comentarii

descriere cafenelelor din paris


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Paris - de leejuro la: 11/03/2007 19:42:35
(la: Fotografie: Parisul meu / Mon Paris à moi)
Citind cele scrise, ma intreb daca stii ca ai talent la scris! Poate incepi sa scrii vreo carte. Mi-a placut descrierea, chiar daca uneori e trist. Asta e lumea, si noi, vrem sau nu, facem parte din ea. Nu e numai Parisul, toata lumea e la fel. Una e foarte vizibila, alta mai putin, dar problemele sunt aceleasi.
leejuro@hotmail.com
#176150 (raspuns la: #174568) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Parisul cel mai frumos oras din lume ? - de (anonim) la: 01/09/2003 09:33:24
(la: Paris)
Fara indoiala ca este o chestie de gust. Si apoi ar trebui sa le vezi pe toate si dupa aceea sa tragi o concluzie. Sotia mea credea ca Parisul este cel mai frumos oras...pana a vazut Venetia. Eu nu am considerat Parisul niciodata cel mai frumos oras pentru ca din pacate vazusem Londra inainte. Ghinion. Daca l-as fi vazut dupa, as fi fost mai incantat. Oricum, ramane unul dintre cele mai frumoase orase vazute si cand spun asta nu ma raportez la Caracal si Urziceni. Ca sa fac si o gluma, unul dintre dezavantajele Parisului este ca e plin de francezi. :)
Gabi, la Paris nu ploua chiar tot timpul... - de JCC la: 23/10/2003 06:10:49
(la: E deja iarna la Paris)
chiar crezi Gabi, ca ploua tot timpul la Paris??
Ploua cand ninge altundeva.. Parisul toamna este magnific, sunt atatea de vazut...in centru sau in imprejmurimi..
insa sunt multe masini, prea multe chiar si fac poluatie...
#1938 (raspuns la: #1926) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
preotii la Paris (si in Franta) - de pr Iulian Nistea la: 19/11/2003 03:42:20
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Buna, Sorine.
    Adevarul e ca, in Franta, intre preotii ortodocsi romani sunt foarte putini cei care pot ("isi permit") sa nu lucreze. Asta pentru ca aici bisericile/parohiile sunt simple asociatii (culturale, adica nici macar cultuale, ca legea din 1905 nu se aplica din cauza procedurii infernale), iar preotii nu pot avea pe aceasta parte in fata legii un statut ce sa le permita obtinerea cartii de sejur de la statul francez. In plus, comunitatile sunt mici si nu isi pot intretine preotul (mai ales cand, cum e in general in ortodoxie, preotul e casatorit si are familie). Asa se face ca aproape toti preotii ortodocsi romani au trecut (sau trec inca) printr'o alta studentie in Franta, ca sa obtina permisul de sejur... Dar studentia nu iti da de mancare la copii (din contra, se plateste), si atunci preotii sunt nevoiti sa lucreze. Deci aici in Franta, cei mai multi preoti ortodocsi romani sunt si preoti si studenti si muncitori. E un cerc vicios care cu greu poate fi spart. E ceva mai usor pentru preotii celibatari (sau calugari) si pentru cei, foarte putini, care sunt in parohii mai mari.
    Acum, cat priveste disponibilitatea preotilor din Paris, nu mi se cade sa vorbesc pentru altii. La noi, la Biserica "Sfintii Arhangheli" din 9 bis rue Jean de Beauvais (Paris, arr.5 -- M.10: Maubert-Mutualité, langa College de France si Sorbona), lucrurile stau asa:


    1. Programul slujbelor:



      • Vineri, ora 18.00: Acatist
        (prima Vineri din fiecare lună, la ora 17.00, Sfântul Maslu)
        (ultima Vineri din fiecare luna, la orele 23.45, Priveghere)
      • Sâmbătă, ora 18.00: Vecernie
      • Duminică, ora 09.30: Utrenie ; ora 10.30: Sfânta Liturghie



    2. In afara de aceste ore, cand biserica este deschisa pentru slujbe (si spovedim, de e cazul), preotii pot fi intalniti pentru spovedanie sau alte slujbe punandu-se de acord asupra unei ore cu persona care le telefoneaza (numarul meu de telefon e: 06.033.18.033). Eu, ca sa dau un singur exemplu, spovedesc regulat lunea pe un roman care lucreaza intr-o pizzerie si nu are liber decat lunea.



