comentarii

descantece de sperietura


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Suna a descantec popular.. La - de Honey in the Sunshine la: 25/10/2005 20:01:24
(la: Lasa-mi mama sufletul)
Suna a descantec popular.. La rezonanta ma refer :)

sa mai zaca in trifoi
cosit noaptea in zavoi,
tras de-un car cu patru boi;
acolo-am ascuns sonetul
intr-un loc, unde nu-ti spun...


Asta mi-a placut mult.
_____________________________________________________
Communication is not just words, communication is architecture
... - de maan la: 30/11/2005 11:59:54
(la: traditii si credinte populare)
“ne”…”noi”…imi displace profund acest ‘noi’ al globalizarii, care deniveleaza si uniformizeaza particularul, strivind individul, reducandu-l la gloata.
nu fac parte dintre acesti noi, dintr-un milion de puncte de vedere.

Nu cred in dumnezeul ortodox mai mult decat as crede in allah, in buddha sau Yahve.
Nu-mi bat capul cu teorii despre cum a aparut omenirea, fiindca-mi par puerile comparativ cu intrebarile lui azi: “cum traiesc”, “cum evoluez”, “cum sunt perceputa”, “cum iubesc”.
Nu-mi e de nici un ajutor sa aflu ca-s amfora de lut sau rasuflare dumnezeiasa – adesea am simtit c-as fi pamant ori sfanta minune (desi mai rar, hehe) si ca pendulez grosier intre ideea universala de bine si tentatia raului.

Nu vad prin urmare de ce-as respecta traditia postului ‘de carne’ si prefer sa mananc ce vreau si cat imi trebuie, fiindca necazul meu e ispita gandului negru, nu puiul impanat din cuptor.
Si fiindca sunt constienta cat de imperfecta sunt, prefer sa-mi strunesc mintea/sufletul inaintea stomacului.
Pura alegere!

Craciunul ma umple de pace si de-o tristete blanda si buna, pe care n-o simt decat in acea perioada a anului…
colindele, mirosul de brad, prezenta celor dragi, nevoia de-a face pace cu mine si cu lumea-ntreaga sunt realitati de decembre ce se-ntampla si cu bani si fara ei.
Nu stiu, bunaoara, ce-i aia ‘prima de Craciun’, caci n-am primit-o niciodata.

Tin insa la cei doi Mosi care vin cu lucrusoare minuscule, d-alea pe care ti le-ai cumpara, ca nu-s scumpe, doar ca mereu se gaseste ceva mai important de luat…asa cum mereu ai in suflet pe careva, mai sus de tine, si-a carui bucurie ti-e infinit mai pretioasa!

Am nebunii de copil, cunosc credinte pagane de la bunica si, uite-ma superstitioasa!
Sunt unele descantece vechi care se murumura: de deochi, de aplecate, de sperietura, de noroc.
Apoi, obisnuiesc sa ma rog, acolo unde ma plezneste.
Sunt biserici pe langa care trec fara un suflu de credinta si biserici care ma trag inauntru.
Atunci impart lumanari, dar nu sarut niciodata icoane: la “vii”, multe…multe si doua doar la “morti”.
Stra-bunicii mele ce s-o dus la Domnul nu-i pun lumanarica niciodata – nu stiu de care parte.
Pluteste parca pe deasupra si-o vad, o simt traind in mine ori mangaindu-mi parul cu mana ei crapata, cum obisnuia, fara o vorba, si parc-o aud :“sa fii buna, lusha mamii, sa fii buna, ca dumnezeu pe toate le vede si de toate se-ngrijeste”…

Imi pun de sant gheorghe salcie la poarta.
Ma-ncing cu-n fir de salcie, tot atunci.

Si-mi sfintesc casa.
Peretii mei sunt umezi de aghiazma la fiecare boboteaza.

St. valentine’s day?
Nimic nu-mi zice.
si ziua trece, ca oricare.
Eu n-am avut niciodata motive sa-i dau o sarutare omului iubit, sa-i pictez o inimioara si s-o pun in bagaje, s-o aiba langa el cand s-o trezi si nu-s p-acolo.

Dar daca oamenii inventeaza ‘zile’ ce se vor celebrari ale iubirii si binelui e semn ca inca nu ne-am pierdut, e semn de speranta.
Si daca romanii cumpara flori de sf valentin dar si de dragobete, unde-i baiul?
Si daca ma duc cu “ne dati ori nu ne dati” si de ajun dar si o data cu americanii, care-o fi necazul?
De ce nu s-or bucura ai nostri plozi de doua ori, sa-mi fie mie dubla bucuria?

Io-mpart covrigi, mere dulci si pere, de sfatul ilie, c-asa facea bunica, dupa ce le tamaia de trei ori.
Si tot atunci imi ieu ceva noutz sa port si-i iau si lui ceva, ca face bine haina noua chiar atunci.
De ‘mosi’ (aceasta-i sarbatoarea mortilor) fac iara impartzeala …de data asta dai si cana si farfurie.
n-am nevoie de motiv sa dau, dar daca tot exista, de ce nu-i bine sa ma folosesc si de motivele altora de-a darui?

De ce sa stau, la slujba, in partea stanga a bisericii, cand mie-mi trebuie mana lui aproape, cand ma rog? De ce sa sada el la dreapta?
De ce-si intoarce dumnezeu fatza de la o femeie care-o data pe luna n-are voie sa paseasca-n casa Domnului, caci … ar murdari-o???
De ce s-accept in mijloc de februar ca popa cel nebun sa-mi scufunde bebelusu-n cazan de tabla in biserica cu doua grade-n termometre…ca altfel nu-l accepta dumnezeu?

Candva, femeile adulterine erau lapidate-n piata publica.
Aruncau cu piatra si alea care nu erau prinse!

Ce ne-am face daca am pastra toate traditiile?
Cine stabileste care-s bune si cine-i atat de drept la judecata sa decida care trebuie-aruncate?
Am sa fac intodeauna cum imi zice judecata proprie si bunul simt si-am sa ma lupt cu mine sa nu pic prea jos, atuncea cand, din nebagare de seama sau nestiinta, totusi pic.
Si n-au decat sa puna cazanul la fiert, inca de pe-acum, daca-i vorba ca am …’inversat ordinea valorilor’.

#91686 (raspuns la: #91523) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
descantec de domn dulcel - de mazariche la: 17/01/2007 15:47:43
(la: Clatite à la Intruder)
Care pravalie ?! Aia da mi-o lua tornada cu tot cu borcanele cu dulceata care mi-au pocnit in fata?! Tre' sa curat bine locu' , sa'mi incerc din nou norocu'.Cu descantec de la tine ma-ndarjesc sa-mi fie bine.Ca de al tau deget mic agatat îs,nu un pic...daca-mi dau drumu' la vale ... cre' ca n-am sa cad pe moale...
#169344 (raspuns la: #169334) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Descantec - de alex andra la: 13/02/2007 18:52:25
(la: FRICA DE OGLINDA)
marghiolitzo da-mi ghiocu
sa-l dezleg io de deochiu
pre cel iute manios
si la gura spurcacios,
lucrator cu neuronu,
tare-n minte ca betonu.
sa-l spal iute de blesteme
grele, rele. nu te teme
ca-s maiastra in ghicit,
de iubire pritocit,
in descantecu de boala,
de se duce ca din oala,
in descantec de belele,
le-alung ca pe-un pui de lele.
in tarod si in cafele
in matze si alte cele,
dau in bobi, citesc in palma,
ba rostesc cate-o sudalma
de se inverzesc si norii
si-mi alunga petitorii.
stiu ghici si-n internet:)))
stai sa te pui in carnet
sa nu uit a-ti da de leac
ca sa mai traiesti un veac !

Lost without music in a world of noises
#175241 (raspuns la: #175190) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cecilia,3853 - de anita47 la: 22/11/2003 02:20:22
(la: Musulmani in Franta)
Crezi ca in Franta ar putea avea loc un atentat de o asemenea amploare?(pentru ca discutai despre "un start pentru extremisti")

Din jurnalul National(22/11/03):
==================================Tehnic vorbind, ancheta pe marginea atentatelor de joi de la Istanbul progreseazã. Autorii lor au fost identificati, politia opereazã arestãri, dar amenintarea teroristã persistã
Aproape toate capitalele lumii îsi avertizau ieri cetãtenii sã evite deplasãrile în Turcia, în perioada imediat urmãtoare. Motivul este, pe cât de simplu, pe atât de înfricosãtor: în Turcia ar urma sã se producã noi atentate.

Luptãtori în Cecenia
Cei doi autori ai atentatelor sinucigase de joi au fost identificati de politie. Sunt amândoi turci, potrivit cotidianului „Hurriyet”. Azad Ekinci si Feridun Ugurlu, doi militanti islamisti, erau deja dati în urmãrire în cadrul anchetei privind atentatele sinucigase de sâmbãtã, tot de la Istanbul, care au vizat douã sinagogi. Despre Ekinci se stie cã ar fi luptat în Bosnia si Cecenia, ba chiar cã s-ar fi antrenat în Pakistan, cel putin asa sustine fratele lui, citat de „The Guardian”. Informatia nu este de neluat în seamã, dat fiind faptul cã toate trei locatiile sunt fiefuri recunoscute ale retelei teroriste Al-Qaeda. De altfel, încã de joi, imediat dupã comiterea atentatelor, specialistii în lupta antiteroristã vorbeau despre o amprentã a retelei conduse de Ossama ben Laden în tragedia de la Istanbul.
Arestãri si amenintãri
Alti sapte suspecti au fost arestati si interogati de politia din Istanbul, dupã atacurile de joi, a doua mare loviturã în interval de cinci zile pe care o suferã metropola turcã. Marea Britanie, direct vizatã de atentatele de joi, a afirmat, prin ministrul sãu de Externe, Jack Straw, prezent la Istanbul, cã atacurile constituie un adevãrat „11 septembrie al Turciei”. Marea Britanie si SUA au afirmat joi searã cã sunt în posesia unor informatii privind posibile noi atacuri în Turcia, avertizându-si cetãtenii sã evite deplasãrile în aceastã tarã. Avertismentul lor a fost reluat, de altfel, de majoritatea capitalelor lumii si se resimte deja în special în domeniul turismului, multe rezervãri pentru Turcia fiind anulate.
Mãsuri de securitate
Potrivit Ministerului turc de Externe, „securitatea a fost considerabil întãritã în jurul tuturor reprezentantelor diplomatice, consulare si comerciale strãine” din Turcia. La Ankara, capitala tãrii, universitãtile care au angajati profesori din strãinãtate au anuntat cã au devansat vacanta care marcheazã sfârsitul Ramadanului, închizându-si portile încã de joi, în loc de vineri searã, din precautie.
Al-Qaeda avertizeazã
Temuta Al-Qaeda a revendicat atentatele de la Istanbul si a amenintat cã urmãtoarea tintã va fi Japonia. Mesajul radicalilor, apãrut în sãptãmânalul saudit „Al-Majallah”, nu poate decât sã ne îngrozeascã. Mai ales cã presa turcã sustinea zilele trecutã cã, potrivit unui mesaj Al-Qaeda, tintele retelei vor fi Japonia, Bulgaria si România.
▪ Al-Qaeda si partizanii sãi din lumea întreagã sunt autorii atentatelor de la Istanbul.
▪ Al-Qaeda amenintã Statele Unite si Japonia cu noi operatiuni. În momentul în care primul soldat japonez pune piciorul în Irak vom lovi capitala Tokyo. Japonia poate fi usor distrusã, iar japonezii stiu asta.
▪ Aliatii americanilor stiu cã vor avea de trecut momente dificile de acum înainte si trebuie sã pregãteascã multe spitale si cimitire.
▪ Operatiunile din Istanbul au fost un succes, iar cele care vor urma vor reusi si ele gratie colaborãrii bune dintre comandamentele noastre regionale. (Marina Constantinoiu)
Avem lege privind apãrarea tãrii
Legea privind pregãtirea economiei nationale si a teritoriului pentru apãrare a fost publicatã ieri în Monitorul Oficial, urmând sã intre în vigoare peste 60 de zile. Coincidentã sau nu, actul normativ a fost publicat concomitent cu producerea sângeroaselor atentate de la Istanbul. Legea prevede înfiintarea unui Oficiu Central de Stat pentru Probleme Speciale, institutie în subordinea Guvernului si care va elabora un plan de mobilizare a economiei nationale pentru apãrare. Pe baza acestui plan se va asigura necesarul de produse si servicii ce vor fi consumate, rationalizat, de cãtre populatie. Presedintele României poate hotãrî punerea în aplicare a acestui plan numai în cazuri exceptionale, inclusiv în caz de agresiune armatã îndreptatã împotriva tãrii. (Silviu Sergiu)
Portul Constanta, pãzit cu strãsnicie
Accesul în Portul Constanta este de joi extrem de greu, în contextul în care autoritãtile au luat aici mãsuri speciale de securitate în urma atacurilor de la Istanbul. Potrivit Mediafax, portile de acces în port sunt pãzite de lucrãtorii unei firme de pazã care verificã tot ce intrã în incinta zonei, dar si de echipe ale Politiei de Frontierã si Directiei Vamale. Accesul persoanelor în Gara Maritimã este controlat, în orice moment, printr-un sistem video de supraveghere. (Lavinia Tudoran)
Politia turcã nu mai are vacantã de Ramadan
Politistii si jandarmii din Istanbul nu vor mai avea vacanta traditionalã de la încheierea Ramadanului, a anuntat guvernatorul orasului. Politia si jandarmeria vor avea zile grele cu ocazia sãrbãtorilor de la finalul Ramadanului, care au început ieri searã si tin o sãptãmânã. Autoritãtile trebuie sã securizeze toate zonele aglomerate din Istanbul, gãrile, statiile de metrou, mijloacele de transport în comun, centrele comerciale, arhipline mereu la terminarea Ramadanului. Pe de altã parte, analistii internationali sunt de pãrere cã urmãtoarea tintã turcã a Al-Qaeda ar putea fi Strâmtoarea Bosfor. Tranzitatã de numeroase tancuri petroliere, strâmtoarea ar fi un obiectiv atractiv pentru teroristi. (Lavinia Tudoran)
Coincidentã: Simulare de alarmã la turnul BRD
Blocul turn din Piata Victoriei – sediul central al Bãncii Române de Dezvoltare (BRD) – a fost evacuat ieri, pentru aproximativ o orã, în timpul unei simulãri de incendiu. Cu doar o zi în urmã, la Istanbul, un alt bloc turn, sediu al bãncii HSCB, era lovit în plin de nebunia teroristã.
În jurul orei 13:00, prin sistemul de comunicatii al clãdirii, a fost transmis un mesaj prin care angajatii BRD erau îndemnati sã pãrãseascã, fãrã panicã, sediul bãncii, „din motive de securitate”. Scenariul simulãrii – pus la cale de oficialii BRD – a presupus aparitia unor scurgeri de gaze din conducta centralei termice, care ar fi condus la izbucnirea unui incendiu.
Exercitiul s-a încheiat cu bine. Oamenii au pãrãsit blocul turn în opt minute, desi timpul estimat pentru evacuarea clãdirii era de 12 minute. (Daniela Ivan)
A aflat din ziar cã bãrbatul era atentator
Sotia unuia dintre bãrbatii care s-au sinucis în atacurile cu masinã-capcanã de la Istanbul a aflat despre moartea sotului ei din presã. „Nu-mi spunea niciodatã nimic”, a declarat Aysun Cabuk, vãduva lui Mesut Cabuk, care a aruncat în aer o camionetã plinã de explozibili în fata unei sinagogi din Istanbul, sâmbãtã, 15 noiembrie. Sotul ei, somer, petrecea mult timp citind cãrti islamiste si devenise din ce în ce mai credincios. Cu cinci zile înainte de atentate a venit acasã, în orasul Bingol, din sudul Turciei, si-a luat valiza si pasaportul si a spus cã pleacã la Dubai. De atunci n-a mai dat nici un semn.
Si-a vãzut iubita sãrind în aer
Un tânãr britanic a avut groaznicul ghinion de a-si vedea logodnica, cetãtean turc, sãrind pur si simplu în aer. Graham Carter, în vârstã de 34 de ani, era cu iubita sa la Consulatul britanic, pentru a-i lua ei vizã. Cuplul urma sã ajungã în Marea Britanie si sã se cãsãtoreascã. Din nefericire, soarta le-a rezervat un sfârsit groaznic. „Tin minte cã am vãzut o camionetã la poarta Consulatului, apoi explozia si pe iubita mea sfârtecatã. Nici acum nu-mi vine sã cred decât cã a fost un cosmar oribil”, a povestit Graham cotidianului britanic „The Sun”. Ei se cunosteau de mai bine de patru ani. În urma exploziei, britanicul a rãmas cu rãni multiple la fatã, mai ales în zona ochilor. (Lavinia Tudoran)

O româncã în Iadul de la Istanbul
Chiar dacã printre români nu existã victime, am descoperit un caz în care unul dintre ei a avut de suferit. Este vorba de Yldîz Oztabu, o tânãrã în vârstã de 31 de ani, originarã din Cernavodã, dar stabilitã în Turcia în urmã cu sapte ani.
Femeia si-a vãzut dãrâmate toate cele trei magazine pe care le detinea în Istanbul. Acestea erau amplasate la doar 20 metri de intrarea în Consulatul Marii Britanii si de locul în care a explodat o masinã-capcanã.
„Am vãzut cum se împrãstie aurul”
„Mã aflam în magazinul de aur cu sotul si angajatii mei. Deodatã s-a auzit o bubuiturã cutremurãtoare. Dupã 3 secunde s-a împrãstiat un val de cenusã si de fum. Am vãzut cum sar geamurile si usile, cum aurul din vitrinã se împrãstie. Initial am crezut cã e vorba despre o explozie de gaze naturale. Apoi, din câte am auzit, am aflat cã a fost vorba de un camion Skoda, care a sãrit în aer”, ne-a povestit aceasta. Ea s-a ales cu rãni usoare de la geamurile sparte, dar care nu au necesitat îngrijiri medicale speciale.
Sotul a rãmas socat
Zona s-a pustiit rapid, în primul rând din cauza spaimei. Yldîz, care pe lângã magazinul de aur mai avea douã de „bazar otoman”, s-a întors abia ieri la prânz la lucru. „Pânã la 12:30, zona a fost închisã. Am reusit sã recuperãm câte ceva din aur, dar nu stiu cât am pierdut”. Sotul ei a rãmas socat, preferând sã stea acasã: nu mai vrea sã mai audã de magazine. (Corespondentã din Istanbul - Florin Gongu)
Turcii vorbesc de patru români ucisi
„Din informatiile pe care le avem pânã la aceastã orã, ar exista patru români între persoanele ucise în exploziile de joi de la Istanbul”, declara ieri-dimineatã ambasadorul Turciei la Bucuresti, Ömer Zeytino˜glu. Diplomatul a adãugat cã nu are informatii despre posibile atentate asemãnãtoare în România, dar cã nu este exclus ca Al-Qaeda sã loveascã si la Bucuresti. (Lavinia Tudoran)
Deocamdatã, nici un român pe liste
Autoritãtile turce au anuntat cã, de joi noapte, numãrul rãnitilor si decedatilor a rãmas constant. În plus, se precizeazã cã rãnitii sunt tot mai putini: multi vin la spitale si pleacã acasã cu simple bandaje. E posibil ca aceasta sã fie o strategie pentru linistirea populatiei. Tot rapoartele oficiale aratã cã nu mai putin de 12 spitale au fãcut internãri în urma atacurilor teroriste de joi. Cei mai multi, 47, se aflã la „Taksim Ilkyarum”. Între numele victimelor nu se aflã nici unul românesc. Nu ar fi exclus însã ca unii sã fie din România, de origine tãtari, turci sau machedoni.
A început numãrãtoarea victimelor
Conform unui raport preliminar al Prefecturii Istanbul, dupã atentatele teroriste de joi dimineatã, în capitala economicã a Turciei au murit 27 de persoane, iar alte 250 au fost rãnite. Din fericire, printre acestia nu se aflã nici un român. Precizarea a fost fãcutã de cãtre consulul României, Mircea Neatã. Acesta a infirmat declaratiile fãcute la Bucuresti de cãtre câtiva diplomati turci.
În ciuda faptului cã sfatul cel mai des adresat în ultimele ore de cãtre autoritãti a fost acela ca lumea sã evite aglomerãrile, cetãtenii din Istanbul nu si-au putut reprima curiozitatea si au dat buluc în locurile afectate de atacurile teroriste. Este un prim semn cã viata reintrã la normal si cã starea de soc a trecut. Rãmân afectati cei a cãror trudã de o viatã s-a nãruit în explozia de joi, precum si familiile îndoliate ori cele care s-au ales cu accidentati.
Cei mai multi morti sunt englezi si turci
La Istanbul trãieste una dintre cele mai mari comunitãti de români din strãinãtate. Din fericire, nici un compatriot de-al nostru nu a fost afectat grav de atacurile teroriste. „Am fost la Prefecturã, am vorbit cu viceguvernatorul, si la Ministerul de Externe. Am fost asigurat cã, pânã acum, nu existã nici un român care sã fi murit sau sã se fi accidentat”, ne-a precizat Mircea Neatã, consulul României la Istanbul. De altfel, el a colindat prin toate spitalele unde au fost aduse victime si nu a descoperit vreun nume românesc. „Cele mai multe sunt englezesti si turcesti. 24 dintre cei 27 de decedati sunt deja identificati. Mai sunt unele probleme cu cei accidentati grav”, a completat Neatã.
Lucescu: „M-am obisnuit cu bombele”
Antrenorul echipei de fotbal Besiktas Istanbul, Mircea Lucescu, se pregãtea asearã sã plece cu echipa la Izmir, unde azi va juca împotriva celor de la Denizli. El nu pãrea afectat de cele petrecute, dar a condamnat gesturile teroristilor.
▪ Jurnalul National: Ce-ati fãcut, v-ati ascuns dupã atentatele de joi?
Mircea Lucescu: Nu, dar am preferat sã-mi tin telefonul închis, cã altfel riscam sã devin corespondent de presã.
▪ Cum ati resimtit evenimentele?
Eram în casã si explozia s-a auzit. Casa mea e situatã în zona acelei bãnci.
▪ V-ati speriat?
Deja m-am obisnuit dupã bombele acelea de sâmbãtã de la sinagogi. Sigur, este o situatie grea, delicatã, nu poti sti în nici un moment ce se poate întâmpla. Cine face astfel de lucruri nu sunt teroristi, ci adevãrati killeri, care ucid fãrã nici un scop.
▪ A fost afectat vreun jucãtor de la Besiktas?
În afarã de Giunti, nimeni. Ceilalti nu au avut de suferit.
▪ S-a pus problema sã se întrerupã campionatul?
Nu, nici n-avea rost. Stiu cã meciul din Ligã al Galatei a fost amânat, dar asta la cererea celor de la Juventus. Nu se punea problema ca o echipã mare sã nu fi putut beneficia de protectie si sigurantã. Cred cã au exagerat cu sperietura. Pânã la urmã, aceste amânãri nu fac altceva decât sã dea satisfactie celor care provoacã asa ceva. Ei asta urmãresc: sã creeze confuzie si panicã.
=========================================================



#4890 (raspuns la: #3853) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dupa melci - de (anonim) la: 21/12/2003 23:35:14
(la: Cele mai frumoase poezii)
.......................

