comentarii

descrierea unei persoane in limba germana


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Limba Germana - de SB_one la: 01/12/2003 14:11:57
(la: Lectia de limba franceza)
> Limba germana este simpla.

O persoana cunoscatoare a limbii latine, si obisnuita cu declinarile, o invata fara mari dificultati. Acest lucru,de altfel, este mentionat de profesorii de germana la inceputul fiecarui ciclu de studii. Apoi se incepe cu studiul unor der, die, das, den, des, dem etc.
> > si din nou se reaminteste ca tot restul este de o logica dezarmanta.

>Ca sa ilustram ceea ce tocmai am afirmat, sa luam un exemplu practic. Pentru inceput, cumparati Cartea de Limba Germana. Este un volum minunat, cu coperti cartonate, publicat la Dortmund si care povesteste despre obiceiurile Hotentotilor (auf Deutsch : Hottentotten).
In carte se povesteste cum cangurii (Beutelratten) sunt prinsi si inchisi in custi (Kotter), acoperite cu o tesatura (Lattengitter) care sa-i fereasca de ploi.
> > Aceste custi se numesc in germana "custi acoperite cu pinza" (
> > Lattengitterkotter) si atunci cind contin un cangur, ele sunt numite
> > Lattengitterkotterbeutelratten. Intr-o zi Hotentotii au arestat un
>asasin
> > (Attentater), acuzat ca ar fi omorit o mama (Mutter) Hotentota
> > (Hottentottenmutter), avind un fiu cam prostut si bilbiit
>(Stottertrottel).
> > O astfel de femeie se numeste in germana
>Hottentottenstottertrottelmutter
> > iar asasinul ei este un Hottentottenstottertrottelmutterattentater.
>Potera
> > captureaza asasinul si il inchide provizoriu intr-o cusca pentru
>canguri
> > (Beutelrattenlattengitterkotter), dar captivul evadeaza. Imediat, toti
>
> > pleaca in cautarea fugarului, si deodata, un razboinic Hotentot se
>intoarce
> > strigind: - Am prins asasinul (Attentater)! - Da? care?, intreaba
>seful de
> > trib. - Pe Lattengitterkotterbeutelratterattentater, raspunde
>razboinicul. -
> > Cum adica, asasinul din cusca de canguri acoperita cu pinza? intreaba
>seful
> > Hotentotilor. - Pai, -raspunde bastinasul- pe
> > Hottentottenstottertrottelmutterattentater. (Asasinul mamei hotentote
>a
> > copilului prostut si bilbiit). - A, asa, da! raspune seful
>Hotentotilor.
> > Puteai sa zici de la inceput ca l-ai prins pe:
> > Hottentottenstottertrottelmutterlattengitterkotter-beut
>elrattenattentater.
> > Dupa cum vedeti, limba germana este o limba simpla. Trebuie sa aveti
>doar un
> > pic de bunavointa...

> > P.S. acesta nu e cel mai lung substantiv din limba germana, exista unele de lungime 90 litere.


#5710 (raspuns la: #3313) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Sunt cetatean roman/german si caut un loc de munca in Bucuresti. Cunosc limba germana foarte bine, scris si vorbit.
SB pe nemtseste - de AlexM la: 05/07/2004 14:35:15
(la: Lectia de limba franceza)
SB zisa:
---------------------------------------------------------------------

> > Hottentottenstottertrottelmutterlattengitterkotter-beut
>elrattenattentater.
> > Dupa cum vedeti, limba germana este o limba simpla. Trebuie sa aveti
>doar un
> > pic de bunavointa...
> > P.S. acesta nu e cel mai lung substantiv din limba germana, exista unele de lungime 90 litere.
----------------------------------------------------------------------
nu bunavointa da tsinere de minte.
Si la un neamts i s-ar pare ciudat nu citind dar auzind urmatoarea descriere a unei persoane:
"alinaalunelualuleanaaluliaalulucaalunelualulupu"
Ca sa nu o lalaiti prea mult:
Alina a lu Nelu alu Leana a lu Lia alu Luca a lu Nelu a lu Lupu

Nu exista un cuvant de asemena lungime in Germana. Este numai modul ei propriu de a arata legatura dintre determinant si determinat cu ajutorul formei genitivale "s" cum in Româna este "a" . Faptul ca ei scriu legat, asta este numai o chestiune secundara, de auzit, tot asa se aude:
alinalunelualuleana.... adica, foaie werde papura. Desi e posibil, nimeni nu foloseste asa ceva decat in spirit de gluma fiindca iaca, e posibil.

:-)

Alex
#17324 (raspuns la: #5710) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
limba germana - de cristian1969 la: 06/04/2007 17:13:09
(la: Cine ma poate ajuta?)
salut.in primul rand trebuie sa-ti spun ca nu ai nici un motiv sa te sperie limba,mai ales daca ai si putine cunostinte de engleza.eu sunt de 4 ani in germania si nu am stiut nici o "boaba".singurul sfat pe care ti-l pot da,e sa gandesi ca un neamt si mult TV.pe langa asta sa citesti mult(in germana)si nu incerca sa "traduci"in gand.vorbeste la fel de mult chiar daca tu crezi ca nu e bine cum formulezi.ei te vor intelege ca sunt obisnuiti cu germana "stricata".noi nu vorbim din "rusine" si asta e total gresit.mult succes.
Sufletul romanesc - de SB_one la: 20/12/2003 14:15:18
(la: Romani in strainatate)
Sufletul romanesc - conditii istorice si trasaturi psihologice ale romanilor
de Lucian Hetco. 09.12.2001 - Göppingen bei Stuttgart

Ingaduiti-mi sa prelungim infatisarea metaforica a poporului roman - neam romanesc la rascruce de drumuri pe o placa turnanta aflata la gurile Europei, copil orfan al istoriei europene, fara neamuri aproape, lasat singur in calea tuturor neamurilor migratoare, vadit razboinice. Sintem un popor de oameni toleranti (prima noastra caracteristica care a influentat decisiv istoria noastra, voi arata mai incolo cum am ajuns aici), care cu intelepciunea taranului pamantean ( taran vine de la latinescul "terra" care inseamna pamant, aceasta denumire o avem doar noi romanii), s-a adaptat conditiilor neprielnice ale vremii reusind sa-si pastreze fiinta etnica prin intermediul culturii si limbii sale de tip latin. Sintem insa un popor in genele caruia intalnim si elemente ramase din trecerea si asimilarea altor popoare care ne-au stapinit vremelnic si partial, sintem adevarati europeni - autentici si nu veniti de prin pustiile eurasiatice. Insusi limba noastra poseda elemente din limbile Europei, pe fondul ancestral traco-moesic, cu preponderenta latinei vulgare, cu influentele puternice slave, germanice de devreme (gepizii, gotii si de mai tarziu, ale sasilor transilvaneni) , mai tarziu urmate de cele turane (pecenegii), ugro-finice (ungurii), cumane (inruditi cu pecenegii), turcice, ruse, franceze etc. Cultura romana a trait toate fatetele si inrauririle vremilor reusind sa se omogenizeze intr-o spiritualitate coplesitoare.
Insasi vocabularul limbii noastre moderne, atesta consistenta si suculenta vorbei noastre, asa cum spunea Ciulei. Succesiunea neamurilor care s-au perindat prin spatiul carpato-dunareano-pontic se regaseste inca si acum dupa sute de ani in fiinta noastra. Nu ramane decat sa constientizam origini, toponimii, denumiri si obiceiuri - sintem intr-adevar un unicat in Europa. Contrar teoriilor de natura politica prin care neamul nostru ar fi un neam de contrabanda, teorii vehiculate cu atata dezinvoltura si nonsalanta in occident de cei ostili noua romanilor, de parca falsificarea istoriei ar fi un fapt firesc, putem argumenta astazi, dincolo de subiectivism si interese nationaliste ca autenticitatea noastra este un fapt real si ca autenticitatea noastra e data si nu facuta. Mult hulitul (nu de istoriografia romana) cronicar anonim al regelui Bela atesta prezenta formatiunilor romanesti la navalirea brutala a triburilor ungurilor spre Europa, (dupa multi ani de existenta ungara in "Ätelküz" in sudul actualei Basarabii) este un fapt real si confirmat, existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, iar faptele nu se pot contesta.
Mai intai de toate insa sintem traci si nu oarecum ci... cei mai buni dintre traci - daci romanizati prin destinele istoriei, neamului nostru trac ale carui gene le purtam azi in noi impreuna cu celelate popoare balcanice autentice, cum ar fi bulgarii si albanezii, ii fusese dat insasi de Herodot urmatoarea descriere:" ...neamul Tracilor este, dupa acela al Inzilor, cel mai numeros din lume. Daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile".
Coplesitor acest:"..daca ar avea un singur carmuitor sau daca tracii s-ar intelege intre ei, el ar fi de neinvins si, dupa socotinta mea, cu mult mai puternic decat toate nemurile". Actuala si mai adevarata ca oricand aceasta a doua caracteristica a noastra. Istoria se repeta, iar noi romanii purtam aceasta caracteristica a strabunilor nostri mai departe cu noi, de parca am fi dorit sa o avem ascunsa in subconstientul nostru. Sa constientizam un alt element al spiritualitatii noastre, tipic spatiului nostru carpato-moesic atestandu-i autenticitatea istorica si prelungirea mentalitatii trace de-a lungul secolelor pina in zilele noastre.
Am luat de la slavi o multime de elemente, fapt de altfel firesc, caci in Tara Romaneasca ( Oltenia, de exemplu) romanii asimilara pe slavi, in Moesia ( actuala Bulgarie si Serbia) populatia vlaha sau valaha fu asimiliata de acestia. De la inraurirea slavona pe la anul 600-1000, ne-au ramas denumirile de institutii de tip cnezat sau voievodat, (totusi aici parerile difera, multi istorici vazind in cnezate continuarea vechii judecii de origine romana, numele de origine slava " cneaz" suprapunindu-se cu acesta, de la slavii care traiau impreuna cu romanii) . Institutiile crestine de tip roman, dupa 500 de ani de crestinism apropiat de Roma, au fost violent trecute la ritul grec ortodox sub "apasarea violenta a bulgarilor" (Xenopol). Trebuie insa sa fie si ceva adevarat in teoria dlui. Xenopol. De la vechiul imperiu bulgar, ne-au ramas cel putin in sudul tarii influente slavone de tip bulgaresc. Crestinismul slavon ne-a slavizat partial mentalitatea pe mai departe, intr-o propaganda activa. Slavii insa au acelasi rol in formarea poporului roman si a limbii romane neolatine, precum l-au avut germanicii in procesul de formare a limbilor neolatine occidentale.
Aceeasi origine slavona o avura mai tarziu toate dregatoriile politice, pe fondul carora se organizara principatele de mai tarziu. Numele dregatoriilor sunt de exemplu: Logofat, Ban, Vornic, Postelnic, Paharnic, Stolnic, Clucer, Jitnicer, Parcalab etc, care cu exceptia logofatului sint toate de origine slava. Nu cred sa fie multi romani astazi care sa poata sa descrie explicit functiile acestea. Inclusiv birul este tot de origine slava, inlocuind latinescul "tributum", dar aseaza deja darea pe cap a poporului de rand, si este un element rudimentar, premergatorul impozitelor de astazi, ca element de baza in constituirea constienta a unei societati oricat de rudimentara ar fi fost ea.
Elementul slav este deci un adaos, nu este insa implicit hotarator, adaosul venind destul de tarziu, pentru ca poporul roman tinar atinsese deja, in romanitatea sa nord-dunareana un grad de definitie si delimitare, de structurare si omogenizare, care nu mai permitea asimilarea de catre noii migratori. In concluzie - au fost ei (slavii) cei asimilati, cel putin la nord de Dunare. Etnicitatea noastra este un faptor complex si de necontestat. De sorginte tracica, mentionate si in timpul stapinirii romane, obstile teritoriale daco-romane erau esentialmente deosebite si superioare obstilor gentilice ale neamurilor slave sau germanice. Obstile se reuneau in uniuni de obsti, aceste "Romanii populare" cum le-a denumit Nicolae Iorga. Acestea au cunoscut o dezvoltare spre forme social-politice superioare, administrative si militare. ( P.P. Panaitescu). Deci in final datoram romanitatii noastre supravietuirea noastra.
Este o trasatura din vechiul caracter al dacilor si al romanilor , ramasa noua proprie in ciuda nefericirilor istoriei noastre: o dorinta nestirbita de libertate, o pornire excesiva spre neatarnare. Ne-au ramas toate acestea din vremea invaziilor, cele de devreme ale pecenegilor, gepizilor, cumanilor, ungurilor si cele de mai tarziu ale turcilor sau ale rusilor. Neiubiti: grecul si evreul sint in mentalitatea romaneasca de tip viclean si sint lacomi. Boierii (cuvant slav), tipul de mic stapinitor local, sint neiubiti si haiducii de mai tarziu care se ridica impotriva exceselor acestora sint adevarati eroi, elogiati si iubiti, adapostiti si ridicati la rang de eliberator, mici "Zapata" intr-un perimetru al tolerantei traditionale tipice noua romanilor.
Nici primele secole de dupa anii 1000 si nici Evul Mediu nu ne-au fost prea prielnice. Stransi intre chezarimea austriaca cu iz unguresc in Ardeal, cu vasalitatea principatelor romane in fata turcimii ce asfixia mijlocul Europei, cu polonezii si cu rusii in Est am stat la confluenta intereselor puterilor vremii. Ne-am plecat deseori capul spre a supravietui, dar de fiecare data l-am si ridicat afirmand demnitatea noastra. Am fost si mai tarziu adeseori umiliti si batjocoriti, sa nu uitam de moartea lui Mihai si tradarea lui Basta, groaznicele chinuri pe care ardelenii Horia, Closca si Crisan au trebuit sa le indure inainte de moartea lor ca martiri ai neamului. Ne-au umilit fanariotii, slugarnicia iar demnitatea noastra a fost calcata in picoare: sa nu uitam de macelul familiei Brancoveanu, de cei patru fii ai sai care au murit sub ochii tatalui. O fiica de-a familiei Safta (Elisabeta)se refugiaza in Ardeal, astfel ca, in mod contrar dorintei Portii otomane singele familiei Brancoveanu nu s-a pierdut si inca mai curge inca in venele unor romani ardeleni.

De pierdut insa nu ne-am pierdut noi romanii niciodata, nici nu aveam cum, de vreme ce eram un popor cu o natalitate demna de invidiat, fapt subliniat de altfel si de istoricul american Milton G. Lehrer in lucrarile sale despre Romania. Ne-au trebuit umilintele vremii, pierderea Basarabiei pentru prima data la 1812, barbaria grecilor fata de Tudor Vladimirescu, dispretul lui Kossuth fata de romanimea lui Avram Iancu si inca multe altele pentru a putea constientiza prin carturarii vremii sensul primei unitati noastre nationale faurite cu sute de ani in urma de primul strateg al neamului, banul Craiovei, principele Mihai Viteazul. Si nu numai de aici ne-au ramas idea de unitate si suflet, caci si simbolicele batalii de la 1877 au antrenat si pe romanii ardeleni. Prin hazardul istoriei am avut sansa unui prim rege de sorginte germana care a continuat constientizarea treptata spre Europa si sub care am reusit sa devenim in sfarsit independenti.

Repulsia romanilor de a servi pe altii, in special a vechii taranimi romane este un alt element tipic. Tocmai toleranta taranului roman in simplitatea sa a ingaduit excesele boierimii, iobagii, robii moderni au oferit de-a lungul istoriei noastre exemple suficiente. Romanii sunt un popor superstitios, mai superstitios chiar decat rusii, in ciuda vioiniciunii si istetimii spiritului sau. Calitatile mentale ale romanului nu stau la suprafata, el fiind de multe ori subapreciat - trebuind sa cobori in sufletul sau pentru a-l descoperi cu adevarat. Un german va fi cu siguranta mai silitor si mai muncitor, dar romanul va fi mai patrunzator si spiritul sau va fi mai vioi decat al germanului. Taranul roman, baza poporului roman, este latin autentic, asemanindu-se cu taranul francez, spaniol sau italian. Defavorabila este pina azi imaginea romaneasca cel putin in spatiul de limba german unde filo-germanitatea altor natiuni nu ne-au ingaduit o imagine corespunzatoare realitatii.
Ospitalitatea traditionala a romanilor si bunatatea caracterului sau o atesta calatori ai secolului trecut care relateaza ca romanii au obiceiul de a pune pe marginea drumurilor vase cu apa, pentru calatorii care pot trece si seara dinaintea portilor. Linga vasele cu apa, cei bogati mai pun si paine pentru cei ce vor veni noaptea. In bilciuri, fetele tinere se plimba cu vasele lor de lut pline cu apa si dau sa bea la cei insetati. Ospitalitatea noastra este o alta caracteristica a poporului nostru. In sfarsit scriitorul francez Le Cler rezuma admirabil in aceste cuvinte firea si psihologia romanilor: "rasa este occidentala, caci aminteste in privinta limbii si fizionomiei de italieni si spanioli, obiceiurile ei sunt orientale". Stramosii noastri, atacati mereu de cate vre-un neam mai puternic fura de multe ori invinsi... cu timpul renuntara de a mai ataca, devenind toleranti, au evitat luptele cautand sa reziste defensiv. O tactica care s-a confirmat in rezistenta pasiva vizavi de dominatia ideologiei comuniste timp de 50 de ani. Pentru noi romanii a fost o intrebare care a tinut de factorul timp.
Lipsa noastra de metoda ne-a fost adeseori fatala, atmosfera morala a orientului in care dominatia turceasca si greco-fanariota, bacsisurile si aceasta expresie: " de a te descurca..." coplesi si enerva spiritualitatea noastra. Mai apoi imprumutul sovietic: "omul nou", de tip comunist, o creatie a unor minti bolnave, modelat in spirit neo-sovietic de tip slav a pus pecetea sa asupra mentalitatii romanesti. De distrus insa nu poate fi vorba. Mentalitatea romana s-a imbogatit cu o noua experienta. Patima noastra de mai tarziu in a face politica este coplesitoare; rar intalnim o natiune europeana care sa discute cu atita patima problemele sale si sa se piarda la randu-i in detalii, coruptie si balcanism. Sintem o natiune europeana care se redescopera astazi cu tot optimismul, avand un trecut zbuciumat. Si meritam sansa istorica ce ni se acorda. Avem destule minti luminate, ar fi pacat sa nu ne trezim definitiv pe muzica imnului nostru national "desteapta-te romane" , acum cand poarta e deschisa.
O ultima observatie: avem in sufletul romanesc o sumedenie de contraste, nedesavirsiri si provizorate. Am trait mai multe umilinti decat oricare alt popor european. Nici imaginea noastra in spatiul european nu ne-a fost decat rareori favorabila. Avem insa si capacitatile noastre nationale, care vor modela si armoniza aprecierea spiritului romanesc la adevarata sa valoare si pe viitor. Nu avem voie sa ne vindem usor niciunde in Europa si niciunde in lume. Sa afirmam existenta noastra si a spiritului nostru pe plan international cu argumente si cu o imagine favorabila Romaniei in lume. Numai asa vom reusi sa tinem pasul cu alte natiuni care au invatat din mersul istoriei sa culeaga elementele favorabile lor si sa le sublinieze cu elocventa. Si noi avem potentialul necesar, sa o facem deci cu totii. Indemnul meu: Sa nu uiti ca esti roman - si daca poti sa faci ceva pentru poporul tau, oriunde ai fi - acasa sau in strainatate - sa o faci fara ezitare! Avem nevoie de fiecare suflet.
#7020 (raspuns la: #7016) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
#17088, de ikoflexer - de anita47 la: 01/07/2004 07:38:21
(la: Ozzy vs LMC)
Acum, pentru a devia raspunsul la o intrebare SIMPLA, s-a ajuns la Dumnezeu si la ignorare!

Ba, se mai adauga si situatia din Orientul Mijlociu la condimentul...Mossadului!

Iar persoane care nu sunt evrei, nu se simt insultate ca "ar parea evrei"(cum a sustinut Muresh, despre mesajul lui Maryland!Tot din mesajul lui Maryland am inteles ca ikoflexeer s-a exprimat in limba...germana?).

O alta varianta a expresiei "Multi dintre prietenii mei sunt evrei"(pe care, din pacate, ikoflexer nu a stiut sa o interpreteze cum trebuie.Iti propun sa-l citesti pe George Voicu in..........LIMBA ROMANA)

#17122 (raspuns la: #17088) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
esbiuanule - de Belle la: 03/09/2004 21:11:08
(la: Femeia)
de pe http://www.resursadefun.ro/pov_noi_limba_germana.htm

Limba germana

Limba germana este simpla O persoana cunoscatoare a limbii latine, si obisnuita cu declinarile, o invata fara mari dificultati. Acest lucru, de altfel, este mentionat de profesorii de germana la inceputul fiecarui ciclu de studii. Apoi se incepe cu studiul unor der, die, das, den, des, dem etc. si din nou se reaminteste ca tot restul este de o logica dezarmanta. Ca sa ilustram ceea ce tocmai am afirmat, sa luam un exemplu practic. Pentru inceput, cumparati Cartea de Limba Germana. Este un volum minunat, cu coperti cartonate, publicat la Dortmund si care povesteste despre obiceiurile Hotentotilor (auf Deutsch : Hottentotten). In carte se povesteste cum cangurii (Beutelratten) sunt prinsi si inchisi in custi (Kotter), acoperite cu o tesatura (Lattengitter) care sa-i fereasca de ploi. Aceste custi se numesc in germana "custi acoperite cu pinza" ( Lattengitterkotter) si atunci cind contin un cangur, ele sunt numite Lattengitterkotterbeutelratten. Intr-o zi Hotentotii au arestat un asasin (Attentater), acuzat ca ar fi omorit o mama (Mutter) Hotentota (Hottentottenmutter), avind un fiu cam prostut si bilbiit (Stottertrottel). O astfel de femeie se numeste in germana Hottentottenstottertrottelmutter iar asasinul ei este un Hottentottenstottertrottelmutterattentater. Potera captureaza asasinul si il inchide provizoriu intr-o cusca pentru canguri (Beutelrattenlattengitterkotter), dar captivul evadeaza. Imediat, toti pleaca in cautarea fugarului, si deodata, un razboinic Hotentot se intoarce strigind: - Am prins asasinul (Attentater)! - Da? care?, intreaba seful de trib. - Pe Lattengitterkotterbeutelratterattentater, raspunde razboinicul. - Cum adica, asasinul din cusca de canguri acoperita cu pinza? intreaba seful Hotentotilor. - Pai, -raspunde bastinasul- pe Hottentottenstottertrottelmutterattentater. (Asasinul mamei hotentote a copilului prostut si bilbiit). - A, asa, da! raspune seful Hotentotilor. Puteai sa zici de la inceput ca l-ai prins pe: Hottentottenstottertrottelmutterlattengitterkotter-beutelrattenattentater. Dupa cum vedeti, limba germana este o limba simpla. Trebuie sa aveti doar un pic de bunavointa...

P.S. acesta nu e cel mai lung substantiv din limba germana, exista unele de lungime 90 litere.



~~~ I don't suffer from insanity, I enjoy every minute of it!
#20956 (raspuns la: #20953) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
descrieri - de bloom la: 27/10/2005 09:02:43
(la: Exerciţiu de imaginaţie)
Descrierea unei persoane este destul de dificila mai ales daca nu ai nici un reper vizual. La o prima vedere care sunt aspectele de care te poti lega? Numele sau nickname-ul spune anumite lucruri de aceea persoana. Apoi modul cum gandeste, parerile impartasite si valorile la care adera.

Exercitiul de imaginatie sa continue!
Rac ai dat dovada de imaginatie.
Despre viata in Germania.. - de Schnappi la: 27/11/2005 16:15:50
(la: viata romanilor din germania)
Hallo Andreea ,eu am fost in Germania candva,acuma sunt in Spania,si daca vrei sa-ti descriu Germania pe scurt o s-o fac in 3 cuvinte:SAUBER,PUENKTLICH,WUNDERSCHOEN!!
Impresia asta mi-a lasat-o mie cel putin intervalul de un an jumate pe care l-am petrecut acolo.Lucru daca vrei,gasesti oriunde ,trebuie doar sa stii ce vrei.Daca iti place limba germana ,iti place si Germania,si daca iti place Germania inseamna ca acolo te vei simti ca acasa sau mai bine decat acasa,iti spun aceste lucruri pe care eu insumi le-am trait. Eu sunt ,pot sa spun un Deutschland-Fan,si imi pare foarte rau ca a trebuit sa parasescMuenchenul.Daca as avea ocazia m-as intoarce oricand acolo.DEUTSCHLAND IST SCHOEEEN,UND WUNDERVOLL!Ich wuensche dir einen schoene Zeit dort in Deutschlnd,und wenn du magst, schreib mir mal von dort,ok?mach's gut !
cri cri - de Homo Stultus la: 24/12/2006 00:58:28
(la: reflectii asupra fiintarii lui trebuie)
"Somnul ratiunii naste monstrii" - Goya

Ultimul rand din text spune asa (acest trebuie inteles kantian). In limba germana sunt trei cuvinte diferite pentru trebuie. Si am dat mai jos exemple. Ma rog, nu e in intentia mea sa ma contrazic inutil.
Acel te cunosc este specificat in text (in sens de epuizare, te stiu, persoana ta nu imi mai spune nimic). Si acel "credeam ca esti altfel" nu are nici un rost aici. Ceea ce cunosc in plus nu e obligatoriu in contradictie cu ceea ce cunosc deja.
Nu exista taine.Sa inteleg ca exista un punct la care omul poate sa spuna ...gata stiu cine sunt? Nu de alta dar de cateva milenii o armata de filosofi incearca si nici unul nu a avut pretentia ca a reusit.
#164963 (raspuns la: #164960) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
limba norvegiana - de theokris la: 28/12/2008 20:00:53
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Norvegiana face parte din familia limbilor indo-europene,ramura limbilor germanice,mai exact din grupul de de nord sau scandinavian.
Stapanirea Norvegiei de catre Danemarca timp de trei secole a impus daneza ca limba oficiala; norvegiana n-a mai existat ca limba literara ci doar ca un grup de dialecte locale pana in secolul al 18-lea. Daneza literara din Norvegia, infuentata de dialectele norvegiene, a devenit cu vremea o limba noua, deosebita de cea daneza. Aceasta a fost numita dano-norvegiana sau, pur si simplu, norvegiana si este folosita pana azi ca limba oficiala.
#378672 (raspuns la: #4990) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
om - de adina.petre la: 21/09/2009 19:03:25
(la: Despre hipnoza)
Cu placere dragule, pentru tine-i toata. ;)

Se zice ca sunt oameni care au reusit sa ajunga pana la "baby talk". Personal, n-as prea crede, pentru ca identitatea bebelusului, capacitatea lui de a se recunoaste ca persoana individuala, neapartinand mediului, se formeaza in jurul varstei de 3 anisori.

Mesajele subliminale sunt acele mesaje care pe o scala valorica sunt cu o trapta mai jos decat limita inferioara a pragului perceptiv. In hipnoza nu e vorba despre asa ceva, comunicarea intre terapeut si subiect fiind directa. Daca oamenii ar emite mesaje subliminale in vre-un fel, atunci, poate. :) Se poate induce o stare insa, prin tonul vocii.

Exemplu trait de mine: intinsa pe un pat, relaxata bine merci. Deasupra mea, in dreptul fetei, prins din tavan cu niste parghii invizibile din pozitia in care stateam, era un bolovan gigantic. Cat o masina sa zic. In "patul" fermecat, langa urechi, se aflau doua mici boxe, incorporate. In boxe recita un nene ceva in limba germana pe care eu n-o cunosc defel. La un moment dat, tonul vocii lui se schimba, si devine din ce in ce mai infricosator, ca si cum ceva teribil urma sa se intample. Guess what?! Nu numai ca am deschis ochii si am crezut ca imi vine pietroiu fix in fata, dar era sa dau de-a dreptu' cu fata in el ridicandu-ma repejor de-acolo! :))) Ah da. Si nenea ala recita acolo o reteta de bucatarie. Am aflat later on. :)
#483811 (raspuns la: #483561) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ar fi corect - de (anonim) la: 08/10/2003 09:10:07
(la: Veti vota pe 19 octombrie?)
Introducerea limbii maghiare este corecta la fel ca si introducerea limbii germane ca limbi oficiale in afara de romana in special in regiunile locuite de unguri , sasi si germani.
