comentarii

de a lungul timpului


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
cel mai lung timp ... - de beatlemaniacul la: 21/06/2012 01:02:53
(la: Filo Sami.)
Cel mai lung timp este timpul aşteptării ultimei secunde din viaţă ... insa pana atunci ... e lunga clipa asteptarii sa vina mama ... sa vina tata ... e lunga clipa asteptarii sa tipe copilul scos din mama ... e lunga clipa asteptarii primelor ameteli bahice ... intalnirea cu muza ... si astfel toate secundele se lungesc ca niste picaturi aproape picate ...

te salut, prietene de departe
Ok, Zamolxe - de papadie67 la: 27/10/2003 21:55:14
(la: Primul ZID)
Desi indeobste ma irita atacurile la adresa "tapilor ispasitori" pentru problemele diverselor societati (de- a lungul timpului si al meridianelor) de tip tzigani, evrei, negri, unguri etc, (si asta pt ca eu SUNT Roman), ceea ce aduci tu mai jos in materie de Informatie (si nu in ultimul rand ceea ce aduci in materie de surse credibile de informatie) mi-a trezit interesul!
Inteleg ca nasterea Statului modern Israel a fost un fel de avort furishat, de bastard luat rapid in brate de-un tata "cu mijloace". Bun. Se mai intampla...vorba aia, tot la a zecea casa sau poate si mai des.

Concluzia aplicata acestei "intamplari" cu Statul Israel, si-anume cum ca "somnul ratiunii naste monstri" mi se pare insa nepotrivita in context. Si ca sa ma explic, ar trebui sa (-ti) ne explici:
-cine-i monstrul
-cine a fost si cine nu, rational in toata aceasta poveste
-cine dormea si de ce
-ce-are de-a face ratiunea cu "fierul" si cu-al sau echivalent mai subtil dar mai potent(pentru cine sesizeaza), adica aurul? Nu mai vorbesc despre "dreptate", deoarece incerc sa port aci o discutie "serioasa".

Odata ce-ti vei fi raspuns, atunci poate ca, folosind mai dibaci unele din elementele mai sus enumerate, creezi sau apelezi la o alta ecuatie in forma de precept care sa-ti calauzeasca lectura Istoriei.

Numai bine, Zamolxe si multzam pt link-uri!




#2319 (raspuns la: #2184) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ce idee !!.. - de papadie67 la: 27/10/2003 23:01:01
(la: Pe cine invitam la Luneta? Sariti cu sugestii!...)
...buna ai avut despre ce s-ar putea dovedi a fi o idee potential Mare pt site!

Verde de invidioasa stima, i-as sugera pe Diaconu si pe Ioan Gyuri Pascu, pentru-nceput. Astia doi, daca-i poti contacta, ne vor plictisi mai putin decat reciproca. In plus, au dat de-a lungul timpului semne de inteligenta, ceea ce indrasnesc sa sper, ne dorim mult si noua!

Bravos, Moncher!

. nu ai pierdut timpul citind semnatura mea; sper si ma straduiesc mereu in sensu' asta!

Justitie pentri criminali???? - de lmm la: 28/10/2003 10:31:29
(la: Pedeapsa capitala sau inchisoare pe viata?)
EU, sint pentru pedeapsa capitala ca inchisorile pe viata se platesc tot din banii nostri si cu cit mai lung timpul cu atiti mai multi bani,deci ca sa avem criminali mergem si la munca...Dar data lent,pedeapsa, nu scaun sau injectie,ceva asa ca un gunoi unde sa se sfirseasca lent si dureros .Sa moara de foame, sete si durere.
Mai ales pentru crime contra copiilor.
tu ai dreptate - de Catalina Bader la: 09/11/2003 20:54:49
(la: Preoti homosexuali?)
sunt de acord ca un homosexual sau un pedofil
nu are ce sa caute in Biserica
pentru a propovadui
cuvantul Domnului.

Discutia se referea la ce se intampla in Biserica Anglicana
care sa nu uitam ca s-a format dintr-un conflict de idei.

Biserica Catolica nu a fost un exemplu de crestinatate de-a lungul timpului. Si nici un exemplu de intelegere fata de aproapele tau.
(De ce preotii catolici nu se pot casatorii de exemplu ?!)
Nu ,inertia ideilor' este cauza pentru care apar oare deviati mentali pe scena Bisericii Catolice? Si nu ma refer doar la deviatii sexuali.

Biserica Anglicana a fost intotdeauna liberala.
De ce sa-i condamnam noi pentru ceva ce nu intelegem?!
#3809 (raspuns la: #3796) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Romania - sint multe de spus... - de Marian Stan la: 05/12/2003 10:53:24
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Draga Radu,

Mesajul adresat karinei, in care spuneai ca "adevarul meu... insemana ceilalti." a resusit sa mi te coboare de pe micul ecran in suflet. O atit de mare tristete legata de situatia tarii noastre nu o mai intilnisem decit in sufletul meu si in niste texte de epoca. Nu stiu in ce momente te-a prins redactarea acestui scurt text, dar el este dovada vie ca nu esti doar un comunicator... cu textul asta ai iesit din rindul celor ca Andreea Esca, Radu Cosarca sau mai stiu eu ce "meseriasi" cum a avut inspiratia sa-i numeasca cineva prin alta parte a acestui thread. Ai demonstrat ca ai suflet. Iar un comunicator cu suflet se numeste Scriitor.

Eu te-as intreba acum raminind in registrul sufletesc sau macar al constiintei, cine ti-a creat si intarit convingerea ca neamul nostru "inseamna (doar) o mina de parveniti" cind occidentul vorbeste de o cu totul alta patura cind se refera la Romania: si aici ma refer la "mincatorii de lebede", la cersetori, la saracie, in general. Eu mai degraba as asocia tarisoara noastra draga cu saracia si nefericirea decit cu opulenta unei miini de parveniti. Dar stii si cu ce as mai asocia-o? Cu o forta latenta care are capacitatea nativa sa sugrume parvenitismul, daca romanasii astia simpli, care nu prea au incredere in ei, si-ar stimula-o. Ce ne lipseste noua, romanilor? Eh, bine, capacitatea de ORGANIZARE NON-GUVERNAMENTALA. Asta ne lipseste, Radu. De ce sintem tinuti in saracie si ignoranta? Simplu! Sa nu ne putem organiza! Cum credeti, oameni buni, ca occidentul a pus ordine in lucruri? Luind atitudine in strada, fiecare in contact cu celalalt. Cind i-a spus unul nu stiu ce, ala nu s-a dus acasa cu capul in pamint, injurind si dind pe git o drojdie... Multi dintre cei care au reusit de-a lungul timpului sa aduca civilizatia pe strazile occidentului au luptat in planul consolidarii relatiilor (a nu se intelege al pilelor) si al eficientizarii lor. Dar cei care au luptat poate nu s-au bucurat cu adevarat de civilizatie. Aveau sa se bucure nepotii sau stranepotii lor. Dar noi romanii stiti ce spunem? Ce sa faci, ma, nu faci nimic... Si stiti la cine se gindeste rominasul caruia ii trece asa ceva prin minte? LA EL INSUSI! Spune ca e inutil sa lupte cu sistemul pentru ca oricum nu se schimba nimic... Si as adauga eu NIMIC VIZIBIL PENTRU EL INSUSI, care - spune el - va muri pina sa vada schimbarea. Dar noi vrem SCHIMBAREA fratilor, sau FAPTUL CA VREM SA O VEDEM? Daca luptam pentru schimbare, nu ar trebui sa ne intereseze cind va avea loc, daca vom muri sau nu pe cind se va petrece. Ar trebui sa luptam si atit. "Viata este o calatorie, nu o destinatie..." mi-am spus eu la un moment dat, inlocuind dintr-o fraza mai celebra "succesul" cu "viata".

Astfel incit Radu, nu am avut doar presentimentul ca avem o sursa comuna de "indemn", ci citindu-te aici, chiar am capatat aceasta convingere. Imi va face mare placere sa pornim discutii pe cit mai multe planuri la care sa participam mai multi si mai multi...

Pe curind
Marian Stan

#6035 (raspuns la: #5481) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cel de Sus...? - de (anonim) la: 15/12/2003 08:13:27
(la: Cine ar trebui sa il judece pe Saddam Hussein?)
...ca cei de jos s-au facut de atatea ori de ras prin simulacrele de procese intentate abuziv, fie post-mortem, fie in niste contexte socio-politice care au permis asta cat au fost in viata anumite "personalitati". si tot la acest capitol: pe sotii Ceausescu de ce nu i-a judecat un tribunal international? si cine se face vinovat de uciderea lor din culpa? si la urma urmelor de ce nu se mai tine cont si de justitia divina?!
am vazut imaginile cu Saddam Hussein care era cautat in gura ca si calul de dar... nu stiu ce au simtit altii dar eu am vazut un simplu om, trecut si ca putere de viata si ca putere de lupta, un om care poate nu merita o soarta mai buna decat a celor pe care i-a ostracizat dar care merita in schimb sa fie tratat corect tocmai pt. a i se putea demonstra ca a gresit si ca dincolo de incredera lui in forta pumnului de fier exista o forta care nu da gres niciodata si in plus e corecta, e justa: forta adevarului si a dreptatii legata de acesta!!! poate parea paradoxal dar un tiran trebuie tratat cu blandete pt. a putea face el insusi diferenta dintre el si altii. binele este bine in compania raului...! in lipsa lui e tot bine dar e un bine aproape ascuns vederii.
si as vrea sa mai supun opiniei publice un aspect care mie mi se pare important: nimeni n-ar trebui sa-si aroge dreptul de a-i judeca pe altii cand ei fac parte din structuri de mutilare a dreptatii universale, din structuri care se autointituleaza aparatoare ale drepturilor omului si in fond nu sunt decat niste instrumente de indus opiniei publice anumite sentimente pe baza carora isi pot implementa mai tarziu propriile lor adevaruri fabricate. sa ne fie cu iertare dar uitam prea repede de scandaluri la cele mai inalte niveluri politice mondiale... de documente contrafacute pe care s-au sprijinit asa-zisele lupte cu terorismul si slujitorii lui... care este diferenta dintre asa-numitul terorist si militarul care da navala in casele oamenilor omorandu-i in somn? care este diferenta dintre teroristi si securistii care au activat (iar multi inca activeaza in structuri de conducere la noi)? asta nu inseamna oare ca terorismul are diferite fatete iar ca noi nu vedem decat...ceea ce vor altii sa vedem?! sa nu fim creduli. am inghitit multe minciuni de-a lungul timpului, poate o sa mai inghitim si de acum incolo, dar sa nu i se para cuiva ca dreptul la autodeterminare al unui popor poate sa fie si va fi obtinut prin incalcarea drepturilor individuale! se tot vorbeste atat despre comunicare, despre capacitatea de intelegere si despre limitele lor, dar nimeni, absolut nimeni nu-si mai da seama ca in fond nu se iau niciodata in considerare aceste aspecte. vi se pare corect sa se vorbeasca la infinit despre chestiuni capitale dar in realitate nu raman decat vorbe goale?
poate ca amplific prea mult tema adusa in discutie, poate ca inca nu am invatat ce inseamna sa fii mic si sa trebuiasca sa asculti de cei mai mari care intotdeauna au dreptate...! insa eu cred pana la moarte in puterea fiecarui om de a decide asupra propriei vointe. daca nici Dumnezeu nu trece peste vointa noastra, altii de ce sa o faca? si pt. ca am ajuns aici cu divagatia, oare am uitat cumva ce a spus Hristos, ca "cine va scoate sabia, de sabie va pieri"? raman in continuare la convingerea ca poporul roman ar fi trebuit sa nu se faca partas unor fapte aparent bune prin trimiterea de trupe DE OCUPATIE- fiindca mie, unuia, imi seamana cu asa ceva. ce-ar fi fost daca am fi fost si noi sub ocupatia armiei straine cand am vrut sa inlaturam regimul socialist? ne-am fi simtit in largul nostru...?
atat deocamdata. sper ca n-am stresat pe nimeni. am vrut doar sa va fac sa ganditi mai mult decat de obicei, sa ganditi in fond lucrurile si nu numai in aparenta, ca de obicei. nu uitati: martirii nu se nasc, ei se fabrica!!!
Despre Michael Jackson - de (anonim) la: 18/12/2003 11:44:02
(la: Cum ar fi aratat Michael Jackson fara operatii estetice?)
Fara "imbunatatirile" facute de-a lungul timpului, M.J. ar fi aratat norma, adica asa cum trebuie sa arate un negru de 35-40 ani cit o avea M.J. Cu "imbunatatirile" arata ca un drac alb. Oricum, este un progres pentru stiinta medicala umana deoarece MJ este primul negru transformat in alb.
Sorin
Ion Iliescu, CV. Cred ca este falsificat... - de ARLEKYN la: 20/12/2003 13:11:35
(la: Oamenii politici...)
PDSR
Partidul Democratiei Sociale din Romania



Ion Iliescu
presedintele PDSR



Curriculum Vitae



S-a nascut la 3 martie 1930, in Oltenita, un orasel din sudul tarii, unde si-a petrecut copilaria si a urmat primii doi ani ai cursurilor scolii primare, pe care si le continua la Bucuresti; tot aici, urmeaza cursurile gimnaziale si liceale, fiind, succesiv, elev al liceelor "Industrial-Polizu", "Spiru Haret" si "Sfantul Sava".

Sfera formatiei universitare, precum si a preocuparilor profesionale o constituie domeniile gospodaririi apelor si ecologiei. A urmat cursurile Facultatii de Electrotehnica a Institutului Politehnic din Bucuresti si ale Institutului Energetic de la Moscova.

In anul 1955 si-a inceput activitatea profesionala ca inginer proiectant la Institutul de Studii si Proiectari Energetice din Bucuresti. In perioada 1979-1984, cand a condus Consiliul National al Apelor, a participat la elaborarea unor proiecte de anvergura privind gospodarirea si utilizarea resurselor de apa ale tarii si a sustinut punctele de vedere stiintifice ale specialistilor in domeniu, pronuntandu-se impotriva programelor megalomane ale dictaturii. Ca urmare, in 1984, a fost demis.

Din 1984 si pana la 22 Decembrie 1989 a fost directorul Editurii Tehnice din Bucuresti. A editat lucrari de varf cunoscute pe plan international in domeniul tehnic, realizand, astfel, in pofida numeroaselor oprelisti, o bresa in izolarea informationala la care erau constransi specialistii romani. Este autor a numeroase studii, articole si comunicari aparute de-a lungul timpului in reviste de specialitate.

In viata publica s-a manifestat constant ca promotor al spiritului democratic, al deschiderii spre valorile politice, stiintifice si culturale europene.

In 1948 s-a numarat printre fondatorii Uniunii Asociatiilor Elevilor din Romania, constituita pe principiile libertatii si democratiei. Organizatia a fost ulterior desfiintata, reprosandu-i-se ca "a neglijat criteriile de clasa".

In 1956 a fondat Uniunea Asociatiilor Studentilor din Romania, organizata dupa modelul uniunilor nationale ale studentilor din tarile europene, ca organizatii profesionale ale studentilor. A participat la miscarea studenteasca internationala in diverse foruri si organisme ale acesteia, ca reprezentant al studentimii romane.

In perioada anilor '80, domnul Ion Iliescu a fost, vreme de cativa ani, presedinte al unei federatii sportive cu foarte bune performante pe plan international, Federatia romana de caiac-canoe.

A fost sustinator activ al noului curs politic pe care l-a cunoscut Romania in anii '60, remarcandu-se prin pozitiile sale ferme, de afirmare a independentei si suveranitatii tarii, in raporturile cu Uniunea Sovietica, de desovietizare reala a tuturor compartimentelor vietii economice, politice si culturale romanesti, de deschidere spre Occident. In anii 1967-1971, cand acest curs politic a trezit numeroase sperante, a fost ministru pentru problemele tineretului din Romania.

Este notorie luarea sa de pozitie in cadrul Sesiunii extraordinare a Parlamentului roman din august 1968, cand s-a ridicat impotriva invadarii de catre URSS a Cehoslovaciei, precum si impotriva teoriei brejneviste a "suveranitatii limitate".

In 1971, in cursul celor sase luni in care a fost secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, a intrat in conflict deschis cu politica "revolutiei culturale" promovata de Nicolae Ceausescu, impotrivindu-se manifestarilor cultului personalitatii. Desi a fost exclus din forul central de partid, a continuat sa adopte o atitudine similara si cand a indeplinit functia de vicepresedinte al Consiliului judetean Timis, in anii 1971-1974, si pe cea de presedinte al Consiliului judetean Iasi, in anii 1974-1979. Ca urmare, a fost acuzat de "deviere intelectualista" si, treptat, a fost indepartat din viata politica. S-a aflat in permanenta sub urmarirea si supravegherea organelor de securitate, care au incercat sa-l izoleze, sa-l scoata din viata publica, sa-i controleze si sa-i limiteze posibilitatile de comunicare.

Cu toate acestea, personalitatea domnului Ion Iliescu a devenit din ce in ce mai cunoscuta in randurile unor largi medii profesionale si sociale din Romania, precum si din strainatate. Este omul politic despre care, inca din anii dictaturii ceausiste, se vorbea cu speranta si incredere ca despre principalul oponent al totalitarismului - militant autentic pentru libertate, dreptate si democratie. Prin curajoase si repetate luari de pozitie s-a manifestat impotriva dictaturii, chiar cand aceasta era la apogeu. La spargerea complotului tacerii din jurul numelui sau au contribuit si emisiunile unor posturi de radio occidentale care erau ascultate clandestin de largi categorii ale populatiei romanesti.

Nu este lipsit de semnificatie faptul ca, in zilele premergatoare prabusirii dictaturii, in orasul Timisoara - unde a lucrat patru ani - si in alte localitati ale tarii, multimile iesite in strada scandau numele lui Ion Iliescu.

Inca din primele ore ale Revolutiei romane, in seara zilei de 22 Decembrie 1989, a fost desemnat in fruntea noului organism de conducere a statului roman: Consiliul Frontului Salvarii Nationale. A dat citire, la posturile de radio si televiziune nationale, Comunicatului catre tara, la elaborarea caruia a participat, definind natura politica si sociala a transformarilor care aveau sa marcheze ireversibil destinul Romaniei: demolarea sistemului totalitar comunist, a monopolului unui singur partid; instaurarea democratiei, a pluralismului politic; instituirea statului de drept; constructia societatii civile; respectul demnitatii si drepturilor omului; garantarea libertatii de expresie, de asociere si manifestare; reforma economica si tranzitia la economia de piata; larga deschidere pe plan international.

Incepand cu 22 Decembrie 1989, a indeplinit functia de Presedinte al Consiliului Frontului Salvarii Nationale.

In perioada februarie-mai 1990 a condus Consiliul Provizoriu de Uniune Nationala, in care au fost inclusi reprezentantii tuturor partidelor politice aparute in cursul lunii ianuarie.

La 20 mai 1990 a fost ales Presedinte al Romaniei.

La alegerile prezidentiale din 11 octombrie 1992, primele alegeri organizate in conformitate cu noua Constitutie, a obtinut 7.297.551 voturi, adica 61,5% din totalul de 11.910.609 voturi exprimate, marea majoritate a electoratului optand pentru programul sau "Cred in schimbarea in bine a Romaniei". Caracteristicile de fond ale acestui program sunt reconcilierea nationala, pactul social, conlucrarea tuturor fortelor politice pentru stabilitatea si redresarea tarii, tranzitia spre economia de piata, continuarea reformei economice, protectie sociala, deschiderea spre lume. Dupa alegerea sa in functia de Presedinte, domnul Ion Iliescu a declarat: "Voi fi presedintele tuturor cetatenilor Romaniei. Pe toti ii asigur ca interesele tarii imi vor fi singurul si categoricul reper la care ma voi raporta tot timpul mandatului prezidential; ca, in temeiul inaltei misiuni care imi revine, nu voi cunoaste ragaz pana ce nu vom vedea tara iesita din criza si intrata in normalitate".

La alegerile generale si prezidentiale din 3 noiembrie 1996, domnul Ion Iliescu a fost ales senator PDSR.

Conferinta Nationala Extraodrinara a Partidului Democratiei Sociale din Romania din 17 ianuarie 1997 l-a desemnat de domnul Ion Iliescu presedinte al PDSR, functie in care a fost reales la Conferinta Nationala a partidului din 20-21 iunie 1997.

In 1992 a publicat cartea "Probleme globale. Creativitate", in care sunt reunite articole si studii ce dau expresie unor procupari mai vechi, legate de profesia sa, reflectii privind mediul inconjurator, raportul dintre efectele benefice ale aplicarii progreselor tehnico-stiintifice contemporane si ritmurile ingrijoratoare ale epuizarii unor resurse neregenerabile, cu efecte ireversibile si imprevizibile pentru viitorul planetei.

In 1993 publica lucrarea "Revolutie si reforma", pe care o reia, in 1994, intr-o editie noua, adaugita. Principalele mobiluri si teme de reflectie ale cartii sunt particularitatile Revolutiei romane, pe fundalul schimbarilor care s-au produs si se produc in intreg centrul si estul european, precum si evaluarea proceselor de tranzitie pe care le cunoaste Romania, din unghiul integrarii lor in ansamblul schimbarilor ce au loc in viata internationala si in economia europeana si mondiala.

Tot in 1994 ii apare cartea "Romania in Europa si in lume", ce cuprinde alocutiuni, discursuri si interventii in cadrul unor forumuri si organisme internationale, articole si studii privind pozitiile si orientarile in politica externa a Romaniei, conform noului curs, ireversibil, al vietii politice, economice si sociale romanesti.

In 1995 publica alte trei carti: "Revolutia traita" - convorbiri si aprecieri privind evenimentele din Decembrie 1989; "Toamna diplomatica" - o seama de interventii si demersuri prezidentiale in cadrul unor intruniri internationale. "Momente de istorie. Volumul I" - interventii si documente referitoare la Revolutia din Decembrie si incercarile prin care a trecut Romania in perioada privizoratului politic, primele alegeri libere din mai 1990 si framantarile post-electorale.

In 1996 publica "Momente de istorie - Volumele II si III" si volumul "Dialoguri romano-americane".

Foloseste in mod curent, in activitatea sa, limbile franceza, engleza si rusa.

Este casatorit din anul 1951. Sotia sa, doamna Elena Iliescu, este de profesie inginer, cercetator stiintific in domeniul coroziunii metalelor.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~





Crede si nu cerceta!...
O alta "Comisie internationala" pentru studierea "holocaustului" - de Bogdan la: 31/01/2004 09:04:50
(la: A existat holocaust in Romania?)
Salut copii,

Eu cunosc foarte multe despre acest subiect si am stranse foarte multe materiale. Din pacate obligatiile sociale si profesionale imi limiteaza drastic timpul pe care-l pot afecta discutiilor, asa incat ma voi multumi in loc de lamuriri si mesaje personalizate sa reproduc texte si sa va invit sa urmati niste linkuri. Cine vrea mai mult sa-mi scrie pesonal.

---------------

COMISIA INTERNATIONALĂ DE CERCETARE SI EVALUARE A
CONTENCIOSULUI ROMÂNO-EVREIESC

La initiativa mai multor persoane si a unor asociatii si fundatii culturale si de actiune civică, se constituie COMISIA INTERNATIONALĂ de CERCETARE SI EVALUARE a CONTENCIOSULUI ROMÂNO-EVREIESC, demers la care ne vedem constrînsi de faptul că în ultimii ani s-au înmultit atacurile nedrepte si nefondate la adresa unor persoane si institutii, inclusiv de stat, românesti sau evreiesti (israeliene), atacuri la adresa adevărului istoric privind relatiile dintre români si evrei. Aceste încercări de falsificare a adevărului istoric au culminat în toamna anului trecut, 2003, cînd, la initiativa d-lui Ion Iliescu, s-a înfiintat COMISIA INTERNATIONALĂ PENTRU STUDIEREA CONSECINTELOR HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA.

Considerăm că pe cît de bună ar fi, în principiu, ideea de a se constitui o asemenea comisie, pe atît de nepotrivită este componenta acestei comisii, precum si pretentiile formulate de unii membri ai comisiei, pretentii sub ale căror auspicii urmează să actioneze numita comisie. Considerăm, mai întîi, că este cu totul inadmisibilă prezenta în această comisie a unor persoane care si-au dovedit deja incorectitudinea, împinsă de unii pînă la sperjur în justitie (cazul Radu Ioanid). Ridică de asemenea serioase semne de întrebare prezenta în fruntea comisiei a lui Elie Wiesel. Lideri de opinie si de constiintă ai lumii noastre, inclusiv lideri evrei, si-au exprimat deja, de-a lungul timpului, în termeni inechivoci, rezerve serioase ori chiar contestatii, judicios argumentate, cu privire la statura morală a numitului Elie Wiesel. Grave carente de etică profesională a dovedit, din păcate, si Lya Benjamin, membră si dînsa a Comisiei Wiesel.

În plus, majoritatea membrilor comisiei sînt publicisti si istorici care au afirmat de-a lungul timpului aceeasi opinie: în România anilor 1939-1945 s-a desfăsutat un veritabil holocaust, cu sute de mii de victime. Desi cel putin la fel de multi sînt si istoricii si publicistii care neagă producerea acestui „Holocaust în România”, nici unul dintre ei nu a fost invitat să facă parte din comisie, iar cînd unii dintre ei au cerut în mod expres participarea la cercetările si lucrările comisiei Wiesel, nimeni nu le-a dat un răspuns.

Stîrneste de asemenea nedumerire si suspiciuni faptul că o asemenea comisie este organizată la mai bine de 60 de ani de la producerea evenimentelor, ca si cînd cei interesati (victimele si mai ales urmasii acestora) au asteptat să treacă timpul si să dispară fizic atît martorii si participantii directi la asa-zisul Holocaust din România, cît si acuzatii si vinovatii prezumtivi.

Nu dăm importantă si relevantă faptului că membrii evrei sînt mai multi decît membrii români ai comisiei. Dar dăm cea mai mare greutate, în contestatia pe care o formulăm la adresa Comisiei Wiesel, modului în care, ca presedinte al comisiei, numitul Elie Wiesel îsi imaginează că se poate căuta, afla si propaga adevărul istoric. Cităm din declaratia de intentii prin care Elie Wiesel a acceptat „postul de presedinte al acestei Comisii” (vezi revista „Observator Cultural”, nr. 193/2003, pag. 7): „Sîntem devotaţi principiului potrivit căruia descoperirile Comisiei vor fi acceptate ca definitive în legătură cu acest subiect, atît în România, cît şi în lume.”

Ne pronuntăm categoric împotriva principiului invocat de contestatul detinător al Premiului Nobel pentru Pace. A pretinde să i se ia în serios acest „principiu” este un act de insolentă si de incompetentă agresivă. A formula un asemenea principiu este expresia unei gîndiri corupte, denaturată de ură si cupiditate. Îi rugăm pe onorabilii membri ai Comisiei Wiesel, ca si pe cei care au initiat-o să declare public dacă:

- cunosc care altă comisie cît de cît similară a functionat după principiul instaurat de Elie Wiesel ?
- au fost consultati asupra acestui principiu ?
- au cunoscut această „regulă” a comisiei atunci cînd au fost invitati si au acceptat să facă parte din comisie ?
- sînt de acord cu acest principiu ?

În mod fals se afirmă în comunicatul oficial (vezi acelasi „Observator Cultural” ) că „Comisia va fi independentă, iar cercetarea se va efectua numai în conformitate cu standardele în domeniu” (s.n). Întrebăm: în ce loc, în ce lucrare de metodologie a cercetării stiintifice, poate fi găsit principiul Elie Wiesel ? Sîntem gata să ni-l însusim dacă ni se face dovada că un asemenea principiu circulă printre oamenii seriosi, onesti si competenti, printre istorici sau printre juristi.

Precaritatea morală în care s-a instalat de la bun început Comisia Wiesel era inevitabilă, dat fiind că această comisie, în intentia initiatorilor ei, urmăreste de fapt să stabilească în bani suma echivalentă suferinţei sutelor de mii de evrei ucisi de români. Această sumă se ridică după unii petenti la 50 (cincizeci) miliarde de dolari. După alte estimări, ar fi vorba „doar” de 10 (zece) miliarde de dolari. Ce reprezintă această sumă ? Ceva mai mult decît totalul investitiilor străine făcute în România după decembrie 1989…

Acest total în 15 ani încă n-a atins valoarea de 10 (zece) miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un nou episod din „Industria Holocaustului”, din ceea ce lumea întreagă numeste de-acum a fi Holocash-ul, exploatarea cinică si nerusinată a mostenirii Holocaustului, care încetează de a mai fi un moment de tragică referintă din istoria umanitătii si devine o escrocherie abil concepută si dirijată, o diversiune amplă, complexă, în care sînt angajati sefi de state, politicieni, mass-media, istorici si publicisti mercenari, fiecare cu partea sa de gheseft. După miliardele (totusi, nu asa de multe) pe care băncile elvetiene le-au plătit prin abuz si santaj acelorasi cercuri evreiesti, sumele cu care vor să ne încarce Wiesel & comp. ar reprezenta nu numai o lovitură extrem de dură dată avutiei nationale românesti, o lovitură care ar afecta în mod sever bugetul fiecăruia dintre noi, dar ar constitui un atac la onoarea si demnitatea neamului românesc, ar însemna introducerea unui capitol rusinos în istoria României.

În măsura în care – cel putin deocamdată – stim si credem, sîntem convinsi că în România NU A EXISTAT HOLOCAUST, că nu s-a conceput si urmat vreodată în România o politică de exterminare a evreilor, ne înscriem împotriva Comisiei Wiesel. Nefiind acceptati să cercetăm împreună care este adevărul, ne constituim într-o comisie paralelă, prescurtat numită Comisia noastră, cu gîndul de a ne controla si verifica unii pe ceilalti în ceea ce priveste calitatea cercetărilor si, mai ales, a „descoperirilor” pe care le va face fiecare comisie.

Comisia noastră porneste la drum sub patronajul (juridic si moral) al următoarelor organizatii:
- Liga pentru Combaterea Anti-Românismului
- Uniunea Vatra Românească – filiala Bucuresti
- Asociatia Veteranilor de Război si a Urmasilor Veteranilor
- Grupul Scara
- Uniunea Mondială a Tuturor Românilor

Sîntem bucurosi să ni se alăture oricine este de bună credintă în răspunderile pe care le avem ca fiinte umane înzestrate de Bunul Dumnezeu cu constiinta binelui si a răului, a dreptătii si a injustitiei, a adevărului si a minciunii.

Comisia noastră a început să functioneze

Desi nu si-a definitivat componenta, Comisia noastră a început să functioneze, să adune mărturii, dovezi, acte si probe privind contenciosul româno-evreiesc si, îndeosebi, perioada 1939-1945. Printre primele materiale obtinute se află si declaratia d-lui Constantin I. Dărăsteanu, născut la data de 28 iulie 1914, în comuna Stoienesti, judetul Giurgiu, martor ocular la ceea ce s-a întîmplat în ziua de 24 ianuarie 1941 la Abatorul din Bucuresti. În numărul trecut din revista „România Mare“ am publicat fragmentul cel mai important din această mărturie. Am procedat, însă, si la înregistrarea, prin notariat, a acestei mărturii exceptionale, sub semnătură legalizată. Punem această declaratie la dispozitia oricărei persoane sau institutii interesate.

De asemenea, le facem cunoscut celor care doresc să ni se alăture în acest efort si, în primul rînd, celor ce detin informatii sau documente, să ne contacteze la adresa: Ion Coja, OP 41, CP 30, Sector 1, Bucuresti, tel. 0744.903.890, tel./fax 211.87.84. Doamne ajută!

În numele Comisiei noastre,
ION COJA,
secretar executiv

============
Bogdan
http://ro.altermedia.info, cealalta fata a realitatii
#8671 (raspuns la: #8661) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
posibil raspuns - de Adrian M. la: 11/02/2004 05:50:34
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Daca ar fi sa citam un artist roman contemporan, si nu unul de certa valoare, in una din emisiunile pe care le face intr-un duet (nu chiar de foarte buna calitate, dar destul de "gustat" de public), as spune:
"doar un taran abia iese din tara o luna si la intoarcere a uitat limba pe care o vorbea de mai bine de cinci decenii..."
Asa este si cu sentimentul de "a fi / a te simti ACASA".
Ma bucur pentru cei plecati si care au reusit ceva "dincolo", ma intristez pentru cei care nu au avut curajul unui astfel de gest si vreau sa-i felicit pe cei care - asa cum ai precizat - nu "scot din ecuatie RO"!!!
Ar fi bine sa faca acelasi lucru si copiii lor, caci - am speranta (si nu numai, chiar daca nu ma poate crede nimeni in prezent) - lucrurile actuale se vor schimba drastic in bine in nu foarte lung timp.
#9423 (raspuns la: #9121) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dintre toti oamenii pe care i - de Daniel Racovitan la: 17/02/2004 04:05:58
(la: Radu Herjeu: televiziune, radio, prietenie si cultura)
Dintre toti oamenii pe care i-ai intervievat de-a lungul timpului cine ti-a facut cea mai buna impresie (in primul rand ca om)? Dar cea mai proasta?

..................................................................................
"Nobody is perfect; I'm nobody."
[Istoria nu este dreapta cu n - de SB_one la: 23/02/2004 13:23:59
(la: A fi roman: virtute, blestem, necesitate?)
[Istoria nu este dreapta cu noi, nu fiindca suntem mici intre cei mari, ci fiindca suntem prea toleranti cu greselile noastre sau ale altora fata de neamul nostru. Suntem contraproductivi. Trebuie sa ne schimbam si mentalitatea si felul de a actiona, dar nu vad multi dispusi sa faca asta.....
Hypatia ]

Hypatia, cita dreptate ai!

[Eu unde merg imi asum romanismul. Am scapat insa in acelasi timp de tarele lui, pentru ca incerc sa nu ma mai impiedic de mitologie, de promiscuu si de complexe.
gabi.boldis]

Gabi,citind ce-ai scris ,sint convins ca pina acum nu a fost decit o neintzelegere. Ma bucur sa te "revad"

Insa, poporul roman e ca un copil mic ce trebuie educat; si asta nu-i treaba tocmai usoara care se face peste noapte. Timp de 2000 de ani -in afara limbii si a credintzei in Dumnezeu- i sa furat mai tot.

Pentru asta nu sint de acord cu discursul filozofic al D-lui Plesu( de altfel corect, dar...cu prea multe batai colaterale nefaste) . Si pentru ca treaba asta m-a ros mult, uite ce spune un prieten( publicist):

["problema pe care o ridica Plesu reflecta doar jumatate din realitate si necesitate. Adica el neglijeaza din motive retorice si de frustrare a momentului specific éxact celalata "mare jumatate" a identitaii unei natii, care este istoria ei! Sa faci abstractie de ea este o utopie si o mare greseala. Fiecare popor se identifica si "traieste" in prezent si pentru viitor prin trecutul sau si marii lui reprezentanti, ce-i poarta pe "umerii valorilor" ce le-au creat de-a lungul timpului.
Ca este un fenomen de exagerare a prezentului si al anumitor oameni, poate preponderent la romani, aceasta nu indreptateste pe nimeni sa-i "stearga" din memorie si de pe "stindardul national" marile lui realizari ce calauzesc orice societate prin apele uneori destul de tulburi ale vremurilor.]

Cu privire la Liiceanu ai dreptate; dar parca nu suna asa grav ca la D-l Plesu.

Numai bine
Sandu


SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#10379 (raspuns la: #10301) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gabi, [E absolut necesar ca - de SB_one la: 23/02/2004 15:19:51
(la: A fi roman: virtute, blestem, necesitate?)
Gabi,
[E absolut necesar ca un individ sa apartina unei natiuni si sa se indentifice cu ea]

Pai dupa fraza asta nu potzi spune ca nu potzi fi mindru ca esti roman! Pur si simplu nu se potriveste!

Locuiesc in Germania din `88 si nu mai am cetatzenia romana din `90; din `98, cetatzenia germana. ( romanii-ca si altzii; mai putzin nemtzii venitzi- sint obligatzi sa renuntze la cetatzenia proprie)
In ce ma priveste, imi e perfect egal ce natzie sint. Trebuie sa duc o viatza demna si atit!
Daca insa tot mi-a fost "harazit" sa ma nasc in Romania, nu pot decit sa fiu mindru ca sint roman. Nu voi spune nici-odata ca sint altceva decit roman; si nu din asa zisul patriotism ci din respect ptr. natzia germana. Ei au ceva ce eu nu am; eu am ceva ce ei nu au. Si uite asa facem un cuplu reusit.

Am senzatzia ca locuiesti in RO si itzi intzeleg oarecum pozitzia, ptr. ca si eu sint de acord cu D-l Plesu; dar numai in principiu . Consider o greseala insa ca o asemenea filosofie sa fie lansata -cu nonsalantza academica- in lume. Nu numai ca nu aduce nici-un serviciu; nu face decit sa darime sufletele si-asa prea tulburate de vremurile atit de grele.

Ai rabdare, te rog, si mai citeste ce scrie amicul publicist.

[problema pe care o ridica Plesu reflecta doar jumatate din realitate si necesitate. Adica el neglijeaza din motive retorice si de frustrare a momentului specific éxact celalata "mare jumatate" a identitaii unei natii, care este istoria ei! Sa faci abstractie de ea este o utopie si o mare greseala. Fiecare popor se identifica si "traieste" in prezent si pentru viitor prin trecutul sau si marii lui reprezentanti, ce-i poarta pe "umerii valorilor" ce le-au creat de-a lungul timpului.
Ca este un fenomen de exagerare a prezentului si al anumitor oameni, poate preponderent la romani, aceasta nu indreptateste pe nimeni sa-i "stearga" din memorie si de pe "stindardul national" marile lui realizari ce calauzesc orice societate prin apele uneori destul de tulburi ale vremurilor.]

Nu esti de acord cu el?

Daca nu locuiesti in RO, te intzeleg ; dar altfel!

De cind sint pe aici( si ma simt f. bine din prima zi; retzine insa ca am venit ca strain aici si nu am fost "recunoscut" de nici un fel; si f... pe toate partzile de legislatza germana!)
am intzeles si intzeleg multe lucruri altfel!Sint prea multe de enumerat.E viatza de zi cu zi.

Am intilnit prea multzi care-si ponegresc natzia cu o perseverentza greu de conceput. Am intilnit prea multzi oameni( de la copii la oameni de pensie) ajunsi la debusolare din cauza acestei rupturi( sigur ca ai greptate: se numeste "dezradacinare")... ca sa mai intzeleg si sa accept cel mai mic lucru ce ar duce la patarea neamului.

Nu am intilnit neamtz, francez, ungur, sirb, croat, polonez grec, englez....(numarai tu mai departe)sa nu fie mindru de natzia lui.
Un de se potriveste atunci filozofia D-lui Plesu?
Nici-unde.

Sint de acor ca e f. bun, dar ce a facut practic ptr. natzia lui? Daca teoria asta e filozofia vietzii lui....nu mai am nimic de spus.

Sint un inginer pirlit care nu stie decit sa traga "linii" si pe care viatza ( si poate nu numai) l-a invatzat sa deosebeasca binele de rau.
Si am invatzat ca vorbele " e grele a' dracului" cite-odata.( ca sa-l parafrazez pe Danilel).

Sa ne ferim de situatiile astea.

Sandu



SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#10390 (raspuns la: #10385) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ptr. gabi.boldos - de SB_one la: 27/02/2004 12:57:01
(la: A fi roman: virtute, blestem, necesitate?)
Ptr. ca de la un inginer nu te potzi astepta la prea mult in materie de "intelectualitatzi" mi-am zis sa fac putzina cirdasie cu un filozof si un istoric; hai sa le zicem Eugen si Mihai.





Si uite ce scrie Mihaitza al nostru( Dr. bla,bla,bla.. in .../ Strassbourg)




[In tot ce publica gabi.boldis aici se vede cu usurintza omul jenat oarecum de situatia actuala a Romaniei – de ce o Romanie unita, si nu trei provincii romanesti ? – fiind cu siguranta un partizan al ideii dezlipirii Ardealului de Romania mare.

Sunt tipi care gandesc astfel si incearca sa-si fundamenteze ideile pe interpretari eronate ale unor evenimente istorice trecute, pe care le exploateaza in directia nuantei lor politice. Ca istoria Romaniei a fost rescrisa de mai multe ori in functie de o tendinta politica sau alta, este un mare adevar. Dar care popor se poate lauda ca istoria consemnata in carti este adevarata istorie, ce infatiseaza realitatea evenimentiala à la lettre ? ! Nici evanghelistii n-au consemnat mesajul lui Hristos à la lettre, ca de aia sunt mai multe Evanghelii…

Tonul articolului mi-aduce aminte de un ungur pe care l-am intalnit la Strasbourg si care combatea teoria clasica a genezei poporului roman, punand sub semnul intrebarii tot ce se scrisese in domeniu, dar fara sa fundamenteze cu nimic parerea lui contrara. La fel si tipul cu articolul : Stefan nu-i sfânt, Mihai Viteazul nu-i primul unificator s.a.m.d. Darama totul, sau cel putin incearca s-o faca, ca sa-si creeze esafodajul propriei sale demonstratii…

Uite Sandu, de aia nu citesc eu niciodata ziarele – dai peste niste indivizi de genul acesta si-ti pierzi timpul cu neroziile lor…

In plus, nici penelul nu-l are prea maiastru…comparativ cu cel al lui Plesu, de exemplu. La cel din urma gasesti idei si stil…In afara de faptul ca este un bun filosof , autorul este si un fin psiholog, cu care impartasesc ideea ca romanii, ca multi din cei de azi in Occident, traiesc prea mult prin " delegatie "as spune eu… Isi proiecteaza toate neputintele lor intr-un model, de pilda cel al invingatorului, la umbra caruia stau cu bratele incrucisate. Articolul sau este un indemn la mobilitate, la actiune, la devenire : nu ne laudam cu palaria tatei sau a bunicului, ca deja ei nu mai sunt, ci ne laudam cu ceea ce am devenit noi insine prin meritele noastre personale ; ele sunt cele care dau putere sau subrezesc ceea ce generic insemna roman, in fata judecatorului nemilos numit lume…]

Sint perfect de acord cu el.
O singura remarca insa: D-l Plesu nu vine aici cu nimic nou ci preia o veche filozofie franceza( Sartre , cred) care spune ca omul nu este cea ce este ci cea ce devine. Si una e sa-i spui francezului asta si alta e romanul din ziua de azi. Tot transplantul asta se potriveste ca nuca-n perete. Asa ca sa ne gindim ca un ginditor nu e si el decit om si mai trebuie sa ne si uitam in jurul nostru sa vedem daca ce gindeste omul ( cite-odata) se si potriveste.

Si ca sa-l ami ascultam inca o data pe Eugen :
["problema pe care o ridica Plesu reflecta doar jumatate din realitate si necesitate. Adica el neglijeaza din motive retorice si de frustrare a momentului specific éxact celalata "mare jumatate" a identitaii unei natii, care este istoria ei! Sa faci abstractie de ea este o utopie si o mare greseala. Fiecare popor se identifica si "traieste" in prezent si pentru viitor prin trecutul sau si marii lui reprezentanti, ce-i poarta pe "umerii valorilor" ce le-au creat de-a lungul timpului.
Ca este un fenomen de exagerare a prezentului si al anumitor oameni, poate preponderent la romani, aceasta nu indreptateste pe nimeni sa-i "stearga" din memorie si de pe "stindardul national" marile lui realizari ce calauzesc orice societate prin apele uneori destul de tulburi ale vremurilor.]

Tja...acum va las pe voi , dragilor!




SB
................................................................
Infinitul e mare, mai ales catre sfirsit.
(W. Allen)
Michael - de sanjuro la: 23/03/2004 08:10:02
(la: Gregorian Bivolaru - MISA, guru şi servicii secrete)
Printre cei apropiati familiei mele se afla un yoghin adevarat, o femeie. Nu are de-a face in nici un fel cu MISA sau Bivolaru. Este echilibrata, arata foarte bine pentru varsta ei, si este vegetariana de mai bine de 10 ani. Titrata fiind, se afla pe o pozitie destul de importanta in ierarhia sociala, si crede ca forma fizica si spirituala in care se afla, a ajutat-o , (si o ajuta) mult. Nu-l considera un adevarat yoghin pe Bivolaru, fiind dezgustata de practicile sale. Mananca turte nedospite din mei sau seminte de sorg, (eu rid vartos de treaba asta, si o "intep" adeseori!), si bea apa de argila. Consuma fructe proaspete si soia, dar gandul ca si-ar bea urina, (sau pe a altcuiva), o oripileaza, (ca si pe mine de altfel). Mi-a tras o caseta cu "muzica pentru echilibrarea sferelor cerebrale, dar sincer, m-a luat somnul...Ce sa-i faci, nu sunt unul din cei "chemati"...
Despre Bivolaru nu poti nega faptul ca a fost inchis pentru raspandirea de materiale pornografice. Si ca o buna parte din veniturile sale s-au bazat pe asa ceva. Asta-i conduita pentru un lider spiritual?
Si daca de-a lungul timpului se ingurgita praf de mumie sau alte tampenii ca medicament, pot sa-ti spun ca vremurile acelea au trecut de mult.
Practicile MISA mi se par cumva asemanatoare celor din secta bogumililor, ce bantuia acum mai bine de 1000 de ani prin Sud si prin Vest de Dunare...
Stii destule, ai vazut destule si ai patit destule in 7 ani alaturi de Bivolaru. Poti invata multe in acest rastimp, este adevarat. Dar in ce directie?
O sa beau un pahar de Dry Muscat, diseara...Nu altceva!
#12665 (raspuns la: #12648) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Am obosit sa fiu roman! - de SB_one la: 24/04/2004 09:15:31
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
Un tulburator mesaj - al dlui. Alexandru Draghici din Köln - ce ar putea avea un rol/efect catartic asupra romanilor!



Am obosit sa fiu roman!

Sunt unul dintre privilegiatii care au sansa sa traiasca in strainatate. Nu printre straini, caci strain te simti numai atunci cand nu reusesti sa te simti bine acolo unde ai decis sa traiesti. In plus, eu am plecat din Romania fiindca ma simteam strain in propria-mi tara, sentiment cauzat de confuza situatie politica si economica de dupa Revolutia din ‘89,
o perioada ce promitea a fi plina de schimbari. Acestea au fost, insa, doar visuri rapid aduse pe terenul realitatii de cateva bate ale unor muncitori, care intelegeau sa forteze democratia prin violenta.

Auzind zilnic o limba straina, te simti tot mai profund atasat de limba romana. Nichita Stanescu sintetiza poetic acest lucru, spunand ca “limba este tara in care traim”. Deci, sunt roman, dar traiesc, imi castig existenta pe meleaguri straine limbii materne. Aceasta decalare de planuri in “tara limbii” si “tara existentei” ma face sa percep limba romana mai adanc, mai prezent, decat daca as trai in Romania. Mediul nou de viata te supune permanent unei comparatii, act care adeseori induce o avalansa de complexe si stari chinuitoare. Acestea le-am observat la multi conationali si contactul cu ei, incercarile
de a conlucra pentru anumite actiuni, s-au soldat de multe ori cu esecuri, care m-au
facut sa simt tot mai des o stare de oboseala in a fi roman in diaspora. Eu personal,
m-am lepadat repede si definitiv de complexe si angoase, ajungand la stadiul de a ma simti “acasa” in limba adoptiva. Dar acest confort este inselator, radacinile mele apartin definitiv Romaniei. Comparatia unui plecat din Romania cu “un altoi” este binevenita: radacinile imi sunt romanesti, traiesc insa “in alta gradina”. Cu toate acestea spiritual, radacinile ma hranesc aproape in exclusivitate.

Dupa ce trece perioada acomodarii economice, politice si culturale, fiecare individ aflat in diaspora are de ales daca vrea sa se implice pentru conationalii din diaspora si/sau pentru cei din tara-mama. Desigur ca aceasta decizie nu trebuie impusa, este un act individual, si tine de o anumita intelegere a “piramidei necesitatilor umane” a lui Maslow1.1 Majoritatea doresc sa traiasca in noua tara, dar sa nu se implice in nici un fel
de actiune romanesca; ei vor, probabil, sa se contopeasca cu noul meleag, ceea ce e o dorinta legitima si fireasca.

Am cunoscut insa si alte categorii de romani in diaspora. Una dintre ele este cea care
NU a reusit sa “se aranjeze” economic in tara adoptiva, gasind cu usurinta o explicatie: oamenii din tara gazda sunt altfel, au trasaturi de caracter straine romanilor, deci acestea stau la baza esecului lor ca imigranti. Este usor a gasi un tap ispasitor pentru incapacitatea de a te adapta. Acesti oameni tind sa caute alti romani din diaspora pentru a reface un mediu lingvistic si cultural in care se simt reproiectati in trecut, intr-un mediu care le ofera siguranta identitatii. Scindarea lumii fizice -geografica si economica- in care au ales sa traiasca si micul univers romanesc pe care il intretin este mare, si provoaca o stare perpetua de frust. Acestor romani le-am sugerat sa se intoarca in Romania, propunere care nu de multe ori a condus la o ruptura a relatiilor sau la o distantare protectoare.
“Die Wahrheit tut weh” (Adevarul doare) spune o zicala germana. Exista, la cealalta extrema, si o alta categorie de romani, adaptati lingvistic si economic, insa care doresc
sa isi stearga Romania din identitate. In sensul acesta, ei folosesc orice prilej pentru a gasi cusururi tarii de origine si conducerii ei politice, cusururi care, desi sunt poate adevarate in anumite contexte, devin inacceptabile prin modul axiomatic prin care sunt expuse si propagate. Acesti oameni devin fanatici, in exercitiul anti-romanismului lor. Exista o anumita explicatie pentru asiduitatea si violenta actiunilor lor: au suferit foarte mult sub regimul comunist, sunt rani inca nevindecate. Insa automatismul, asiduitatea cu care ei critica fara discernamant Romania devine exasperant. Acestora, eu le-am sugerat sa inceteze cu asemenea forme de protest si le-am propus sa se intoarca in Romania pentru
a face politica. Aceasta intoarcere le-ar legitima protestele. A critica dintr-o zona de comfort straina geografic, economic si lingvistic tarii de origine mi se pare facil si las. Desigur, exista un drept constitutional la opinie, dar el nu trebuie maltratat in acest fel.
Distantandu-ma de considerentele acestor din urma “patrioti” sunt constient ca emigratia, indiferent unde are loc, se supune anumitor reguli, care au fost confirmate de-a lungul timpului. Iata-le sintetizate intr-un articol din revista GEO Nr. 10 din 2001 (editia germana): “Orice emigratie creeaza conflicte, multe si variate. De obicei prima generatie de emigranti ramin fideli acestor colonii, colectivitati, conflicte cu societatea care ii preia se isca arareori. A doua generatie se prezinta mai constienta si mai pregnanta, cere participarea la viata economica si politica a societatii care ii primeste, si nu arareori aceasta dorinta nu le este indeplinita. Lupta pentru egalitate se isca adeseori cu violenta. In a treia, cel mai tirziu intr-a patra generatie, conflictul cu societatea gazda dispare, emigrantii devin parte componenta a societatii, recunoscuta si pregatita sa participe la formarea si modelarea societatii.”
Nu imi fac iluzii si sunt constient ca multi dintre romani vor fi asimilati de tarile in care au ales sa traiasca. Insa am cunoscut alte grupari in diaspora, precum cele ungare, italienesti, turcesti, evreiesti, etc., care reusesc sa reziste alienarii culturale, sa isi cultive limba si traditiile, si chiar -de ce nu?- sa creeze o micro-economie in tara gazda. Acest lucru imi doresc si din partea romanilor aflati in diaspora. Si aici nu lipseste probabil decat o mai mare incredere in sine si un sentiment mai accentuat al valorii nostre unice in concertul planetar.

Exista si o a treia categorie de romani, si anume cei care se angajeaza pentru Romania. Grupati in asociatii sau actionand individual, ei organizeaza actiuni de intr-ajutorare a Romaniei. Sau se implica pentru romanii ce traiesc in diaspora. Acesti oameni sunt inca legati de Romania si vor sa transfere o parte din bunastarea lor, nu numai materiala, ci si spirituala, in tara mama sau conationalilor de pe noile meleaguri. Acesti oameni au rabdare, uita mereu greutatile intampinate in actiunile lor caritative sau comunitare. Acesti romani ma inspira si ma atrag! Ei imi iau oboseala “cu mana” si ma incita sa fiu activ mai departe.


SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#14447 (raspuns la: #14412) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
de ce zici ca erau reprezentantii acestei etnii? adica au plecat de acolo numai cei mai buni? :)
faza cu luptele si cu tiganii e adevarata ca si in cazul evreilor dealtfel. vad ca nimeni nu mai are curajul (sau poate ca nu mai stie) sa afirme aceste lucruri de notorietate candva. or fi existat cativa, nu zic ba, dar comparativ cu nr. lor si cu importanta pe care si-au dat-o in societatea romaneasca am impresia ca sunt neglijabile valorile. in plus nu se spune nimic nici despre ce faceau cei care ramaneau acasa, ce indeletiniciri mai aveau in acele perioade tulburi. tot oale si ulcele? iar de foame mai zburataceau cate o pasare de prin sat si-i rupeau gatul?
vorbesti de mizeriile suferite de ei in al doilea razboi mondial... de ce nu ne spui daca acestea n-au fost rezultatul mizeriilor suferite de romani ani la rand din partea lor? de vreme ce au fost bine primiti pe plaiurile noastre si li s-a permis sa traiasca dupa traditiile lor, cum se face ca dupa un timp romanii nu i-au mai suferit?
eu cred ca un capitol f. important al istoriei romanilor ar trebui alcatuit adecvat despre tigani. sunt o realitate, deci trebuie tratata si dpdv istoric, nu? sa stim si noi ce e cu ei- ca ei oricum nu prea stiu ce e cu noi, poate nici chiar cu ei insisi. dealtfel istoria nu-i intereseaza deloc fiindca nu le trebuieste. ei traiesc pt. ziua de azi si ce a fost e egal cu zero. nu asta e teologia vietii lor?
ai dreptate, multa lume zice ca tiganii au dus-o cel mai bine pe vremea comunismului. culmea e ca tot ei au acuzat ca li s-au furat de militie /securitate (poate)tone de aur- provenienta acestuia de-a lungul timpului n-a fost niciodata clarificata! insa eu cunosc un tertip folosit de ei in vanzarea de aur- mama mea a patit-o acu` multi ani in urma. a cumparat un inel "de aur" de la o tiganca. auzi minte de om cu-minte, s-a increzut in ce-i melita aia. si nu si-a dat seama decat cam tarziu ca era o imitatie ordinara spoita cu ceva ca sa arate ca de aur. si cand a fost prinsa tiganca, ce credeti, n-a facut nici o zi de puscarie, nici macar cu dosar nu s-a ales. si cate astfel de cazuri mai avusese oare inainte?
tabloul viitorului nu-l putem vedea noi, dar unele "guri rele" pe care le-am auzit ziceau ca peste nu prea mult timp Romania va fi tara tiganilor si a sectantilor. stau numai si ma intreb: au zis-o ca pe o constatare sau ca pe o promisiune???
just me
#16876 (raspuns la: #16801) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Asa este! - de mya la: 10/08/2004 12:00:16
(la: Pleznitul peste bot)
Eu si sotul meu suntem plecati din Romania de ceva timp si am trait/lucrat (si calatorit...da' asta nu e relevant in cazul asta) in mai multe tari vestice (Europa si America de Nord)). Nu vreau sa fac pe desteapta...sau sa ma dau mare. Departe de mine asa ceva. Am citit si scris de-a lungul timpului pe nenumarate forumuri romanesti si straine si de fiecare data atat eu cat si sotul meu...am fost socati de marlania si intoleranta romanilor forumisti. Am ajuns sa evitam sa ne mai dam cu parerea...din ce in ce mai mult, preferam sa citim si sa comentam intre noi ca sa nu ne mai pierdem timpul de pomana.

Nu sunt dintre cei care canta in stuna occidentului (tot ce e neromanesc e perfect iar Romania e tara bananiera)...nici vorba! Anomalii exista peste tot, nu exista societate perfecta, clar! Dar nu am putut sa nu facem comparatie intre psihologia romanilor (nu toti desigur insa marea majoritate a celor de pe forumuri) si cea a strainilor (occidentali, ca de ei vorbesc). Procentul de nebuni/complexati/vehementi este cu zeci de procente mai ridicat in randul forumistilor romani decat al celor straini. Strainii nu sunt neaparat mai destepti, mai interesanti (nu ma intelegeti gresit!)- insa sunt foarte politicosi, muuuult mai echilibrati si nu iti sar la beregata instantaneu atunci cand nu sunt de acord cu parerea ta. Poti sa ai pareri diferite si totusi sa discuti civilizat, fara istericale.

Nu mai vorbesc de romanii din strainatate pe care i-am intalnit personal de-a lungul experientelor noastre prin lume. Cu cateva exceptii (au fost, da!) cetatenii romani sunt fooooarte agresivi/intoleranti si colerici in opinii (si din pacate de cele mai multe ori ignoranti si total neinformati). Pur si simplu nu se poate discuta cu ei intr-un mod civilizat. Pe scurt as putea sa zic ca sunt clar complexati, au probleme grave la cap si nu sunt capabili sa poarte un dialog firesc.

Alta explicatie nu gasesc.

MrJones ....ete na ! - de cybernick la: 21/08/2004 06:33:24
(la: Castigati 1 milion de euro. Ce veti alege: Romania sau occident?)
" Citind postingurile de pe acest site inclin sa cred ca aveti ceea ce meritati." Adicatelea de unde stii tu ca avem ce meritam?! Sau daca tu plecat de 3 ani "legal" si nu te-ai imbogatzit peste noapte (deci esti bogat deja dupa aia 3 ani...ca simplu angajat,deH !!!) ti-ai schimbat culoarea la steag si meriti o soarta aleasa demna de un sange albastru ?
Mda , e isteatza foarte alegerea ta ca fiul tau sa nu invetze nici limba romana ,nici cultura romana( tu le-ai invatzat pe amandoua si ai decis ca nu merita efortul).Mai mult ca sigur cand esti intrebat de unde provii in providentiala tara care te-a adoptat ( ca ai avut o meserie sau calificare capatata intr-o tzara de 2 lei) o sa preferi sa zici ca esti albanez sau turc ceva . Nimeni nu zice ca in Romania lucrile merg excelent dar mi se pare dezgustator faptul ca scuipi pe un popor ( cica " 60% DIN POPULATIE ESTE CRETINIZATA") care de bine de rau are o istorie si cultura apreciata .Apropos, tara in care esti acum are cat de cat un procentaj de creztinizati ?
Mandria asta ta prosteasca de-a nu mai fi in tzara aia de kkt ( Romania adica) mi se pare de-a dreptul amuzanta :"EU NU POT SA TRAIESC INTR-O TARA UNDE 60% DIN POPULATIE ESTE CRETINIZATA"....de ce naiba nu te-ai sinucis daca tot a fost insuportabil ?
Pentru orice om capabil si dispus sa-si bata putin capul cu 1 milion de euro in Romania poti avea o viata excelenta .Bineinteles ca sunt si persoane sensibile care nici pentru zeci de milioane nu s-ar intoarce in Ro...vezi draga doamne sunt ingretzoshati de saracia ,coruptia si lipsa de civilizatie a concetatenilor. Iham...aia era problema!!!! Ca si mi se rupe inima de negrii sau spaniolitii care traiesc in conditii foarte naspa in atat de laudata America !
Faptul ca s-au aliat cu americanii in Iraq( personal cred ca e o tampenie) se poate explica prin faptul ca de-a lungul timpului la vreme de rastriste ne-am aliat ba cu unul ba cu altul in europa si ne-am trezit unde suntem ...cu vreo 60 de ani comunism in spate .Acum ,vreo minte inteleapta acolo sus la carma Romaniei o fi gandit ca n-ar fi rau de incercat si alianta cu fratzii nostri americanii :)))
Mr Jones tu sa fii sanatos si sa te simti bine si important unde esti si nu-ti fa griji ...daca pica o pacoste pe tzara unde esti o sa ai experientza la schimbat steagu' ,limba si cultura .Toat timpul oportunistii au picat in picioare !!!
P.S. Eu sincer cred ca ai plecat din Ro din cauza ca odata cu 89 ai picat tu sau ai tai din gratzii si nu ai mai putut tine ritmul cu ce se intampla acolo."sau se va scrie in ziar despre familia noastra"...si aveai de ce sa-tz' fie frica ??
Tot roman ai sa mori ( poate pictat in alte culori ) .Pa !
#20052 (raspuns la: #15509) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...