelor din sala de bal, frumusetea ei devine dintr-o data, prin alegerea lui bolkonski, VIZIBILA. printul, care era, spune tolstoi, "unul din cei mai buni dansatori ai timpului sau", o ridica , prin alegerea lui, pe soclul propriei ei splendori. abia ALEASA si abia DANSAND, natasa devine aparenta in frumusetea ei.
cartile aliniate, asteptand, de-a lungul peretelui. privirea distanta care trece peste ele, fara sa se hotarasca asupra uneia. apoi mana care se intinde, care scoate o carte din raft, care o deschide. dansul poate incepe. dans cu o carte." - liiceanu

dans cu o frunza.:)



---------------------------------------------------------------------
libertatea este dincolo de zidurile pe care noi insine ni le ridicam
Imaginea iubirii - de tatiku la: 14/04/2007 08:59:02 Modificat la: 14/04/2007 18:39:37
(la: definitia iubirii)
Iata o feliuta de viata, de tare demult intiparita in memoria mea, pe care eu o atasez iubirii adevarate:
El si ea. Sunt batrani, au 80 de ani.El e mai paradit un pic, are nevoie de un baston. Dar cand e cu ea, se tine de bratul ei sa mearga. Imbracati "de duminica", in haine bune. Merg prin parc si se bucura de clipele ramase. La un moment dat lui ii intra in pantof o pietricica. Se aseaza pe banca, ea se apleaca si ii scoate pantoful. El se uita dreapta-stanga cu jena sa nu fie vazut ca e ajutat. Eu sunt langa dar ma fac ca nu vad. Ea scapa de pietricica, ii pune pantoful inapoi. El o saruta zambind pe frunte, ea ii mangaie cu un gest tandru fata, iar eu ma lupt cu lacrimile.
Ce este dragostea? - de elengeor la: 06/07/2007 11:36:00
(la: Cum gandim?)

Asi dori sa-ti raspund la aceasta intrebare, cu toate ca sunt noua pe acest sit .
… Pentru oricine are nevoie sa simta ca se gandeste cineva la el/ea. Pentru oricine se simte parasit, neiubit sau neimportant… Pentru oricine duce lipsa de prieteni…
Priveste un copil, bucura-te de rasul lui, mangaie-l pe cap, zambeste-i - si iti vei uita durerea… Priveste dansul norilor, unduirea florilor, asculta frunzele…bucura-te de tot ceea ce poti sa te bucuri… Nu te mai gandi la ranile pe care altii ti le-au facut in trecut, ci la modul in care tu poti sa aduci vindecare! Nu uita sa oferi iertare !... Deschide-ti bratele si ofera o imbratisare! Daca nu ai cui- sau cel putin asa spui- ofera o incurajare! Daca ai fost lovit pe la spate, intoarce-te si incearca sa raspunzi cu bunatate! Nu astepta doar sa primesti iubire, incepe astazi tu – cu daruire! Cineva se gandeste la tine… Deja ai primit un dar! Nu te uita la cat de bine e realizat, ci bucura-te de acest dar care ti-a fost dat !...
#212847 (raspuns la: #23335) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Labis... - de monte_oro la: 30/03/2008 17:58:01
(la: despre poeti si poeziile lor)
Dans

Toamna îmi ineaca sufletul în fum...
Toamna-mi poarta-n suflet roiuri de frunzare.
Dansul trist al toamnei il dansam acum,
Tragica betie, moale leganare...

Sangera vioara neagra-ntre oglinzi.
Gandurile-s moarte. Vrerile-s supuse.
Fara nici o soapta. Numai să-mi intinzi
Bratele de aer ale clipei duse.

Ochii mei au cearcan. Ochii tai is puri.
Cata deznadejde pasii nostri mâna!
Ca un vant ce smulge frunza din paduri,
Ca un vant ce-nvarte usa din tâtâna...

Maine dimineata o să fim straini,
Vei privi tacuta maine dimineata
Cum prin descarnate tufe, în gradini,
Se rotesc fuioare vestede de ceata...

Si-ai să stai tacuta cum am stat si eu,
Când mi-am plans iubirea destramata-n toamna,
Si-ai să-asculti cum cornul vantului mereu
Nourii pe ceruri catre zari indeamna.

Pe când eu voi trece sub castani roscati,
Cu-mpietrite buze, palid, pe carare,
Si-or să mi se stinga pasii cadentati -
In nisip, scrasnita, lasa remuscare...

iubirea - de (anonim) la: 13/09/2003 19:11:36
(la: Se poate trai fara iubire?)
ce inseamna pt voi iubirea? pt mine durere sufleteasca in primul rand dar si o caldura sufleteasca si spirituala care-ti da putere in sine atunci cand ai nevoie(doar atunci cand esti iubit).ce parere aveti voi despres asta?
Se poate trai fara iubire? - de (anonim) la: 15/09/2003 01:35:13
(la: Se poate trai fara iubire?)
Nu stiu, caci n-am ajuns sa traiesc fara iubire (sa iubesc si/sau sa fiu iubita). Mi-as putea imagina cum ar fi? Poate, dar nu vreau sa ma gindesc, caci nu e ceva placut (sunt o optimista, vezi)
iubirea - de (anonim) la: 15/09/2003 17:42:19
(la: Se poate trai fara iubire?)
tocmai descopar ca imi este fantastic de bine si de suficient numai sa iubesc desi sunt iubita la fel de mult..e incredibil stiu dar numai iubirea mea imi e de ajuns... habar n-am ce mi se intampla dar daca asta e iubirea atunic toti prietenii mei care sunt indragostiti habar nu au despre ce vorbesc...sau poate asa trebuie sa fie...diferit
Putem trai si fara iubire. At - de nadia la: 16/09/2003 11:59:07
(la: Se poate trai fara iubire?)
Putem trai si fara iubire. Atata timp cat intr-o relatie exista respect si intelegere, n-avem nevoie de iubire. Iubirea nu aduce altceva decat suferinta... intr-un final; pentru ca mai devreme sau mai tarziu va fi un final... nimic nu dureaza o vesnicie. Dar daca avem respect, ajunge sa fim impacati cu noi insine. Ma intrebi cum ramane cu fericirea? Eu te intreb ce e exact fericirea? Nu exista fericire, atata timp cat exista valori "materiale" in lume. Si astea vor exista intotdeauna. Asa ca va sfatuiesc sa gasiti pe cineva care sa va respecte si sa inteleaga ce aveti nevoie si nu doar atat, dar sa-i si pese si daca simti acelasi lucru, e OK.
Se poate trai fara iubire? - de (anonim) la: 25/09/2003 04:34:18
(la: Se poate trai fara iubire?)
Nu, sigur ca nu....altfel te amagesti ca ai lucruri importante
de facut, ca n-ai timp de iubire, de sentimente, te minti pe tine insuti, dar la un moment dat ne intoarcem la inceputurile fiintei noastre si descoperim ca in fond trebuintele ar fi cam aceleasi, cele de baza, e doar un pic de mai multa spoiala, cumva o alta cultura, civilizatie - lucruri inventate tot de noi - dar stii undeva in adincuri ca motorul tuturor lucrurilor este iubirea. Nu filozofez acum despre iubire, depsre ce inseamna sa fii indragostit, sau sa iubesti - un om, o carte, cuvintul e aproape automat folosit....ma gindesc la dragostea aceea frumoasa, la acel sentiment frumos si cald dintre oameni...si sigur exista, chiar daca nu e usor de gasit, Dar inveti la un moment dat sa pretuiesti fiecare clipa de iubire, fiecare zimbet si preaplin al sufletului. Cam atit azi. Nu va lasati pacaliti de motivatii si teluri mai mult sau mai putin reale chiar daca traim intr-un secol al tehnicii, stressului si al depresiilor. Viata aia adevarata, frumoasa sta in simplitatea si bucuria clipelor.
Iar parasit cu adevarat poate ca nu esti niciodata. Poate de cel pe care l-ai iubit, sau il iubesti, dar atunci ceva nu a fost adevarat...n-ai vazut adevarul, te-ai amagit.....e frumos sa visezi dar uneori e si durerors.....asa ca cu sperante, zimbete si incredere in tine si Dumnezeu mergi inainte pe drumul existentei tale. Si chiar daca e toamna, si poate melancolie, nu uita sa zimesti, face si iti face bine. Asta este pt "ratusca"....nu ca sfat ci asa ca un gind sincer exprimat.
Yra65

Poate pe alta data.....nu pot spune ca viata mi-a adus in cale numai bucurii, dar din durere si suferinta, dupa caderi, dupa abisuri, am regasit calea spre lumina, am invatat sa ma cunosc, incetul cu incetul si sa iubesc.
Antoine de Saint Exupery spune ceva de genul-cine iubeste oamenii, semenii, iubeste cu mult mai mult decit cei ce se inchid in iubirea lor de cuplu,cam asa e ideea - sigur ca nu e citat - si ceva de genul iubirea care se roaga e frumoasa, cea care implora e dezgustatoare....asa ca in viata asta tumultoasa, de zi cu zi, fiecare se teme de ceva sau doreste ceva, fiecare cauta un sens al existentei sale mai mult sau mai putin constient, dar daca dragoste nu e nimic nu e.....asa ca sa fiti iubiti!!!! si sa iubiti!
si iubirea unde e? - de (anonim) la: 09/10/2003 07:03:12
(la: "As vrea sa joc")
si iubirea unde e?
#950 (raspuns la: #933) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie - de JCC la: 13/10/2003 14:27:36
(la: Cele mai frumoase poezii)
Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tara mea de glorii, tara mea de dor?
Bratele nervoase, arma de tarie,
La trecutu-ti mare, mare viitor!
Fiarba vinu-n cupe, spumege pocalul,
Daca fiii-ti mindri aste le nutresc;
Căci ramine stinca, desi moare valul,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Vis de razbunare negru ca mormintul
Spada ta de sânge dusman fumegind,
Si deasupra idrei fluture ca vintul
Visul tau de glorii falnic triumfind,
Spuna lumii large steaguri tricolore,
Spuna ce-i poporul mare, romanesc,
Când s-aprinde sacru candida-i vilvoare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ingerul iubirii, ingerul de pace,
Pe altarul Vestei tainic surizind,
Ce pe Marte-n glorii să orbeasca-l face,
Când cu lampa-i zboara lumea luminind,
El pe sinu-ti vergin inca să coboare,
Guste fericirea raiului ceresc,
Tu il stringe-n brate, tu îi fă altare,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc.

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie,
Tinara mireasa, mama cu amor!
Fiii tai traiasca numai în fratie
Ca a noptii stele, ca a zilei zori,
Viata în vecie, glorii, bucurie,
Arme cu tarie, suflet romanesc,
Vis de vitejie, fala si mindrie,
Dulce Romanie, asta ti-o doresc!

Eminescu



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: