comentarii

desparte in silabe cuvintul aluat


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
aivi - de maan la: 11/11/2005 02:00:17
(la: am si io o problema)
"de ce ai doi de a in nume draga?"

ma tem ca daca-ti spun tre' sa te-mpusc imediat, caci nu-mi permit sa las secretul sa-mpanzeasca forumul.

"Nu ne placem noi doua"

sincer sa-ti spun, habar n-aveam de-asa ceva.
zici ca am mai vorbit pana azi?

"Si io citesc mult ca si tine"

nu ma placi fiindca nu ma cunosti!
citesc putin si numai daca-s poze.
cartile de bucate sunt mult prea complicate pentru mine.
cand mi-e foame, platesc niste oameni sa ma servesca.

"imbirliga (sper sa stii cuvintul"

il stiu, cum nu, dar n-am, ca tine, atata curaj sa-l folosesc.

"ca ma gindesc sa ma consideri si pe mine de teapa ta "

ok, dar afla ca trebuie sa stii mai mult decat despartirea-n silabe pentru asta.
si-anume:
1. ca nu se zice 'alaturata de tine' ci 'alaturi de tine'.
2. ca 'sindron' nu exista-n dictionar - decat daca vrei sa spui 'sindrom', dar asta nu-i in cartea de bucate.
3. ... la 'manifeste-zi' trebuie sa m-ajuti ca nu decelez (nici asta nu-i printre retete) verbul de pronumele complement desi ma tem ca nu exista.
4. ca subiectul se acorda mereu cu predicatul deci "Chestia cu gainile nu au reusit la timp" " este gresita.

"si uite si gramatica stiu?"

nu m-am indoit nici o clipa ca toate greselile au fost intentionate.

"ca de fapt nici nu stiu ce e sindronul asta"

draga mea, ne-am dat seama deja.
speram ca macar virus sa stii ce e.

"ca la mine’n localitate au murit toate gainile..si a fost jale mare..da’ iti povestesc alta data..despre gaini.."

mi-e suficient ca le recunosc atunci cand le vad.
le deosebesc usor de pupeze, dupa glas.

"ca daca pune mana cineva pe tine ia si el.."

se ia si de pe net, e suficient sa-l ating cu vorba, delicat.
sa stii insa ca la un moment dat trece.
nu-i cronica precum prostia dar poate da dependenta.

"Chestia cu gainile nu au reusit la timp…dar iti povestesc in alt mesaj ce am auzit..daca te intereseaza bineinteles.."

daca te-ajuta sa vorbesti despre gaini, afla ca eu nu pot urca la orice nivel de discutie ... doar sa ma prinzi in toane bune si-n zile cand ma podideste-n mod grosolan insomnia.

"Doamne ce fericita sint ca nu am si eu virusu asta al tau..."

uite, vezi, abia ai iesit de la trancaneala si deja te-a apucat stranutul!

"Deci, ziceam s a te ajut"

multumesc, sper ca intr-o zi voi putea sa-ti intorc favorul.
#86616 (raspuns la: #86602) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru limpede, gasit pe Google - de Intruder la: 03/04/2007 07:44:17 Modificat la: 03/04/2007 07:45:00
(la: Pesach fericit!)

PESACH SI ISTORIA ACESTUIA


Una dintre sarbatorile evreiesti cele mai respectate, Pesach este o sarbatoare de origine biblica care marcheaza sfarsitul sclaviei evreilor in Egipt, acum peste 3000 de ani, si nasterea natiunii evreiesti. Este o sarbatoare de opt zile, care include doua zile speciale de sarbatoare la inceput si doua la sfarsit. In timpul celor opt zile mancam matzah si ne abtinem de la toate produsele facute cu drojdie, pentru a comemora painea nedospita pe care au mancat-o evreii cand au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp sa lase aluatul sa creasca. Toata mancarea dospita din casa trebuie cautata si vanduta sau distrusa inainte de inceperea sarbatorii. In primele doua seri de Paste, se tine un Seder in timpul caruia se repovesteste istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-si obtine libertatea. Aceasta poveste se citeste din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah si din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. In timpul Sederului, se beau patru pahare de vin si se mananca marror, ierburi amare.

Marile personalitati care au pus bazele spirituale ale poporului evreu sunt Avraham si Sarah, fiul si nora lor, Isaac si Rebecca, si fiul si nurorile acestora, Iacob, Rachel si Leah.

Din Iacob, Rachel si Leah s-a dezvoltat o familie de 70 de persoane care, in urma unei foamete in Israel, a fost fortata sa se refugieze in Egipt. Aici, aceasta familie a crescut si a prosperat intr-o asemenea masura incat evreii au ajuns sa fie priviti ca o amenintare de catre gazdele lor egiptene. Respectul si admiratia acestora s-au transformat in ura si,in final, intr-un program organizat de sclavie si opresiune. Dupa o serie de amenintari ale lui Moise neluate in seama de catre Faraon, amenintari care au avut ca rezultat cele Zece Plagi, Dumnezeu a eliberat o natiune, provenuta dintr-o familie care avea la origine 70 de persoane. Sapte saptamani mai tarziu, aceasta natiune nou creata primea Tora pe Muntele Sinai.

In timpul unei mese speciale de Pesach, numita Seder, se citeste Haggadah. Haggadah este povestea nasterii evreilor ca popor. Ea trateaza in principal evenimentele din Egipt, care au dus de la sclavie la libertate, dar acopera si intreaga perioada de la Avraham la daruirea Torei pe Muntele Sinai. Se poate spune ca Haggadah este certificatul nostru national de nastere. Mai mult decat un document istoric, ea vorbeste despre idealuri si valori care constituie esenta constiintei si identitatii noastre nationale.

Cuvantul haggadah inseamna a spune sau a relata. Haggadah este o naratiune vie, asezata in contextul unui dialog intre parinti si copii. Pesach, cu Haggadah in centru, spune fiecarui evreu trei lucruri: cine este, de unde a venit si ce reprezinta.

Mesajul inerent in Haggadah este ca identitatea si continuitatea evreiasca se bazeaza pe incurajarea copiilor de a pune intrebari - si pe pregatirea parintilor de a da raspunsuri logice si competente. In iudaism, a fi erudit, invatat si intelept nu este un scop in sine, ci este un mod de viata.

Cuvantul "Pesach" poate fi despartit in doua cuvinte: Peh (gura) si Sach (a vorbi). Aceasta ne aminteste ca desi porunca de a ne aminti de Exod se aplica "in fiecare zi din viata noastra" (Deuteronomul 16:3), totusi, de Pesach nu este de ajuns sa ne amintim, ci trebuie sa spunem povestea exodului si sa "vorbim" despre ea pe indelete.


copiat din: http://www.jen.ro/sarbatori_files_7.html
#183715 (raspuns la: #183579) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de om la: 21/11/2011 15:56:52
(la: un zambet pe 16 bits)
cautari recente
"id fete singure din buzau" = 072 354 xxxx
"cabana Baciu" = hotelul Gica Popescu
"nu sa fi bogat te face fericit ci sa devi bogat" = apoi poti sa mori fericit
"so mai penes" =so cheres
"zeama de urzici" = Fe
"cresc amintirile de lucian blaga" = asa o fi
"ce sint cartile pentru mine" = kindle surprise
"explicarea proverbului ;asculta invatatura tatalui tau si nu uita povetele maicii tale" = daca esti baiat
"negura" = da gura
"irlanda dublin" = IRA
"nrgura" = d gura
"ca va ajunge sangele pana la zabeile cailor" = abator
"inebuni sau innebuni" = in rai
"ghicitori matematice pt clasele I IV" = imparte 3 paie la 4 magari
"vraji cu chistocul de tigara" = ascunde'l in gura cand vine profu' in control
"cum sati pastrezi sufletul curat" = sa mananci sati-os
"zeama de urzici" = hemoglobina
"a spala putina" = poi dat cu cocolino
"ati adus" = inchis la alimentara
"rugaciunea sf ciprian" = nu ma bate doamne tare, ca's si eu al dumitale
"limba norvegiana" = oltchim
"explicatia proverbului fiecare pasare pe limba ei piere" = daca nu a invatat carte ca sa fie poliglota
"a scrie la indicativ la toate timpurile trecutului pers 2-a singular" = tulaiii, ce-a mai naspha tema pt acasa facuta la o cafenea
"desparte in silabe cuvantu intr-ol inalt" = in-tro-llat
"mircea carturescu" = ciripescu
"incoronati ai iadului" = incornorati
"cuvinte care se termina in -te" = xxx-te
"texte cu ortograme" = meta, para-
"cantareti italieni ani 50" = celentano ?
"eugen ilina pictura" = eugeni lina/(lana?) picura
Paianjenului - de maan la: 11/04/2008 13:52:09
(la: ..." 'tu-ţi dumnezeii mă-tii!!!"...(?)...)
atunci desparte in patru cuvinte 'oridecateori'!
e o locutiune adverbiala.:)
#301633 (raspuns la: #301626) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de Paianjenul la: 11/04/2008 14:31:14 Modificat la: 11/04/2008 14:36:43
(la: ..." 'tu-ţi dumnezeii mă-tii!!!"...(?)...)
"atunci desparte in patru cuvinte 'oridecateori'!"


- MULTUMESC pt. corectare! (E binevenita ori de cite ori e legitima - nu se aplică la "sunt" si " pârâu")!...

PS.
(...Dumnezeu mai stie ce se mai scrie azi impreuna si ce se mai scrie "separat" in limba noastra cea materna...)...
#301644 (raspuns la: #301633) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maan - de juli la: 10/09/2008 18:04:37
(la: Ioana Lalului, socacita)
:) multumesc ca ma citesti. N-am sa ma scuz, imi asum nestiinta-n ce priveste scrierea corecta din punct de vedere gramatical. Anumite cratime apar deoarece textul este redactat intr-un alt format. In unele locuri este despartirea in silabe pur si simplu.Crede-ma te rog ca nu-i totuna scrisul de mana ori tastarea. Sper ca nu le vei lua scuze, nu o fac.
In ce priveste "literatura cu greseli", in momentul in care si daca vreodata ma va bate gandul sa devin scriitoare, voi avea bunul simt sa contactez un corector. Pana atunci:) multumesc! atat tie cat si celor care ma fac atenta...
Se pare ca totusi intelegi ce bangui eu pe aici, cu ori fara greseli...
Scriitura n-are final deoarece nu-i finalul.Si inceputu-i hat in urma cu: Din neguri uitate...

rolia
#340934 (raspuns la: #340919) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
clabvro - de Bucu la: 13/03/2009 23:48:29
(la: Brasoveni (sau nu), exprimati-va)
se discuta despre logotip si se fac presupuneri cu privire la ... gandirea din spatele ei

mie-mi place sa rup din context, mi-am permis si cu citatul tau ...

poate ar trebui sa faceti si voi la fel cu brasovu' vostru. rupeti-l din context ...ma gândeam ce-i pe-acolo mai reprezentativ si nu mi-a venit nimic in minte. macar la Sibiu e-un primar neamtz, nici macar asta nu aveti. poate gasiti unul ungur, nu-i rau nici ala ...

munti cu ursi vagabonzi? poate n-ar fi rau sa desenati un urs cu-o punga de plastic in gura, dar ideea a fost deja preluata de Berlin (fara punga însa), asa ca nici asta n-ar fi chiar originala ...

o oaie rumegând, pe-o sanie? o capra îmbalsamata? un cocos de munte cu inscriptia orasului in forma de creasta-i? (aici a se evita rosu, culoare comunista! se recomanda portocaliul democratic!!), o floare de colt la un cioban în gura? o strachina stramoseasca cu "brasov my love" sculptat în mamaliga (galbenul traditional al mâncarii nationale ar fi aici extrem de plictisitor, se recomanda o mamaliga mov!), o privire spre cetatea Râsnov, desi acolo-i birt italienesc, un 4x4 ratacit lânga niste resturi de mici si bere, pe-o pajiste kashto, o trotineta cu baterie electrica, ecologica deci, facând slalom printre niste tzepe în loc de jaloane (tzeapa e simbol national recunoscut, chiar daca americanii îl situeaza pe Tzepes-Doamne pe undeva prin Mongolia, ca fiind ungur dupa mama-tata), un kebab cu mustar, de ce nu?, o pusculita în forma de cârtita, o coada de iepure cu urechi de magar, un hamster dulce, de camera, o plosca plina cu brasoave, o carne de tun prajita la soare cu dinti cariati in forma de BRA-SO-V, neaparat sa nu despartiti pe silabe regulat, formele neregulate dau o imagine mai sexy, mai brasoava ....

si înca multe altele, sunt convins ca brasoveanu' s-a nascut designer si photoshopist, gaseste el solutia ideala pâna la urma...vorba ceea, rabdare si carpati fara...chiar asa, puteti si-o pipa sa puneti, cu iarba dracului în ea. pe drac însa sa-l pictati ciclop cu monoclu, ca-i mai chic ...

sau, în cel mai rau caz, angajati-l pe Mardale de la Catavencu, va trage ala un logo de moare porcu'. pardon, ursu...

bafta!
#416704 (raspuns la: #416376) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
GV - de om la: 28/05/2009 13:35:36
(la: calendar pt femei ...adevarate :))
am spus eu de despartirea in ...silabe? ;)
#444533 (raspuns la: #444527) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
neapologetic - de andante la: 18/09/2009 23:23:22
(la: Ecce homo!)
nu-i clar?

hai ca despart in silabe pentru tine:
ne-apol-o-getic :)
#482949 (raspuns la: #482947) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ma duc, ma - de modigliani la: 20/01/2010 14:01:56
(la: La multi ani, IO...:))))
ma duc
retine ca am venit la tine cu inima deschisa si cintind de bucurie ode si imne iar tu mi ai dat un sut in kur

si daca ma duc, ma duc
si nu ma mai intorc
niciodata
never ever
cit o fi lumea, lume

cintec de jale la plecare
(preluare din folclor)

doamne, doamne, mult zic doamne,
dumnezeu pare ca doarme
cu capul pe o manastire
si de mine n are stire

incheiat cintecul de jale si plecare
o lacrima
umbra unei amintiri
uitarea

sa nu ma uiti
gata, plec

uf ce crunta ie durerea de despartire
uf ce cuvint sumbru si traumatizant
sumbru
umbre si ecouri
mult fum

genericul
si muzica trista pe fundal

p.s o fi oare si lotiune la masaj?

(p.s retoric)

ca io plec mindruto plec

the end
koniet
#518071 (raspuns la: #518070) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
tanti anisia - de latu la: 24/11/2010 20:32:59
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA - repriza a6a)
nu esti efectiv
Daca zici tu...
Eu ma bazasem pe acele insusiri ale celor mai buni decat mine, care asteapta doar un pretext sa lase cercul discutiilor destinse, pentru a se arunca cu aviditate asupra materialului de studiat, devorand nu alta silabele, cuvintele, ideile, convinsi fiind de timpul scurt al sederii pe pamant ca si de cei trei stalpi ai devenirii: Cunoasterea, cunoasterea, cunoasterea...
Dar daca zici ca asta n-a fost efectiv, ia hai mai aproape, ca joarda asta abia asteapta sa incinga un dans si-o schiranda...:))

Pai pe el nu-l cunosc, si cu toate astea a-ndraznit a vorbi necuviincios despre domnita! Atunci nici nu m-ai recunoaste iara!

Dar ideea ca as putea fi cu tine precum cu el, as zice ca are o premisa falsa: El e pretins sef pe cand tu o ne-pretinsa domnita :))
#583867 (raspuns la: #583752) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
mai, - de nyx la: 10/04/2011 09:10:00
(la: Haiku)
mie-asa-mi da.
dar e adevarat ca nu-mi sunt deloc familiare ultimele reguli de despartire-n silabe.
ziceam doar cum imi suna bine...
#607342 (raspuns la: #607340) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
silabele - de mio_nombre la: 29/01/2007 06:06:53
(la: Versuri la comanda)
Şi pe măsură ce-o priveşti cuvintele-ţi dispar treptat,
Silabele devin mai rare... iar timpul pare suspendat...
Nu ştii dacă visezi sau nu, nici ce să faci în continuare
Un singur gând te obsedează: să afli cine este oare?...
Dar brusc în fire îţi revii trezit de-al realităţii şut:
Ţi-e categoric interzis să vrei să ai ce n-ai avut!
Tu nu ai voie să doreşti, să râzi, să speri, să năzuieşti.
Astea sunt privilegii sfinte prezente-n cartea de poveşti.
Ce-ţi pasă ţie cine e? E doar un vis între coşmaruri;
Fi-vor ca ea încă o mie - feţe de îngeri printre lauri,
Imagini ale împlinirii, figuri pioase şi cochete
Cu gesturi pline de fineţe, ameţitoare dar şirete...
Adu-ţi aminte de Dalila (mutând privirea-n alt decor),
Silabele ţi le găseşte, leagă-ţi cuvintele de zor,
Dezleagă timpul din obezi, lasă-l să curgă-n voia lui
Iar ce-ai gândit în clipa asta jură că nu spui nimănui!

propunere: geamantan
#171906 (raspuns la: #171803) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cred ca numele meu e...despartire - de cosmacpan la: 19/03/2011 23:15:08 Modificat la: 19/03/2011 23:16:29
(la: 'You Know I'm No Good')
de multe ori stau si ma gandesc in cate cuvinte poti aduna ploaia si curcubeul trairilor? dar pana la urma cine are timp sa numere cuvintele cand nici macar ele insele nu mai au rabdare...
mi-as dori sa pornesc...pupa, nimfa ce trebuie sa moara pentru a invia din coaja hibernarii...mesager ce pompeaza povesti in panza aripilor...

mi-am dorit sa pot sangera sub numele acesta...despartire...dar nu oricui ii este data starea de gratie a mereu inceputului

si Jules Verne si-a dorit cu ardoare multe lucruri dar tot ce a putut lasa in urma a fost doar arderea...

data viitoare o sa incerc alta traire...dar cu siguranta ca cea mai dulce traire este cea de traitor in visele voastre
ai luat cateva cuvinte marete si ai facut un aluat caldut, insa din pacate facaletul s-a rusinat si a disparut la timp din ecuatie
cuvinte - de (anonim) la: 21/08/2003 09:30:33
(la: Cuvantul, ca prieten !)
Sunt de acord, insa chiar daca Diana face erori asta nu inseamna ca nu poate fi o "pasionata"! Poate nu erudita, dar de ce nu pasionata?
In ce priveste radacinile comune ale unor cuvinte in diferite limbi, exista asemanari , si nu numai in cazul neologismelor. Dar e un subiect foarte vast.
Va trimit un zambet sperand sa fiti mai ingaduitor(oare).
#28 (raspuns la: #26) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
ALUAT de ECLER - de JCC la: 06/10/2003 13:10:47
(la: DESERT si DULCIURI)
Aluat de ecler sau Pâte à choux

120 ml lapte
120 ml apa
5 gr sare fina
( gr zahar cristalizat
110 gr unt inmoiat la temperatura camerei
140 gr faina
5 oua
zahar pudra fina

intr-o oala cu fund gros se pun laptele, apa, zaharul cristal, sarea si untul; se aduce la fierbere

se ia de pe foc si se varsa in ploie faina, amestecand cu o lingura de lemn;
se re-pune pe foc, amestecand cca 1 minut

se muta aluatul fierbinte intr-un saladier si se adauga oule unul câte unul, in timp ce se amesteca energic cu un batator, pana ce aluatul devine lis si omogen

se pune aluatul destul de moale intr-o punga cornet si se fac gramadutze rotunde sau lungi (ecler) pe o tava de cuptor acoperita de hârtie sulfurizata (da rezultate mai bune decat tava unsa cu ulei)
se presara cu zahar pudra si se coc in cuptorul deja incalzit prealabil (220°C-termostat 8), cca 15 minute, apoi se reduce incalzirea cuptorului la thermostat 6 (190-200°C) si se mai coc alte 15 minute

