comentarii

descriere profesor


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Daniel - de Mr Six la: 13/12/2005 18:02:11
(la: Cum va simtiti cand va intoarceti in Romania ?)
Daca s-a urcat la volanul Daciei prin usa din dreapta...da, probabil are dreptate :-)))
-Din 2000/ august, am fost in Romania luna trecuta... dupa gravitatea descrierii lui ce trebuia sa fac, vreun stop cardiac?
Oricum, s-ar putea ca a parasit Romania pentru prima data...iar locuinta din Romania nu se afla intr-un oras mare.
-Konstantine, ce chestii te-au socat cel mai mult ?

salutari,
sixpack
#94929 (raspuns la: #94883) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
brightside - de maan la: 13/12/2005 19:36:32
(la: Invatamantul romanesc si elevii)
yuki a intrebat clar: “Ce se intampla cu acesti copii, cine ste de vina pentru comportamentul lor, ce masuri trebuiesc luate pentru a stopa aceste situatii?”

am raspuns, cred eu, la fel de clar: vina apartine educatorilor, dar mai ales parintilor.

tu-mi zici ca-ti pare rau ca ma contrazici, io-ti raspund cam nervoasa, si, cand sunt pe cale sa accept ca te-am banuit gratuit ca esti vreun ghita-contra, iata ca vii cu postul numarul doi, care, sub pretextul divergentei de opinii, ma lamureste: “ In ce ii priveste pe elevi si comportamentul lor scolar, parintii sunt primii ce trebuie blamati.

asta-i prima dovada ca nu ma ‘impacientez’ niciodata gratuit.

In al doilea rand, ca sa-mi demostrezi ca punctul meu de vedere legat de violenta adolescentilor este gresit ai dat un exemplu care m-a deconcertat total:
Imi pare rau, dar trebuie sa te contrazic.
Parintele isi poate indruma - trebuie sa faca asta - copilul, insa educatia pe care acesta din urma o primeste de la parinte, trebuie sustinuta de profesori.
Poate nu ai vazut 'dascali' pe care ii doare undeva. Eu am vazut.
'Dascali' care spun 'daca pe parinte nu il intereseaza, eu de ce sa ma agit?!'... Exemplu concret: Copilul nu isi facuse temele tot semestrul. Invatatoarea nu a considerat necesar sa anunte parintii, sustine ca ei ar trebui sa se intereseze. NIMIC MAI JUST! Insa asta nu inseamna ca ea nu trebuie sa informeze parintii, E DATORIA EI!


ce legatura are ASTA, cu pozitia mea DESPRE VIOLENTA, sa ma ierti, habar nu am.
nu mi-o pot explica intrucat deja scrisesem ca sunt dascali ce nu-si merita locul la catedra – lucru valabil atat ca pregatire stiintifca cat si ca atitudine, privita ca model comportamental.

Nu am discutat niciodata despre pregatirea scolara a elevilor, ci despre modul cum se poarta acestia in scoala si in afara ei!
Am scris chiar si cum se mentine disciplina la noi in scoala, dand cateva exemple, cum a cerut gazda noastra.

Daca vrei, vorbim si despre pregatirea scolara …despre cine-i vinovat ca gigel nu stie tabla-nmultirii la 15 ani.
Dar acesta-i, de departe, alt subiect.

" Esti parinte, maan? Eu sunt. Si petrec zilnic minim sase ore incercand sa imi indrum copilul cum stiu eu mai bine. Sunt revoltata? Am si de ce. Atunci cand vad ca eu ma straduiesc sa il ajut si stiu ca se duce la scoala la un 'dascal' a carui atitudine coincide cu cea a unui tarabagiu."
respect cele minim sase ore.
ma intreb insa cine te obliga sa-ti trimiti copilul “la scoala la un 'dascal' a carui atitudine coincide cu cea a unui tarabagiu”?
o fi ala singurul din urbea ta?

Ai luat vreo atitudine impotriva acestui ‘dascal’, ai facut o reclamatie la inspectorat?
Vei spune probabil ‘aiurea, ca nu rezolv nimic!’
Voi raspunde ca, daca adopti o asemenea atitudine, revoltandu-te doar formal impotriva unui invatator care nu-ti ajuta copilul si nu te sustine, ai raspuns deja la :” Nu stiu cum s-a ajuns la asta, dar cert este ca acelasi dezinteres manifestat de parinti, elevi, il regasim si la profesori.

Te numeri printre “ cei care ar putea intradevar sa schimbe ceva.”.
Dar cere timp si nervi, nu?
Sa faca altii, aia care trebuie!!!

Scolile sunt ticsite cu indivizi nepregatiti si nepotriviti unei astfel de meserii!!
tot asa saloanele de coafura, spitalele sau Parlamentul!

Eu una-mi pun jumatea mea de caramida-n zid si mai fac din cand in cand gresala sa-i trag de maneca pe cate unii, si sa-i rog frumos, ca, daca nu fac nimic pentru altii, macar sa nu ma jigneasca cu vorbe ca " educatia la noi in tara e exceptionala, doar ca lipseste cu desavarsire!" fiindca isi bat joc de singurele satisfactii de care am parte de pe urma acestei meserii: mandria lucrului bine facut si recunostinta copiilor.
Daca accept stoica mila din privirea celor care afla ca traiesc din 150 de euro pe luna, fraze ca ultima subliniata n-am sa permit.