    Toate cele bune.
    Pr. Iulian


      P.S. La aceasta adresa http://www.geocities.com/orthodoxeroumain/CelebrationsNov.htm se gaseste programul slujbelor de la o alta parohie din Paris. Mai este si o a treia, dar nu-i stiu programul.
#4690 (raspuns la: #4634) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Diaspora romaneasca de la Paris - de Daniel Racovitan la: 27/11/2003 11:03:21
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Parinte Iulian, aveti contact zilnic cu diaspora romaneasca de la Paris (sau regiunea pariziana).
Cum vedeti starea ei? Care-i sunt nevoile, atat materiale cat si sufletesti?
Romanii la Paris - de pr Iulian Nistea la: 28/11/2003 04:00:16
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Daniel, desi am un contact zilnic cu toate categoriile de romani la Paris, viziunea mea este inevitabil limitata - pentru ca ("se zice") sunt peste 200.000 de romani in regiunea pariziana; pentru ca eu sunt doar de un an si un pic la Paris; etc. E drept ca, in calitate de preot, ai un contact mai profund cu oamenii... Asadar:

Impresia mea e ca romanii la Paris sunt impartiti pe "falii", destul de net saparate intre ele. O mica enumerare:
1. foarte mica emigratie dinante de razboi
2. combatantii in al 2-a razboi mondial (in familii mixte, cei mai multi)
3. exilatii politic de dinainte de '89(mai mult sau mai putin, desigur, dar, ma rog...), eventual cu membrii ai familiei
4. emigrantii imediat dupa '89
5. "noua emigratie sociala" (oamenii care au venit in ultimii ani ca sa lucreze, si care cei mai multi sunt sariti din viza si fara nici un statut sau situatie in Franta)
6. studentii
7. fostii studenti care au devenit cetateni franceji
8. (am uitat pe cineva? :))

Aceste "falii" reprezinta toate (fara prima nr.1) o emigratie noua, foarte dezbinata, neomogena, si in care unele categorii dispretuiesc pe celelalte. Asa se face, cred eu, ca romanii sunt dezbinati (pt ca argumentul "asa suntem noi romanii" nu tine, ca in America nu sunt chiar asa): emigratia e recenta; nu exista institutii, asociatii, organizatii care sa functioneze cu adevarat si util; romanii din categoria nr.5 sunt prea multi in regiunea pariziana.

Ar trebui luata fiecare categorie in parte, dar acum nu am timp...
Poate mai intervine cineva de la Paris, ca sa ma ajute.
:)

Iulian
#5454 (raspuns la: #5395) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dezgustator, - de Dinu Lazar la: 22/01/2004 17:00:03
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Pai care e problema... chestia a fost lamurita de mult... arta nu numai ce e frumos da pe nas sau nu numai cum ar trebui sa fie onorabil si contabiliceshte pozitiv trebuie sa zicem ca e arta.
Pentru mine, nu e arta ce te lasa rece. E ceva inaltzator sau lugubru, e frumos sau urit, atrage sau respinge? E arta cu sigurantza. Ma pune pe ginduri, imi da un pumn in plex, ma face sa rid sau sa pling? E de bine. Pai atunci sa stergem dramele ca sunt triste si sa zicem ca numa` comedia e teatru????
Eu nu spun ca imaginile lui Miri Bratu sunt dezgustatoare; nici ca ma fac sa cad pe spate de fericire; dar ele exista si artista vrea sa spuna ceva, spre deosebire de zecile de mutzunachi de la noi, cautatori in lada fotografiei, bursieri europeni care la Paris invatza la git cravatei cum sa faca nodul si pe ce parte te uiti la un aparat, pina or inventa un stil romanesc, ca acolo om ajunge, in care vor demonstra ca nu are importanta pe unde te uiti ca poza tot opera de arta iese.
Pai nu a zis unu` acum citiva ani ca securitatea taia si spinzura si nu lasa pe fotografi sa mareasca negativele, ca statea un securist in laborator cu mitraliera sa cadreze bine, si dupa revolutie artistu` care este a facut un curent artistic care se baza pe faptul ca marea si marginea negativului, altfel furat din fototeca unei reviste, ca e libertate?
Aia mi se pare odios, fatza de asa ceva Miri Bratu e o sfinta...

Eu va multumesc mult pentru cuvintele Dvs, dar eu nu sunt un estet; nici nu stiu ce e aia; se nimereste sa fac un gen de fotografie, si o fac fara sa-mi pese de nimeni si de nimic; cui ii place, bine, cui nu, sa schimbe postul...tot nu sunt in carti asa ca ce conteaza, macar fac linistit ce imi place. Va place si Dvs? Minunat. Nu va place de Miri Bratu? Pai si asta e minunat.
Cum spuneam, iubim sau vomitam, tot arta este.
Eu spuneam in replica 7979 asa: Un sit curajos, raportat la pastishele la moda in imaginea de la noi, un nume despre care se va mai vorbi in fotografia romaneasca: Miri Bratu.
De vazut neaparat www.miribratu.com
Ma bucur ca am avut dreptate si ca se vorbeste de situl asta.
Sa nu uitam ce se spunea despre impresionisti; la 1878 citim in Le FIgaro: " Iata-i pe impresionisti; este dementza, este descrierea cu premeditare a oribilului si a execrabilului! S-ar spune ca toate acestea au fost pictate cu ochii inchisi de niste alienati, amestecind la intimplare culorile cele mai violente pe palete de tinichea. E negarea a tot ce e permis in pictura, a tot ce se numeste lumina, umbra si desen."
Iar in Le Temps in acelasi an citim: "Impresionistii au ochii inchisi, mina greoaie...nu e cazul sa ne ocupam de aceste spirite hilare care isi inchipuie ca neglijentza lor va fi luata drept gratie...Orice ar face, perspectivele viitorului sunt bune; nu e de temut ca ignoranta va deveni vreodata virtute."
(Citate din "Viata lui Renoir", de Henri Perruchot)

Cine erau nulitatile alea cu ochii inchisi si mina de mucava? Care se zbateau intr-o mizerie neagra? Pai nume ca Renoir, Monet, Sisley, Cezanne, Pissarro, Degas, tot numai ratati, nu? Ca Miri Bratu, cu situl ei dezgustator, cu imaginile ei care arata uritenia modelului. Istoria se repeta... care este. Sa facem un concurs de denumire, cum sa ramina imaginea ei cunoscuta... ce ziceti de fotografii MIRifice?
#8354 (raspuns la: #8345) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
vazuti de linga paris, romani - de mapopescu la: 28/02/2004 19:16:09
(la: Cat de uniti sunt romanii din strainatate?)
vazuti de linga paris, romanii din strainatate nu sunt uniti. nu exista initiative comune decit limitate (forumuri, liste, biserici). explicatii ar fi multe, cred insa ca principala noastra problema, a romanilor idn strainatate, este aceea ca venim din romania, aducem cu noi prejudecatile regionale, rasiale etc ce predomina in societatea romaneasca.

dupa ce am descoperit nationalisti extremisti romani emigranti nu ma mai mira multe lucruri. foarte multi romani au prejudecati fata de negri, arabi, asta fara sa amintesc macar de evrei (vezi threadurile imense inclusiv de pe acest forum).

in momentul in care tu esti (sau macar te consideri) un om deschis, egalul unui occidental ca si cultura si pregatire profesionala de ce ai accepta sa participi la ceva comun cu oameni uneori foarte strini tie in ceea ce priveste conceptiile?

asa ca ramine fiecare in cercul sau de amici sau familie, cercurile se ating sau intrepatrund uneori dar fara a se uni decit arareori, cel mai adesea printr-o reorganizare in alte doua cercuri.

cred ca nu exista diaspore intr-adevar unite decit in societati f omogene cultural si provenind din tari sarace economic. de exemplu nu stiu cit de unita este diaspora franceza din state sau din canada. sau cea germana din canada. or fi existnd, or fi unite, poate, dar nu ii defineste ca diaspora.

activitatile comune sustin indivizii in tara de adoptie. pe cind noi ne-am intilni sa discutam despre romania, daca sa ne intoarcem sau nu, adica tot timpul cu fata spre romania. nu ca ar fi rau, dar poate nu este destul.
Lucrez/locuiesc linga Paris. - de mapopescu la: 05/03/2004 14:44:11
(la: Cat va ramane din salariu?)
Lucrez/locuiesc linga Paris.
La o familie de 4 persoane si un singur salar de 2100€, dupa chiria de 650€, mincarea de 5-600€, benzina de 100€, telefon+net de 100€, gaz+crt de 60-150 (vara-iarna), mai ramin bani de platit credite de masina si mici nebunii.
Fotografie romana la Paris - de Dragos Bora la: 19/03/2004 02:53:55
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Asociatia "-esco art contemporain",
http://www.esco-art.com
in cadrul proiectului "Atterissage" prezinta pe
Alexandra Croitoru, Maria Stan si Nicolae Ilfoveanu la
Institutul Cultural Roman de la Paris (1, Rue de l'Exposition
75007) intre 24 martie si 3 aprilie.
paris - de miramash la: 20/04/2004 15:20:44
(la: Apel la marturii: "Aventuri la ambasade? Povestiti aici!")
Eu am avut ocazia sa intru in ambasada de la Paris de doua ori si pot spune ca in 2004 fata de '99 este mai bine.
In '99 am petrecut 4 ore la o coada facuta de tziganii apatrizi care cereau dinnou nationaliateta romana nemaiavind voie la timpul ala sa se intoarca la ro, si coada nu se misca fiindca nu stiau sa scrie. Asa ca mi-am petrecut timpul scriindu-le cerererile ca sa-mi vie si mie rindul.
Anul asta trebuie sa-mi schimb pasaportul asa ca ma onoarea sa stau de vorba cu ambasada la telefon si sa-i si vizitez.
Vizita a fost o experienta de-a dreptul infricosatoare. Din soarele parisului, din cartierul shic de linga turnul Eiffel intri intr-o cladire din beton care seamana cu orice cladire de politie din Ro din anii 80, si imediat Parisul si Frantza dispar, te trezesti instantaneu in Ro, cu functionarii prafuiti, nu poti plati decit cash, cozi strinse, nici macar pixuri cu lantz, doua scaune din carton presat si o tejghea de o curatenie indoielnica.
Femei cu copii in brate, batrini in baston, toti la coada, in picioare, nu tu numere, nu tu sala de asteptare
Ai nevoie de ceva si ei stiu, asa ca te trateaza ca la Ro, taci si mergi mai repede si te gindesti ca daca cumva nu esti de-a dreptul la ro, daca cumva cind iesi in strada te trezesti in mijlocul Bucurestiului sau nu stiu unde, acolo de unde ai incercat sa scapi cu citiva ani in urma...

Functionarii arata ca cei de la posta, bietul consul de la Paris sta la tejghea si repeta de 100 de ori pe zi replicile. Cred ca nu si-a inchipuit ce-l asteapta cind a primit postul...
De fapt toata activitatea cu publicul se rezuma comert cu hirtii, vrei o procura, 45€, vrei un certificat 75€...
Totul se petrece fara amabilitatzi, fara un zimbet, aproape ai teama ca ar putea sa nu-ti dea ceea ce ai dreptul sa obtii, te fac sa te simti vinovat ca ai nevoie de un "serviciu consular", ca si cum le ceri o favoare.
Cind am iesit in strada si am revazut Parisul am rasuflat cu usurare, nu am trecut intr-un univers paralel prin poarta ambasadei!
Am intrat intr-un magazin sa iau un ziar, vinzatorul m-a intrebat ce accent am, de unde vine, i-am spus ca este romanesc si mi-a spus ca "domnul consul este un baiat minunat". Intr-un fel m-am simtit mai bine, m-a facut sa intzeleg ca de fapt mi-era mie frica de vizita asta ca tuturor celorlalti care ne impingeam la coada, era un fel de rememorare a timpurilor si a locurilor de care incercam sa ne eliberam. Poate ca aveam un "ic" si-l puneam inainte, alergia mea la functionari si hirtii, proceduri si limba de lemn ma facea sa fiu de la bun inceput "anti ambasada".
Poate...
Would you like to read your name in Paris, London and New York? - de Dinu Lazar la: 22/04/2004 06:22:10
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Dear Friend of Black and White Photography,

Would you like to read your name in Paris, London and New York?

Then take part and win:
your photo along with your name on the new AGFA MULTICONTRAST packages
your photo along with your name all over the world in a high-quality black and white photo calendar
and in addition one of 3 Hasselblad 501 CM cameras
or other prizes


Within the Subject "Move it!" AGFA is looking for the 12 best analogue black and white prints.

All professional photographers, students of photography and enthusiastic amateurs are welcome to join the competition which is still running up to the 28th of May 2004.

Further information as well as the entry form can be found at:
http://www.agfa.com/photo/multicontrast-competition/


Please, tell your colleagues and friends of our competition and forward this message!

We are looking forward to lots of exciting high-quality photos.


With best regards,

Your Agfa Black and White Team

Anja Paufler
CI – Global Marketing Paper


e-mail for further inquiries:
bw-competition@agfa.com
#14305 (raspuns la: #14241) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Franta - de desdemona la: 27/04/2004 07:51:53
(la: Maurice Ravel si Franta)
Frumos text despre Ravel (marturisesc ca nu stiam prea multe de el).
Pacat insa ca la descrierea patrimoniului Frantei te-ai oprit la patrimoniul Parisului. Asta e si necazul cel mai mare, peste tot cand cineva spune 'Franta' toti inteleg 'Paris'. Mai exista si alte lucruri in Franta (chiar si in afara Parisului). De exemplu Pont Du Gard in Provence, Mont Saint Michel intre Normandie/Bretagne si catedrala din Rouen. Inca un lucru, ce nu prea se stie, orasul Nantes, in cursul istoriei, facea parte din regiunea Bretagne (era chiar capitala regiunii Bretagne). Insa de la 1789 cand s-a facut impartirea in departamente, conventia adoptata a plasat Nantes in afara regiunii Bretagne (un departament nu poate fi mai larg pe directia Nord-Sud decat o zi calare. Deci, in 1789, un calaret care a pornit de dimineata de la malul marii in N, si a galopat toata ziua, nu a reusit sa ajunga pana la Nantes (l-a prins seara inainte))). Deci orasul in care se afla palatul ducilor de Bretagne face parte din ... pays de la Loire si nu din Bretagne.
Ca sa fiu sincera, pe mine centrul Pompidou nu prea ma extaziaza. Sunt adepta arhitecturii dinaintea industrializarii.
___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
Parisul.. - de Jimmy_Cecilia la: 04/08/2004 13:31:16
(la: Paris)
Parisul, trebuie sa-l cunosti ca sa poti aprecia frumusetea lui..
Trebuie ani întregi, asa cum spunea Daniel, si inca dupa 10-20 de ani mai gasesti ceva care nu cunosti..

Mi se pare pretentios aprecierea Parisului, doar dupa câteva zile petrecute ca turist...

A nu se confunda prima impresielasata de un hotel sau un cartier, in cateva zile , cu o cunoastere profunda de câtiva ani ...

Parisul este Paris, un altul ca el nu exista..
iar gurile rele pot critica, o fac din gelozie...ca nu traiesc aici...

Francezii? acelasi lucru..calitatea noastra de viata este greu digerata de multe natzii...
Dar nu înteleg de ce pricopsitii din alte tari occidentale se îmbulzesc tot timpul in Franta si-si petrec putinele vacante printre francezi...???
este un non sens..

Da, PARISUL ESTE CEL MAI FRUMOS ORAS DIN LUME,
dar ca sa-ti poti da seama trebuie sa-l cunosti bine,
si apoi mai trebuie ca admiratia sa fie lipsita de urce urma de invidie si gelozie... :))
si mai trebuie inca si o capacitate spirituala si sufleteasca pt a putea aprecia ce este frumos... fara partimire...
#18971 (raspuns la: #103) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
parisul ... - de desdemona la: 19/08/2004 18:02:51
(la: Paris)
Cum a zis un anonim mai inainte, aprecierea frumosului fiind o chestiune subiectiva, nu se poate discuta.

Nici eu nu consider Parisul cel mai frumos oras din lume (pe de o parte fiindca nu am vazut toate orasele din lume, pe de alta parte ...) fiindca dintre orasele pe care le-am vazut ii prefer Londra si Florenta. Londra am avut ragazul s-o cunosc in multe zile de plimbare linistita pe strazi, prin parcuri, muzee, pe la colturi de strada si in scuaruri linistite. Londra imi place mai mult. Dar ... fiecare oras cu 'sharmul' lui.

Ca raspuns lui Jimmi Cecilia (cu care iar nu sunt de acord ! :)
-nu mi se pare pretentioasa aprecierea unui oras dupa cateva zile (chiar ca turist). E clar ca nu ai avut timpul sa ii cunosti toate coltisoarele, dar ai avut timp sa ii 'adulmeci' atmosfera, sa ii asculti pulsul, sa ii simti viata. Desigur nu ma refer la turismul organizat (parca ar fi crima organizata !) ci la 'flanare' si descoperire a ceea ce te atrage, inclusiv niste cotloane linistite. E un oras frumos si de care te poti indragosti, dar nu e 'cel mai frumos'.
- Nu toti cei ce critica sunt gelosi sau invidiosi. Oricine cauta de lucru in Franta ar putea sa vina sa stea (si lucreze) la Paris (mai ales pentru cei cu studii post universitare, fiindca jumatate din ofertele pentru ei sunt in zona Ile de France). Insa multi prefera sa isi traiasca viata departe de stresul, galagia si aglomeratia unei astfel de metropole, si ar considera alternativa pariziana ca un caz disperat.
- Daca cineva nu e de aceeasi parere cu tine intr-un domeniu estetic, nu inseamna ca ii lipseste 'o capacitate spirituala si sufleteasca pt a putea aprecia ce este frumos'. De exemplu, eu (care ma tzin inzestrata cu toate calitatile spirituale si sufletesti necesare ca sa apreciez ceva considerat in general frumos) prefer o catedrala gotica anonima dintr-un oras linistit chiar minunatei Notre Dame de Paris invadata de turisti.
#19984 (raspuns la: #18971) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Paris - mon amour - de Crisa_ la: 21/08/2004 23:31:40
(la: Paris)
De cand am auzit prima data despre alte tari, mi-am dorit sa ajung in Franta. Daca mi s-ar fi spus "ai dreptul sa iesi doar o singura data din tara, alege unde" n-ar fi trebuit sa stau pe ganduri: Paris-Franta. Imi aduc aminte ca in facultate, discutand cu o profesoara care urma sa plece de tot in Franta, i-am spus despre visul meu. La o saptamana dupa discutia asta a venit la mine sa-mi arate ce prospectase pe piata excursiilor catre Franta. Atata doar ca nu-mi oferea si pestisorul de aur sau macar un sponsor :).
La cativa ani dupa asta am avut sansa unei burse. va imaginati unde. De fapt erau doua, una in Paris, cealalalta in Compiegne. Am facut in asa fel incat cealalta castigatoare a uneia din cele doua burse sa fie incantata de preturile mai mici, de gratuitatea transportului in comun din Compiegne, incat sa aleaga "ce trebuie". Si am avut noroc. N-a fost chiar frumos, dar... Deja simteam ca imi e teama. Era prima data cand plecam asa de departe, eram ingrozita de "ce ma fac eu fara prieteni". Asta in conditiile in care imi dorisem asa de mult sa ajung in Paris. Nu s-a intamplat nimic neprevazut care sa ma opreasca din drum (asa cum ajunsesem spre final sa ma rog), nici macar la ambasada, unde toata lumea spunea ca umbla draqu cu furca, eu am avut noroc, m-am conversat cu monsieur G. (ca nu-mi mai aduc aminte cum il chema, da' toata lumea il dadea de al mai rau om d'acolo), intr-un cuvant mi-a mers snur.
Cand am ajuns in Paris, seara, intampinata de o colega ce statea deja de cateva luni aici, am fost din nou ingrozita de hatisul metroului. Imi spuneam ca n-am sa fiu in stare niciodata sa ajung singura acasa. Si la doar doua zile traversam Parisul, mergeam in vizita la... prieteni, fosti colegi de facultate.
De obicei nu ma plimbam singura, mi se parea "incomod" sa ma plimb singura. In Paris n-am avut niciodata senzatia asta. Au urmat sapte luni, weekend de weekend, de plimbari, singura sau nu, dar stiu ca nu reuseam sa stau acasa. Si dupa sapte luni, la plecare, ma uitam cu ciuda pe harta si mi se parea ca n-am vizitat mai nimic, ca n-am ajuns in suficiente locuri, ca inca nu stiu nimic despre Paris. Am plecat cu gandul ferm sa ma intorc, sa termin ce am inceput.
Si m-am intors, dupa doi ani. De data asta n-am mai stat in Paris, (data trecuta locuisem in arondismentul 15), ci in banlieu. Incepusem sa ma intreb unde e mai fain, in Paris sau in jurul lui. Oricum, cat era ziulica de lunga si cat functiona bus-ul sau RER-ul, tot in Paris eram.
Acum, la mai bine de cinci ani de la prima infatisare si ceva mai mult timp stat aici, spun ca e bine sa stai in banlieu, chiar daca e unul mai scumpisor, dar unde sa te simti bine, sa gasesti liniste, si... sa te plimbi cat te tin picioarele prin Paris. Chiar daca te dor, chiar daca faci basici la talpi. Acum va scriu odihnindu-mi picioarele in apa, dar multumita ca mi-am satisfacut un vis mai vechi. Am reusit s-o "vizitez" pe Monica Lovinescu. Pentru ca lucrez in continuare la ceea ce mi-am propus sa termin: sa vizitez Parisul.
Menhirul îsi avea psihologia lui. - de DESTIN la: 03/09/2004 03:19:12
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Amintem in ultimile comentarii ca raspuns dat:

"Milenara noastra istorie, cultura si credinta dacilor, odata citite, studiate sunt reale surse ce vin sa ne vorbeasca despre nemurirea sufletului."

TRECUTUL ESTE GARANTIA VIITORULUI - DACIA STRABUNA

O dovada ce sta marturie – formidabila ideologie, pe care dacii au raspandit-o în toata lumea, prin marele flux dacian,asezand, totodata, pe langa temelia scolilor teozofice si temelia unei singure biserici.

Biserica daciana universala, dupa cum constata marele Pitagora.

Simbolul acestei biserici este bolovanul de piatra – menhirul.

Carpatii nostri devin sfinti: “Piatra Domnului” (Car ˆ piatra; pati ˆ Domn), în limba clasica armeana, care este o ramura dacica.

Menhirul este un cuvant compus: men ˆ spirit; hir ˆ hire – hirea (firea) omeneasca, în perioada ei de trecere din tertiar în cuaternar.

Menhirul = Simbolul perfectiunii si al vietii eterne.

El stabileste o norma în viata omului.

Este un nucleu divin.

Menhirul îsi avea psihologia lui.

Strabunii nostri i se închinau,cu credinta ca se adreseaza însasi divinitatii, iar în aceasta forma sadita adanc în sufletele lor, ca trimis de sus, menhirul se raspandeste peste tot pamantul.

“Sub acest înteles a patruns peste tot locul unde exista suflare omeneasca, punand temelia unui singur lacas – biserica universala si a celei dintai scoli doctrinare, desavarsite de marii initiati care le conduc.”

Pentru explicarea faptului,amintesc de profesorului arheolog Archinti, care, în cartea sa Degli steli, vorbind de menhire, spune:

“Istoria si descrierile calatorilor antichitatii, ca si arheologii moderni, au semnalat existenta unei imense cantitati de monumente brute, mai primitive decat toate monumentele cele mai frumoase ale antichitatii”. Aceste “razii”, de cea mai veche arta primitiva se gasesc raspandite în întreaga omenire. Oriunde ramane amintirea unei stravechi civilizatii”

Intalnim aceste monumente pe toata suprafata pamantului, pe ambele emisfere, în unele locuri sunt mai numeroase, iar în altele sunt dispuse la distante foarte mari si rare.

Cele situate în afara Europei sunt putine si foarte departe unele de altele, iar cea mai mare parte au aspectul de adevarate opere de arta, care au scapat atentiei arheologilor.

Cele existente în Europa starnesc de secole curiozitatea si interesul oamenilor de stiinta si inspira o teroare mistica celor din jur.

Numele lor e menhir sau menir, iar cea mai mare parte se gasesc în Franta (Bretania), Anglia, Irlada, Scotia etc., formand mari aliniamente sau cercuri sfinte (Cromlech). Noi avem Curm. Numele lor sunt luate din vechile dialecte galice.

În regiunile unde este prezent menhirul, populatia vorbeste un dialect neanteles nici de francezi, nici de englezi etc. ceea ce denota ca numele lor sant luate din vechile dialecte: menhiri, cromlechi; în Sardinia – “Pietre del circo”“ toate cu acelasi caracter religios.

Obiecte de groaza mistica, sau de teroare, de legende stranii, fabuloase si socotite opere supranaturale, ele sunt anterioare oricarei arte orientale egiptene sau asiatice.

Intrebarea este :
cum si cu ce mijloace preistoricii au putut ridica în picioare acei monoliti, menhiri, de înaltimi si grosimi considerabile atingand zeci de metri?

Asemenea monumente se afla în nordul Frantei (Armorica), în Anglia (Irlanda), în Spania, dincolo de Gibraltar, în nordul Africii.

Ptolemeu, marele geograf, le gaseste în Egipt.

Se mai semnaleaza în Rusia, prin Siberia, India, Asia (Chaldeea, Persia, Palestina), în America si peste tot pamantul.

Profesorul italian Ed Morse a descoperit grupuri de dolmene la baza muntilor situati la 10 mile de Osaka (Japonia).

În toate aceste regiuni, traditiile locale spun ca popoarele vechi îsi faceau rugaciunile înaintea acestor pietre, încredintati ca se adreseaza însasi divinitatii.

Cu ele si-au facut oamenii lacasuri de rugaciune, mari aliniamente, cercuri sacre.

Menhirul este temelia bisericii universale, temelia adevaratului ortodoxism, în sensul strict al cuvîntului.

Cu toate acestea …de ce?
Conciliul Ecumenic tinut la palatul Trulli din Constantinopole, compus dintr-o preotime influentata de Vechiul Testament, a hotarat sa se darame pretutindeni aceste pietre sfinte, oprind pana si pomenirea numelui lor.

Unul dintre membrii Conciliului a dat ordin sa se distruga pietrele sfinte din Galia.

S-a lovit, însa, de rezistenta antropologului Quatrefages, care s-a opus acestui ordin.

Pe întinsul Galiei, s-au descoperit peste 15.000 de asemenea monumente sacre, cu toate intemperiile si mai ales distrugerea oamenilor.

Pitagora spune:

“Ceea ce se misca în tine, ceea ce se numeste – tu – sufletul tau este un dublu eterat al corpului, care cuprinde în sine un spirit nemuritor.
Acest corp spiritual este organul spiritului. El slujeste sa însufleteasca corpul, care fara dînsul ar sta inert”.

(va urma in conferinta: Cum gandim?)

Bibliography:

Herodot:Historiarum Liberi IX edidit Henri Rudolph Dietsch. Editio altera Curavit H. Kellenberg vol. I Lipsiae, in Aedibus, B. G. Tenbueri, 1885;

Herodot:Traducerea româneasca publicata dupa manuscrisul gasit în manastiirea Cosula, de N. Iorga, Valenii de Munte. Tip. Neamul Rom. Soc. Pe actiuni, 1909, p. 553;

Dione Cassius: Historia romana, vol. I-V, Leipzig, Taubner, 1864;

Hoefer, tomes I-IV, ed. II, Paris, Hachette, 1865;

W. Froehner: La Colonne Trajane d’après le surmoulage exécuté à Rome en 1861-1862;

Salomon Reinach: La Colonne Trajane, Paris, Leroux, 1886;

A.D. Xenopol: Istoria Românilor din Dacia Traiana, ed. III, vol. I-IV, Iasi;

A. D. Xenopol: Materiale arheologice, vol. I si II;

Ph. Le Bas: Histoiire romaine depuis la fondation de Rome jusqu’à la chute de l’empire d’Occident, vol. II, p. 558, Paris, Didot, 1846;

Gr. G. Tocilescu: Dacia înainte de Romani, Tip. Acad. Rom, 1880, p. 594;

N. Densusianu: Dacia preistorica, Buc. Instit. De Arte Grafice, Tip. Carol Göbl, 1913, p. 1152;

Teohari Antonescu: Lumi uitate. Studii liiterare si arheologice, Iasi, Tip. Edit. Dacia, P. Iliescu si D. Grossu, 1901, p. 214
Columna lui Traian, vol. I-III, Iasi, Tip. Goldner, 1910, p. 271

Dionisiu Fotino: Istoria generala a Daciei. Trad. G. Sion, Tom I, Buc., Impr. Nat. Rom., 1859;

Teohari Antonescu: Cetatea Sarmisegetuza reconstituita, Iasi, Tip. Goldner, 1906;

Anton D. Velcu: Contributii la studiul crestinismului Daco-Roman sec. I-IV d. Chr.,Imp. Nat. Buc.;

Vasile Pârvan: Dacia. Recherches et découvertes aechéologiques, vol. I/1924, vol. II/1925. Buc. Cultura Nationala;


Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.

#20914 (raspuns la: #20911) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cazuri si locuri - de pr Iulian Nistea la: 19/10/2004 21:29:30
(la: Despre spiritualitatea ortodoxa, cu parintele Iulian Nistea)
Buna, Mary.

Eu stiu (desigur) mai multe cazuri de preoti in situatiile si descrierile facute de tine. Din nefericire ! Insa eu nu vreau sa discut aceste cazuri: nu pot sa arunc cu piatra, chiar daca eu nu fac asa, ca ei (fiecare avem lipsurile noastre, mi se pare) - iar a le discuta si a deprecia este egal cu a ma pune pe mine in evidenta... Si asta nu vreau sa fac. Apoi, desi stiu ca in ochii celor multi aceste cazuri arunca o umbra/pata asupra bisericii ortodoxe (ca institutie, ca altminteri fiecare padure are uscaturile ei), totusi ar fi foarte reductionist sa conluzionam de aci lipsa de forta sau timpul revolut al ortodoxiei. Sa fim seriosi - câteva zeci de mii de protestanti se convertesc la Ortodoxie in America (a se vedea cartea "Crossing the Tiber : Evangelical Protestants Discover the Historical Church", de Stephen K. Ray si marturiile de pe situl http://www.ortho-logia.com/ ()), iar noi vorbim de decadenta ortodoxiei?? Poate ca forma in care e prezentat mesajul de catre unii preoti si teologi nu e intotdeauna cel mai fericit - asta da.

Vroiam insa sa mai spun si altceva: Nu ma duc intr-o sala de cinema ca sa-mi recit poemele in timpul filmului ! - chiar daca poemele mele imi plac si filmul nu imi place. Asta e: nu se face. Cum reiese si din prezentarea acestei "conferinte" si cum am spus-o de mai multe ori, acest loc este unul de dicutii pe teme de spiritualitate ortodoxa si nu de altele. Oriunde veti merge, exista niste conventii prestabilite. Aceasta e "conventia" acestei conferinte.

Toate cele bune.

pr_iulian
- http://www.nistea.com (Spiritualitate si Literatura)
- http://www.EgliseRoumaine.com (Biserica Ortodoxa Româna din Paris)
- http://www.icones-grecques.com (Icoane bizantine)
- http://www.OrthodoxesaParis.org (Ortodocsi la Paris)

P.S. Mie personal mi-a placut poemul "Interviu cu Dumnezeu", chiar daca situl e tipic american (in sensul ca se scoate bani din orice, cu o buna prezentare...).
#25606 (raspuns la: #25555) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pe site-ul Ambasadei la Paris - de (anonim) la: 26/11/2004 13:02:42
(la: Mergi la vot!)
Pe site-ul Ambasadei la Paris au fost publicate informatii despre organizarea alegerilor in Franta, printre care:

OBSERVATIE: Cetatenii romani care nu poseda un pasaport valabil pot solicita eliberarea unui titlu de calatorie, la sectia consulara a ambasadei, in baza caruia vor vota. Pentru eliberarea documentului respectiv, care va fi emis in mod gratuit, este necesar sa prezentati, la Sectia Consulara, 3, rue de l'Exposition, doua fotografii si pasaportul romanesc expirat sau atestatia de cetatean roman insotita de un document de rezidenta francez. Pentru informatii suplimentare, va rugam contactati Sectia Consulara a Ambasadei.

http://www.amb-roumanie.fr/alegeri.htm

Nu stiu cum e prin alte parti...


#29909 (raspuns la: #29769) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Eheiii, la Paris, Milano, Lon - de mya la: 27/11/2004 21:59:50
(la: IMBRACATI-VA IN PORTOCALIU :))
Eheiii, la Paris, Milano, Londra...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...