IMPORTANT : in tot timpul coacerii la cuptor, usa cuptorului se mentine deschisa putin (exemplu : cu coada unei furculitze), pentru a lasa sa iasa excesul de vapori de apa

cand s-au racit, se taie in doua si se umple cu crema de vanilie, frisca, etc
Transparent - de ManCrowd la: 26/10/2003 18:41:42
(la: Paulo Coelho?)
In citeva cuvinte ...
Nu stiu daca merita sa-l citesti dar stiu ca pentru mine nu a meritat. Am sa incerc sa-ti expun citeva concluzii dupa citirea Alchimistului, Diavolului si Domnisoarei Prym si 3 pagini din Veronica se pregateste sa moara.

In Alchimistul ideea destinului e lungita cu apa rece. Iti recomand mai bine Micul Print a lui Exupery sau anumite povestiri din proza fanatastica romaneasca, aparuta sub numele de "Masca" prin '70. Cartea nu e un "It's a must!"

Diavolul si Domnisoara Prym e catastrofala. Cele cam 50 (un numar ales la intimplare pentru ca nu conteaza decit pentru Coelho, ele fiind asul din mineca), de "expresii frumoase" aruncate intr-un aluat rinced numit povestirea in sine, nu mi se par mai evidente decit un "Ana ara" din vechiul Abecedar comunist. ....
Cartea nu e un "It's a must!"

Veronica se pregateste sa moara exact cind eu nu mai suport stresul ei si ii intind o mina de ajutor inchizind cartea la pagina 3. Decizia din acel moment este cea pentru care nu pot spune nimic despre carte, doar ca am incercat sa fug de CD-ul care ar fi putut-o salva pe Veronica.
Coelho nu e un "It's a must!"

Acum,
Ti-am expus subiectiv de ce nu merita sa-l citesti. Acum am sa incerc sa-ti expun de ce mi se pare ca nu aduce nimic nou.
Nu e nevoie de mai mult de o idee sa-ti exprimi revelatiile.
Coelho "propovaduieste" regula in literatura si nu extrema ei. Lipsa gindirii speculative in scrierile sale dau tonul cind afirm ca el este regula. Regula nu aduce nimic nou.

In cele din urma,
Cadourile lui facute lumii, adica cartile lui, sint un gest adolescentin de a inveli un mic cadou intr-un ambalaj imens, adica de a-ti masca citeva "citate frumoase" (chiar am vazut citeva date aici pe site), in citeva sute de pagini, in citeva scenarii banale. Tin minte ca primind cartile de la o prietena am constatat cu stupoare ca exact ceea ce se numeste "expresii frumoase" erau subliniate cu pixul pe carte. La prima vedere pare ceva banal, dar dupa citeva pagini in care Coelho isi da pe fata asii, simti apropierea "citatelor frumoase" ca pe o factura de telefon sau o amenda.

Coelho a invadat intr-o vreme Bucurestiul ... ma privea cocotat pe afise peste tot, iar daca nu ma inseala memoria, aparea intr-o pozitie care te facea sa crezi ca gindeste (cu mina la cap parca). Oare gindea speculativ ma intreb eu? Nici macar in afis nu cred ca facea asta, din moment ce privirea lui dicta regula in toate statiile de tranvai.

PS. "Ana ara." a stat la baza unei societati. As fi curios care e analogia in Abecadarul de azi.
Cred ca cuvintele cheie in lo - de (anonim) la: 01/12/2003 14:30:22
(la: Downloadul de mp3-uri si filme de pe Internet.)
Cred ca cuvintele cheie in logica ta sint "drept de autor". Ce naiba toata lumea intelege de ce dreptul de autor ar trebui platit. Singura mea problema este ca autorii adevarati nu primesc mai mult de 10% sin dreptul asta.
D'aia downloadez muzica si filme de cite ori am ocazia. Si dau bani celor care cinta in statiile de metrou sau in fata sa Safeway.
#5711 (raspuns la: #1329) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dr. Nechit Vinereanu (SUA) 16 - de SB_one la: 13/12/2003 14:11:36
(la: Codex Rohonczi)
dr. Nechit Vinereanu (SUA) 16 iulie, 2002


Tue, 16 Jul 2002 03:46:46 EDT

...In legatura su caracterele scrierii din Codex pot sa comunic urmatoarele: eu am studiat ceva sanscrita, chiar ceva ebraica, ceva limba greaca,slava veche si ma descurc in astfel de semne si caractere nelatine. Parerea mea este ca acest Codex Rohonczy foloseste si unele semne care se aseamana cu caracterele scrierii in care a fost scrisa Biblia.Se spune ca aceste caractere sunt luate din scrierea feniciana.

In scrierea ebraica, vocalele sunt puse nu alaturea de consoane,ci
sub consoane sau deasupra consoanelor,cum punem noi,de exemplu,caciula
lui a sau i, sau sedila sub t,ca sa-l facem ts,sau sub s , ca sa-l facem sa se
pronunte ca in conjunctia si, sau ca in substantivul scoala. Textul Rohonczi
foloseste astfel de smne "diacritice",.daca le-am putea numi asa, pentru a
indica silabele.

La randul meu,eu am putut singur descifra aceasta scriere si am observat
ca Doamna Enachiuc in mod aproximativ corect a transcris caracterele origi-
nale ale textului in caractere latine, ceea ce este un mare merit al Doamnei
Enachiuc. Eu de asemenea ma descurc in a citi in vreo 15 limbi straine,
printre care rusa, polona, slava veche, maghiara, germana, franceza, engleza,
latina, greaca veche, italiana, spaniola, si am constatat ca nu am
gasit aproape deloc cuvinte care macar sa semene pe departe cu vreuna
dintre limbile citate mai sus. Consider, deci, ca limba in care a fost scris Codex Rohonczy este o limba foarte deosebita de limbile europene.

Ma indoiesc ca textul acestui Codex ar fi o insirare fantezista de grupuri de
sunete, fara nici un inteles, asezate sub forma de cuvinte. Se pare ca
acele grupe de caractere sunt cuvinte reale dintr'o limba necunoscuta, greu
accesibila cunostintelor noastre, a celor educati in cultura europeana.

In legatura cu arhitectura bisericilor desenate in miniaturi, cred ca
interpretarea Dv. este cat se poate de aproape de adevar. Mai trebuie sa
tinem seama ca religia lui Zamolxis, cat si alte religii precrestine au dainuit
pana prin secolele XV si XVI. Lituanienii, mi se pare, au inceput sa se
crestineze prin secolul XV, iar in actuala Cehie sau Slovacie, care in secolul
XV apartinea de Imperiul Habsburgic, niste romani de acolo au fost condamnati la galere pe viata de autoritatile austriace pentru ca se inchinau inca lui Zamolxis! Se gasesc documente istorice in legatura cu aceasta intamplare.

Deci este de inteles ca aceste miniaturi contin foarte multe simboluri ale
unei religii precrestine. Ramane de vazut cat de corect am inteles noi si
daca aceste miniaturi contin si simboluri crestine. Parerea mea este ca
miniaturile acestea contin foarte putine, sau deloc, simboluri crestine. Este
chiar posibil ca unele simboluri religioase precrestine sa semene cu cele
crestine si sa ne induca in confuzie.

Avand la indemana acest pretios document, in care caracterele
originale ale textului sunt fotografiate cat se poate de clar, oamenii
de stiinta din zilele noastre, atat romani cat si cei apartinand popoarelor
care locuiesc in jurul nostru, vor avea un bun prilej sa afle in ce limba a
a fost scris acest tezaur inestimabil, care intr'adevar nu este nici
cronica, nici vreo istorie, ci poate fi vreun poem sau vreo carte de cult
al unei religii precrestine.

Eu consider ca transcrierea caracterelor Codexului in caractere latine este aproximativ corecta, dar traducerea se pare ca este departe de a fi reala si dupa textul original. Pentru a intelege sensul cuvintelor acestei limbi, cred ca imaginile, simbolurile si catacterele de pe miniaturi ne pot fi de mare folos. Aici este punctul de la care putem incepe sa intelegem misterioasa limba in care a fost scris Codex Rohonczy.

http://www.dr-savescu.com/codex/
#6518 (raspuns la: #6482) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...