Ai tot dreptul din lume sa crezi/zici ce vrei, n-am inteles de unde-ai dedus ca ti l-as restrange.
Ca ce scriu mai limiteaza uneori din spatiul de riposta, nu-mi apare ca fiind vina mea.
#94945 (raspuns la: #94854) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
of şcoala - de Kon Stantin la: 14/12/2005 15:28:54
(la: Invatamantul romanesc si elevii)
Încep cu o mică corecţie pentruYuki: eleva de la Şcoala Centrală nu a fost, din fericire, omorâtă.
Este pentru prima oară când am avut răbdarea şi curiozitatea de a citi toate mesajele unei conferinţe. Recunosc sincer că nu ştiu ce aş mai putea spune interesant faţă de ceea ce s-a spus.
M-am luptat şi eu timp de patru ani cu morile de vânt din sistemul de învăţământ românesc şi de aceea îi admir sincer pe acei frumoşi nebuni care cred că învăţământul din România mai poate fi menţinut la un nivel educaţional acceptabil.
Vina pentru comportamentul „straniu” al elevilor, în opinia mea, o poartă societatea. Majoritatea părinţilor au un venit din salariu mult prea mic şi caută să găsească diverse soluţii de „rotunjire” a acestuia, timpul rămas liber fiind insuficient pentru a se ocupa cu adevărat de educaţia copiilor. Mulţi părinţi consideră că dacă şi-au lăsat copilul 10-12 ore la grădiniţă nu mai este necesar ca ei să se mai joace cu aceştia, să mai repete ori să înveţe o poezie, un joc nou etc.. Există cadre didactice (din păcate tot mai multe) care se gândesc mai mult la salariu şi mai puţin la inactivitatea şi ineficienţa lor la catedră. Mulţi profesori ar trebui să se retragă onorabil de la catedră, fiind demult „depăşiţi” (un exemplu concludent fiind doamna profesoară de la Constanţa, eroina mai multor filmuleţe „educative” cu tema „Cum poţi umili pe cineva!”).
Maan spunea că „televiziunea nu are rol educativ!”. GREŞIT. Un film difuzat la ora 20 cu un cerc în interiorul căruia se găseşte cifra 12 şi explicat în prefaţa filmului printr-un text şi o voce “ genul filmului:DRAMĂ; filmul poate conţine scene … şi … ; film INTERZIS copiilor sub 12 ani” nu are nici un efect asupra copiilor? O emisiune gen “ciao darwin" (nu se mai difuzează deci se poate, intenţionat scris cu litere mici) care promovează incultura, lipsa bunului simţ, câştigul material pe sistemul „ cu cât eşti mai prost (sau te prefaci mai bine că eşti prost) cu atât câştigi mai mult” etc. şi difuzat FĂRĂ INTERDICŢIE DE VIZIONARE nu au nici un efect asupra dezvoltării copiilor şi adolescenţilor? "ProTv-Ştirile de la ora 5"-şi cu aceasta cred că am spus tot despre posibilităţile de educaţie ale televiziunii. Şi exemplele legate de televiziune pot continua. Am să mai dau doar un exemplu: anul de graţie 2003, locul cancelaria unei şcoli generale, un profesor de limba şi literatura română îşi întreabă foarte mirat colegii dacă în România emite un post numit TVR Cultural. Nu avea nici o vină. Pur şi simplu cei care asigurau serviciul de televiziune prin cablu refuzau să-l introducă pe motiv „nu se cere şi nu are audienţă” (este un răspuns oficial cu antetul firmei în cauză). Cum pot profesorii să evite vizionarea de către elevi a unor astfel de emisiuni? Dar părinţii care aleargă zi-lumină pentru a le putea asigura copiilor lor minimul de trai necesar? Oare aici nu este datoria societăţii civile, a celor care fac "reiting" (cu scuzele de rigoare n-am nici cea mai vagă idee privind grafia acestui cuvânt) să cenzureze un pic aceste emisiuni?
Am să vă mai reţin atenţia cu câteva întâmplări din scurta mea carieră la catedră (de care sincer mi-e dor):
„Un învăţător îşi întrebă un elev:
- Pârlea, de ce mai vii tu la şcoală dacă ... învăţătorul nu termină de formulat întrebarea pentru că elevul i-a răspuns deja
- Pentru ca mama şi tata să poată să bea liniştiţi câteva ceasuri fără a-mi purta mie de grijă.” (elevul era unul foarte isteţ. Din păcate a îngroşat rândul celor neşcolarizaţi)
„Elev care în clasa a VII-a obţine o menţiune la o olimpiadă şcolară – faza pe judeţ, este la sfârşitul semestrului I, clasa a VIII-a, în situaţie de corigenţă la mai multe discipline, inclusiv la cea la care a obţinut menţiune la olimpiadă. Întrebat de dirigintă de ce nu mai învaţă a răspuns sec: după olimpiadă mama mi-a spus că ea nu are bani să mă dea mai departe şi cu sau fără diplomă de opt clase tot la coada vacii voi rămâne.”
Yuki ne întreba de măsurile ce trebuie luate pentru ca evenimente ca cel de la Şcoala Centrală din Bucureşti să nu se mai repete. E greu de spus odată ce situaţia a fost oarecum scăpată de sub control. Introducerea uniformelor şi accesul în şcoli să se facă doar pe bază de legitimaţie ar fi două dintre ele. Apoi acel „serviciu pe şcoală” făcut de elevi să fie înlocuit de „serviciul obligatoriu” al unor oameni competenţi şi pregătiţi în acest sens. O altă măsură ar fi retragerea onorabilă (şi forţat dacă cei în cauză nu se simt) din învăţământ a cadrelor didactice care confundă şcoala cu „birtul din colţ”, care „predau” citind în faţa elevilor din cărţile scrise şi publicate de alţii, pentru care elevii sunt doar nişte „saci de box” etc. Dar cea mai importantă măsură este una de natură politică: în fapte şi nu în vorbe demagogice şi politicianiste ÎNVĂŢĂMÂNTUL (alături de SĂNĂTATE şi CULTURĂ) – PRIORITATE NAŢIONALĂ cu tot ce decurge de aici.
maan... - de Yuki la: 14/12/2005 15:28:54
(la: Invatamantul romanesc si elevii)
De-ar fi mai multi ca tine, situatia ar fi alta. Nu cred ca tre sa te invinovatesti sau sa te acuzi de ceva, cu o floare nu se face primavara. Pana la urma nu esti decat un om.
Pana acuma eu n-am fost decat elev si profesor ( pt o scurta perioada), dar din experientele astea doua stiu ca, copilul trebuie sa stie de frica. Nu te bataie, ci de frica, trebuie sa stie ca are un stapan,o responsabilitate, ca tot ce primeste trebuie sa merite. Putini sunt cei care recunosc autoritatea scolii, iar cei care o fac sunt cei care au fost invatati sa o faca. Nici unui copil nu-i convine sa-si faca temele, asa ca medoda e simpla: se duce la parinte si-i spune ca are mult de invatat, ca profesorul e rau si-l tiranizeaza. Daca parintele il trimite sa-si faca lectiile, atinci mai e o sansa, daca ii promite ca o sa vina la scoala sa vb atunci s-a terminat. Si cei mai grav e ca toate astea se intampla chiar de pe la clasa I-a.
Cei drept eu inca nu sunt parinte, mi-e teama sa fiu, mi-e teama ca s-ar putea sa cedez prea mult in fata botului de carne , sa nu fiu in stare sa-i insuflu o bruma de bun simt. Scurta experienta de profesor m-a invatat ca majoritatea parintilor cedeaza.
E nedrep sa dai vina pe dascali, e nedrept sa acuzi doar parintele. Din punctul meu de vedere ultimul are insa o responsabilitate mai mare, cea mai mare. Nu faci un copil si astepti sa ti-l creasca altii.
Ce poate invatamantul romanesc sa faca? Reguli egale pt toti. Unii insa cedeaza in fata argumentelor de genul contul din banaca al parintelui, iar in fata argumentului ' foame' n-ai cum sa ramai insensibil.
#95027 (raspuns la: #95017) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
latu - de Shtevia la: 14/12/2005 15:28:54
(la: Pentru orice problema exista o solutie)
Am largit doar cadrul discutiei, introducand notiunea implacabilitatii si lipsei individuale de control, care, alaturi de gasirea de solutii, caracterizeaza atat bolile aflate deja in discutie, cat si nasterea si moartea, vrand sa sugerez paralelitatea díntre ele.
Chestia asta cu lipsa individuala a controlului e chiar amuzanta dintr-un anumit punct de vedere. Pai, cat anume putem noi controla constient din viata noastra? Nu putem controla momentul nasterii noastre (nici macar nu suntem intrebati daca vrem sa ne nastem), nu putem alege noi familia in care ne nastem si crestem. Nu putem sa decidem ce rude, profesori, vecini avem. Desigur, nu controlam nici vremea, exploziile solare, cand si de cine anume ne indragostim, asa cum nu putem controla prietenii si iubitele/iubitii copiilor nostri, iar lista e nesfarsita. Nu putem alege momentul mortii noastre sau a celor dragi. Daca am putea, am mai vrea, oare, sa murim, ori sa moara ei?
Astea nu sunt categoric probleme. Sunt “daturi” si trebuie sa le luam ca atare, adaptandu-ne la lume si oameni, la conditiile existente. Asta daca vrem sa supravietuim… Multi si reusesc sa fie fericiti, indiferent de toate aceste “probleme”.

Moartea este mai intotdeauna o problema pentru cel care trebuie sa plece, ca si pentru cei care raman.
Aste doar din cauza egoismul nostru… poate ca cei care pleaca, o fac dupa un chin lung si pentru ei vine alinarea. Sigur nu e totdeauna asa, dar cine suntem noi sa stim ce e bine si ce nu din punctul altcuiva de vedere.

Solutia actuala pentru moartea normala, este amanarea, prin prelungirea duratei de viata.
Adica prelungirea chinului, pentru multi (cati batrani perfect sanatosi, in putere si energici exista?). Apoi, cu atat mai grea e despartirea de lume si cei dragi vor suferi mai mult:(. Sigur nu mi se pare o solutie buna (nici viabila).
#95031 (raspuns la: #94982) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de thebrightside la: 14/12/2005 15:29:30
(la: Invatamantul romanesc si elevii)
Daca nu ai fi fost subiectiva, ai fi observat ca afirmatia mea referitoare la blamarea parintilor apartine PRIMULUI COMENTARIU.

Exemplul meu incerca sa ilustreze o atitudine neprofesionala a unui cadru didactic, nicidecum sa probeze ca atitudinea ta in ce priveste violenta copiilor e gresita. Exemplul meu se referea la stricta necesitate a comunicarii constante si eficiente intre parinte si profesor.

Sistemul permite 'tarabagiilor' sa lucreze ca profesori, deci sistemul ma obliga sa imi trimit copilul la un tarabagiu. Nu e singurul din urbea mea.

Nu am luat atitudine. Aiurea, nu rezolv nimic. Ma indreptateste sa fac aceste afirmatii experienta cu sistemul.
Copilul mea a fost deja de la un 'dascal' la alt 'dascal'. Inainte de a-l transfera am facut X reclamatii. La directoarea scolii, apoi la inspectorat. Cu ce s-au soldat? CU NIMIC. In consecinta, am schimbat invatatoarea. Am ajuns la o doamna care se ocupa de cei studiosi, iar pe ceilalti ii ignora. Copilul meu nu e studios. Trage singura concluzia.
Sa il transfer la alt 'dascal'? Nu voi face asta dintr-un motiv pe care ar trebui sa il cunosti si tu. Copilul trebuie sa traiasca si sa se dezvolte (inclusiv dpv educational) intr-un mediu stabil, echilibrat. Voi continua sa imi dedic cea mai mare parte a timpului educatiei sale, pentru a compensa atitudinea partinitoare a 'dascalului'. Sper ca in ciclul gimnazial sa fie mai norocos.

Expresia "cei care ar putea sa schimbe ceva" se referea exclusiv la persoanele implicate in sistemul de invatamant si la guvernanti. Nu ma numar printre ei. Daca vrei neaparat sa ma enumeri undeva, ma gasesti la "mame", "studenti" sau "functionari".

Afirmatia "educatia la noi in tara..." nu era destinata unei interpretari mot-a-mot. Am exagerat? Poate. Aceasta afirmatie este insa sustinuta de un argument solid. Il gasesti pe site-ul Ministerului Educatiei -

http://www.edu.ro/cpress51020.htm

Ma refer la Raportul asupra sistemului national de invatamant publicat la 14.10.2005 de catre fostul ministru, domnul Mircea Miclea.













Zambeste, promit ca n'o sa te doara.
#95045 (raspuns la: #94945) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
e-he! - de maan la: 14/12/2005 23:16:43
(la: Invatamantul romanesc si elevii)
Daca nu ai fi fost subiectiva, ai fi observat ca afirmatia mea referitoare la blamarea parintilor apartine PRIMULUI COMENTARIU.
din “Sper ca de data asta am reusit sa ma fac inteleasa...” am dedus eu, aberant, ca al doilea comentariu avea rolul sa-l clarifice pe primul
mea culpa.

Exemplul meu incerca sa ilustreze o atitudine neprofesionala a unui cadru didactic,
daca tot vorbim de vina, ce te scandalizeaza mai mult? Ca cineva nu-si face meseria (=invatatoarea), sau ca parintelui nu i-a pasat de copilul lui?

Sistemul permite 'tarabagiilor' sa lucreze ca profesori, deci sistemul ma obliga sa imi trimit copilul la un tarabagiu.
ma sperii!!!
… te-ar obliga DOAR DACA toti invatatorii ar fi tarabagii!

Copilul mea a fost deja de la un 'dascal' la alt 'dascal'.
Cand fiul ei nu implinise nici doi ani, prietena mea intreba pe orice :”n-ati auzit de-o gradinita buna? dar care-i cea mai buna scoala din oras?”.
Toti faceau misto de ea dar azi copilul invata intr-adevar la cea mai buna scoala.
Tu pur si simplu n-ai cautat … ai mers la nimereala!

Am ajuns la o doamna care se ocupa de cei studiosi, iar pe ceilalti ii ignora. Copilul meu nu e studios. Trage singura concluzia.
o trag, dar mi-i ca te superi.
ce-i aia “copilul meu nu e studios”? un eufemism pentru ‘puturos’?
ce doamne iarta-ma faci cu el supraveghindu-l “minim sase ore pe zi”???

Sa il transfer la alt 'dascal'? Nu voi face asta dintr-un motiv pe care ar trebui sa il cunosti si tu. Copilul trebuie sa traiasca si sa se dezvolte (inclusiv dpv educational) intr-un mediu stabil, echilibrat.
Cum poti sa spui “nu-l mut” fiindca “trebuie sa traiasca si sa se dezvolte intr-un mediu stabil, echilibrat”, cand tocmai de plangi de invatatoare?
nu te pot deloc urmari, imi pare rau.

Expresia "cei care ar putea sa schimbe ceva" se referea exclusiv la persoanele implicate in sistemul de invatamant si la guvernanti.
nu-i nevoie, sa explici, ma tem ca am inteles de la inceput.
gresala a fost a mea, cand m-am gandit ca ti-as putea demonstra ca sistemul suntem noi si ca devine inspaimantator doar atunci cand ne pasam pisica din motiv ca nu ne place sa raspundem pentru ce facem/suntem.
Daca fiecare si-ar asuma bucatica lui de responsabilitate, ar fi fain.
Pestele de la cap se-mpute, ai sa zici…pe noi trebuie sa ne preocupe de ce mor pestii nu de unde pute prima data…
…ce prostie!

Nu neg ca e posibil ca invatatoarea sa-i ignore pe cei care nu-s ‘studiosi’.
Dar ia pune-te-n papucii parintilor cu copii sarguinciosi!
De ce trebuie sa piarda acesti copii care invata, in detrimentul copilului tau care ‘nu-i studios’?
De ce nu-i studios copilul tau?
Daca-i mai incet la lucru, mediteaza-l dublu, sa ajunga la nivelul studiosilor, iar invatatoarea il va trata si pe el cum zici ca n-o face.

copilul fiecarei mame e mai cu motz decat toti.
apreciez enorm ca-ti iubesti copilul, si asta-i singurul motiv pentru care ti-am scris.

Plateste-i meditatori daca sistemul nu-i la inaltime.
Invata-l cum sa invete.
Asculta-l la lectii.
Invata cu el, daca se-ncurca.
Da-i curaj.
speri ca ‘va fi mai norocos’? ma sperii si ma nedumeresti, cu atat mai mult cu cat te-aud zicand ca-ti pasa de copilul tau…


ce legatura are raportul lui miclea cu ce vorbim noi?
Vrei sa zici ca odrasla ta n-are nici o sansa si tii sa mi-o demonstrezi cu documente oficiale?
Pai, n-are, stimata doamna, daca vrei dumneata, chiar n-are!
#95162 (raspuns la: #95161) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de Kon Stantin la: 15/12/2005 12:37:10
(la: Invatamantul romanesc si elevii)
Citind ultimele mesaje din cadrul conferinţei am ajuns la concluzia că dumneavoastră sunteţi singurul cadru didactic ce participă la aceste discuţii. Toţi vă atacă venind fiecare cu exemple negative din "întâlnirile" lor cu instituţia numită ŞCOALĂ. Uşor, uşor v-aţi trasformat într-un avocat al sistemului de învăţământ românesc, în special al profesorilor şi învăţătorilor, îndepărtându-vă de problema ridicată iniţial de Yuki "Ce trebuie să facem pentru a evita violenţa în şcoli? (şi nu numai dumneavoastră v-aţi îndepărtat de la subiect).

Aseară un post de televiziune prezenta la ştirile orei 19 un interviu cu fostul meu profesor de fizică din liceu, actualmente şi director al instituţiei cu pricina, care spunea, mai voalat puţin, că a tranformat liceul într-o "fortăreaţă" (din ce a fost prezentat în reportaj probabil că doar în toalete nu a montat camere de luat vederi). Oare doar aşa se poate face învăţământ civilizat în România?

Într-adevăr, în familia unui cadru didactic ca dumneavoastră care are un program, în medie, în situaţia cea mai neplăcută de şase ore pe zi, la ora 20 copilul "se imbraca in pijama, se spala pe dinti, asculta o poveste pentru somnic" (cazurile în care un cadru didactic are zi de zi ore până la ora 20 sau în care la această oră nu sunt deja acasă sunt, cred eu, foarte rare). Familia unui ţăran, primăvara la ora 20 îşi pregăteşte animalele pentru noapte, toamna îşi adună recolta de pe câmp. Copiii unei ţesătoare care lucrează în schimbul II la o fabrică, pe un salariu de nimic, în timp ce soţul îi "zace" beat prin mai ştiu eu ce crâşmă, s-ar putea ca la ora 23 să fie nemâncaţi. (cum le poate interzice această femeie copiilor ei să urmărească astfel de programe?). Şi un ultim exemplu: soţ şi soţie cu un program 8-16,30 cu un venit mediu dar care nu-şi pot permite totuşi o doică, pot bloca ei accesul copiilor la astfel de emisiuni difuzate în reluare între orele 13,30 şi 16? La ora 17 aceşti părinţi ajung acasă şi se ocupă "ca la carte" de copii. Dar filmul pe care tocmai l-au vizionat nu a lăsat nici o urmă? Cred că ar trebui să ne mai gândim dacă televiziunea are sau nu şi acest rol: de a educa!

Vorbeam la un moment dat de fostul meu profesor de fizică. În 12 ani de şcoală, 5 de facultate, studii postuniversitare şi specializări, rar mi-a fost dat să întâlnesc un profesor atât de dedicat profesiei sale, atât de bine pregătit, de ... mi-e imposibil să mai găsesc superlative pentru acest om hărăzit să facă această meserie. I-am fost elev şapte ani (VI-XII), i-am cunoscut personal patru dintre elevii medaliaţi la Olimpiade Naţionale şi Internaţionale de Fizică, şi totuşi ... 80% din colegii mei de clasă din liceu au avut profesor-meditator la fizică. De ce? Am să încerc tot eu să răspund: neîncrederea în sistemul de învăţământ românesc.

Dar toate acestea sunt doar nişte opinii. Se va putea schimba ceva doar prin fapte nu prin vorbe pe forumuri de pe internet.
#95174 (raspuns la: #95161) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de Shtevia la: 15/12/2005 12:37:10
(la: Invatamantul romanesc si elevii)
Daca as fi Turcescu, ti-as da o bila alba :). Cum nu sunt, iti dau o bulina rosie (cum primesc cei mici la gradinita…nu de alta, dar e mai usor de facut).
Si eu m-am revazut in prietena ta si e adevarat ca daca nu te interesezi din vreme la ce gradinita/scoala merge copilul tau, poate nimeri oriunde, chiar si in locuri tare nefericite din punct de vedere educational (sa nu mai spun de posibilul anturaj). Copiii oricum trebuie monitorizati permanent, pentru ca lor li se dezvolta constiinta mai tarziu…Incepe pe la 12 ani la fete, ca baietii se stie ca o iau mai tarziu din loc, desi mai exista si exceptii. Chiar si cei studiosi se pot lasa pe tanjala si intr-adevar parintii au un rol esential in a-i stimula si motiva continuu.
Am cunoscut copii care au avut aceiasi profesori ca si toti ceilalti copii dintr-o clasa (logic), dar fiindca parintele a tras mai tare de ei, au avut performante mult mai bune si mult mai devreme (si aici nu ma refer la faptul ca i-a dat la meditatii mai multe) decat colegii lor.
Nu cred ca trebuie sa stai langa copil 5 ore pana isi face temele. E o metoda aiurea (daca fireste copilul e normal dezvoltat intelectual). Copilul trebuie indrumat, i se explica ce nu intelege, se ajuta sa inceapa sa gandeasca singur (nu i se dau solutiile la temele la matematica si nici nu i se fac compunerile/eseurile la romana, ori limbi straine, nici macar pe motivul “vai, saracutzul, are atatea teme de facut!”). Apoi, il lasi sa faca singur, altfel si in clasa a opta va veni la parinti sa ii faca temele si nu va lucra decat daca are un adult care sa ii spuna mereu ce si cum sa faca. Toata viata va astepta sa fie impins de la spate si ajutat.
Daca un parinte nu poate obtine rezultatele dorite (daca le doreste, fireste) de la copilul sau, avand el doar unul (hai, doi-trei) de supravegheat/indrumat, atunci cum isi inchipuieste ca reuseste un dascal in 50 de minute (nici acelea zilnice) sa obtina performante de la 25 de copii?

Ca tot era conferinta despre "smecher". Copiii sunt smecheri si profita din plin, mai ales santajandu-i sentimental pe parinti. Nu stiu de unde stiu atatea, dar practica din plin, indiferent de cat de crudutzi sunt.
Copil de 3 ani, mamei sale: "Mama, mai coloreaza tu aici, ca pe mine ma dor degetzelele." Cum reactioneaza corect mama?... Tema de casa:))
#95195 (raspuns la: #95162) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scoala mea - de latu la: 15/12/2005 20:27:54
(la: Invatamantul romanesc si elevii)
Cand am mers eu la scoala generala - era pe vremurile "bune" - mama era gestionara la un magazin alimentar. Unii dintre profesorii mei - inclusiv directorul scolii - primeau zahar, ulei si faina de la noi, in timpuri de criza. Sunt sigur ca n-as fi ramas corijent la nici una din materiile predate de ei, dar ai mei erau incapatanati: Nu si nu, ca trebuie sa invat, si gata. Seara cand veneau de la lucru ma asculta ba unul ba celalalt (din pacate mai mult mama, care era mai exigenta).
Azi le sunt recunoscator.

Copiii mei au fost sub supraveghere din prima zi de scoala, dupa ce sotia mea si cu mine am decis ca ea sa ramana acasa.
Pentru ilaritatea generala: Daca la momentul acela sansele si venitul meu n-ar fi fost mai mari decat ale sotiei, as fi ramas eu acasa.

Numai noi stim cum am razbit cu un salar - care nu era de manager - dar acum copiii sunt mari si merg la facultate si liceu.
Noi nu ne-am cumparat casa si nici primul milion inca n-am reusit sa-l punem de-o parte.
Dar de cate ori discutam despre sacrificiul facut, suntem de acord ca ceea ce am pierdut din punct de vedere financiar, a fost cea mai buna investitie pe care am putut-o face, fiind o investitie in viitorul copiilor nostri.

Copiii cand erau mici, mergeau seara la 20:00 la culcare in afara de vacante, sarbatori si weekend. Nu le-a stricat si nici discutii n-au fost, decat cele care in fiecare familie sunt: "Nu pot sa mai stau 10 Minute, te roooog", etc...

La scolile unde au fost, profesorii au fost - si mai sunt - profesori. Unii mai buni, altii mai putin buni. Pe cativa i-as numi tarabagii, daca as vrea sa le fac complimente.
Au fost ani scolari cand am fost nevoiti sa mergem de doua si chiar de trei ori la scoala pentru a vorbi cu un profesor sau altul, pe unul l-am reclamat la director, mai "sus" n-a fost nevoie.

Desigur ar fi fost mai usor sa ne plangem peste tot de situatia catastrofala a invatamantului, sa dam vina pe televiziune sau sa ne plangem de scolile de stat unde parintii sunt lasati singuri, spre deosebire de scolile private unde orele se tin in numarul prevazut de programa, materia se parcurge cum trebuie si educatia este preluata de pedagogi inegal mai motivati.
Am considerat insa ca nu profesorii ne-au insarcinat cu cresterea copiilor, ci ca noi am facut-o, deci noua ne revine privilegiul de a-i educa dupa cum consideram noi. Contest si acum capacitatea vreunuia dintre profesori - sau altui om de pe pamant - de a-mi educa copiii. De a le largi educatia, da. De a le inlesni accesul spre cultura, da.
Dar bunul simt, comportamentul in societate, etc..., cu siguranta nu.

Libertatea de a critica este indisolubil legata de libertatea de discernamant asupra modului, subiectului si felului de critica. N-am considerat ca am castiga ceva polarizand, aratand cu degetul sau vazandu-ne paushal nedreptatiti, deci ne-am concentrat asupra copiilor nostri, incercand sa surmontam - macar in parte - deficientele sistemului scolar sau deficientele lor - ca nici ai nostri nu-s genii - chiar si atunci cand banii nu ne-au ajuns si pentru concedii.
Copiii nostri nu sunt premianti pe linie, dar ne-au stiut intotdeauna interesati de ceea ce fac ei la scoala, precum si de problemele pe care le au acolo.
Rezultatul este ca putem vorbi despre orice - unele lucruri doar intre femei dupa cum altele doar intre barbati - dar dialogul exista. Iar acesta nu necesita investitii suplimentare, aducand pe de alta parte motivatia si intelegerea necesara pentru scoala si rolul ei ca temelie a viitorului propriu.

