comentarii

deni


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Limba Germana - de SB_one la: 01/12/2003 14:11:57
(la: Lectia de limba franceza)
> Limba germana este simpla.

O persoana cunoscatoare a limbii latine, si obisnuita cu declinarile, o invata fara mari dificultati. Acest lucru,de altfel, este mentionat de profesorii de germana la inceputul fiecarui ciclu de studii. Apoi se incepe cu studiul unor der, die, das, den, des, dem etc.
> > si din nou se reaminteste ca tot restul este de o logica dezarmanta.

>Ca sa ilustram ceea ce tocmai am afirmat, sa luam un exemplu practic. Pentru inceput, cumparati Cartea de Limba Germana. Este un volum minunat, cu coperti cartonate, publicat la Dortmund si care povesteste despre obiceiurile Hotentotilor (auf Deutsch : Hottentotten).
In carte se povesteste cum cangurii (Beutelratten) sunt prinsi si inchisi in custi (Kotter), acoperite cu o tesatura (Lattengitter) care sa-i fereasca de ploi.
> > Aceste custi se numesc in germana "custi acoperite cu pinza" (
> > Lattengitterkotter) si atunci cind contin un cangur, ele sunt numite
> > Lattengitterkotterbeutelratten. Intr-o zi Hotentotii au arestat un
>asasin
> > (Attentater), acuzat ca ar fi omorit o mama (Mutter) Hotentota
> > (Hottentottenmutter), avind un fiu cam prostut si bilbiit
>(Stottertrottel).
> > O astfel de femeie se numeste in germana
>Hottentottenstottertrottelmutter
> > iar asasinul ei este un Hottentottenstottertrottelmutterattentater.
>Potera
> > captureaza asasinul si il inchide provizoriu intr-o cusca pentru
>canguri
> > (Beutelrattenlattengitterkotter), dar captivul evadeaza. Imediat, toti
>
> > pleaca in cautarea fugarului, si deodata, un razboinic Hotentot se
>intoarce
> > strigind: - Am prins asasinul (Attentater)! - Da? care?, intreaba
>seful de
> > trib. - Pe Lattengitterkotterbeutelratterattentater, raspunde
>razboinicul. -
> > Cum adica, asasinul din cusca de canguri acoperita cu pinza? intreaba
>seful
> > Hotentotilor. - Pai, -raspunde bastinasul- pe
> > Hottentottenstottertrottelmutterattentater. (Asasinul mamei hotentote
>a
> > copilului prostut si bilbiit). - A, asa, da! raspune seful
>Hotentotilor.
> > Puteai sa zici de la inceput ca l-ai prins pe:
> > Hottentottenstottertrottelmutterlattengitterkotter-beut
>elrattenattentater.
> > Dupa cum vedeti, limba germana este o limba simpla. Trebuie sa aveti
>doar un
> > pic de bunavointa...

> > P.S. acesta nu e cel mai lung substantiv din limba germana, exista unele de lungime 90 litere.


#5710 (raspuns la: #3313) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Comnetarii despre Imnul National - de (anonim) la: 11/04/2004 00:14:18
(la: Imnul national)
Un imn national trebuie sa exprime sentimente patriotice, sa fie optimist si sa fie pe placul tuturor cetatenilor.
Cel mai vechi imn national este Imnul Marii Britanii "God Save the Queen," adoptat in 1825, desi el se canta mai dinainte.
In secolele 19 si 20, celelalte tari Europene au urmat exemplul Angliei, unele imnuri fiind scrise special pentru acest scop, altele fiind adaptari ale unor melodii existente.
Sentimentele imnurilor nationale merg dela rugaciuni pentru monarch, la aluzii la anumite batalii nationale importante, victorii mari, ridicari la arme, etc. (vezi "The Star-Spangled Banner,” al Statelor Unite, "La Marseillaise,” Franta) pana la expresii patriotice de genul imnului Canadian, (“O Canada”).
Calitatea muzicala variaza mult; uneori textul sau muzica nu sunt scrise de cetateni ai tarii respective. Albania, de exemplu, are o melodie Romaneasca. Schimbarile politice sau in relatiile internatioanale au cauzat de multe ori alterari de text sau chiar un nou imn national. De exemplu, fosta Uniune Sovietica a adoptat imnul lor, "Gymn Sovetskogo Soyuza” (“Imnul Uniiunii Sovietice”) ca imn national in 1944, inlocuind imnul Comunist "Internationala,” a caror cuvinte si muzica fusesera scrise de doi muncitori Francezi.
Foarte putine imnuri nationale au fost scrise de poeti sau compozitori renumiti, o exceptie fiind primul imn national al Austriei, "Got erhaltze Franz den Kaiser” (“Dumnezeu sa-l Binecuvinteze pe Imparatul Frantz), compus de Josef Haydn in 1797. Mai tarziu, in 1929, s-au pus alte cuvinte, “Sei gesegnet ohne Ende” (“Fi Binecuvantat De-a Pururi"). Melodia lui Haydn a stat la baza si a imnului German, “Deutschland, Deutschland über Alles” (“Germania, Germania Deasupra Tuturoral”), adoptat in 1922. Incepand cu al treilea vers, “Einigkeit und Recht und Freiheit” (“Unitate, Dreptate si Libertate”), continua sa fie si astazi imnul Germaniei, re-intitulat ca “Deutschlandlied.” (Cantecul Germaniei).
Inainte de 1922 imnul Germaniei fusese “Heil dir im Siegerkranz” (Glorie tie in Cununa Victoriei!)
Din pacate Romania a schmbat de prea multe ori imnul national. Numai in timpul liceului nostru am cantat trei imnuri "noi" nationale. Imnul de astazi, "Desteapta-te Romane" are nevoie doar de o schimbare a cuvintelor. Melodia este buna.

Sa se renunte la tema aceia atat de disperata, "desteapta-te" si sa se incerce o aluzie la ceva maret din istoria mai recenta a Romaniei. De exemplu, ceva din Razboiul de Independenta a Romaniei, cand s-a auzit prima salva de artilerie la Plevna si Printul Carol a exclamat: "Asta-i muzica ce-mi place!" ar fi cea mai nimerita. Sau cand Hamza Pasa si-a predat sabia lui Carol. Sau--si mai bine!--ceva cu Romania moderna de astazi, cu Revolutia anti-Comunista. Ceva cu "Timisoara...Timisoara" sau cu exclamatia: "Armata e cu noi!" Se pot gasi subiecte foarte multe si frumoase.
Melodia lui Porumbescu e buna, lasati-o asa, n-o mai inlocuiti. Cautati cuvinte bune, optimiste ceva care sa emotioneze pe toata lumea. Eu as propune un concurs international.
In 13-14 Septembrie 1814, cand Britanicii atacau fortul McHenry de langa Baltimore, l-au bombardat o noapte intreaga dar fara succes. Cand au venit zorile, drapelul instelat al Statelor Unite inca flutura maret pe turnul de observatie, intact si glorios. Avocatul American Francis Scott Key care se gasea pe o nava Britanica, a fost atat de impresionat de privelistea soarelui stralucitor si a steagului American fluturand cu glorie, incat in aceiasi zi a compus un poem, "The Star-Spangled Banner" (Drapelul Instelat), care a devenit apoi imnul national al Statelor Unite.
Asa ceva ar trebui si la noi, cineva care sa fie "impresionat" puternic de o scena tare din istorie. Asa se poate naste un imn nemuritor.
Succes!