Ne pretindem a fi o democratie dar inca mai avem de invatat de la alte tari cum sa ne descurcam cu minoritatile conlocuitoare.
#906 (raspuns la: #898) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
nu stiu daca aceasta carte este renumita sau nu - de Catalina Bader la: 25/12/2003 01:40:13
(la: imaginea romanilor peste granite)
de fapt nici nu are atat de mare importanta

se numeste: Transilvania - Cele sapte ,burg-uri'
este o carte scrisa
in limba romana (de catre un autor roman)
si tradusa in limba germana.

cartea este scrisa inainte de 89
i-am rugat pe cei doi germani care au citit aceasta carte sa sara peste pasajele care canta ,importanta lui Ceasusescu pe vremea geto-dacilor'. Le-am explicat ca acele randuri trebuiau scrise pentru a putea fi publicata cartea.

si uite ca au reusit.

ideea este ca am gasit o punte de comunicare intre germani si romani
pornind de la ce: ceea ce ne leaga
prin istorie - Transilvania

Dupa ce au citit cartea mi-au spus ca le pare rau ca stiu atat de putine despre Romania.

Mentionez ca mi-a venit ideea de a le da aceasta carte deoarece oamenii sunt pasionati de arhitectura bisericilor.
Nici nu auzisera pana acum de Biserica Neagra
desi CITESC MULT in acest domeniu.

Nu vi se pare ca e trist
ca nu reusim sa aratam lumii si ce este BUN in noi?!

#7243 (raspuns la: #7233) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ce fac la virsta mea? - de (anonim) la: 16/02/2004 13:15:59
(la: Romania e in rahat pan' la gat. Solutia?)
-am 46 de ani,sunt operatoare pe calculator si am un salar ff mic,as dori sa lucrez in Germania,sa ingrijesc copii,sau batrini,sau pt ca am totusi cunostinte medii de limba germana as dorii sa lucrez chiar ca receptionera sau sa fac curat in camere la hotel,credeti ca am sanse?
#9723 (raspuns la: #8283) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Gusturile nu se discuta, absolut! - de mya la: 24/08/2004 10:18:30
(la: Viata in Germania)
Stati asa ca nu dau cu parul in femeile germane! Si nici nu barfesc asa...din rautate crunta (ca tot plec acuma si sa ma faca sa ma simt bine arunc cu venin in nemti...;-)...ridicol!). Departe de mine asa ceva. Nu inteleg de ce imi puneti in gura si minte chestii pe care nu le-am gandit. Fiecare are altceva in creier, evident. E usor sa dam cu ghioaga - ne face sa ne simtim mai bine! Ne creste Ego-ul in noi.

Pe mine gandirea asta nu ma intereseaza asa ca d-aia cand primesc raspunsuri de genul asta de la oameni, prefer sa-i las in durerea lor si sa-mi vad de treaba mea. De ce sa-i contrazic ca tot nu-i conving de nimic.

Nici nu trebuie sa va simtiti atacati oameni buni, daca zic ca femeile germane sunt nasoale, nefeminine (chestie de gusturi....absolut!) si tunse scurt (predomina fara dubii!) si ca nemtii sunt mai inchistati...Nu dau cu parul in tine Maryland (care ai si tu parul scurt da' esti romanca). Ce are una cu alta? Uite...mie nu mi se par feminine si cu asta basta. Cum ti se par tie...te priveste. Daca tie ti se par feminine si dragute...crezi ca-ti sar in carca ca sa te conving ca nu ai dreptate? Nu domne'...iti respect parerea si sa fii sanatoasa! Acuma...daca unul tine cu Vadim si altul cu Coposu...crezi ca incearca unul sa-l convinga pe celalat de dreptatea lui (care e CEA mai dreapta!). E ridicol! A se lua pur ca exemplu (tre' sa fac paranteze multe si dese ca sa nu va simtiti atacati).


Eu personal, am trait in Germania in mai mult perioade, la inceput la granita cu Olanda (in nord-vestul extrem, pe langa Bremen), apoi in sud-vestul extrem la granita cu Elvetia si Franta si acum in Duesseldorf... dar pentru scurt timp, doar pana plecam in Sua. Nu stiu daca stiti (poate da) dar Duesseldorf-ul e supranumit orasul modei. Sa fim seriosi...moda germana (care e cotata slab de tot) e fara sare si piper (cititi studiile de specialitate). Creatorii nemti de azi (sunt si exceptii Karl Lagerfeld da' el nu mai locuieste de mult aici) nu mai iau de multi ani premii in domeniul modei si asta se vede si pe strada (chiar si in orasul modei!). Scoala de moda germana e considerata provinciala si insipida. Parerea mea personala coincide aici cu parerea specialistilor din lume. E doar intamplator...nu o scriu ca sa ma ridic in slavi.

Am trait si in Sua, Anglia, Franta si Canada si nu am putut sa NU fac pur si simplu comparatia intre tipurile de femei intalnite si moda respectiva (adica din fiecare tara). Nu imi sariti la gat ca ma dau mare ca am trait in tarile astea...nu, nu ma dau...asa a fost sa fie, eu am vrut sa traiesc cum am avut chef si nu m-a impiedicat nimeni sa o fac.

Stiu ca in Sua femeile prefera o toaleta mai casual/confortabila. Acolo e alt gen, diferenta dintre stilul si moda de pe strada din Europa si aia din America de Nord e URIASA. In Anglia e ceva pe la mijloc, intre stilul german si cel american ( adica bate spre sexy mai mult,dar e oarecum mai sleampat cu pretentii de modern). Da' nu despre asta vorbeam...

Mie astea din Germania mi se par urate rau. Si nu numai mie, ci si sotului meu si tuturor fostilor mei colegi straini de la cursurile de limba germana. Nu ma refer la colegii care din complexe si ura criticau cu vehementa tot ce e in jur, cu aia nu ma inhaitam ca sa nu-mi pierd timpul. Ma refer la aia normali la cap si cu care se putea discuta relaxat. Ce pot sa zic...daca treceam granita in Elvetia sau Franta (nu ma dau mare...fac o exemplificare scurta) imediat se vedea diferenta pe strada din puctul de vedere al feminitatii femeilor (fuste, rochii, si pantaloni fireste...insa MAI MULTE fuste si rochii decat in Germania). Ce daca imi spun parerea si va intreb ce parere aveti? Nu mai poate omul sa intrebe nimic ca - ii sare lumea in cap ca umba cu barfa si improasca venin...Si eu care tot cred ca exista si romani fericiti ;-).

Am zis eu ca ma supar daca veniti cu alte pareri? Da' voi de ce va suparati pe mine daca imi spun punctul de vedere? Ce daca am zis ca sunt urate cu spume? Asa am avut eu chef...nu am voie? Dar zisesem ca poate au si suflet bun...am facut o gluma (proasta, buna, nesarata...asta e alta treaba).

Meryland sper ca nu te-ai suparat...ideea e ca pe forumuri de regula, oamenii isi spun parerea personala. Ideal e sa se discute civilizat, oamenii sa faca schimb de informatii si idei si sa invete fiecare ceva nou ca d-aia intra pe forumuri ca sa citeasca ce-i intereseaza. Eu daca citesc ceva si nu ma pasioneaza subiectul nu ma apuc sa scriu doar ca nu am ce face (fara apropouri), ma gandesc de regula inainte daca sa "intervin" sau nu. Si ma straduiesc sa gandesc in viitor daca se poate...ce implicatii ar avea mesajul meu pentru altii (sa nu-i jignesc cu nimic si nici sa ma sparg in figuri in fata lor...lumea e foarte circumspecta si sensibila, vezi doar). Asta este.

Da' pe mine nu m-ai deranjat, zau ca nu. O sa dorm bine la noapte fara dubii ;-).

#20229 (raspuns la: #20194) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
DESTIN, - de Denysa la: 19/09/2004 14:58:44
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Am incercat sa iti transmit o adresa ajutatoare insa mesajele mele -comentariile apar dupa un timp.Deja am vazut ca ai gasit si ti s-a oferit si o alta adresa cu traducerea .In limba germana voi continua sa incerc a traduce dupa cum am mentionat anterior.

BYE!
#22862 (raspuns la: #22810) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In ´90 la prima venire a min - de mya la: 23/09/2004 18:58:58
(la: suntem corect informati ?)
In ´90 la prima venire a minerilor in Bucuresti, ma aflam singura intr-o mica vacanta la bunici, in Moldova (intr-un oras mare). Ei bine, am vazut totul la televizor (TVR Libera ;-) ...tare, nu? ), "ordinea" facuta de catre mineri sau de catre "oamenii de bine", toate amanuntele, inclusiv pe "drogatii" ce-si duceau zilele in corturile slinoase din fata Teatrului National.

Ce se intelegea de la televizor era o minciuna, o aberatie. Ca tot vorbim de manipularea maselor. Rudele la care ma tot duceam la mese zilnic ma intrebau cu indignare cum se poate asa ceva, ce cauta drogatii in centrul orasului, cum de nu se iau masuri. Eu le explicam care e treaba, despre punctul 8 de la Timisoara, despre faptul ca fusesem seri la rand in piata Universitatii cu oameni (rude si prieteni) normali la cap, in fine. Da´ rudele nu ma ascultau, ziceau ca bat campii si ca nu stiu ce zic. pe scurt, nu ma credeau. Inutil sa va zic ca toti votasera cu Iliescu. Nu puteam sa fiu nici prea agresiva ca nu aveam toate informatiile necesare. Ma intrebam si eu...ce e cu drogatii aia din imagini.

Cand m-am intors in Bucuresti, prietenul meu, care ma astepta la tren, mi-a strigat sa ascund aparatul foto (eram in faza in care faceam poze in nestire). Era plin de mineri in gara si in timp ce ne caram, prietenul mi-a dat raportul ce si cum. Il oprisera si pe el minerii cu o zi inainte (avea parul mai lung!), norocul lui insa ca avea o legitimatie de serviciu la el (cu poza) pe care scria muncitor practicant (desi el lucra la o revista in limba germana, ca corector sau asa ceva). Pe urma am aflat ca un fost coleg de-al meu de munca (inginer constructor) fusese batut cu bestialitate de catre mineri. Omul, proaspat pensionar, iesise in oras cu sacosele sa-si faca piata in Amzei da´nu a mai apucat. O "femeie de bine" a aratat cu degetul spre el urland ca isterica ca l-a vazut in piata cu "golanii". Tipul a ramas cu sechele la cap ani buni (s-a curatat intre timp). Culmea e ca el votase cu Iliescu...da´ce mai conteaza...

Sau:tot in ´90 eram intr-o deplasare cu niste colege la Suceava. Am tras la un hotel din centrul orasului. Tipa de la receptie cand a vazut ca suntem din Bucuresti a inceput sa faca conversatie de mahala, ca noi in Bucuresti am votat altfel (tocmai fusesera alegerile generale, da...alea din Duminica Orbului)...pe scurt - tzatza de mahala. Noi cuminti nu am comentat, am lasat-o in durerea ei. Ei bine, in fiecare dimineata ieseam la prima ora si bantuiam orasul in cautarea ziarului "Romania Libera". Cum intrebam de ziar la cate un taraba cum se intorceau spre mine din toate partile priviri pline de ura. Dupa cautari intense am dat pana la urma de un tip care avea si ziarul dorit de mine (in incinta garii). Ca lumea, nu? Si cica fusesera alegeri libere.

Acum doi ani ma intorceam cu masina din concediu spre Germania. Prin Craiova mi s-a pus pata sa iau "Dilema" ca tocmai aparuse si la plecarea din Bucuresti nu apucasem sa o cumpar. Am oprit la 4 chioscuri de ziare pana s-o gasesc. La ultimul tipa care mi-a scos Dilema" de sub tejghea mi-a zis ca are doar 3 bucati si ca de regula le da inapoi (ea le comanda fiindca citea revista cu nesat!). Tot spera sa o vanda si altora...Vorbesc aici de Craiova, oras mare cica...nu catun din varf de munte!

Revin in prezent. Am o ruda in familie (nu dau nume) care lucreaza la trustul de presa Catavencu. Toti de acolo stiu ca in Romania nu mai exista de mult timp televiziuni si ziare independente (alea care au ramas...se pot numara pe degetele de la o mana).

Asa ca...faza cu alegerile libere...e o gluma proasta. Sigur ca sunt libere da´constiintele oamenilor sunt manipulate prin mass-media. La fel cum toata viata politica, tot ce e in societatea romaneasca e manipulare a maselor (de ani de zile). Vorbesc la modul general, cred ca intelegeti unde bat. E suficient sa va aruncati ochii pe cele mai recente sondaje de opinie, viitorul nu se intrevede prea roz.

Sa dea Domnul sa ma insel da´ma indoiesc!

#23185 (raspuns la: #23020) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Proza scurta romaneasca de calitate - de (anonim) la: 14/10/2004 00:21:08
(la: Proza scurta romaneasca de calitate)
Recviem Rock, volum de proza scurta recent publicat in Romania de editura gallery@ro poate fi comandat online la www.dacris.com/literature

Marcel Tohatan

Autor de proza scurta, eseu, teatru, roman, scenarii radio-tv.Nascut în Bucuresti, 23 Iunie, 1956. Din 1996 locuieste în Toronto, Canada.

Publicatii
Proza scurta, eseu:
„România literara” (roman), “Contemporanul”, “Cotidianul”, “Adevarul literar”, “Corespondent”, “Canava Odeon”, “Vâlcea literara”, “Tineretul vâlcean”
Teatru:
„Punct ochit, punct lovit” – productie independenta Rivalta, difuzata de UNIPLUS - traducere în limba engleza la Teatrul Orange Tree, Londra „Monumentul” – productie independenta Rivalta, difuzata de UNIPLUS, 1995 - traducere în limba germana – Bernd Bauer Verlag, Berlin „Mâinile” – productie, difuzare, Radiodifuziunea Româna, 1993 „Massmedia” – publicata în volum la Editura Ghepardul, 1992 „Demonstratie” – premiera la Teatrul Odeon, 1994 - traducere în limba engleza la Teatrul Bush, Londra „Baloane de sapun” - productie independenta Rivalta „Blitz” – în manuscris „American Vision” – în manuscris Scenarii Radio (Radiodifuziunea Româna): „Lumini subterane”, „Petrache Poenaru”, „Vederea artificiala”, „Kulae, taica-su si mediul înconjurator”, „Vizita” Scenarii TV (Televiziunea Româna, în colaborare cu Florentina Tohatan) „Umorul în muzica”, „Melodia”, „Dirijorul”, „Orchestra”, „Quo vadis musica – serial”, „Muzica la frontiere – serial” Soap Opera „Gradina icoanei” – productie independenta Rivalta, 1995 „Piata rotunda” – productie BBC – Radiodifuziunea Româna, 1996 Romane: „Ultimul numar” – roman SF (1984 + 1986) „Semnul” – roman inclus în planul editorial al editurii Dacia, 1988 „Eugen” – roman în manuscris, 1989 – 1990 „Kulae, taica-su si mediul înconjurator” – publicat integral în revista „România literara”, 1993

Debuturi
Proza scurta:
Povestirea „Suntem” – Radiodifuziunea Româna, 1988
Povestirea „Tapetul” – Revista „Steaua”, 1989
Teatru:
Piesa „Mâinile” -Teatru Radiofonic, Radiodifuziunea Româna, 1993
Piesa „Monumentul” - Teatru Radiofonic Independent - UNIPLUS, 1992
Piesa „Punct ochit, punct lovit” – UNIPLUS, Radio Top 91
Piesa „Monumentul” Teatrul Odeon, 1994

Studii
- Clasa speciala de Informatica, Liceul M. Sadoveanu
- Facultatea de Fizica, Universitatea Bucuresti
- British Media, Londra, Marea Britanie
- Novel Certified Internet Professional, Toronto, Canada
- Novel Certified Network Administrator, Toronto, Canada
- Novel Certified Internet Business Strategist, Toronto, Canada
- Novel Certified Intranet Manager, Toronto, Canada
- IBM OTU VisualAge for JAVA, Toronto, Canada

Profesii:
- Profesor de Fizica
- Traducator tehnic
- Fizician
- Programator, C, C++, C#, Java, Visual Basic
- Redactor Radio
- Scenarist TV
- Dramaturg în colectivul de realizare a primului soap opera din România, „Piata Rotunda”
- Consultant IT, aplicatii Web

Contact:
tohatan@rogers.com
Tais toi - de mya la: 26/12/2004 04:03:24
(la: Filmele americane/vs/ filmele europene)
Am citit despre el, mama l-a si vazut (in Romania) si s-a amuzat tare. Din pacate eu nu am apucat sa-l vad desi imi doream asta (Jean Reno este unul dintre actorii mei preferati). De ce? Pur si simplu fiindca am refuzat sa vad filmul la cinematografele nemtesti...dublat in germana ( o aberatie!). Fiindca locuiam pe vremea aia la granita cu Elvetia, ma duceam in Basel la cinema des. Acolo filmele sunt subtitrate in doua limbi (germana si franceza) si vorbite in original. Dar "Tais toi" nu juca pe nicaieri. "Ghinion de nesansa", deh. Va dati seama...filmul se juca deja in cinematografele bucurestene dar in alea elvetiene, inca nu! Si sa mai zica cineva ca Romania are numai chestii negative! ;-).
#32272 (raspuns la: #32268) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...