A lovi orbeste in jur n-aduce - zic eu - prea mult, discursul peiorativ aduce la fel de putin iar incercarea de a da vina pe toti ceilalti aduce de obicei aprobarea majoritatii auditoriului, dar intr-o forma populista a carei adancime nu trece de spoiala pe care fiecare ne-o aratam reciproc...
Experienta mea imi zice, ca a conlucra cu dascalii si a semnala tarabagiilor ca nu-s pe tarlaua proprie aduce copilului meu infinit mai mult decat nemultumirea mea cu privire la situatii pentru care nu sunt responsabil, dar pe care la fel de putin le pot influenta in vreun fel...
kon stantin - de maan la: 15/12/2005 22:18:48
(la: Invatamantul romanesc si elevii)
I-am fost elev şapte ani (VI-XII), i-am cunoscut personal patru dintre elevii medaliaţi la Olimpiade Naţionale şi Internaţionale de Fizică, şi totuşi ... 80% din colegii mei de clasă din liceu au avut profesor-meditator la fizică. De ce? Am să încerc tot eu să răspund: neîncrederea în sistemul de învăţământ românesc.

posibil.
dupa cum ar putea sa fie ceva mult mai simplu, cum a fost cazul meu: “mama, daca tu zici ca n-ai nevoie, eu te cred, dar du-te macar zece ore, sa fiu si eu cu inima-mpacata ca am facut tot ce-am putut!” … exces de zel, dragoste parinteasca, teama de esec.
Oricum luam zece la romana si sase la mate, indiferent cate meditatii as fi facut si pot jura ca profu’ de mate era cel putin la fel de bun ca doamna Dacalescu, dumnezeu s-o tina!

Cred că ar trebui să ne mai gândim dacă televiziunea are sau nu şi acest rol: de a educa!
televiziunea e ceva de vanzare, ca orice sticla de lapte.
producatorii de televiziune, ca si crescatorii de vite, au nevoie de profit.
pe nici unii nu-i intereseaza identitatea cumparatorului, daca acesta aduce bani.
produsele comercializate, au la randul lor grade de calitate diferite, in functie de factori deja cunoscuti, si chiar da moralitatea administratorilor, care pot pune apa-n lapte sau imagini porno-n desene animate.
Care va sa zica ei PROPUN, tu ALEGI.
Schimbi canalele sau furnizorul de lapte, daca nu esti multumit – nimeni nu ti le vara pe gat.

Televiziunea este oglinda unei realitati, caci reflecta gustul publicului.
Nu-i poti interzice laptarului sa nu vanda lapte batut, daca publicul o cere, asa cum nu-i poti cere televiziunii sa nu transmita ‘vacanta mare’, daca are succes.
Toti vaneaza profitul.

Copilului nu trebuie sa-i interzici sa se uite, ci sa-i oferi alternative: alte emisiuni, documentare pe dvd, muzica…nu-i necaz mare ca se uita la ciao darwin, dar ri fi tragedie daca se uita numai la emisiuni din alea.

NU, televiziunea nu e construita sa educe..
Ea poate distruge si-n general cred ca e nociva tinerei generatii.
Distrugerea nu-i o componenta a educatiei!
Ca poate ajuta in procesul educativ, da.
“a putea” insa-i relativ si sta exclusiv in simtul moral al producatorilor tv.

In alta ordine de idei:

nu faceam decat sa prezint alora care vor s-auda si partile bune ale invatamantului, invitand in acelasi timp la putina ingaduinta, mai ales cand stai pe mal cand omul urla ca se-nneaca iar tu cauti deja vinovatii pentru barca rasturnata.

ideea pe care vreau s-o transmit e ca indiferent de tarele sistemului (sunt prima care le vede, eu mai si lupt impotriva lor!) poti beneficia de educatie in tara asta, DACA vrei cu-adevarat.

E o eroare sa vedem doar partile bune, dar a nu le vedea deloc e in plus si-o mare nedreptate.

De-ar fi sa fiu avocat, atuncea fie, in numele alora care-si vad de munca si tac, pe care se pare ca nimeni nu-i vede si nici respecta.



#95330 (raspuns la: #95299) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre net numai de bine... - de johnaugustus la: 19/12/2005 11:51:00
(la: atinge-ma, dar de la distanta !)
"Fara zahar" aveau la un momnt dat expresia intr-un cantec "nu m-am putut abtine". Asa ca nici eu nu m-am putut abtine sa nu fac un comentariu la acest mesaj. Daca suntem in era cyber, de ce oare sa nu avem si cyberprieteni. Inainte era moda ca prin reviste sa fie acele anunturi de genul "doresc sa corespondeze". Oameni care isi scriau unii altora tot felul de misive, in care poate isi spuneau tot felul de chestii, fara ca macar sa se fi vazut...Nevoie poate de comunicare sau poate de a-si mai indeparta singuratatea. Nu este usor sa iti faci noi prieteni/dar mai greu este sa ti-i pastrezi. Asa ca internetul s-a insinuat si in acest spatiu al relatiilor interumane. Acum problema care se pune este aceea a autoritatii cu care noi il investim. Am o colega la birou care a ajuns la un nivel maxim de dependenta in a-si cauta prieteni pe net. Cand vede un moment calculatorul liber se strecoara pe tot felul de site-uri matrimoniale pentru a cauta "un tip ca lumea". Daca tipii "ca lumea" au ajuns on-line deja cred ca este o problema. De fapt cred ca de multe ori se alege varianta netului pentru a alege prieteni dintr-o dorinta inconstienta de a nu te expune prea mult. De a putea fi altfel. La un moment dat m-am uitat peste descrierile celor de pe siteurile vizitate de catre colega de care va scriam si am descoperit ca toti barbatii romantici, cu simtul umorului, draguti, bla, bla, bla s-au cam mutat acolo si stau in cautarea unei partenere de vreo trei ani. La fel cu femeile. Toate tipele inteligente, rafinate, care isi cauta tipi cu bun simtz, cu simtzul umorului..sunt tot acolo si unele tot de vreo trei ani. Cum de nu au reusit sa se intersecteze aceste persoane este pentru mine un mare mister. In fapt si la urma urmei in loc ca aceste persoane sa stea cu orele in fata site-urilor de matrimoniale mai degraba ar iesi printr-un parc, la un club sau si-ar frecventa mai bine pritenii pe care ii au si cred ca ar avea parte de ceva rezultate...Parerea mea cum ar zice Nicu Vacaroiu. Poate cu in sufletul lor nu este decat un mare gol, poate ca sunt intr-o fuga permanenta fata de ei insisi, in fuga spre ceva despre care nu si-au pus prea julte intrebari despre cum ar putea arata. Bref...
oamenii sunt si buni si rai, depinde cum ii iei - de deliut la: 20/12/2005 00:32:11
(la: "cred prea mult in oameni")
imi place cat de usor rezolvi problema. Un cadou sterge o agresiune. Asa sa fie oare? Mananci bataie de la cineva si apoi iti aduce o floare si gata, ai sters totul cu buretele? Si esti gata sa intorci si celalalt obraz? Daca e asa, eu te admir, eu nu as putea. Mi-e greu sa accept violenta de orice fel. Asa-i ca esti de acord cu mine?
Eu cred in oameni si desi am depasit demult varsta povestilor, imi plac finalurile fericite. Pana la urma poate ca toti suntem buni, sau macar recuperabii-daca ai vazut filmul "D-lui profesor, cu dragoste", intelegi ce vreau sa spun. Unii sunt buni si de incredere, pt ca asa e firea lor, pe ceilalti poate ca reusim noi sa-i ajutam. Cred ca ai remarcat si tu ca nu te poti certa cu cineva care iti zambeste.
Cat despre caini, de la ei nu asteptam altceva decat iubire neconditionata si devotament, de la oameni asteptam ceva mai mult
#96033 (raspuns la: #94920) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Vorbesti despre militanti de - de Yuki la: 20/12/2005 11:25:03
(la: Va plac militantii ori va agaseaza ?)
Vorbesti despre militanti de parca ar fi vreo secta ceva, sau vreo meserie; "Gigele ce vrei sa te faci cand o sa fii mare? Nene, eu vreau sa ma fac 'militant', sa stau in Piata Revolutiei si sa strig azi pt jungla amazoniana, maine pt profesori, in alta zi pt pace, apoi pt drepturile animalelor."
" Sunt niste eroi si normal ar fi sa merite admiratia nostra. " = are you sure?? Daca ma duc si eu in piata cu o pancarda pt dreptul la 8 ore de somn, ma admiri si pe mine?
donquijote: ce e stiintific si ce nu e - de dorinteodor la: 21/12/2005 11:02:07
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
donquijote, o teorie stiintifica este un model simbolic. El se bazeaza pe o colectie de termeni fundamentali introdusi prin descriere si pe o colectie de relatii fundamentale intre termenii fundamentali. Un exemplu didactic de teorie stiintifica este Mecanica lui Newton. Alte modele fundamentale sint Geometria lui Euclid, Mecanica Cuantica si teoria relativitatii. Prin abuz, o gramada de domenii ale cunoasterii isi atribuie calitatea de "stiintific". N-ai ce sa-i faci avind in vedere cine sint cei care sint in spatele lor. Termeni ca "prezumptie de fals" sint povesti filozofice gasite din antichitate si pina in zilele noastre. Calitatea fundamentala a unei teorii stiintifice este capacitatea de a face predictii care trebuie sa fie verificate in realitatea externa. Daca poate bine daca nu poate, se exclude. Profetiile nu au de-a face cu stiinta.

In legatura cu asa zisa teorie a lui Darwin, ea nu face predictii verificabile (poate ar face daca am avea milioane de ani la dispozitie), deci se exclude, ca ansamblu, din domeniul stiintei. Totusi, pe portiuni, se pot folosi elemente din ea dar si asa ea nu face parte din domeniul stiintei.

Cu Creatorul: eu am pus o intrebare si anume daca lumea a fost facuta de un creator, este acesta cel descris in Biblie? REPET: DACA !
La intrebarea asta incerc sa raspund de citiva ani, am intrebat si pe alte forumuri si nu am nici un raspuns.

Cu o eventuala teorie evolutionista: diferenta FUNDAMENTALA intre oameni si animale este intre creiere. Creierul omului are functii identice cu cele de la animale dar are si functii pe care animalele nu le au. O teorie evolutionista ar trebui sa arate daca prin perfectionarea (atentie: fara hardware total nou) creierului de animal se poate ajunge la creier de om. Analiza mea SUGEREAZA ca nu. De aici ipoteza unui Creator fara sa-l specific.

Donquijote, nu mai citi pe diagonala. EU NU AM SUSTINUT NIMIC, doar am analizat, am pus intrebari si negasind raspuns am intrebat pe altii. Dorinteodor
#96198 (raspuns la: #96188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om - de ooanna la: 20/12/2005 19:49:23
(la: Stiinta intre pierzanie si absolvire)
...cu toate ca ma enervezi teribil ca mi-ai dat de lucru ( tema pentru acasa ) , trebuie sa apreciez si sa-ti multumesc pentru delicatetea de-a ma baga la " separeu " ca sa nu ma fac de kko fata de toti ceilalti...;D
....organismele pot fi tratate bio-chimic (medicina alopata ) si energetic (homeopatie ,bioenergoterapie , acupunctura , presopunctura....)
... sa incepem cu cateva cuvinte despre homeopatie....Samuel Hahnemann ( 1755-1843 ) este cel care a pus bazele ei ca stiinta...principiile ei sunt cunoscute din cele mai vechi timpuri.....are trei elemente reprezentative :
1. metoda de preparare a remediului
2. modalitatea de diagnosticare
3. tratarea individualizata
.....medicamentele homeopate sunt obtinute din minerale , plante si animale.....au concentratie redusa in substante chimice....nu au efecte secundare....stimuleaza capacitatile proprii de aparare si autoreglare a organismului...se obtin printr-o tehnica speciala bazata pe principiul fizicii cuantice....un corp scufundat intr-un lichid .... raman calitatile terapeutice ale corpului respectiv in lichid....se fac dilutii pana nu ramane nici o molecula materiala....ramane doar fluid ionic....acesta va vindeca organismul bolnav...calitatile fluidului ionic se schimba in functie de dilutie....cu cat este mai inalta dilutia , cu atat patrunde in organele fine (ex: sistem nervos , ficat )....
....caile prin care medicamentele homeopate isi fac efectul in organism....aici trebuie sa vorbim un pic despre neurofiziologie ( materie care , cu toate ca este destul de grea , mi-a intrat singura in cap deoarece mi-a fost predata de cel mai drag profesor ).....este vorba despre canalele ionice din neuroni (daca vrei mai amanuntit iti pot trimite manualul ; numai sa nu ma pui sa gasesc si notitele , ca s-ar putea sa ma prinda revelionul cautandu-le :))....este vorba despre pompele ionice ( care mentin homeostazia ionica a celulei , refacand asimetria pentru a pastra calitatea de sistem deschis )...este vorba despre pompa Na+ - K+ ( cu stoichiometria de 3 Na+ pentru 2 K+ ; incarca electric ; acumuleaza energie potentiala )....este vorba despre pompa de Ca2+ ( in functie de aceasta se inchid - deschid canalele ionice )....este vorba despre potentialul de actiune ( propagarea se realizeaza prin deplasarea din aproape in aproape a ionilor de H+ de pe suprafata membranei ; deschiderea canalelor si influxul de Na+ )....este vorba despre numarul critic de canale deschise.......prin aceste canale fluidul ionic din medicamentele homeopate patrund la nivel de celula ....aici au loc schimburile...intervine sistemul enzimatic energetic ( ATP-azele ) ......nici stiinta nu stie exact tot procesul care se desfasoara la nivel de celula in cazul medicamentelor homeopate ....( de aceea eu le dau denumirea de minuni ).....s-a ajuns la concluzia ca nu sunt complet cercetate si dovedite stiintific ... ..dar asta nu inseamna ca tratamentul homeopat nu este eficient ....eu personal si familia mea am avut rezultate foarte bune in urma lui...
....ca modalitate de diagnosticare doctorita mea foloseste pendulul ( bazat pe magnetismul corpului )....alti homeopati folosesc observatia si informatiile primite de la pacienti ( inclusiv analize sau radiografii )
.....tratarea se face individual....fiecare organism este considerat unic ( spre deosebire de medicina alopata unde tratamentele sunt aceleasi pentru o boala ).....aici as mentiona faptul ca la noi in tara exista doua curente in homeopatie....cea clasica ( unde se cauta un panaceu universal pentru tot organismul ).....si cea moderna ( unde se dau mai multe medicamente combinate in functie de simptome )....
....as mai mentiona ca la nivel de celula se pot produce blocaje...in urma carora se pierde energie...astfel aparand bolile....energetic pot fi deblocate prin fluid ionic ( tratament homeopat , bioenergoterapie ) si mecanic ( acupunctura , presopunctura...)
...si atat ca mi-au murit aproape toti neuronii...daca imi mai vine ceva in minte , iti mai scriu...:)
#96208 (raspuns la: #95680) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dorinte - de Kon Stantin la: 21/12/2005 11:20:33
(la: Spuneti-va povestea!)
Mi-am dorit de mic să fiu profesor de matematică. Am ajuns doar profesor. Trist am plecat spre un alt domeniu. Încă mai vreau să fiu profesor de matematică. Dar cine mai învaţă astăzi matematică?
all - de om la: 21/12/2005 17:02:13
(la: Trancaneala Aristocrata "7")
horia mai intai ca mie imi place gramatica (masculinul are intaietate ;) = ce are vasta biologica cu experienta? Eu am luat-o de mic ;))
ooanna, pai biensure cu tu DARLING! Tu te antrenezi sa fii profesor si sa raspunzi intrebarilor unui elev tocilar ca mine ;))!
#96432 (raspuns la: #96427) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mi-am dorit... - de Nanina la: 22/12/2005 15:02:17
(la: Spuneti-va povestea!)
Este imposibil sa cunosti oamenii daca nu cunosti forta cuvintelor.
Confucius
In prima copilarie mi-am dorit sa devin artista. Ma imbracam cu hainele nonnei, puneam o bucata de stamba ,gasita prin debara, drept cortina,inventam roluri si dansam in ritmul cantecelor fredonate de mine..Nonna si nonno(bunicii din partea tatalui)erau publicul.Ma distram de minune, si nonno si mai si. Nonna era o femeie aspra, incercata de multe necazuri.Nu avea simtul umorului. M-a inzestrat pe mine Doamne -Doamne cu acest simt si pentru dansa, asa ca pentru echilibru.
Am inceput scoala si s-au schimbat si parerile despre ce mi-ar fi drag sa fac in viata. Mi-a placut foarte mult istoria si asta datorita unui profesor de exceptie.Avea un fel aparte de a preda. Cand se termina partea de predare a orei de istorie, descopeream ca sunem intepeniti de nemiscare.
Mi-am dorit sa devin arheolog.Tata, om practic,a inceput sa argumenteze impotriva acestei profesiuni:,,-fetito, gandeste-te la cum se impaca munca de teren cu familia, cu copiii; o femeie are responsabilitati casnice, nu se cuvine sa bata ,,coclaurile'' sa caute nici ea nu stie ce.Gandestete la o cariera in care sa nu bantui prin tarana sa urmaresti sa fii aproape de familie.''
Am cugetat eu, atat cat puteam la varsta respectiva, si am hotarat ca fara copil nu merge si ca vreau sa il cresc eu.Adio arheologie!
Un interes deosebit am avut si pentru corpul omenesc.Consideram ca este o chestiune de bun simt sa cunosti ce se afla sub propria piele, asa ca m-am apucat sa invat anatomie.Cunostintele despre anatomia si fiziologia omului, alaturi de educatia umanista pe care am primit-o m-au determinat sa ,,cochetez''cu medicina. Aveam prietene mai mari ca varsta decat mine, care lucrau in mediul sanitar si care ma invitau cand erau de garda sa ,, lucram ''impreuna.Am facut si un curs de surori de Cruce Rosie timp de un an de zile la spitalul de urologie... pe sectie de chirurgie-barbati, asa incat dupa toate acestea am gonit departe de lumea in care mi-am dat seama ca nu voi putea munci.Veneam acasa, dupa orele de practica, aproape bolnava.Plangeam pentru fiecare caz ce nu putea fi recuperat. Adio lume medicala!
Am descoperit lumea cifrelor:conturi,balante, bilanturi... .Pentru un nativ cu ascendent in fecioara, nimic nu putea sa fie mai bun. Asa ca am facut slalom printre cifre,gandindu-ma cu nostalgie la lumea dansului.


Instiintare la cafegii - de Dinu Lazar la: 21/12/2005 23:33:41
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Cursantii anului 2005-2006 ( Tehnica fotografica ) impreuna cu profesorul lor, Domnul Mociornita Dumitru, s-ar bucura sa-i onorati cu prezenta la prima lor expozitie. Vernisajul are loc joi 22.12 ora 17.00 la sala Dalles
#96495 (raspuns la: #96174) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...