emigrantii - de Mira la: 28/04/2004 08:13:54
(la: De ce ai decis sa nu emigrezi?)
cred ca ai enumerat efectiv toate categoriile posibile! si eu sufar pentru ca noi ROMANII nu suntem in stare sa fin uniti. Nu numai evreii reusesc sa-si pastreze identitatea, ci si grecii si poate si italienii.
Am facut cateva incercari de apropiere de cei de aici- rezultat: exista grupuri de medici, care se pare ca sunt o rasa aparte, am gasit pe langa biserici grupuri de 20 -30 romani care se cearta permanent din nimicuri - fara sa fie niste mitocani, si am mai gasit o grupare care are impresia ca ramane in contact cu tara daca se duce la spectacolele lui Den Radulescu. scuze. Desigur exista vechea generatie, plecati din 1945-47 care sunt cu totul altfel daca mai exista!
in conditiile astea este foarte greu sa mai ai sentimente pozitive. tara-i una si diaspora alta. in plus noi cei plecati inainte de revolutie ne-am temut mereu unul de altul ! frica de securitate a invins orice dorinte de a fi in grup. si acum cand sciru asta ma gandesc daca este bine ce fac.
renunt. oricum cine pleaca trebuie sa plece pentru ca doreste sa vada si sa triasca noul, sa aiba emotia departarii si nu sa caute buna starea materiala.
bani se pot face mai usor si mai repede in Romania la ora asta.
#14653 (raspuns la: #14447) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Marele savant NiKola Tesla a fost roman - de SB_one la: 05/05/2004 12:03:18
(la: Jos palaria!)
Marele savant NiKola Tesla a fost roman
>Era istro-roman de origine si il chema Nicolae Teslea
>Marele savant si inventator Nicolae Teslea (Nikola Tesla) s-a nascut in noaptea de 9 spre 10 iulie 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea si al Gicai Mandici. Familia tatalui era de
>graniceri antiotomani, in fostul imperiu austro-ungar.
>Numele initial de familie era Draghici, dar el a fost inlocuit in timp, prin porecla de Teslea, dupa meseria transmisa in familie, de dulgher (teslari). Tatal lui Nicu Teslea (Tesla) a mai avut un
>frate, Iosif, militar de cariera, care dupa absolvirea scolii de ofiteri a predat matematica in diferite scoli militare, ca pana la urma sa ajunga profesor la Academia de Razboi din Viena. Tatal lui
>Teslea, initial, si el elev la scoala militara, si-a schimbat repede profesia, trecand la seminarul teologic, devenind preot ortodox in 1845, cand s-a insurat cu Gica. Biserica in care a slujit
>initial parintele Teslea se gasea in comuna Similian, la poalele muntilor Velebiti, acoperiti de paduri de stejar, fag si corn, in provincia Lica, cu centrul la Gospici, unde a fost transferat si
>parintele.
>Henri Coanda il prezinta pe marele inventator Tesla ca roman banatean din Banatul sarbesc, dar realitatea era ca prietenul sau Nicolae era istro-roman din Croatia. Provincia Lica era locuita compact
>de istro-romanii morlaci, inca din sec. XV-XVI. Gospici se afla la cativa kilometri de tarmurile Marii Adriatice, iar satul Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla, Teslea, Tesla.
>Preotul, om cult, se interesa cu precadere de literatura, filosofie, stiinte naturale si matematica. Incercarea de desnationalizare i-a adunat pe morlaci sub stindardul bisericii ortodoxe.
>Mama lui Teslea, Gica Mandici, romanca si ea dupa nume, a ramas - copila fiind - orfana, si a trebuit sa se ocupe de cei sase frati mai mici. Tatal sau a refuzat s-o trimita la o scoala in limba
>straina, dar ca autodidacta si-a completat cultura ca eleva a sotului ei. In casa preotului se stransese, cum am vazut mai sus, o vasta biblioteca din felurite domenii, mai mult stiintifice. Gica era
>vestita datorita frumoaselor broderii pe care le facea.
>Teslea a mai avut un frate, Dan, mort tanar intr-un accident, si trei surori: Anghelina, Milica si Marita, mezina pe care a iubit-o cel mai mult.
>Despre familia Teslea s-ar putea povesti mult.
>Nicolae, inventatorul, si-a facut studiile la Karlovat si la Politehnica din Graz (1875-1881). Isi incepe celebrele descoperiri si inventii inca din 1881-1882 la Graz, la Budapesta, la Paris, in
>cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), dupa care porneste in vajnica odisee americana.
>Cand zici Nicolae Teslea (1856-1943), te gandesti la istro-romanul devenit cetatean american, omul de stiinta si inventatorul prolific in domeniul electro si radiotehnicii, descoperitorul campului
>magnetic invartitor (simultan cu italianul Galileo Ferraris, 1847-1897). Tot el a inventat si sistemul bifazat de curent electric alternativ si a studiat curentul de inalta frecventa. El a construit
>primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de inalta frecventa etc. In atomistica, a cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului
>electrostatic de inalta tensiune. Noi, romanii, am uitat sa-l comemoram la 140 de ani de la nastere, cand Tesla a fost pomenit doar, intr-o scurta comunicare de 15 minute la Academie, de prof. N.
>Leonachescu.
>Inventia fenomenului "camp electric invartitor" se naste in 1882 la Budapesta, dar imediat, in baza unei recomandari, Teslea pleaca la Paris, unde este angajat la "Compania continentala Edison". Aici,
>modifica dinamo-masina Edison. In cadrul aceleiasi companii, construieste centrala electrica Strasbourg. Desi i se promisesera 25.000 dolari la incheierea dificilei lucrari, a fost frustrat de
>gratificatii. Unul din asistentii lui Edison, Charles Bechelore, ii propune sa emigreze in America si ii da o scrisoare de recomandare pentru Edison personal (1884). Dupa unele peripetii (i s-au furat
>banii in gara Le Havre), se adreseaza proprietarului vasului, care ii intelege situatia (biletul si locul ii apartineau, fiind nominalizat), si pe baza documentului de bord este primit si astfel, fara
>bilet, ajunge la New-York, unde se prezinta la Edison. Este primit cu dificultati si raceala, dar in baza recomandarii scrise, este angajat in atelierele companiei, ca inginer-electrician pentru
>repararea motoa-relor si generatoarelor de curent continuu Edison.
>O situatie neprevazuta il face sa se remarce in mod deosebit (1885). Transatlanticul Oregon, dotat cu generator Edison, care se defectase, trebuia sa plece spre Europa la data fixa; avea toate
>locurile vandute si intarzierea le-ar fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison il insarcineaza pe Teslea sa repare scurt-circuitul generatorului, cauza pe care o descopera in spirele
>infasurarii bobinei si o remediaza, rebobinand-o in 20 de ore. Edison ii promisese un premiu de 50.000 dolari daca defectiunea este indepartata in timp util plecarii vasului la data prenotata. Nava
>pleaca la timp, dar promisiunea premiului se transforma in explicatii: fusese o gluma. Nici alte gratificatii promise, de exemplu pentru perfectionarea generatoarelor si motoarelor electrice Edison in
>24 de variante, inzestrate cu un regulator si un nou tip de intrerupator, nu i se acorda. Edificat asupra conduitei lui Edison, Teslea va lucra de acum inainte pe cont propriu si va realiza
>definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenti alternativi polifazati. Trecerea timpului ii da dreptate lui Teslea in competitia sa cu Edison si treptat, teza sa privind curentul alternativ
>se impune.
>Din primavara lui 1885, mandrul Teslea refuza sa mai colaboreze cu Edison si lucreaza independent, infiintandu-si propria firma, "Tesla Arc Light Company".
>Intr-o discutie cu Henri Coanda, inregistrata pe magnetofon, marele savant mi-a declarat personal ca il cunoscuse pe Teslea: "Eu l-am cunoscut pe Teslea, cand eram tanar de tot, prin tatal meu
>(Generalul Constantin Coanda - n.n.), care a fost intotdeauna langa mine. Nicolae Teslea, care este inventatorul curentului electric alternativ, era roman din Banat (era aroman - n.n.); e banatean, si
>felul lui de a gandi si de a vedea, m-a frapat enorm de mult. El era cu patru luni mai tanar fata de tatal meu, dar nu pot sa spun ca nu am fost influentat si de el, pentru ca felul lui de a vorbi si
>de a prezenta lucrurile erau asa de extraordinare incat, desi eram copil, n-am uitat. Vezi, unul din romanii foarte importanti, care a schimbat poate toata viata omenirii, e un banatean!...". Daca
>acum, sa zicem 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva sa ne spuna cum spunea Teslea Nicolae, Teslea, romanul din Banat: "Voi face lumina electrica, adica lumina, voi face asta miscand o bucata
>de fier in fata unui fir de arama", lumea l-ar fi inchis ca nebun. Intalnirea lui Coanda cu Teslea s-a petrecut in 1893, cand Teslea se afla in tara, datorita mortii mamei sale. Era deja celebru in
>lumea intreaga, in Romania insa mai putin.
>In noiembrie 1933, recent emigrat in SUA, Albert Einstein afla de cercetarile lui Tesla asupra fisiunii nucleare si cauta sa-l cunoasca. Apropierea se face cu ajutorul unui tanar reporter stiintific,
>Kenneth Sweasy, care se prezinta la Tesla cu o scrisoare de recomandare din partea lui Einstein. Teslea avea 75 de ani, in 1931, cand primeste scrisoarea lui Einstein. Cu prilejul sarbatoririi
>aniversarii sale, el marturiseste ca lucra la o noua sursa de energie, informatie care-l incita pe Einstein spre a-l cunoaste.
>Teslea se ocupa de campurile gravitationale (asemenea celui electromagnetic). Einstein ia cunostinta de articolul savantului roman din "Scientific American", bazat pe experientele efectuate la
>instalatia sa de la Institutul Tehnologic din Massachussetts (1934), pentru obtinerea tensiunilor inalte, cu ajutorul unui generator Van den Graaf, destinat cercetarii nucleului atomic.
>La 13 martie 1885, un incendiu distruge laboratorul lui Teslea din New York. Flacarile mistuie toate instalatiile de telegrafie si intreaga aparatura pentru obtinerea curentilor de inalta frecventa.
>Catastrofa il lasa sarac la batranete pe Teslea, fara mijloace financiare, dar savantul isi recompenseaza secretarele care-l parasesc, taind in doua medalia de aur Edison pe care o primise. Dupa ce
>incendiul laboratorului l-a lasat in strada (nefiind asigurat), Teslea s-a mutat intr-o modesta camera de hotel. Dar si in aceste conditii precare el isi continua cercetarile.
>In primavara lui 1898, Teslea demonstreaza public dirijarea prin radio, la mare distanta, a unui vas fara echipaj. Experientele au fost efectuate in largul marii, in apropiere de New York.
>In 1899, Teslea construieste la Colorado un mare post de radio, cu o putere de 200 kw, si realizeaza transmisii prin telegrafie fara fir, de peste 1000 km, face sa se aprinda lampile orasului de la
>distanta, obtine tensiuni de 12 milioane de volti.
>Edison si Teslea au fost propusi impreuna sa imparta premiul Nobel pentru fizica pe 1915, ca unii ce-si inchinasera viata pentru descoperiri si realizari tehnice utile omenirii. Teslea a refuzat
>premiul, din cauza animozitatilor din trecut. Dar era in 1916, si premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza razboiului mondial...
>Nicolae Teslea moare la New York, in noaptea de 7-8 ianuarie 1943 si este inmormantat la 12 ianuarie. O covarsitoare personalitate care a marcat doua secole prin geniul sau.
>Prof. univ. asoc. dr. ing.
>DINU-STEFAN T. MORARU,
>membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania
>P.S. Imi permit sa atrag atentia ca in vreme ce lui Teslea, guvernul iugoslav i-a acordat o pensie viagera lunara pentru meritele sale, de 7500 dolari, desi lucra la "Massachussetts Institute of
>Tehnology", nu cunosc vreun om de stiinta roman care sa fi primit vreo pensie viagera de merit, din partea statului. In aceeasi serie de nedreptati, amintesc si faptul ca in vreme ce la Belgrad exista
>un mare muzeu tehnic "Nikola Tesla", la noi, fostul "Muzeu Coanda" din casa parinteasca a savantului a fost desfiintat, din dispozitia Elenei Ceausescu.
>Cine are urechi de auzit?
>
>
>
>Mia Cojocea
>PDS MLPRO/MUNIS
>*Tel: 201 557-2586
>Fax: 201 557-2123
>
>



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15010 (raspuns la: #14841) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce are lumea cu moda din vara asta? - de (anonim) la: 22/08/2004 15:53:22
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
nu mi se pare normal k uni sa sara cu gura fara sa aibe habar de moda!culori prea tzipatoare?!who cares...din contra:sunt foarte sexi si se potrivesc cu orice..roz,bleu,portocaliu,verde,galben si tot asa...acestea sunt culori care se poarta..sa luam un ex:se poarte bulinele..cum ar fi o fusta crem,pala..cu buline fatza de o fusta roz cu buline?nu`i asa k pana la urma tot culorile vii se poarta?si daca ma gandesc bine.hainele prezinta personalitatea si starea de spirit a celui care o poarta..nu e mai frumos sa stii k toata lumea incearca sa fie vesela,sa scape de monotonie?!inca ceva...balerini!sunt super trendy si se potrivesc atat la fusta cat si la pantaloni(in special jeans)nu`i asa k e mai bine decat inainte cand se purta alb-negru,cercei lungi si mai stiu eu ce...sau mai rau..cand se purta denimul...eu zic k e super tare moda din vara asta si se simte prin ea astenia de vara si vacanta!intr`adevar,nu poarta doamnele peste 40de ani asa ceva...dar eu zic k in special adolestentele sunt intotdeauna la moda si aceste haine li se potrivesc de minune!cam asta e tot..dar pana la urma,fiecare se imbraca cum vrea si cu ce vrea..ciao!
esbiuanule - de Belle la: 03/09/2004 21:11:08
(la: Femeia)
de pe http://www.resursadefun.ro/pov_noi_limba_germana.htm