-"Melc, melc, ce-ai facut
Din somn cum te-ai desfacut?
Ai crezut in vorba mea
Prefacuta... Ea glumea!
Ai crezut ca ploua soare,
C-a dat iarba pe razoare,
Ca alunul e un cantec...
- Astea-s vorbe si descantec!

Trebuia sa dormi ca ieri,
Surd la cint si imbieri,
Sa tragi alt oblon de var
intre trup si ce-i afar'...
- Vezi?
Iesisi la un descantec;
Iarna ti-a muscat din pantec...
Ai pornit spre lunci si crang,
Dar pornisi cu cornul stang,
Melc natang,
Melc natang!"

Iar cand vrui sa-l mai alint
Intinsei o mina-amara
De plans mult....
si, dirdaind,
Doua coarne de argint
Rasucit, se farimara.
Ca e ciunt, nu m-am uitat...
Ci, în punga lui cu bale,
Cu-insutite griji, pe cale
L-am purtat
Leganat:

Punga mica de matasa...
Iar acasa
L-am pus bine
Sus, în pod
(Tot langa mine),
Ca sã-i cânt din când în când
Fie tare
Fie-n gând:
"Melc, melc,
Cotobelc,
Ploua soare
Prin fineturi si razoare,
Lujerii te-asteapta-in cring

Dar n-ai corn
Nici drept,
Nici stâng;
Sunt in sin la mosul Iene
Din poiene:
Cornul drept,
Cornul stâng...

- Iarna coarnele se fring,
Melc nating,
Melc nating!"

Mada(lina).

...Cu speranta ca se va publica...!
"pfffffff.... Cind faceam ar - de SB_one la: 19/02/2004 04:38:54
(la: Romani in strainatate)
"pfffffff....
Cind faceam armata, as fi rontait pe cineva daca-mi spunea ceva rau de Romania..."
.......................................

Ei, nici chiar asa!
Eu , la 19 ani, eram vasnic aparator al patriei la hotarele rusesti.( acu' cred ca e voie de povestit) N-am intzeles de fapt de cine trebuia s-o apar ca rusii erau prietenii nostrii, iar ai nostri nu s-ar fi dus la rusi decit sa vinda "blugi"( fiind o afacere buna n-am intzeles de ce trebuioa impiedicata)Pe urma , pe partea cealalta erau moldovenii nostri care-mi povesteau de rude la Buc. samd.

Ni se bagau in cap tot felul de bazaconii( infractori etc)pe care eu tot nu prea le credeam dar fiind unt tip mai sportiv, imi placea ca era iarna si ..pe schiuri toata ziua nineaca!( eu eram sefu'...ha, ha...nu ca as fi oltean ca nu sint; pot sa jur, ptr. cine stie geografie, ceilaltzi oricum nu ma cred)

Su iute asa , din "nebagare de seama", am inceput si eu sa umblu un metru "mai incolo" si -culmea- totul era la fel!

In final , sperietura era mai mare , ptr. cine era mai slab de inima. Totul era sa nu stai in calea "omului".

...dupa cum se vede, "am exersat" foarte de timpuriu, fara sa-mi dau seama; cinda s-a prins.


SB
................................................................
Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#10006 (raspuns la: #9981) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vremuri apocaliptice Adriana Negruti(nu pot schimba numele"un a - de (anonim) la: 09/04/2004 10:10:08
(la: Traim vremuri apocaliptice?)
Cred ca UNIVERSUL are si el perioadele lui de oscilatie rapida alternand cu perioade de oscilatie lenta, asa cum un organism stimulat de anumite conditii functioneaza excelent , alternand cu perioade de depresie, cand randamentul si inspiratia scad...

Fiind foarte posibil ca acest concept sa fie extrapolat la univers, oamenii seamana cu celulele dintr-un organism(si multe din ele au o mobilitate extraordinara, cum ar fi hematiile) a carui buna functionare se traduce prin schimburi ritmice de substante intre celule, schimburi de stimuli, mecanisme complicate pe care nu le stapanim inca...

Deci aceasta efervescenta nemaintalnita este datorata unor conditii speciale care stimuleaza organismul din care facem parte si care vibreaza la aceasta etapa cu o mai mare intensitate.

Desigur, este posibil ca aceasta suprastimulare sa insemne ca urmeaza o implozie sau o destindere brusca, ceva care brusc va schimba ritmul de dezvoltare sau "respiratie" a acelui hiperorganism din care facem parte...

Facand analogia cu complexitatea propriului nostru organism, o greseala de alimentatie, o miscare gresita, o sperietura puternica pot distruge brusc si cel mai infloritor organism...Efervescenta societatii omenesti actuale poate fi rezultatul unui eveniment nedorit in organismul acela maret, care poate avea, deocamdata primele simptome ale colapsului, cand apar disfunctionalitati la nivel periferic dar care evolueaza rapid(ganditiva la o alergie periculoasa la un medicament, cand un organism uman incepe sa se dezechilibreze) si poate duce la catastrofa...ca din nimic...

Sigur, putem modela in fel si chip mediul in care traim si rolul nostru in acest mediu, dar ce este straniu pe acest pamant este ca se accentueaza lipsa de interes a factorilor de decizie din diverse puncte de pe glob de a crea armonia aceea care ne-ar putea transforma intr-o forta deschizatoare de drumuri noi in cunoasterea universala...se accentueaza balastul uman, in loc sa fie utilizati indivizii odata nascuti cat mai bine cu putiinta pe toate planurile evolutiei spirituale...Omenirea a devenit ca un cancer care inseamna multiplicare haotica de celule, in detrimentul echilibrului organismului primordial...
Holy ground. - de Little Eagle la: 15/05/2004 16:19:11
(la: Groapa)
Dear brother,

Povestea ta e f. interesanta si parca imi suna in gand ca una de-a fratilor si surorilor mele,indieni-americani.
Cu zile in urma am scris cateva texte despre mine si experiente propii prin care am trecut,mai mult despre ....groapa.
Desigur e un alt context si f. spiritual in traditie si ceremonial,de a sti cine esti
de a te descoperi si la fel de a te trezi in suflet cu Creatia.
Nu ma mai repet aici,poate nu am spus multe insa,dar vei citi textele mele in forum candva.

Vezi tu draga frate,groapa e un cerc,in credinta tuturor indienilor-americani,este un simbol ce reprezinta unirea aceluiasi suflet,ei cred ca,crucea separa oamenii intre ei,la cele 4 colturi ale lumii si deci puncte cardinale.
Separa sufletele intre noi,nu ma intelege gresit si sa tragi o concluzie pripita,
poporul meu crede in Iisus si Dumnezeul crestin,pt. ca il vad ca fiind acelasi,ei il numesc Great Spirit,ori The Provider for all races and nations and colors in the whole Creation.

Nu am scris despre mine pana acum cu zile in urma,cine sunt si doar am vorbit lucruri obisnuite ale lumii,o iluzie de fapt.
Mi-a fost teama cumva ca voi fi inteles gresit si ca unii din voi frati si surori dragi ma veti judeca,pt. ca nu sunt roman in spirit ca voi.Dar a venit vremea sa-mi pun culorile pe fata si piept si sa fiu in fata voastra ceea ce sunt in mine
si sa strig la cer cantecul meu.

Am fost adoptat in tribul navajo(hopi)acum 16 ani in urma.NU oricine este primit.Si mai ales cineva alb!dar batranii din consilul tribal m-au acceptat imediat,si Elder-ul(chief)mi-a spus doar atat:"welcome home".

Am mai scris ca nu ma consider roman,sufletul si spiritul imi spune ca apartin natiei navajo,dar iubesc toate natiile deopotriva,toate triburile ramase azi si ieri.Nu este o coincidenta,este soarta.
Pt. a fi botezat in spiritul indian a trebuit sa trec prin un ritual(ceremonial)personal si este numit Vision Quest.Este singuratatea sufletului in contact cu Creatia,a o simti in tine si ea pe tine prin tine.Cu Marele Creator.

Elder-ul te duce in desert(s-a intamplat in Little Creek-Arizona,nu departe de rezervatie)pe la amiaza,cu ore inainte nu mananci nimic si nu bei decat apa cu putina sare in ea,nu fumezi.
Iti sapi o groapa sa fie rotunda(circle of Creation) cam de 2 metri adancime.
Inainte de a intra in ea,caci vei sta acolo 24 ore,peste noapte(in trecut erau...4 nopti)Elder-ul va face un foc si va spune descantece in limba lui si va folosi "smudge"adica anumite ierburi uscate adunate in manunchi ce ard incet,un fel de indian incense(din India).
Au o aroma anume si sunt ierburi adunate cu mana lui,un secret ce doar el stie,pt. a indeparta spiritele rele ce vor veni sa te atraga de partea lor.
Esti SAFE!Elder-ul danseaza in jurul gropii si spune descantece,la fel imprastie fumul de smudge in jurul ei.Tu intre timp te dezbraci la pielea goala si stai in fata focului,te gandesti la Marele Spirit,meditezi.

Elder-ul are coroana de pene pe cap si e imbracat in haine indiene de ceremonie(altele decat de razboi).Tot timpul cat danseaza in jurul gropii si apoi in jurul tau,NU MAI ESTI IN ACEASTA LUME!!!!!Simti asta in tine si este mai mult decat real!!!!
Apoi iti da un loin cloth(un petic de piele de caprioara)cu care sa-ti acoperi genitalele,te vopseste cu o pana de vultur in culori ale pamantului(Mother Earth),si depinde de trib,fiecare are culorile lui,eu am fost vopsit de la nas la frunte in alb si de la nas in jos in negru.
Inseamna ca mintea e libera ca si spiritul tau si in jos este doar un trup care este un vehicol prin care se exprima sufletul tau,de aceea e negru.Este impur.

Apoi intri in groapa sapata de tine insuti,este de fapt mormantul tau si viata ta in acelasi timp si bunicul(elder-ul)iti va da ramasite din foc,lemne arse si pana de vultur cu care te-a vopsit.Vei sta in mijlocul gropii tale turceste si cu pana in maini.Inainte(depinde de trib),te picteaza cu linii rosii orizontale pe piept si apoi una neagra transversala.Toate culorile sunt din plante si rasini sau scoarte de copavi si ierburi.
Trebuie sa fii impreuna cu Creatia in acest Vision Quest.

Inainte de a intra in groapa,vei fuma peyote,e un drog dintr-un cactus si de milenii folosit de indieni in astfel de ceremonial.
Te ajuta sa treci peste noapte.Fumezi din o pipa de lut speciala si veche din care multi altii au fumat inaintea ta.Este sacra si veche de milenii .Vei fi in spirit cu toti in acea groapa.Ei te vor ghida spre drumul tau catre tine insuti si Marele Spirit Creator,Dumnezeu!

Nu vei dormi toata noaptea!Vei avea viziunea ta personala,vei fi atacat de spirite rele,dar fumul de la smudge le va tine departe de tine,nu trebuie sa-ti fie teama,de fapt acum ....vei deveni un REAL RAZBOINIC,esti renascut din Mother Earth si vei descoperi CINE esti!
Vei intelege sa plangi,sa iubesti pe aproapele tau,vei descoperi dragostea
pt. Creatia toata,vei lupta daca e necesar sfidand moartea pt. libertatea poporului tau si al tuturor,moartea NU exista decat pt. cei lasi!
Daca mor intr-o zi ,cand voi fi chemat de soarta deja am facut pregatiri sa fiu ars in spiritul credintei Cheyenne.

Sunt pregatit in fiecare zi sa mor si nu imi e frica de moarte,e parte din existenta mea,o accept oricum ar veni.Ma voi picta pe fata sa o sperii,Marele Spirit ma va recunoaste dupa culori.
Stiu ca scriu mult si obositor multora,in curand voi pleca din cafenea,am spus tot ce aveam de spus,pt. mine e finalul cercului nostru,nu gasesc ca sunt alte subiecte de povestit,ne repetam mereu si nu are sens.

La un sweat lounge,spui ce ai de spus si ai incheiat totul.Nu cred ca mai exista nimic de spus aici,cel putin pt. mine.

Groapa exista!O duci in tine si stai in ea toata viata.Este pt. fiecare din voi,fara sa stiti,un vision quest.

Love&peace,
Ozzy








































































































































Poate mi se pare mie, dar am - de Simeon Dascalul la: 28/06/2004 10:18:10
(la: In ce masura va avantajeaza diplomele?)
Poate mi se pare mie, dar am impresia ca inutilitatea diplomei/facultatii e privita cu multa indulgenta si cu un oarecare amuzament.

Eu n-am trecut asa de usor peste revelatia celor patru ani irositi. Asta fara sa iau in considerare tona de meditatii costisitoare din liceu. Dar tot am iesit mai bine financiar ca cei ce n-au intrat decat la “particulara”.

Nu ca nu s-ar cere facultatea. Ba da, se cere, pana si pentru cel mai amarat loc de munca se pretinde facultate. Asa e moda. Oameni aranjati de mult in locuri cu salarii bune si care nu aveau decat liceul fac acum facultatea la seral. Nu pentru ca le-ar folosi la ceva, le-ar imbunati prestatia la locul de munca etc.. Dar asa se cere acum pentru job-ul lor si daca vor sa si-l pastreze trebuie sa procedeze in consecinta.

In rest nu conteaza absolut nimic: nici notele, nici sectia absolvita, nici macar daca ai venit de la particular sau de la stat. La un interviu mi s-a spus clar ca au nevoie de recomandari de la actualul loc de munca, nu de la facultate, cum presupusesem eu. Ca “pe noi nu ne intereseaza cum invatati, ne intereseaza cum munciti”. De parca notele si bursa le obtinusem prin descantece vrajitoresti. In fine mi-am gasit prin intermediul unei cunostinte o slujba care eufemistic vorbind nu-i grozava. Am ajuns la gramada cu absolventi de sectii mai “slabe”, cu absolventi de la particular si cu absolventi de liceu.

In concluzie as recomanda sa se faca o facultate in doua cazuri: daca exista o “pila” solida si locul aranjat inainte de a sei ridica diploma de bac, sau, in al doilea caz, pentru emigrare, daca se poate echivala diploma. In primul caz nu merita sa te surmenezi e suficient sa-ti iei examenele si nici pe alea chiar din prima. In al doilea caz nu pot sa ma pronunt.

Daca ma gandesc bine, angajatorii nu-s nici chiar asa de condamnat. Exista un superb paralelism intre ce se preda in facultati si ceea ce se cere pe piata. Din patru ani un singur curs mi-a folosit cat de cat. In rest nu mi-au fost necesare decat scrisul, cititul si aritmetica, restul a trebuit sa invat “pe loc”. N-aveam cum sa nu injur, vazand suma inscrisa pe cartea de munca, integralele, derivatele si sumele Riemann tocite candva.
Cantec Soptit - de OmuletulGoma la: 10/08/2004 19:47:07
(la: Preferati muzica)
Fata draga,
Nu numai ca m-ai starnit, dar am si ascultat-o de vreo 5 ori, asa, ca sa-mi ajunga. Vezi tu, am strans o colectioara frumusica de folk vechi si le ascult din cand in cand. Nu pe toate, unele le pastrez pentru acuratete istorica (porcariile nationaliste si comuniste si pupincuriste). Altele le ascult cu placere din nou si din nou.
Si uite ca avenit vremea razbunarii: ;-))))))

Mircea Bodolan:

Matraguna este acea planta considerata de cea mai mare parte dintre specialisti ca fiind medicinala,
Niciodata cultivata in scopul de a ne oferi noua lapte, branza, carne, benzina, oua

Zarile cu zorile,
Cerul cu-n-norarile,
Pasarea cu-aripele,
Vremile ca clipele...

Aha, da da.....

Cantec pentru secolul douazeci:

Lumea cu razboaiele,
Bombe cu puhoaiele,
Cultivand rachetele,
Se distrug planetele.....

Aha, da da.....

Luna August, anul 1968:

Cehii cu schimbarile,
Rusii cu mustrarile
Unii calca statele,
Altii platim shtatele....

Aha, da da.....

Cantec trist despre o si mai trista realitate contemporana:

Schema cu maririle,
Viata cu amagirile,
Banii cu sperantele,
Plata cu chitantele....

Aha, da da.....

Cantec foarte trist, cu bataie spre tragic, despre o vesela viata de familie:

Mireasa cu mirele,
Noaptea cu nuntirile,
Patul cu surprizele,
Gara cu valizele...

Socri cu-mpacarile,
Mirii cu mirarile,
Vecinii cu soaptele,
Rudele cu coatele...

Aha, da da.....

Un fel de rezolvare:

Tiganci cu descantece,
Babele cu farmece,
Mosul cu granulele,
Fata cu pilulele....

Aha, da da.....

Fals tratat de filozofie:

Popii cu confuzia,
Dar......cu concluzia,
Unii rad cu hohote,
Altii plang cu bocete....

Aha, da da.....

Pseudo-sfarsit:

Boala cu durerile,
Moartea cu uitarile,
Groapa cu-ngroparile,
Viermii cu testarile....

Aha, da da.....

Si sfarsit, pe ton sobru, a-politic:

Pisica si soarecii,
Ca-ntre ei, tovarasii,
Toate-s asa cum le-am zis,
Nu intrebati dece-s asa de negru de suparare....


Ah, da, suntem de-un leat...poza aia are 10 ani...asa AS VREA sa mai arat ;-)
#19510 (raspuns la: #19439) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Chestii Iepuresti pt. AlexM - de LMC la: 13/08/2004 21:03:17
(la: Casuta Postala A Lui LMC)
Mama Mia, pai AlexM-ule ai o gradina zoologica la tine acasa! Cind ai timp sa te ingrijesti de toate?

Lui Gamalie de cind a fost mititel de incapea intr-o sapuniera i-am facut baie. La Pet Shop gasesti sampon pentru Iepuri, asa ca nu-i nimic afara din normal sa-ti speli iepurii. Eu folosesc acelasi sampon care-l folosesc pentru parul meu. Acuma poate pentru ai tai o fi prea tirziu sa se obisnuiasca, ca stii cum sint ei cam speriosi. Si pe linga asta tre sa fi si tu obisnuit cu personalitatea lor. Pe Gamalie al meu il cunosc asa de bine ca pot sa-ti spun exact ce vrea in urmatorul moment sa faca dupa cum se misca. Cind il tin in brate sa-l mingii pot sa-mi dau seama daca vrea la WC, citeodata insa ma smechereste, se cere la WC dar el vrea numai sa se joace si sa se zbenguie.

Stii cind Iepurii tropaiesc asa cum ai descris-o tu pe Sisi, inseamna ca ii este frica si se simte in pericol. Gamalie cind face chestii din astea trebuie sa-l iau in brate si sa-l mingii si sa-l calmez. Mi-e teama sa nu faca atac de inima, ca pot sa-i simt inimioara cum bate cind se sperie asa de tare. Dar dupa ce il mingii ii trece sperietura.
#19738 (raspuns la: #19691) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
una si cu una fac 2! - de nasi la: 21/10/2004 05:46:53
(la: Exodul medicilor romani in strainatate, drama nationala)
cu doctori am avut si eu de-a face ca tot omul. mai o gripa, mai un pirtz cu junghiuri... nimica grav. dar de 2 ori am fost internata in spital (in romania).

prima data imi aduc aminte extrem de vag - nu aveam nici macar 5 ani. cazusesm de pe pod de la aproape 20 de metri. noroc n-am avut de oase rupte. de fapt de nimica (noroc chior, cazusem pe "moale" pe nisip), doar ce eram in stare de soc, verde toata dupa cite mi-au povestit parintii. da cica medicul vroia sa ma opereze, sa-mi scoata splina. n-a fost chip ca a sarit mama val-virtej sa-l ia de guler (asistenta medicala la urgenta) care isi pusese-n cap ca ea stie ea mai bine decit expertu' cu atit mai mult cu cit era vorba de odrasla ei cea pretioasa - si cine-i nebun sa se puna cu leoaica cind isi apara puiu? si pin' la urma, rideti voi rideti, da femeia a avut dreptate, ca dupa citeva zile cind mi-a trecut sperietura m-am ridicat singurica din pat.

a doua oara - apendicita la 25 de ani. apoi medic nu sunt, dar crescind mai mult prin spital (dupa scoala - fugutza la muma la serviciu sa ma joc cu seringile) am destule cunostinte sa-mi dau seama ca ceva nu e in regula (si uneori si ce anume) si trebe sa merg la doctor. si cum m-a apucat madam apendicita de-un picior am stiut. m-am dus frumos la nenea doctoru' sa-i spun si sa mi-o scoata. da zice el cica-s sanatoasa (asta dupa ce a citit el rezultatul leucogramei si-a vazut ca era de 2 ori peste limita). sa ma duc acasa si sa-mi vad de treaba. in fine o fi avind dreptate, am zis eu, ca in fond el daca are halatul alb o sti el ce spune, nu? si dupa 2 zile hop cu salvarea in viteza, la spital, direct pe masa de operatie. ca un facut, acelasi personaj cu halat era de garda. cind m-a vazut ca nu puteam sa ma misc de durere zice..." ma' da pe asta chiar o doare, nu glumeste!". rezultatul - din reanimare am iesit abia dupa 5 zile de pompat antibiotice (abia dupa citeva luni au inceput sa dispara nodulii de pe vene in lungul antebretelor). pt o apendicita... cind e normal sa pleci acasa a doua zi dupa operatie...

deci cum ziceam, una si cu una fac 2! de 2 ori mi-a ars cu adevarat buza de un doctor si de 2 ori aia cu care am avut de-a face si-au dat cu firma-n cap.

pai zicem noi toti sa nu exageram, cu totii convenim la o adica sa nu judecam marea cu sarea, ca ideile preconcepute nu-s bune, ca daca n-ai vazut tu decit x asta nu inseamna ca y si z nu exista.... CORECT! mare dreptate a avut ala cu crucea in spinare care zicea ceva de "dat primul cu piatra"... da eu om de rind ce sa fac? imi formez si eu parerile in functie de ce am vazut cu ochii mei ca Toma Necredinciosul. cele bune pe care le-au vazut altii eu nu le-am vazut, doar aud de ele, si "din auzite"..... le pot da crezare, dar convingerile sunt mai greu de schimbat.

si mai apare cite un medic tinar si entuziast care-si pune-n cap sa schimbe convingerile, se loveste de acelasi zid. de multe ori renunta si-si ia lumea-n cap. pleaca din tara si caute sa se integreze intr-o societate care deja ii impartaseste convingerile. multi fac asta (din categoria acelor putini medici de care vorbesc) si putini dintre ei ramin sa se lupte cu morile de vint. daca-s asa de putini, normal ca nu-s usor de gasit. este de condamnat fenomenul in sine? nu, este doar regretabil...


A se face diferenţa între r - de Simeon Dascalul la: 11/11/2004 16:19:07
(la: Cum si in ce fel definiti lasitatea?)
A se face diferenţa între risc care implică o oarecare şansă de a câştiga şi curajul gratuit pe care îl văd aducând o groază de necazuri pe capul propriu în numele unei dreptăţi abstracte.
Dacă iau de bună definiţia asta înseamnă că n-am fost niciodată curajos. Dacă mă gândesc bine nici măcar n-am cunoscut vreun om curajos.
Iar pentru antonim, laşitatea, nu-mi vine în minte o definiţie clară, dar cred că pur şi simplu ştii când eşti laş. Majoritatea oamenilor nu sunt puşi în situaţia de a înfrunta „represiuni de teroare sau gandul la o tortura fizica”. Dar există şi o laşitate mai măruntă, domestică, care se manifestă frecvent şi care e logică şi firească.
Aduc cel puţin două exemple în care am fost fără îndoială laş, dar curajul ar fi fost o alegere foarte proastă.

Primul: anul întâi, semestrul întâi. Materii digerabile sau mai puţin, dar una ne aducea complet la disperare. Proful preda foarte dezlânat, de fapt nimeni nu reuşea să înţeleagă nimic din cursuri, în plus le mai şi sărea, iar din seminarii nu-l ţinuse decât pe primul şi nici pe ăla întreg. Acum că suntem studenţi versaţi sperietura de-atunci ni se pare amuzantă, dar pe vremea aia eram boboci uşor de îngrozit. Unii s-au dus să-şi ia câte două, trei cărţi de la bibliotecă, încercând să priceapă despre ce-i vorba. Am vorbit cu nişte tipi ce-i ştiam din anii mai mari şi mi-au spus aproximativ: „aşa-i ăsta, bolund; oricum nu citeşte niciodată lucrările, se uită numai la scheme, principalul îi să nu-i greşeşti schemele, să i le scrii mari şi cu detalii”. Cum materia era grea şi cu şanse minime de a-mi folosi vreodată, m-am bazat pe sfaturile lor, zicând că în cel mai rău caz mă duc în toamnă.
Seminarul profului incriminat venea după un curs important şi înainte de un seminar ţinut de un asistent conştiincios şi dur, aşa că, mai ales de când începuse vremea urâtă, o bună parte din cele două grupe stătea în sală. Fie învăţam pentru seminarul ce urma, fie discutam chestii mai puţin ştiinţifice. Bineînţeles nimeni nu mai aştepta să-l vadă. Într-o zi de decembrie se deschide uşa şi intră individul capsat rău. Poate îi făcuse şeful de catedră morală, sau poate avea alte probleme, niciodată n-am avut curiozitatea să aflu. I se opresc ochii pe mine: stăteam comod pe prima masă şi am făcut o mutră tare buimacă. După primul şoc vârâm în mape foi de la celaltă materie, Hustlere şi ziare şi ne facem rost de câte un scaun. Se instalează şi el la catedră şi mă invită la tablă sub pretextul să rezolv o problemă. Ar fi avut şanse sensibil mai mari de succes dacă mă punea să comentez Rig-Veda în sanscrită. Am scris datele problemei cât am putut de încet, după care n-am mai avut ce face. Restul orei am ascultat un speech în care el se întreba retoric cum de-am intrat la facultate şi-mi promitea călduros că o să se implice personal să nu fac prea mulţi purici în instituţie. În fine, variaţiuni pe tema asta.
Ora a doua se găseşte să ridice mâna o colegă, tocilară patentată, care reuşise să înveţe materia de una singură şi rezolvase problema în timpul discursului şi al pauzei. Dar pe ăla nu-l interesa problema, voia să-şi verse nervii. N-o lasă să rezolve cum voia, strigă, o ia la mişto, îi ţine şi ei o cuvântare asemănătoare şi ajunge viteaza în bancă cu ochii-n lacrimi.
Dacă aş fi fost vreun chevalier sans peur et sans reproche trebuia să mă ridic şi să-l acuz că ne-a predat a m'pixu’, să zic că Laura ar fi trebuit felicitată şi să ameninţ că mă duc la decan să-l spun că nu-şi ţine seminariile. Ce-aş fi realizat? Probabil aş fi trezit în colegi o admiraţie îngrozită. Dar ăla n-ar fi păţit nimic, profii sunt solidari şi el categoric m-ar fi ţinut minte la examen. Am stat aşadar foarte cuminte, ca şi restul colegilor dealtfel, pe la seminar şi curs nu m-am mai înfiinţat, iar în ajun de examen am copiat pe fiţuici artistice toate schemele ce le-am putut găsi în cărţi. Şi am luat notă mare, spre deosebire de cei ce învăţaseră disperaţi.

Ăsta-i un exemplu în care curajul era o opţiune tâmpită, iar laşitatea s-a dovedit înţeleaptă în sens absolut nebăşcălios.

În al doilea exemplu şi-a pierdut un client patronul ce mă ţine cu juma’ de normă. Juma’ de normă în sens foarte larg, cred că ăsta consideră numărul de ore din contract un simplu accesoriu grafic şi de muncit trebuie să se muncească atâta cât binevoieşte să ne dea de lucru. Dacă am vorbi de plata orelor suplimentare sau de alte ciudăţenii ar râde tătă ziua şi de-ar fi murit mă-sa.
Aveam mult de lucru, dar găsise un client promiţător şi ne alesesem cu o cantitate ţapănă de muncă suplimentară. Vineri dimineaţa şeful de birou i-a zis cinstit că mai trebuiesc cel puţin două zile ca să gătăm proiectul. Nici n-a vrut s-audă, că doar îi promisese omului că luni dimineaţă i-l dă. N-avem decât să venim sâmbătă şi dacă nu gătăm sâmbătă şi duminică, doar n-o să-şi piardă clientul.
Mai beneficiasem de două sâmbete pline şi conflictul de muncă se rezolvase amiabil, adică el ne explicase politicos că nu se-ncurcă cu oameni ce nu au chef de lucru, dă anunţ în ziar şi-i vin treizeci care vor să muncească.
Numai că duminică aveam examen şi îmi programasem sâmbăta să învăţ, voiam să iau mai mult de cinci, cine ştie poate cândva voi avea nevoie de medie mare pentru Canada, etc. Ca să ne stimuleze ne anunţă că va veni şi el sâmbătă la lucru, să nu mai facem atâtea mutre pentru o amărâtă de sâmbătă. Numai că el îşi înălţa vilă, iar noi trăgeam pe dracu’ de coadă.
Am stat vineri până târziu noaptea şi am introdus în părţile de proiect terminate şi considerate bune cele mai neobservabile şi dăunătoare greşeli pe care le-am putut găsi.
Sâmbătă m-am înfiinţat la lucru ca un salariat serios, s-au înfiinţat şi ceilalţi, a venit şi patronul care ne-a numărat, ne-a aruncat un „Băgaţi tare, să terminăm şi să puteţi sta duminică acasă” şi a plecat.
M-am apucat să-mi citesc cursul pe care-l aveam prin bunăvoinţa unui coleg ce-l piratase. Când oboseam mai scriam câte un mail, restul lumii îşi vedea de treabă şi timpul trecea. Două greşeli s-au găsit repede şi m-am alarmat, dar n-au mai urmat şi altele. Seara, ca să-mi justific timpul petrecut la calculator, am găsit şi eu una. Îmi zice şeful nervos: „aicea-i bine, unde vezi tu greşeală?”. După un anumit timp, creierul nu mai funcţionează şi mai stricaseră şi ei pe lângă ce stricasem eu.. Mă ridic, zic: „Faceţi ce vreţi, io nu mai pot sta, îi deja opt şi mâine am examen”. Şi ne-am cărat cu toţii. Proiectul n-a fost gata nici luni, nici marţi, nici miercuri, apoi clientul s-a adresat altcuiva.
Atitudine curajoasă ar fi fost să spun că nu vin sâmbătă şi dacă nu-i convine să-mi facă lichidarea. Cu ce m-aş fi ales? Pierdeam nişte bani de care aveam nevoie, deşi puţini. Iar el lua pe altul „care voia să muncească”. Aşa am reuşit să-mi învăţ pentru examen şi el şi-a pierdut clientul.
Bine, lucrurile nu stau întotdeauna de frumos, de multe ori n-ai ce altceva să faci decât să taci şi să înjuri în gând. Dar ceea ce e înfierat de obicei ca laşitate e cel mai puţin rău modus vivendi posibil.


Eu una sunt adepta analismulu - de ramona talpos la: 02/01/2005 17:32:12
(la: pagânismul: cât si de ce?)
Eu una sunt adepta analismului, alta religie pur si simplu picata din cer!
Unde *** ati auzit de 'paganism'? Paganismul nu exista ca religie. Exista mai multe lemenete pagane care se regasesc in traditiile populare si au o origine primitiva. Spre exemplu: impodobitul bradului, mos craciun, capra, plugusorul, iepurasul de pasti, superstitii, descantece etc etc etc. Sau totemismul. Religia este incompatibila cu elementel pagane sau cel mult inglobeaza elemente pagane sub o alta forma: in traditia populara romaneasca spre exemplu, fiintele primare sunt Fartatul si Nefartatul care in traditia religioasa corespund lui Dumnezeu si Satanei.
Daca ar fi dupa tine, ar aparea o religie in fiecare zi. Dacii credea in Zamolxe, dar romanii ii credeau pagani, pentru ca spiritualitatea daca nu corespundea celei romane. Acelasi exemplu pentru musulmani si crestini.
salut fefelinelor - de anisia la: 02/03/2005 20:36:01
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
era sa ma pierdeti fefelinelor :(( cat p'aci sa ma intalnesc cu Sfantu' Petru... mama ce mai sperietura am tras!!! Un bezmetic a iesit din parcare cu spatele de ziceai ca e la formula 1, fara sa se asigure, fara nimic. Si era cat pe ce sa-mi reteze picioarele. Sa ma fi vazut ce salt am facut... ce e si instinctul asta de autoaparare... nu stiu daca mai pot sa fac saltul ala in alte conditii... uff, am scapat cu bine :))

belle, poate ca horica are dreptate. da-o pe ficatel, spanac si B-uri. Stiai ca ciocolata mananca tot calciu din organism? La fel ca si cacao, cafeaua si ness-ul... sa ne spui rezultatul de la doctor. tinem pumnii !!

ivy, mishu nu a ajuns la mine, cred ca l-au rapit taximetristii la aeroport...ca stii cum sunt, ca vulturii sa te "ajute"...ca sa nu zic "jupoaie" de cum aterizezi... noah, glumesc !! zi ca daca s-a visat in Romania, este un semn clar ca e intoxicat :))

fefe, ce se mai aude cu BBQ party? pe cand facem unul cu totii: toate fefelinele si bubulinul nostru. ati vazut fetelor ca alt reprezentant al sexului puternic nu se incumeta sa tina pasul cu noi la trancaneala? bubulinul sa traiasca !!!

horica,
Lobby tata, nu gluma!!! ma mai angajezi secretara ta? ca ai vazut ca la PR ma pricep...:)) cum stam cu aia mici si galbeni...sunt cuminti?

Jimmy,
multam' fain de poze... am primit si eu de la un amic poze cu cel de-al doilea hotel de 7 stele din lume, in Dubai. am ramas crucita, vreau sa-ti spun...cata abundenta , cat lux...no comment... hai ca poate ne intersectam pe fir, acum ca ti-ai pus internet pe laptop...:))


#37954 (raspuns la: #37951) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
zaraza - de donquijote la: 10/04/2005 23:54:11
(la: astrologia:stiinta sau basm?)
de aia nu cred in ghicitul viitorului...dealtfel cei care intradevar au capacitatea de a percepe prezentul sau viitorul, deaobicei sunt oameni integri si nu baga frica sau banuiala in oameni degeaba (soti/sotii care inseala, rude care ii vorbesc de rau si alte gogorite). ceilalti ii ademenesc sa faca tot felul de descantece, vraji si elixiruri ca sa 'dezlege' soarta, bineinteles pe bani multi.
Si ce vrei sa spui cu asta? - de horiatu la: 20/06/2005 15:07:52
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
Si ce vrei sa spui cu asta?
Fanatismul si dogmatismul se bazeaza pe o teorie. Exact asta este Dogma! Fanatismul apara o dogma, adica o teorie.
Din rautate? poate si din interes comercial.
Iata o dogma moderna: "Numai un medicament poate vindeca o boala!" (cine-i din state stie la ce ma refer...)
Ai fost vre-o data la babe sa te vindece cu descantece?
Poate cineva dintre voi sa dea exemple de vindecari cu descantece?
Dar Isus care vindeca prin atingere? (Pana acolo de invia mortii!)
#55643 (raspuns la: #55628) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
?Deci problema Olteniei nu co - de RSI la: 05/07/2005 17:28:47
(la: Nu e decit un pas de la fanatism la barbarie!)
?Deci problema Olteniei nu constă nici în inundaţiile care au nimerit şi pe la ei, nici în corupţie, nici în nivelul redus de trai, ci în omorâtorii de strigoi...".Simeon, legatura cu subprefectura ? Discutam despre raspandirea superstitiilor si a obscurantismului care vad ca-ti sunt tare dragi, si care duc in final la cazuri precum cel de la Tanacu. de asemeni ceea ce sustin este ca BOR ar fi trebuit sa intervina inca de atunci in mod mult mai energic impotriva acestor practici. Nu ca acum ar fi avut o interventie foarte clara dupa cum arata si ampop.
Si daca tot ai vorbit de inundatii se pare ca descantecele si rugaciunile nu au ajutat prea tare in rezolvarea problemei. Ceva planificare si inginerie bazate pe stiinta si tehnica ar fi putut intai sa previna catastrofa sau mai apoi sa-i minimalizeze efectele.
Nu trebuie sa-l intalnesti personal pe Diderot. Se pot citi lucrarile lui. Iar fanatismul nu este neaparat apanajul clericilor. In ceea ce priveste etichetarea ta cred ca gresesti. Unii isi acuza dusmanii ca nu au convingeri puternice si ca le tradeaza. Exista o diferenta intre a avea convingeri puternice si a fi capabil de orice in numele acestor convingeri. That's the point my friend!
=================
"- Dubito ergo cogito"
"- Cogito ergo sum"

Descartes
#58063 (raspuns la: #58057) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
simeon - de donquijote la: 11/07/2005 13:58:46
(la: Nu e decit un pas de la fanatism la barbarie!)
pe vremea lui ceausescu, dupa 72 aproape ca nu se mai aduceau filme din occident pentru ca oamenii sa nu vada care-i nivelul. imi aduc aminte in ce soc am fost cand am vazut 'intoarcerea acasa' cu john voight si jane fonda. ceea ce m-a socat era faptul ca o sora de spital avea masina, televizor in culori si frigider cu doua usi. nu mai vorbesc de faptul ca puteau protesta fara ca nimeni sa-i bage la inchisoare si sa-i uite acolo. si noi care crescuseram cu legenda mizeriei capitalismului.

ideea e ca oamenii ca sa mearga inainte, trebuie sa li se arate calea, sa vada ca se poate mai bine si merita efortul. daca o sa se trateze cu descantece in loc de asistenta medicala, o sa moara in procente mai mari, caci descantecele (tot ceea ce tu numesti 'traditie') daca nu aduc pagube directe, nici nu ajuta - deci aduc pagube indirecte. multi au murit cu zile (nu unul , doi - cazul cu crucificarea a facut valva ca se pozeaza bine) si din pacate nu exista statistici si nici criminalii (toti cei care au propus 'descantecele' in loc sa trimita la medic) nu pot fi trasi la raspundere.

cat despre curatenie sapunul se poate fabrica si artizanal, la indemana oricarui taran constient si care nu are bani de detergenti.

pastrarea tradiitilor pitoresti nu e un motiv suficient de puternic ca amaratii aia sa ramaie in continuare in noroi.



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...