Limba germana

Limba germana este simpla O persoana cunoscatoare a limbii latine, si obisnuita cu declinarile, o invata fara mari dificultati. Acest lucru, de altfel, este mentionat de profesorii de germana la inceputul fiecarui ciclu de studii. Apoi se incepe cu studiul unor der, die, das, den, des, dem etc. si din nou se reaminteste ca tot restul este de o logica dezarmanta. Ca sa ilustram ceea ce tocmai am afirmat, sa luam un exemplu practic. Pentru inceput, cumparati Cartea de Limba Germana. Este un volum minunat, cu coperti cartonate, publicat la Dortmund si care povesteste despre obiceiurile Hotentotilor (auf Deutsch : Hottentotten). In carte se povesteste cum cangurii (Beutelratten) sunt prinsi si inchisi in custi (Kotter), acoperite cu o tesatura (Lattengitter) care sa-i fereasca de ploi. Aceste custi se numesc in germana "custi acoperite cu pinza" ( Lattengitterkotter) si atunci cind contin un cangur, ele sunt numite Lattengitterkotterbeutelratten. Intr-o zi Hotentotii au arestat un asasin (Attentater), acuzat ca ar fi omorit o mama (Mutter) Hotentota (Hottentottenmutter), avind un fiu cam prostut si bilbiit (Stottertrottel). O astfel de femeie se numeste in germana Hottentottenstottertrottelmutter iar asasinul ei este un Hottentottenstottertrottelmutterattentater. Potera captureaza asasinul si il inchide provizoriu intr-o cusca pentru canguri (Beutelrattenlattengitterkotter), dar captivul evadeaza. Imediat, toti pleaca in cautarea fugarului, si deodata, un razboinic Hotentot se intoarce strigind: - Am prins asasinul (Attentater)! - Da? care?, intreaba seful de trib. - Pe Lattengitterkotterbeutelratterattentater, raspunde razboinicul. - Cum adica, asasinul din cusca de canguri acoperita cu pinza? intreaba seful Hotentotilor. - Pai, -raspunde bastinasul- pe Hottentottenstottertrottelmutterattentater. (Asasinul mamei hotentote a copilului prostut si bilbiit). - A, asa, da! raspune seful Hotentotilor. Puteai sa zici de la inceput ca l-ai prins pe: Hottentottenstottertrottelmutterlattengitterkotter-beutelrattenattentater. Dupa cum vedeti, limba germana este o limba simpla. Trebuie sa aveti doar un pic de bunavointa...

P.S. acesta nu e cel mai lung substantiv din limba germana, exista unele de lungime 90 litere.



~~~ I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it!
#20956 (raspuns la: #20953) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cica - de Belle la: 26/10/2004 20:56:09
(la: Trancaneala Aristocrata)
"sor-mea" zise ca pot sa-ti dau reteta

INGREDIENSER:

Bunn:
200 g malte mandler
200 g melis
3 eggehviter

Trøffelkrem:
75 g melis
1 dl vann
3 eggeplommer
150 g smør/margarin
1 ss kakao

Gele:
1 pk rød gele
3 dl vann

500 g marsipan til lokk

Glasur:
1 1/2 pl Dronningsjokolade
2 ss delfiafeitt.
SÅNN GJØR DU:

Slik gjør du Pisk eggehvitene stive og rør i mandler og melis. Stekes ved 170 g i ca 30 min. i 26 cm form m/ bakepapir. Trøffelkrem: Kok melis og vann til litt seig masse (ca 8 min.) og avkjøl. Pisk eggeplommer, tilsett melismassen i en tynn stråle mens du pisker godt. Rør inn smøret i små biter, til slutt kakao. Smør kremen på den avkjølte bunnen. Sett på kakeformringen. Ha så på gele som har begynt å stivne. La den stivne helt. Kjevl marsipan til en tynn leiv, som legges over geleen og på sidene, formes glatt og fin. Smelt sjokolade/feitt, som avkjøles litt og fordeles jevnt over marsipanlokket. Spesielle egenskaper Glutenfri, Uten hvetemel Kilde: Karin S


~~~~ I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it
#26317 (raspuns la: #26315) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
criteriul "dres" pt mihaelaq - de Belle la: 28/10/2004 16:04:28
(la: De ce simt femeile nevoia sa fie sexy?)
ce-mi place mie cand vine cate cineva ca tine si sare la gatul celorlati fara sa citeasca cu atentie ce s-a scris, ci doar asa din pasiunea de-a baga zazanie.

pai... daca ai fi citit cum trebuie ai fi vazut ca remarca era o impresie de "calatorie de afaceri" a unei foste colege, la new york si washington. tu stai in bucuresti, deci se aplica regulile de-acolo, desi pe vremea cand locuiam la bucuresti sa stii ca eu tot purtam dres si sanda inchisa la varf cand mergeam la servici.

nu e cazul sa relatezi imagini scarboase si rau mirositoare, aici ai aer conditionat acasa, in masina si la birou asa ca..... iar cateodata e asa de racoare la birou ca sunt sigura ca as raci la burta daca n-as purta dres (pe langa faptul ca tinuta de business o cere).

si-adica vrei sa spui ca iarna cand porti mai mult pantaloni si pantofi sau ghete nu te mai epilezi si nu-ti faci pedichiura... ewwwww. eu pana si pe maini ma epilez la fel de des ca vara chiar daca iarna port pulovere sau bluze cu maneca lunga. in definitiv e chestiune de igiena personala nu de cochetarie.

si ca sa nu zici ca am "inventat" regula de-a purta dres, uite cateva link-uri pentru tine. te vad fata cu scoala, asa ca-mi permit sa nu traduc in romaneste caci sunt convinsa ca macar engleza de baza o cunosti.

deci:

http://www.hersmallbusiness.com/etiquette/index.shtml unde zice
Neutral or taupe hosiery - ca parte a traditional business attire
si
Low-heeled shoes or boots – wear stocking - pentru proper business casual

http://career.ucsb.edu/students/busetteq.html unde zice
The Last 12 Inches from the floor to mid-calf should be very well-maintained. That includes shoes that are polished and look like new, even if they're not. It also means stockings that blend with your outfit, rather than detract from it. As George Frazier, columnist for THE BOSTON GLOBE puts it, Want to know if a person is well-dressed? Look down.

http://www.ritchimage.com/quiz.php?a=quiz citeste intrebarea 3 si raspunsul dat in josul paginii care include "Women wearing stockings at all times"

http://www.scp-ph.com/etiquette.html unde scrie
The Women
Females should wear dress suit or slacks suit, comfortable, appropriate blouse, well-maintained shoes with heels, flesh-colored or black nylons, and conservative accessories. The ladies should wear a skirt which is not less than three inches above the knee, dress straps at least one inch wide, purchase suits whose parts can be mixed and matched with other suits, and pull long hair back.
Females should never allow nail polish to chip, use heavy makeup, wear sleeveless dresses/blouses without a blazer or sweater, wear dark stockings if wearing a short-sleeved blouse, and wear see-through or low cut blouses. Females should not use opened-toed shoes or sandals, platform shoes allow undergarment straps to show, show navel, and wear heavy perfume, mini or denim skirts.

si inca un link si ma opresc
http://www.savannahnow.com/exchange/stories/021602/SOLetiquette.shtml unde scrie
A final word of caution: when people look at your feet and shoes, they will notice your socks or your stockings. Make sure you are wearing one or the other.


~~~~ I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it
#26623 (raspuns la: #26568) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre poezie - de (anonim) la: 30/10/2004 05:43:05
(la: Cele mai frumoase poezii)
Despre poezie

Când dorim să exprimăm o idee cu maximă precizie, alegem cuvintele cele mai expresive şi mai potrivite scopului, fără a ţine cont de careva reguli, în afară de regulile gramaticii – astfel ne exprimăm în proză. În proză ideea este componenta primordială şi cea mai importantă, stilul şi vocabularul utilizat slujesc ideea, creând climatul psihologic adecvat unei perceperi optime. Poezia tradiţională, dimpotrivă, presupune respectarea strictă a unor anumite reguli, care impun un ritm şi un tip de rime unic pentru poemul respectiv. Necesitatea de a rima versurile impune căutarea cuvintelor care rimează cu cele deja găsite, iar asociaţiile care apar pe parcurs îmbogăţesc ideea iniţială cu noi nuanţe, îi dau o turnură neaşteptată, descoperă faţete şi contururi nebănuite. Acesta îi aplică jocului de-a versificarea un farmec deosebit, prospeţime şi mister, oferindu-ne emoţii inegalabile. Este lafel cum ai păşi pe un tărâm neexplorat, într-o junglă deasă fără cărări bătătorite, care îţi dirijează ea-înseşi paşii, obligându-te să învingi obstacolele apărute pe neaşteptate în cale. În schimb, îţi dăruieşte privelişti minunate după fiecare stâncă ocolită, iar dacă te pricepi să nu pierzi orientarea, vei ajunge unde ai dorit după o călătorie palpitantă şi plină de aventuri. Astfel constaţi cu uimire că ai exprimat ideea poate chiar mai bine decât ai fi făcut-o în proză, deşi aceasta a suferit o metamorfoză uluitoare, ca o femeie care pe un corp frumos de la natură îmbracă o rochie minunată, care îi scoate în evidenţă şi îi amplifică frumuseţea. Butonul a pleznit, scoţând la iveală farmecul florii, un fluture încântător şi-a luat zborul, părăsind crisalida uzată.
Pe de altă parte, nu e nici o pagubă, dacă busola, brusc, se strică şi nu-ţi mai indică corect direcţia. Mulţi călători, rătăcindu-se, au făcut descoperiri extraordinare. Columb, după cum se ştie, a luat calea spre India, dar a descoperit două continente noi şi o mulţime de insule! Important este să găseşti, totuşi, drumul spre casă.
Minunat este faptul, că restricţiile pe care ne-am propus să le respectăm nu numai că nu ne-au încurcat, ci ne-au şi ajutat să obţinem efectul optimal, răsplătindu-ne eforturile cu vârf şi îndesat. Din păcate, astăzi poezia tradiţională este privită ca o Cenuşăreasă care a zăbovit să plece de la bal după termenul fixat, trezindu-se din scurtul ei vis în rochiţa veche chiar în mijlocul cucoanelor gătite şi a cavalerilor dichisiţi. Jocul de-a rimele nu mai pasionează poeţii, considerându-se demodat şi învechit. Şi e păcat! Versul alb, deşi îţi permite să-ţi expui ideea “goală” cu eforturi minime, fără a fi constâns de oarecare condiţii, nu-ţi oferă satisfacţia de a învinge multiple şi variate obstacole pe un drum întortocheat şi anevoios, nici posibilitatea unor descoperiri neaşteptate în jurul propriului tău gând. Până la urmă se constată că o formă perfectă din punct de vedere estetic slujeşte ideea cu mai multă fidelitate şi o scoate în evidenţă, urmându-i contururile ca propria ei piele. Frumuseţea mişcă sufletele şi le face mai receptive la ideile, pe lângă care mulţi ar trece cu nepăsare, fără a le lua în seamă.
Simplul fapt ştiinţific, că unele stele pe care le vedem se află la depărtări imense, de mii de ani lumină, tulbură puţine persoane sensibile, pe când versurile des citate
“La steua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii, să ne-ajungă…”
au miraculosul dar de a trezi imaginaţia, făcându-ne să conştientizăm ideea nu numai cu mintea, dar şi cu sufletul. Omul este o fiinţă complexă, în care simţurile, emoţiile şi raţiunea trebuie să conlucreze.
Puţini sunt acei, care au un văz deosebit de ager şi pătrunzător, fiind în stare să distingă asemenea detalii, care le scapă altora. La fel, puţini oameni posedă o sensibilitate ieşită din comun, şi mai puţini au darul a o face un bun al tuturor, creând opere de artă care apropie realitatea de sufletele noastre. Un adevăr amar, trecut prin inima poetului, devine o durere sfâşietoare, care se amplifică, intrând în rezonanţă cu inimile tuturor, devine un clopot de alarmă care trezeşte sensibilitatea publică şi mobilizează forţele spirituale ale organismului social în faţa primejdiei. Nu întâmplător poeţii s-au pomenit întotdeauna în epicentrul erupţiilor sociale. Dar şi în condiţiile unei acalmii relative poeţii găsesc destulă hrană pentru a alimenta şi a creşte această floare rară, pe care o numim poezie. Rostul ei este să ne sporească sensibilitatea, descoperindu-ne esenţa fenomenelor de natură spirituală şi frumuseţi care altfel ar trece neobservate, tot astfel precum ochelarii servesc pentru sporirea văzului, dezvăluindu-ne calităţile optice ale obiectelor materiale. Prin urmare, poezia este un instrument care prelungeşte posibilităţile noastre de a percepe Frumosul dincolo de limita individuală a fiecăruia.
Dacă ne referim însă la substanţa ei, putem spune că poezia este o sinteză a ideii cu trăirea emoţională şi veşmântul ei verbal, sonor. O îmbinare armonioasă a acestor componenţi este absolut necesară - lipsa sau slăbiciunea unuia dintre ei poate desfiinţa poezia. Când scriem poezia pe hârtie, nu facem decât să o notăm, să-i dăm o formă materializată. Evident, că această materializare a unor elemente în fond nemateriale este imperfectă. Partitura unei simfonii încă nu este muzică - muzică ea devine doar atunci, când îmbracă veşmântul ei sonor şi emoţional. O interpretare proastă o desfiinţează, una excelentă o renaşte. La fel şi poezia - cititorul îi redă haina sonoră şi emoţională după priceperea sa - cu mai multă sau mai puţină dibăcie.
Poezia scrisă pe hârtie este doar o jumătate de poezie. Poezie cu adevărat ea devine numai atunci, când este declamată într-o manieră sinceră, adecvată conţinutului său ideal şi emoţional. În realitate acest lucru se întâmplă destul de rar, deşi este foarte important. Poezia trebuie să sune, să acţioneze asupra ascultătorului prin toate mijloacele de care dispune, prin toată vraja ei lăuntrică. Este greu de spus, din ce se compune această vrajă, dar ritmul, rima, melodia versului sunt componenţi importanţi ai acesteia. Aici se adaogă intonaţia artistului, calităţile melodice ale vocii sale, precum şi sensibilitatea lui, inteligenţa lui, care îl ajută să pătrundă conţinutul ideal şi emoţional al poeziei, să ghicească fără greş interpretarea adecvată. Un poem cu o deosebită încărcătură emoţională, în opinia mea, solicită o declamatoare cu voce joasă, adâncă, plină de o forţă reţinută izvorâtă din interior,cu o manieră de declamare care ar produce impresia că cuvintele sunt smulse din propriul ei trup, sunt rupte din propria-i carne. Dar poezia nu trebuie urlată, sentimentele mari vorbesc mai mult în şoaptă - o şoaptă adâncă, grea, dureroasă.
Mă întristează nespus o poezie prost declamată, mai ales dacă aparţine unui mare poet. Este o profanare. Nu ştiu de ce s-a înrădăcinat convingerea eronată, că pentru a interpreta opere muzicale trebuie să faci şcoală, iar pentru a declama versuri nu trebuie decât să înveţi cuvintele. Sunt categoric împotriva acestui mod de gândire. Pentru a putea declama versuri trebuie să înveţi această artă deloc simplă. Trebuie să munceşti, să experimentezi, să-ţi pui în valoare calităţile artistice - dacă le ai, desigur.
Eu nu accept anumite maniere de declamare, printre care şi cea dulceagă, lascivă, excesiv feminizată. Nu-mi place nici stilul de incantaţie şamanistică, în care poezia este interpretată ca un descântec vrăjitoresc. Îmi place maniera naturală, sinceră, sufletistă, deşi accept şi chiar consider necesară scoaterea în evidenţă a ritmului interior al versului, precum şi jocul uşor al vocii, valorificarea calităţilor ei melodice. Este extrem de important să respectăm o corelaţie armonioasă între toate aceste elemente. Simţul măsurii este măsura talentului artistului.
În ceea ce priveşte veşmântul verbal al poeziei, acesta cere o atitudine lafel de responsabilă, o muncă grea şi minuţioasă de selecţie şi prelucrare a materialului. Limbajul poetic cere o atitudine deosebit de grijulie din partea acelora, care pretind (cu temei sau fără) că fac poezie. Din păcate, unii dintre aceştea nu-i acordă mare importanţă, neglijându-l cu uşurinţă. Suntem obişnuiţi să mizăm întotdeauna pe har, pe miracolul inspiraţiei, pe spontaneitate, pe multe alte “miracole”, fără a ne îngriji să depunem careva eforturi intelectuale pentru a ne cultiva şi îmbogăţi sufletul nu numai cu valori morale, dar şi cu acele cunoştinţe concrete, rodul investigaţiilor uriaşe pe care le-a întreprins omenirea în zona tăinuită şi inaccesibilă filistinului, pe care o numim Poezie. O asemenea atitudine dezvăluie subdezvoltarea noastră spirituală, pe care o constat cu amărăciune. Mi-ar fi greu să-i zic pe nume virusului, care i-a atacat pe toţi membrii societăţii noastre, dar denaţionalizarea, devalorizarea cunoştinţei de carte, cultivarea atitudinii agresive şi dispreţuitoare faţă de intelectuali (nu găsesc un termin mai potrivit pentru a desemna omul care posedă cunoştinţe vaste, suflet mare şi înalte calităţi morale) au fost condiţiile favorabile pentru ca acesta să prospere. Acum, dacă dorim să ne vindecăm, nu mai putem subaprecia tezaurul spiritual pe care l-a acumulat umanitatea timp de secole şi milenii, nici pe purtătorii lui.
Dar să ne întoarcem la oiţele noastre, cum spun francezii. Oricine simte în sine aplecare sufletească spre poezie şi doreşte să facă poezie, trebuie să înveţe ce este poezia, nebizuindu-se pe cunoştinţele fragmentare pe care le capătă în mod spontan. Un muzician consacrat este obligat să cunoască secretele meseriei sale, iar măsura în care le cunoaşte este un indiciu important al valorii sale ca maestru în arta muzicii. Tot astfel un poet este obligat să fie un adevărat maestru al cuvântului poetic, un iniţiat în secretele “ars poetica”, care este o artă şi o ştiinţă în acelaşi timp. Sensibilitate, intelect, cunoaştere şi măestrie - iată patru piloni pe care se sprijină templul Poeziei. Slăbiciunea unuia dintre aceştea poate fi fatală - fiecare trebuie să fie suficient de durabil pentru a-şi îndeplini misiunea. E adevărat, uneori surplusul de vigoare al unuia poate substitui şi camufla slăbiciunea altuia, dar până la o limită doar. Templul Poeziei nu poate sta în trei picioare.
În primul rând, un poet trebuie să-şi cunoască la perfecţie materialul, din care îşi durează opera, adică limbajul poetic. În general, nu putem alcătui un dicţionar complet al limbajului poetic, care ar conţine acea submulţime a unei limbi, despre care putem spune: aceste şi numai aceste cuvinte pot fi admise într-un poem. Ca limba însăşi, limbajul poetic este supus unei fluctuaţii permanente, unei dezvoltări continue - unele cuvinte apar, altele dispar din uz. Limbajului poetic îi este caracteristică însă o anumită adâncire în trecut, el conţine unele cuvinte arhaice, ieşite din uzul cotidian, şi admite cu greu neologismele, doar după un proces de “rotunjire” prin folosire frecventă, când acestea devin familiare şi se înscriu cu succes în peisajul lingvistic respectiv. Acest proces este aidoma lucrului de secole al fluxului, care rotunjeşte şi cizelează pietricele diforme, comunicându-le formă, luciu şi culoare. Fluxul netezeşte muchiile ascuţite, curăţă impurităţile şi transformă pietricelele obişnuite în comori strălucitioare. Dar această muncă necesită timp şi nu suferă graba. Cuvântul îşi poate găsi locul în colierul unui poem numai după ce a căpătat forma, luciul şi culorile necesare, potrivite mediului lingvistic respectiv.
Adela Vasiloi
#26945 (raspuns la: #13613) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O gasesti la farmacie sub den - de demelza la: 22/03/2005 02:02:03
(la: Spune-ti of-ul si primeste zeci de sfaturi)
O gasesti la farmacie sub denumirea de "diazepam", daca iti convingi si doctorul ca ai nevoie.Ai sa pierzi serialele preferate vreme de vreo 3 zile...
Dar pana atunci nu ne spui si noua de ce ti s-a urat cu binele?
#40232 (raspuns la: #39275) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Phila.com - de legio1083 la: 04/05/2005 13:59:57
(la: Arta In Romania: Ce parere aveti?)
Salutare!
Sunt Costi Sandu. De vreo 3 ani si ceva m-am lipit de firma asta, din nevuia de a face un ban in plus.Din peste 500 de pictorasi , am ajuns in primii 12, si nu usor!Deja cunosc toate dedesupturile si rotitele care pun in miscare sistemulacesta.Cine profita, cat , pe spinarea cui, cine cat e dispus sa rabde...etc Recunosc in fata oricui ca in momentul in care as gasi o oportunitate de a vinde lucrarile mele la un pret onorabil as renunta definitiv la prostitutia in arta pe care o practic in cadrul acestei firme. In tot "catalogul " cu lucrari de pe sire-ul respectiv am cel mult 3 lucrari care se apropie de ceea ce-mi doresc cu adevarat sa pictez. Den pacate toate aceste incercari de a-mi impune stilul si viziunea proprie s-au soldat cu esecuri rasunatoare! De aceea incerc sa inteleg ce se cauta, sa pictez in maniere ceruta pt a-mi permite sa ma autofinantez in vederea lansarii mele in randul artistilor adevarati. Cine a facut o expozitie cu proprile forte stie despre ce efort e vrba si-mi va da dreptate.
Asta e situatia deocamdata! Banu' jos ochii la usa!
Da' ce te faci ca nici chestia asta nu tine la nesfarsit...
Sa ma fereasca "Cinetrebuie" Sa fiu nevoit sa ma apuc de alt busines pt a putea trai si nu a supravietui in cocina asta numita R******.
No Spika da Ingles - de Belle la: 06/05/2005 19:41:40
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
A bus stops and two Italian men get on.

They sit down and engage in an animated conversation. The lady sitting
next to them ignores them at first, but her attention is galvanized when
she hears one of them say the following:

"Emma come first. Den I come. Den two asses come together. I come
once-a-more. Two asses, they come together again. I Come again and
pee twice. Then I come one lasta time."

"You foul-mouthed sex obsessed swine," retorted the lady
indignantly. "In this country.......we don't speak aloud in public places
about our sex lives........"

"Hey, coola down lady," said the man. "Who talkin'About a sex?I'm A
justa tellin' my frienda how to spell 'Mississippi'."

I BET YOU GONNA READ THIS AGAIN!!!!!
#47334 (raspuns la: #47333) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Niculae,esti pe aproape ? - de niculae la: 26/05/2005 05:21:57
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ce pot sa spun despre pozele de la "fotografu/50"? De frumoase ( daca cuvantul asta mai inseamna inca = placut privirii,bine potrivit,armonios ) nimic de zis,sunt frumoase ( am vazut la aceiasi adresa altele si mai frumoase,sau mai placute mie la ora asta de noapte:e 05 si putin).Sigur ca subiectul "50" e arid, auster si dificil, ajuns la el fara nici un fel de pregatire prealabila, fara cateva momente de meditatie,fara putin timp ca sa intelegi la ce grozavii se refera, numai stari placute nu-ti sugereaza,iar imginile pot suferi si ele,contaminandu-se de raceala documentara a subiectului.Ce ma mirat insa, chiar si la poze din alte cicluri, este concretetea si materialitatea obiectelor,zidurilor, a oamenilor si chiar a aerului (vezi primele doua peisaje) Nu sint mare cunoscator,dar, ma uit cu interes atunci cand am ocazia la tot ce-mi cade in mana,asa o concretete a materiei numai la pictura am vazut.Sunt curios cum va reuseste si oricat ati spune cred ca si tehnica (bine folosita) are importanta ei aici,fie ca e vorba de optica foarte buna,fie ca le prelucrati intr-un mod special scotind in evidenta texturile,volumele,distantele,fie amandoua sau poate inca si altele,dar, toate devin foarte palpabile(pipaibile).Fara sa vreau sa fac pe interesantul,acum,brusc, mi-au venit in minte niste imagini cu picturi de la niste expozitii americane,care ne umpleau de uimire prin anii 80 ( unde se dadeau insigne,cataloage si reviste "Sinteza" tuturor vizitatorilor ) Picturile acelea,daca-mi amintesc bine se numeau cu culori acrilice sau poliacrilice ( !?? ...poate gresesc,) si le credeam eu mai degraba fotografii decat picturi sau in orice caz banuiam ca s-a pictat peste o proiectie de fotografie fiindca erau foarte precise si clare, nu cum stiam eu din cartile de scoala ca trebuie sa fie pictura cu pensula.Cam asa ceva vad si aici, un fel de sugestie de spatialitate pe care nu pricep cum o realizati.Nu e nevoie sa-mi spuneti fiindca oricum nu cred ca as intelege,iar de facut nici atat.Cred ca as recunoaste chiar o poza nesemnata care s-ar inscrie in acest stil,daca, bineinteles, n-or mai fi si altii care fac la fel si nu am eu cunostiinta.Pe de alta parte, unele poze tin privitorul la distanta,dau senzatia de elaborat,desi locurile par comune,spatiul e nou,diferit,sint dense,severe, nu au lejeritatea facila, familiaritatea gregara si sentimentul confortabil al recunoasterii unui spatiu despre care stii imediat ce trebuie sa simti, in ce categorie sa-l clasifici,pot fi incomode.Poate ar trebui sa ma mai uit o data in alta zi,in alta stare..? Poate ca nu trebuia sa scriu nimic.E deja tarziu,era tarziu cand am deschis netul,incepe sa-mi fie somn,deabia am scris cateva randuri,prea putine pentru cate ar fi de spus si pentru o parere cat de cat inchegata,de completa nici nu poate fi vorba,atata fotografie nu se poate povesti in cateva fraze,prea multe ca sa renunt si sa le sterg (randurile)maine poate ca as spune altfel, altceva si in plus am promis sa raspund prompt daca sunt pe aproape.Iertare pentru superficialitate.Daca vreti revenim cu placere.
#51313 (raspuns la: #51126) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
! - de maan la: 30/09/2005 10:27:34
(la: Nea' Grigore vrea sa se-nsoare)
Draga Gogule

De ce nu raspunz lantrebari cand tentreb ca ieu nu te m-ai inteleg digiabatz trimet scrisori. Tzam zas ca diacum stem impreuna casicand ne-am fi loat de trei ani ori esti sparat pa mini, dicand am jucat cu ghiorghe a lu’ Pantazâca in noaptea aia la nunta lu tanti Flori?
Iel mo invitat si ieu nam putut sa zic nica ca se supara mama si era si tanti flori pacolosha si iea tzini la Ghiorghi care era si ala biat daca vre-i sa sti.
Afla dispre mini ca am bagat florili alea care mileai dat tuntr-o carte dea lu Nelutzu care mia dato mia cand a plecat in Italia, la Roman, sa faca si iel niste bani cand sonsura cu Mioara cai gravida si naste de luni intro saptamana-doua o fetita.
Asi mai scrie da daca tu nu raspunz iar numai scriu ca di undi sa stiu daca ajunge scrisorili la tini ca nici adrsea nu mi-ai dato paia buna c-asa mia zis mia tanti flori cand am intrebato fa cu asta nu faci tu casa dar ieu no cred.
Io mai bine ma marit den dragosti canmoi marita, ca banii vine ei dacai pace sintelegere intri om si femia lui cacand ie sa se cheltuie banu ce mai ramane atuncisha?
Inchi acum aceasta scrisoare sa te gaseasca sanatos cu drag geta.

Intruder, cred ca nea Gigore-al dumitale a pierdut una din scrisorile alea…
Eu am reprodus-o aici, de teama ca s-o pierde.
#75718 (raspuns la: #75692) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza, rac - de latu la: 15/11/2005 21:16:41
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
ceva mi s-a parut mie nu stiu cum...:-)
Acum stiu ce: In primul vers (Jos palaria zaraza!) scrie "es" nu "das". Diferenta este una de ordin poetic: Daca spun "was soll das bedeuten" are intelesul de "Ce inseamna asta?" avand mai mult o nota de interpelare.
Alegand "was soll es bedeuten", a 'muiat' un pic intelesul.
Unde mai pui, ca nu numai poetic dar si fonetic ar fi fost un pic cam fortat sa scrie:
"...was soll das bedeuten
Dass ich so traurig bin..."

Pentru conformitate si mai multa claritate, am adaugat textul...:-))))

Ich weiß nicht was soll es bedeuten,
Dass ich so traurig bin;
Ein Märchen aus alten Zeiten,
Das kommt mir nicht aus dem Sinn.

Die Luft ist kühl und es dunkelt,
Und ruhig fließt der Rhein;
Der Gipfel des Berges funkelt
Im Abendsonnenschein.

Die schönste Jungfrau sitzet
Dort oben wunderbar;
Ihr goldnes Geschmeide blitzet,
Sie kämmt ihr goldenes Haar.

Sie kämmt es mit goldenem Kamme
Und singt ein Lied dabei;
Das hat eine wundersame,
Gewaltige Melodei.

Den Schiffer im kleinen Schiffe
Ergreift es mit wildem Weh;
Er schaut nicht die Felsenriffe,
Er schaut nur hinauf in die Höh.

Ich glaube, die Wellen verschlingen
Am Ende Schiffer und Kahn;
Und das hat mit ihrem Singen
Die Lore-Ley getan.

#87794 (raspuns la: #87409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
hahaha - de maan la: 04/12/2005 22:22:31
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
cand eram cat pe ce sa pui primu' pareu den viata mea, cum ca anisia tine la betie ....iote ca se demonstreste catu-i de falsa teoria!

parol!
chredeam una stecla vodkulitza!
hâc!
hai noroace, intrusule, ca mia nu-mi trebe masa de nuc la halu-n care sunt si nici chef n-am sa ma prezanti intrusei duhnind a bodega a mitilic.

cafea nu beu, ca-i prea faina betzâia!
sa facem dara versuri si sa ne facem mango mai rau si de ocara satului mai abitir!

tzaka! paka si-a la la
am cazut intr-o ulcea
si asa de rau imi pare
ca n-o fost macar caldare!
#92934 (raspuns la: #92929) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:)))))))))) - de maan la: 11/12/2005 20:37:33
(la: Despre sex! (again?...in God's name!!!))
…io numai din rusine nu fac, la randu-mi, un poll cu:

a) la cest poll vor raspunde numai prietenii elitisti ai lui Intruder
b) la acest poll a_carmen va considera ca se iroseste si va vota prima varianta
c) la acest poll vor fi si de-aia care vor raspunde serios, fiindca vorba lui donquijote, nu prind sensu’ frazei, den cauza la viteza
d) la acest poll irma nu va castiga nimic, fiindca-n sex toti pierd
e) la cest poll puteti raspunde dar nu-i obligatoriu sa si radeti
f) la acest poll intruder si-a dat ca nesimtitu’ budigaii jos, dar … a fost provocat
g) nu-nteleg: polu-i virtual sau zecsu?
h) bun pollul, da’ pacat de poze!
i) bai, Intruder, limitatule!
j) pe mine nu ma intereseaza, ca io am o viata sexuala ex-tra-or-di-na-ra!!!
k) ce-i aia ‘tabu’?
l) dar ‘aluziv’?
m) nu se scrie ‘poll’, ci Paul si tot ce se insinueaza aici e o mare minciuna!
#94426 (raspuns la: #94402) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anisia, - de Intruder la: 11/12/2005 21:27:36
(la: atinge-ma, dar de la distanta !)
jaaaaa!!!...es lauft mir kalt uber den Ruckens...:)))
___________________________________
semper idem...
#94451 (raspuns la: #94449) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
raspund la poll-ul lui maan, - de Intruder la: 11/12/2005 21:42:51
(la: Despre sex! (again?...in God's name!!!))
la tot!!!

a) la cest poll vor raspunde numai prietenii elitisti ai lui Intruder
io n-am bredeni helitisti!...poate nea' Grigore...

b) la acest poll a_carmen va considera ca se iroseste si va vota prima varianta
varianta?...se zice ''pozitie'' bre maan...cand te emancipezi si talica???

c) la acest poll vor fi si de-aia care vor raspunde serios, fiindca vorba lui donquijote, nu prind sensu’ frazei, den cauza la viteza
daca viteza nu ie, nimic nu ie...

d) la acest poll irma nu va castiga nimic, fiindca-n sex toti pierd
pai asa se-ntampla daca se stinge lumina...

e) la cest poll puteti raspunde dar nu-i obligatoriu sa si radeti
ha-haaaa...mai bine decat sa plangem! (fereasca D-zeu si pe dusmani...)

f) la acest poll intruder si-a dat ca nesimtitu’ budigaii jos, dar … a fost provocat
fac niste cursuri de cipandei la caminul cultural, ce te bagi???

g) nu-nteleg: polu-i virtual sau zecsu?
zecsu', normal!...e fain virtual, nu mai trebe protectie...

h) bun pollul, da’ pacat de poze!
pozele vor fi pentru premiant!...sa puna admin patratzelul rosu pe site pana atunci!

i) bai, Intruder, limitatule!
ahhh, de unde stii ca io dorm la perete si perna la margine???

j) pe mine nu ma intereseaza, ca io am o viata sexuala ex-tra-or-di-na-ra!!!
si io, fara "extra"!!!...ies fulgii din perna...:)))

k) ce-i aia ‘tabu’?
prescurtare de la ''taburet''!...iar nu stii nimic!

l) dar ‘aluziv’?
...ma rog...care este...

m) nu se scrie ‘poll’, ci Paul si tot ce se insinueaza aici e o mare minciuna!
jos securistii!!!...singura solutie, inca o rivulutie bobocule!!!

___________________________________
semper idem...
#94458 (raspuns la: #94426) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ramms nyx - de maan la: 12/12/2005 23:27:50
(la: Inbox pentru Mos Craciun de la cafegii)
ti-as da niste pumni, ca m-am chinuit treizeci de secunde tastand nickul asta.
cui tre' sa-i trimiti urarile?

ca io zic ca nu-i scrii ei la fel ca directorului de la liceul ala... al mai tare den giudet.

catzi de trei ani pan' acu'?:)))

te-ajuta baba, cu niste idei, dar sa dai detalii.
#94795 (raspuns la: #94770) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: