comentarii

desparte in silabe leucemie


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Prietenii adevarati nu dispar, îi regasesti... - de (anonim) la: 10/09/2004 14:30:23
(la: Despre prietenie)
pe vremuri, in timpul studentiei, in RO, eram intr-un grup de prieteni, multi studenti straini : vietnamezi, sirieni, yemenitzi, libanezi, români...
multi la facultati diferite unii de altii, chiar si in orase diferite..o familie de "fratzi si surori", fara nici o ambiguitate...
recent, abia am sosit de 3 zile dupa 3 saptamâni în Yemen, un prieten yemenit din vechea gasca,
a alergat cum a auzit ca sunt in Yemen, nici n-a trebuit sa-l caut!

receptii, invitatii, masina cu sofer pusa la dispozitie,
toate usile deschise, vizita de uzina de medicamente guvernamentala, etc, etc
Parca n-ar fi trecut zeci de ani, ne-am regasit ca inainte, doar cu exceptia ca nu mai suntem studenti si ca "fratele" e ministrul adjunct de sanatate...
ne-am sarit în brate in holul hotelului, si tine-te la pupat...ca se uitau ca la urs la noi personalul yemenit, cu mentalitatea yemenita... s-ar fi dus pe râpa reputatia mea pe-acolo, noroc ca era însotit de sotia lui...

nu, prietenii adevarati nu se pierd nici o data, chiar daca sunteti despartiti si ati pierdut urma, când va regasiti continuati firul prieteniei acolo unde l-ati lasat, ca si cum v-ati fi despartit ieri.

insa "prieten" este un cuvant mare, care presupune multe lucruri...
multi au tendinta sa confunde cuvântul "prietenie" cu cel de "bune cunostiintze".. nu este acelasi lucru...
Prieteniile - de Ivy la: 10/09/2004 20:45:42
(la: Despre prietenie)
Se spune ca prieteniile adevarate se formeaza atunci cind suntem mici. Timpul trece, si acele prietenii se pastreaza, si ramind cele mai grozave. Da, dar din pacate uneori drumurile se despart, si nu ai cum a mai fi cu cei ce i-ai cunoscut de mic. Prietenia probabil ramine, dar ce folos de te vezi o data la 2 ani..Viata isi continua firul, tu mai aduni un si inca unul la virsta ta, prietenii din copilarie sunt departe si atunci incerci sa iti faci altii...reusesti, dureaza un timp si apoi se rupe totul..ei, prietenii "dispar"..dintr-un motiv sau altul. Incerci din nou, pui tot sufletul tau, vrei sa crezi in oameni, vrei sa ai prieteni..si ti se intimpla la fel...si mai apoi "te inchizi" tu, si iti e frica a mai face prietenii, singuratatea doare, dar frica de dezamagiri cistiga si stai pe loc..Esti singur? Nu. In jurul tau sunt oameni..si totusi, notiunea de prieten o folosesti din ce in ce mai rar. Vrei o prietenie adevarata, vrei sa faci lucruri din suflet si vrei sa ai incredere deplina, dar constati ca mute din relatii se rezuma la interes, sau altele sunt numite "de business"..
So, sint de acord cu tine dinishor...


________________________________________________________
"when you cease to dream you cease to live"
Zodiile in caz de moarte - de mirelavus la: 15/09/2004 22:12:33
(la: Banc: doi mosi pe o banca...)
Cum se descurca zodiile in cazurile de moarte
clinica?

Berbec-" Cine-i seful aici? Vreau sa-l vad pe Zeul
Suprem acum! Sunt mort? Zau, nu am crezut ca mi se
poate intampla chiar mie!! De unde pot sa fac rost de
un palat de cristal luminat ca ala??"

Taur: Parasindu-si corpul, Taurul realizeaza ca nu
mai are stomac si se intoarce instantaneu in corp,
fara sa vada tunele, lumini sau entitati ceresti, ceea
ce il face sceptic pentru tot restul vietii

Gemeni: Ideea de baza in cazul Gemenilor nu este
experienta in sine, ci felul in care o pot infrumuseta
atunci cand o povestesc ( sau o scriu) . De vreme ce
Gemenii se simt bine in orice lume, mai putin intr-una
fara telefoane, internet sau alte mijloace de
comunicare, se intorc in corp destul de repede- iar
gura are tendinta de a functiona inaintea restului
corpului

Rac: Racii traiesc cam 125 ani si, in general, nu au
de-a face cu moartea aparenta. In schimb, din cand in
cand, se pot apropia de ceea ce restul numesc "
viata", atunci cand isi fac curaj sa iasa din casa
pentru cumparaturi.

Leu: " Nuuuuuuuuuuuu....NU am murit! Nu, nu nu!!
Cine-s aia in alb? Ce naiba canta acolo..? Suna
complet aiurea. Eu pot sa cant mai bine! Unde e
dirijorul? Vreau un microfon acum! Si nu ma deranjati,
decat
daca e vorba de un impresar important!"

Fecioara: Dupa 60 ore de munca in continuu, Fecioara
pica franta si paraseste corpul, ajungand intr-un
tunel de lumina ce straluceste de curatenie..insa, in
curand, incepe sa se ingrijoreze la gandul ca cei
dragi au ramas singuri si fara ajutorul ei, asa ca
revine in corp instantaneu, se ridica, spune ca e ok
si se uita la ceas pentru a vedea daca nu cumva e in
intarziere.

Balanta: In corp, in afara corpului, in corp..in
cele din urma spiritul se hotaraste sa iasa...Balanta
vede un tunel la capatul caruia se afla o fiinta
luminoasa. " Sa fie Isus? Stai asa...poate e Kwan Yin.
Hainele alea sunt stilul ei". Nereusind sa se
hotarasca
daca sa traverseze tunelul ( ce ar fi moartea daca
nu ai cu cine sa o imparti??) , Balanta se trezeste
inapoi in corp din greseala, iar primul gand este sa
deschida o agentie matrimoniala pentru suflete..

Scorpion: De vreme ce majoritatea Scorpionilor au 9
vieti, acestia sunt tentati sa experimenteze multe
feluri de moarte aparenta ( uneori provocata de ei
insisi). Cand se despart de corp, o foarte mica parte
din ei traverseaza tunelul de lumina fara a intalni o
fiinta astrala cu care sa faca sex. Intrebati pe
cine ar dori sa intalneasca la celalalt capat- 75% vor
numi vampirul preferat, iar Meduza este urmatoarea
optiune.

Sagetator: Parasindu-si corpul, Sagetatorul nu se
poate abtine sa nu rada de felul stupid in care a
facut-o. Dupa ce reuseste intr-un fel complet
aiuristic sa strapunga tunelul de lumina, refuza sa se
intoarca in corpul pe care a incercat sa il abandoneze
atata timp , printr-o serie de accidente datorate
neindemanarii proverbiale. Deoarece este foarte curios
daca religiile "organizate" sunt valide, profita de
ocazie pentru a invata cateva lucruri esentiale...pana

cand, satule, entitatile astrale, il trimit inapoi in
corp , pentru cat mai mult timp posibil

Capricorn: Capricornului ii ia ceva timp sa realizeze
ca a murit, mai ales ca pe lumea celalalta sunt locuri
speciale, amenajate ca niste birouri, in care sunt
instalati Capricornii. Un domn batran si distins le
inmaneaza un manual numit" Cum sa reusesti in
afacerile
astrale", un exemplar de "evaluarea muncii" ( pentru
profani- evaluarea faptelor bune si rele din timpul
vietii) si o nota roz (reinviere). Capricornii se
intorc destul de repede in corp, nefiind capabili sa
indure existenta non-fizica

Varsator: Varsatorul ajunge in Rai, vede ca nu este
condus prin consens si se duce in Iad, unde macar e
anarhie si regulile sunt facute pentru a fi incalcate.
Intr-un mod ironic, experienta Varsatorului e destul
de traditionala- Dumnezeu- Tatal, Sf. Petru, coruri de
ingeri, etc, deci un alt motiv pentru a opta pentru
Iad. O data ajuns acolo, il enerveaza la culme pe
Satan & co. cu ideile lor de reforme, asa ca sunt
trimisi de urgenta inapoi in corp.

Pesti: Dintr-un motiv sau altul, Pestii nu prea
obesrva moartea aparenta. In schimb, intr-o zi de
munca normala, multi Pesti spun ca vad fiinte cu
figuri suferinde care le spun intr-un mod calm sa se
intoarca in corp.

Tomorrow Never Dies!
Am mai meditat, draga Paianjenule, - de Hypatia la: 19/09/2004 11:36:51
(la: SUFLETUL OMULUI - Ce-i aia?...)
si am ajuns la concluzia ca raspunsul la nelinistea ta metafizica ,dar absolut normala din punct de vedere existential, ar trebui cautat in textul biblic. Hristos intreaba retoric "Ce va da omul in schimb pentru sufletul sau?" Deci omul are suflet!
Cum nu putem da ceva in schimb pentru a ne salva sufletul, ramane sa intelegem ca salvarea lui - "ne referim la acel element despre care se sustine ca, in momentul mortii, paraseste trupul, fie ridicindu-se la cer, fie coborind in purgatoriu (?) sau iad"-, vine din manifestarile sufletului. "Caci, oricine isi va salva viata sa si-o va pierde, iar cine-si va pierde viata sa pentru Mine sau pentru Evanghelie, si-o va castiga."
Despre manifestarile sufletului prin cele trei facultati enumerate chiar de tine, dar care fac pe om unic in lumea vie, s-a mai scris in aceasta conferinta. Cred insa ca nu s-a accentuat suficient un lucru: ca sufletul, nematerial fiind, traieste vesnic, incepand chiar de la zamislirea noastra. El se dezvolta o data cu trupul, pana ajunge la o anumita stare de constiinta/ sau se degradeaza pe masura ce omul in sine creste, iar dupa despartirea de trup, mosteneste starea de a fi in conformitate cu gradul de constiinta la care a ajuns. Chiar scrie undeva in Scriptura ca in starea in care ne va gasi moartea in aceea vom fi judecati.
Mai cred, de asemenea, ca sufletul este acel motor fiintial care determina gandurile, actiunile noastre si sentimentele noastre.
daca sufletul nostru ne misca de la sine spre bine , vom ajunge in rai, iar de vom fi biruiti de rautate si vom face rau cu gandul, cu cuvantul, cu fapta sau vom purta sentimente negative, pierde raiul.
Sigur, exista si cazuri in care mila lui Dumnezeu este covarsitoare pentru cei ce au trait in intunericul rautatii si Domnul ii va ierta, dar nimeni nu se poate culca pe urechea asta!
Pe de alta parte, citind cele scrise in conferinta ta, dar si in cealalta, deschisa de DESTIN, am citit multe replici acide, pline de nerv, care nu-si au rostul. cred ca aceasta tema nu trebuie sa ne puna in conflict, ci trebuie sa duca la LUMINA. Parerea mea.
Hypatia
Cine conduce lumea? - de Paianjenul la: 21/09/2004 10:42:04
(la: Cine conduce lumea?)
- E fapt incontestabil ca, in general, nivelul de trai al populatiei din tarile puternic industrializate, este superior nivelului de trai al populatiei din tarile mai putin, sau deloc industrializate. Dar cind zici industrie, automat zici materie prima, adica resurse naturale. In alte cuvinte, bunastarea materiala a unui popor depinde in mare masura de disponibilitatea acestor resurse naturale. Mai departe... cu cit industria unui stat este mai puternica (,) cu atit viteza de epuizare a resurselor sale naturale creste.

CE se intimpla deci cind aceste resurse naturale incep sa se imputineze, compromitind astfel industria tarii respective si implicit prosperitatea materiala a populatiei... (astazi cind nu mai e la "moda" sa ai colonii - vbv...)?...

Fireste, politicienii respectivei tari se uita peste "gard" in "ograda" vecinului, si daca "ocheste" "stuff"-ul de care au nevoie, pasul urmator e... cum sa puna mina pe el. Incearca prin comert. Daca nu "tine", incearca prin vre-o forma sau alta de manipulare/trisare. Daca nu "tine", incearca prin santaj - o forma fiind, in unele cazuri, sanctiunile economice. Daca nu "tine", gaseste pricina de gilceava cu vecinul... se duce, il omoara - pur si simplu - si ii ia "stuff"-ul.... Dar pentru ca asta nu prea se armonizeaza cu "valorile crestine occidentale".... si nu poate functiona la nesfirsit... ce-ar fi sa nascoceasca ei... o noua ordine mondiala... un "global village"... in care toti locuitorii planetei traiesc "claie peste gramada, toti in pace si buna intelegere"... neseparati de granite... cind nimeni nu mai stie cum il cheama... nici ce mai e al lui si ce nu mai e al lui... cind - vorba lui John Lennon in al sau "Imagine" - oamenii nu-si vor mai scoate ochii unii altora, pentru ca nu vor mai avea(!)... pentru ce... Si uite-asa, multinationalele - proprietati ale "reprezentantilor elitei economico-financiare" - se vor misca in voie... (necicalite de sindicatele muncitoresti ramase acasa...) nestinjenite de nesuferitele granite care "despart popoarele"... fara sa mai fie nevoie sa-si omoare vecinul ca sa-i ia "stuff"-ul din "ograda"... pentru ca "stuff"-ul va fi atunci al... tutulor...

Deocamdata insa, instaurarea Paradisului Global (geo-comunism?!...) este zadarnicita de "obstinenta" posedatilor de teroristi islamici... Dar pina la urma occidentul "CRESTIN" va triumfa... si - gratie stim noi cui... - toate problemele omenirii isi vor gasi definitiv solutia....
totusi viata.... - de cosmacpan la: 23/09/2004 18:54:56
(la: Cine conduce lumea?)
« Cine conduce lumea? Unde se iau deciziile care guverneaza vietile a miliarde de oameni? »
Cu nepretuitul dar al nesimtirii care se ascunde sub masca bonomiei as vrea sa intreb : este mai important sa stim « cine conduce lumea ? » sau « cum este condusa lumea ?» pentru ingustimea plajei unde se balaceste IQ-ul meu recunosc ca nu mi-a fost de nici un ajutor faptul ca am stiut cine conduce Romania in ultimii 30 de ani traiti constient, cine conducea fiecare stat din Europa sau care au fost presedintii USA. Care au fost liderii sovietici si acum rusi dar toate astea nu ma incalzesc cu nimic. Se pot face alegeri planetare ca sa-mi aleg reprezentantul ? Se poate face opinie separata privind societatea in care vreau sa traiesc ? Daca vorbesc mult si fara rost ma asculta cineva ? Va avea ziarul vanzare mai mica daca eu marturisesc ca nu stiu/stiu daca Ceausescu a fost sef de loja Masonica sau nu ? David, pe campul de lupta spune « Goliat este atat de mare incat nu am cum sa ratez » si l-a lovit. Dar ce te faci cand nici macar nu sti daca ai un inamic sau mai multi, si ce te faci cand din nestinta dai dimensiuni sporite sau chiar de « Dumnezei » acelor ce « din umbra » conduc lumea ? Cine poate trasa o linie despartitoare intre manipulare si motivare, cine se poate opune mesajelor subliminale ? cine se poate opune chimizarii excesive si otravirii ? cine stie ce respiram, ce bem, ce mancam ? cine ne poate arata unde este adevarul ? Si de ce ar face-o ? Cine poate controla industria farmaceutica si unde este limita dintre : drog/anabolizant/medicament ? cine controleaza practicile voo-doo, cine pazeste samanii, magii si oficiantii sa-i depisteze pe cei albi si pe cei negri ? Cine altcineva decat Dumnezeul meu ma poate apara de tot ce inseamna agresiune exterioara ? O vorba spune ca « cineva te vrea ingenunchiat si acela nu este Dumnezeu ». Raman la credinta ca numai inauntrul meu pot gasi oaza de liniste plina de raspunsuri la intrebarile puse si nepuse. Incerc sa fac un bine, Dar stiu ca este greu, Gasesc sprijin in mine, Cu mine-i Dumnezeu. Mi-e frica si mi-e teama, durerea o cunosc, Dar fara toate acestea, Mai are viata rost ?

fie si numai atat.... - de cosmacpan la: 23/09/2004 18:59:21
(la: Cat de taios e sentimentul ratarii!?)
Ca orice om cu socoata o pornesc la drum cu dreptul (dreapta bat-o vina este singura alegere optiune profitabila, incepand cu Noul Testament si sfarsind cu politica asta penibila care ne imparte si ne desparte mai rau decat judecata finala). Deci ce este de spus la titlu ? Acest sentiment poate fi mai taios ca o raza laser sau uneori nu atinge nici macar stirbenia pietrei cioplite. Depinde de cat de intensa este trairea. Indiferent de varsta atunci cand sentimentul de culpabilitate te sufoca (puteam sa fac mai multe pentru copii, pentru mine, pentru sotie, pentru sot, pentru mine, pentru parinti…..pentru mine….) sau (de ce nu am facut-o mai devreme) sau DE CE EU ??? atunci intervine si omniprezentul sentiment al ratarii care se inalta semet pe starea de neancredere si nemultumire traite de fiecare. Si totul nu tine decat de o perspectiva de un punct de vedere, caci nemultumirea poate fi perceputa ca « razboiul civil intern » sau ca » pana aici, imi ajunge, m-am saturat » si aceasta rabufnire trebuie dirijata ca un suvoi pentru « a invarti roata morii » caci lasata la voia intamplarii se poate pierde, transformasndu-se intr-o zona mlastinoasa a automultumirii sau autopacalirii de sine. De cele mai multe ori aceasta optiune ne este sugerata chiar de cei din jur care nici ei nu accepta schimbarea, modificarea statusului si de aceea nu pot gandi ca tu vei dori asa ceva. Deci daca te lasi convins de « hotii de vise » risti sa ramai prizonierul lipsei de perspectiva. Iar fara perspectiva te poti considera mort sau « ratat ». Mai bine gresesti luand o decizie nesatisfacatoare dacat sa « zaci » asteptand. Nimeni si nimic nu-ti poate lua locul, caci asa cum spune cineva, Dumnezeu joaca o partida de sah cu fiecare ; el face prima mutare si asteapta sa vada ce faci tu. De raspunsul tau depinde continuarea jocului. Si trebuie sa ne aducem mereu aminte ca Dumnezeu nu face lucruri inutile, dar ca fiecare isi poate spori valoarea. Deci ce inseamna a rata ? a gresi ? esec ? a pierde ? Pierzi o batalie dar castigi un razboi. Esecul este puntea spre reusita. Greseala inseamna ca ai incercat, deci mergi mai departe. Caci nu cel care face greseala dupa greseala este un ratat (din greseli inveti, chiar daca este dureros) ci cel care refuza sa mai continue. Care se opreste si balteste. Caci rostul unui rau este sa strabata lumea si sa ajunga la mare aratandu-i si spunandu-i acesteia cat de frumoasa este lumea si « viata » si aruncandu-se sfarsit de « umblet » in bratele primitoare ale « mortii ». Caci este bine ca toata viata sa fii un rau, iar cand vine marea clipa a trecerii pragului sa nu regreti ca devii mare.
In viitor continuarea

Pt. DESTIN - de Paianjenul la: 26/09/2004 06:44:23
(la: OMUL ce stim despre noi?)
"Dumnezeu este obiectul unui concept rational, care exprimã, regulativ, posibilitatea absolutã a unui lucru, nefiind el însusi un fenomen, adicã un dat al experientei.

Insa, în orizontul practicului, acolo unde legea moralã are ca obiect Binele suveran, Dumnezeu este însãsi conditia de posibilitate a Binelui suveran.

Dumnezeu reprezintã al treilea postulat al ratiunii practice.

Existenta lui Dumnezeu nu trebuie doveditã.

Fireste, în spatiul dialecticii transcendentale ratiunea produce dovezi ale existentei lui Dumnezeu:
-dovada fizico-teologicã;

-dovada cosmologicã;

-dovada ontologicã.

Toate acestea însã nu fac altceva decât sã "identifice" un obiect pentru Idealul ratiunii, ceea ce este imposibil,cãci Ideile (conceptele) ratiunii nu se raporteazã la obiecte ale experientei, nici nu pot astepta, vreodatã, o fenomenalizare a obiectului lor.

În orizontul practicului trebuie sã acceptãm existenta lui Dumnezeu, cãci altfel s-ar nãrui însãsi viata omului (fiintei rationale).

N-ar mai avea îndreptãtire existentialã Binele suveran, apoi legea moralã ar rãmâne fãrã obiect, libertatea s-ar aneantizã, dar odatã cu ea s-ar pierde si cauzalitatea, ceee ce înseamnã cã si cunoasterea, natura, lumea fenomenalã si-ar pierde temeiurile."


- "Tradus" in limba muritorilor de rind, textul de mai sus vrea sa zica - presupun - ca Dumnezeu la care face referire Biblia nu trebuie neaparat considerat un individ, cu chip si asemanare asa cum il prezinta Geneza 1:26-27, ci mai degraba o notiune abstracta... o necunoscuta pe care o introducem in mod conventional intr-un exercitiu de algebra pentru a facilita rezolvarea acestuia... si ca o consecinta, intreaga Biblie trebuie interpretata mai degraba in sens figurativ decit in sens literal.

Din punct de vedere personal, logica mea accepta notiunea de Dumnezeu ca persoana (individ) fizica (,) cu "chip si asemanare" (cu forma si contur!) - care efectiv vede, aude, vorbeste, se bucura, se minie, etc... deci si interpretarea Bibliei va fi acceptata in general in sens literal.


"te limitezi in gandire..."

- Posibil... In acelasi timp, nu avem nici o garantie ca (,) cu cit o teorie este mai sofisticata, cu atit probabilitatea ca aceasta sa fie mai aproape de adevar este mai mare...


"esti convins ca detii adevarul?"

- INTERESANTA intrebare, amice DESTIN, daca luam in considerare faptul ca fiecare subiect pe care-l postezi in Cafeneaua.com emana parca aerul si tonul unei autoritati supreme si ultime, in domeniul abordat, si apare formulat ca o AXIOMA absoluta, care nici nu mai necesita nici nu mai admite obiectii, completari, amendari, etc...

In ce ma priveste, spun intotdeauna ce gindesc si ma straduiesc sa expun si motivele pe care se intemeieaza presupunerile sau convingerile mele. Admit ca e posibil ca parerile mele sa nu reflecte neaparat si intotdeauna ADEVARUL, dar nu vad pe ce temei mi s-ar putea reprosa contrariul.


"daca accepti :
'Apocalipsa 21:1-3.'din care ai citat te contrazici singur...


- OARE?


"Unde va fi raiul ?

Unde va fi iadul ?

Cine va merge in iad sau in rai, corpul sau sufletul omului?"


- DEPINDE de definitiile pe care le dam raiului, iadului, si sufletului.

Unde va fi raiul?

Daca raiul este Gradina Edenului, in virtutea ideii de restaurare a Pamintului la starea lui imediat dupa de la creatiune, raiul va relocat pe Pamint, probabil (?) ca parte constituenta din Noul Ierusalim la care s-a facut deja referire.

Prin extensie notiunea de rai poate sa se refere si la acel loc (undeva in UNIVERS - e irelevant unde!) unde rascumparatii vor fi transferati temporar pe perioada de reinoire a planetei Pamint, cind conform Epistolei lui Petru - 2 Petru 3:10 - si Apocalipsa 20:9, "pamintul cu tot ce este pe el va arde".

Unde e iadul?

Biblia nu suporta ideea existentei unui loc anume, permanent, in UNIVERS, unde sufletele despartite de trup ale celor rai ard - ad-literam - la nesfirsit. Toate textele care ar putea fi citate ca suport pentru o asemenea idee contin elemente metaforice sau alte figuri de stil care fac interpretarea lor literala doar partial acceptabila. Raspunsul la aceasta intrebare il dau tot 2 Petru 3:10 si Apocalipsa 20:9 care insista ca cei rai vor fi mistuiti de focul care se pogara din cer.


"Cine va merge in iad sau in rai, corpul sau sufletul omului?"

- Obligatoriu amindoua, in conditia in care cele doua elemente nu se pot manifesta independent una de cealalta... dar acesta e din nou un aspect inca in discutie in contextul subiectelor "Sufletul" si "SUFLETUL ESTE NEMURITOR"...






#23409 (raspuns la: #23348) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Tradus"in limba muritorilor de rind," Paianjenul, - de DESTIN la: 26/09/2004 07:48:40
(la: OMUL ce stim despre noi?)
Ce zici tu:
- "Tradus" in limba muritorilor de rind, textul de mai sus vrea sa zica - presupun - ca Dumnezeu la care face referire Biblia nu trebuie neaparat considerat un individ, cu chip si asemanare asa cum il prezinta Geneza 1:26-27, ci mai degraba o notiune abstracta... o necunoscuta pe care o introducem in mod conventional intr-un exercitiu de algebra pentru a facilita rezolvarea acestuia... si ca o consecinta, intreaga Biblie trebuie interpretata mai degraba in sens figurativ decit in sens literal."

Textul nu necesita "traducere"...numai a fi inteles....

Pe Dumnezeu nu poti sa-Lconsideri un individ...asa cum tu o faci...

tu continui cu:
"Din punct de vedere personal, logica mea accepta notiunea de Dumnezeu ca persoana (individ) fizica (,) cu "chip si asemanare" (cu forma si contur!) - care efectiv vede, aude, vorbeste, se bucura, se minie, etc... deci si interpretarea Bibliei va fi acceptata in general in sens literal."

Este parerea ta...

Am afirmat ca:
"te limitezi in gandire..."

"- Posibil... In acelasi timp, nu avem nici o garantie ca (,) cu cit o teorie este mai sofisticata, cu atit probabilitatea ca aceasta sa fie mai aproape de adevar este mai mare..."

teoriile au alt criteriu de credibilitate nu sofisticare!!!

La intrebarea mea:
"esti convins ca detii adevarul?"

Tu raspunzi cu inscenari:

"- INTERESANTA intrebare, amice DESTIN, daca luam in considerare faptul ca fiecare subiect pe care-l postezi in Cafeneaua.com emana parca aerul si tonul unei autoritati supreme si ultime, in domeniul abordat, si apare formulat ca o AXIOMA absoluta, care nici nu mai necesita nici nu mai admite obiectii, completari, amendari, etc..."

De unde o asemenea afirmatie???..."fiecare subiect pe care-l postezi in Cafeneaua.com...

Este mai usor cat de elementar de fapt...!!! sa aducem afirmatii fara suport decat sa venim cu argumente in discutii dealtfel libere...

Pe ce subiect al meu nu ai fost admis cu obiectii,complectari, amendari?

Dai dovada de instabilitate in gandire,de aici apar acele contraziceri de unul singur...

tu afirmi:

"Prin extensie notiunea de rai poate sa se refere si la acel loc (undeva in UNIVERS - e irelevant unde!) unde rascumparatii vor fi transferati temporar pe perioada de reinoire a planetei Pamint, cind conform Epistolei lui Petru - 2 Petru 3:10 - si Apocalipsa 20:9, "pamintul cu tot ce este pe el va arde".

Acum afirmi :
"(undeva in UNIVERS-e irelevant unde)" si in alt loc,afirmi: "ca locul oamenilor este numai pe pamant"

te contrazici nu?

ce mai zici in continuare:

"Biblia nu suporta ideea existentei unui loc anume, permanent, in UNIVERS, unde sufletele despartite de trup ale celor rai ard - ad-literam - la nesfirsit."

deci din nou te contrazici singur...nu pe pamant ci in "UNIVERS"este locul ...

La intrebarea mea:
Cine va merge in iad sau in rai, corpul sau sufletul omului?"

tu raspunzi:

"- Obligatoriu amindoua, in conditia in care cele doua elemente nu se pot manifesta independent una de cealalta... dar acesta e din nou un aspect inca in discutie in contextul subiectelor "Sufletul" si "SUFLETUL ESTE NEMURITOR"..."

Aici da-mi voie sa afirm ca este o mare confuzie...de ce obligatoriu?de ce elemente?de ce nu se pot manifesta independente una de alta?

Cand corpul a trecut in nefiinta ce-l mai leaga de suflet?

Cum se mai manifesta un corp neinsufletit?

Cum acest corp neinsufletit sa nu se poate manifesta independent de suflet?

Fie ca intelepciunea sa ne "guverneze" gandirea...

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#23410 (raspuns la: #23409) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. dinisor - de Paianjenul la: 02/10/2004 20:01:30
(la: Viata dupa moarte)
"Cum ma despart in cazul asta de viata actuala, de identitatea actuala? Sau poate ca nu e menit sa ne rupem cu totul de identitatea actuala? Poate ca putem (avem voie) sa luam cu noi partea buna si frumoasa a eu-lui actual si sa perpetuam valorile mai departe in viata urmatoare...?"

- In umila si personala mea conceptie tocmai asta e "intriga" intregii "scheme" a credintei crestine: UNICITATEA individului... IREPETABILITATEA identitatii acestuia! Adica: exista o singura dinisor - sa zicem - in toata istoria Universului! Fie ca s-ar intimpla ca ea sa moara de moarte naturala si sa fie inmormintata ca tot omul, in "tarina pamintului"... fie ca s-ar intimpla - DOAMNE FERESTE! - sa moara radiata de o bomba atomica... mincata de un rechin... arsa pe rug ca Joanne d'Arc, etc.... un lucru s-ar intimpla in momentul mortii: o "copie" DNA (in care sint "imprimate" toate trasaturile ei de caracter - atit cele mostenite de la parintii ei cit si cele dobindite din momentul nasterii pina in momentul mortii... ambele categorii fiind cultivate/modelate pe parcursul acestui interval...) ar fi luata si "stocata" undeva in "arhivele" lui Dumnezeu pina in momentul INVIERII. Daca - in calitate de CREATOR - Dumnezeu "jongleaza" dupa cum binevoieste cu materia, EL nu va avea nici o dificultate ca in momentul invierii sa "ordone" atomilor din care a fost constituit trupul (fizic) a lui dinisor, "adunarea" in aceeasi "formatie" pentru reconstituirea acestui trup. Chestia cea mai importanta va fi, desigur, "reimprimarea" in celulele lui a aceluiasi "set" de trasaturi de caracter pe care l-a avut in momentul mortii, set pe care declaram - in mod ilustrativ - ca a fost copiat si pastrat in "arhivele" lui Dumnezeu pe tot intervalul dintre momentul mortii si cel al invierii.

In a sasea zi a creatiunii Dumnezeu nu a creat ROBOTI cu creiere programate, ci indivizi cu RATIUNE si VOINTA libera... cu capacitatea de a-si dezvolta caractere proprii si o identitate UNICA si PERSONALA... pe care cei ce vor trece "testul" la "judecata de apoi", o vor pastra pentru eternitate.
#24016 (raspuns la: #20034) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
poate ca da. dar acum chiar n - de tty la: 05/10/2004 18:31:32
(la: Suferinta)
poate ca da. dar acum chiar nu cred ca mai pot vb cu ea. a fost un refuz foarte brutal. i-am dat acest text sa il citeasca si imediat dupa ce l-a citit a venit sa imi spuna ca intre noi nu va exista niciodata nimic. clar si raspicat. oricum a trcut cam mult timp de atunci si nu cred ca mai vreau eu in momentul de fata. asta e viata. intre timp am mai avut o prietena pe care o iubeam ca pe ochii din cap. cred ca as fi fost dispus sa si mor pentru ea, dar ea mi-a dat papucii pt ca cea mai buna prietena a ei i-a spus ca m-a vazut in oras cu altcineva. nu a aceptat nici o explicatie si nu m,i-a acordat nici macar prezumtia de nevinovatie. asa incat ne-am despartit. asta e viata.!!!!!!!!!!

......................................................................

Live is beutifil if you know how to live.
#24247 (raspuns la: #23429) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poate iluzia unei vieti marete.. - de camyb1981 la: 11/10/2004 16:24:56
(la: ABSOLUT NEPOETIC SI NECREATIV:O zi din viata mea…)
N-am visat nici sa schimb istoria, nici sa ma marit cu un print, nici macar sa cistig la loterie... dar am visat ca va fi cu totul altfel, intimplari care sa-mi umple viata, sa ma bucure din cind in cind, nu atit de rar si atit de putin... Poate am asteptat prea mult si de la mine si de la ceilalti si astept in continuare; e adevarat ca nu am facut chiar tot ce mi-a stat in putinta, intotdeauna poti sa faci mai mult, dar de fiecare data am ramas cu un oarecare gust amar...
In ultimii citiva ani am tot avut asa, momente in care trecut pe linga ceva foarte important pentru mine, dar stii cum, nu la milimetru, mai putin de-atit... si nu din nepasare, neglijenta, indiferenta, a fost chestie de...(urasc sa recunosc) noroc. Daca am 5% sanse sa mi se intimple ceva nasol, cu siguranta mi se intimpla...

Am avut recent o saptamina "nemaipomenita": o despartire, e drept, civilizata, de iubitul meu, un accident cu taxi-ul, un furt din poseta in unul din minunatele cluburi bucurestene, o pierdere de bani, riscul unui accident cu metroul, iti spun a fost groaznic. Nu stiam ce sa cred, daca sa ma sperii sau sa ma bucur, ca desi am fost in pericol, am scapat cu bine. Pina la urma am preferat sa caut partea buna a lucrurilor, faptul ca sint sanatoasa si am forta sa merg mai departe, si ca, doamne fereste, exista lucruri foarte grave care mi s-ar putea intimpla.

Cu toate astea, nu pot sa nu ma compar cu alternativa fericita a copilului de miliardari care s-a saturat sa-i sufle maica-sa in... chiar si la 30 de ani, ce greu o fi, bietul de el.

Eu nu prea am problema lasitatii, nici macar fata de sefi, dimpotriva; acea principialitate de care-ti vorbeam nu ma lasa sa fac chestii de-astea, desi uneori mi-as dori... nu sa pup in fund pe cineva, nu ma intelege gresit, dar sa am forta necesara sa trec cu vederea anumite lucruri si, de exemplu, sa pun mina pe acel miliardar de 30 de ani care-ar putea sa-mi fac viata mai usoara, sau cel putin mai confortabila; pot sa sugerez asta cuiva, insa in ce ma priveste lucrurile stau cu totul altfel, mie mi se pare ca vind o bucatica din mine si atunci cind accept o cafea sau o cina din partea unui barbat, cu atit mai mult daca m-as marita cu el.

Consider ca merit mai mult, nu si ca mi se cuvine totul, dar nu asa, trebuie sa fie meritul meu in totalitate, sau oricum, in foarte mare masura.

Si intr-adevar, nici eu nu sint de acord cu adaptarea in sensul fatarniciei si minciunii fata de tine insuti si fata de ceilalti, adaptarea da nastere unei multumiri care te face sa nu mai doresti si sa nu te mai revolti; cind nu mai ai lucrurile astea, nu mai ai nimic, stagnezi si mai apoi regresezi, redevenind un simplu animal de povara...

Solutia nu o am, stii bine ca eu insami am cerut-o de la voi, pot doar sa te asigur ca n-are cum sa fie asa la infinit, trebuie doar sa invatam sa cautam altfel...
#24702 (raspuns la: #24677) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Admin - de Axel la: 14/10/2004 20:39:45
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
Stii, nu ma pot abtine de la un raspuns, chit ca e impotriva politicii forumului raspunsul asta.

Tolerati expresii de mahala, tolerati jigniri si atacuri la persoana, tolerati calomnii. Am vazut destule.

Dar nu tolerati sinceritatea opiniilor, fie ele si exprimate intr-un limbaj mai dur - dar nu vulgar.

Nu vreau, nu vreau sa te acuz de partinire; nu sint de nici o parte a "baricadei" - asa ca nu va grabiti sa-mi sariti in cap, nici unii nici altii - dar parerea mea e ca exagerezi. Si ti-o spun la modul cel mai onest posibil, eu unul nefiind implicat in discutiile astea.

Dar mergi pe o linie extrem de subtire, ce desparte atitudinea moderata de cea partizana.

Spui ca utilizatorii au dreptul la transparenta. Care transparenta? Ca la discutiile transparente nu au dreptul. La transparenta masurilor administrative? Who cares, in cazul asta?

Sa-ti spun unde ai gresit? Ai reusit sa dai satisfactie unui utilizator deosebit de agresiv si ai ofticat alti 10 care chiar ca nu aveau nici o treaba cu conflictul asta. Nu aveau, caci acum au.

I-ai facut sa se indoiasca de justetea masurilor luate si, implicit, sa adopte o pozitie care ma tem ca nu e nicidecum in favoarea ta - ca functie, nu ca persoana.

Daca chiar vroiai sa le-o tragi alora care se certau ca chiorii, aveai la dispozitie alte masuri, ca de pilda:

- fie sa le tai accesul pentru o perioada la toti

- fie sa creezi o conferinta speciala, numai pentru ei, unde numai ei sa aiba acces si sa-i lasi, neica, sa se porcaiasca acolo pina le pierea suflarea. O sa spui ca ii pierdeai din forum. Din nou, who the heck cares?


Se spune ca omul n-are nevoie de sfaturi pentru ca poate sa greseasca si singur.

Ia, te rog, mesajul meu, exact asa cum este, fara interpretari si citiri printre rinduri. In ceea ce ma priveste, am spus intotdeauna ce aveam de spus, placut sau neplacut - e adevarat, incercind in acelasi timp sa nu jignesc pe nimeni.

Asa ca, din nou, sper sa nu te simti jignit de cele de mai sus.


Cu sinceritate.

Axel.
#25090 (raspuns la: #25088) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
...ai vorbit ca un om mare... - de SB_one la: 16/10/2004 10:31:44
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
...ai vorbit ca un om mare...

si totusi, aici cine se va supara?:-))


Moise, Isus si un barbos mic joaca golf.
> > Moise ia crosa si cu o lovitura eleganta trimite
> > mingea in mijlocul unui lac.Imperturbabil,intra in
> > lac, apele se despart si isi joaca mingea.
> > E randul lui Isus. Si el ia crosa si proiecteaza
> > mingea pe o traiectorie parabolica (parabola fiind
> > specialitatea lui),mingea aterizeaza tot in mijlocul
> > lacului, pe o frunza de nufar.Isus linistit, merge pe
> > apa si isi joaca mingea.
> > Micul barbos isi ia crosa si cu o miscare
> > oribila, din aia de tip care n-a jucat in viata lui
> > golf, proiecteaza mingea intr-un copac,de acolo ea
> > ricoseaza intr-un camion si din nou de un copac,apoi
> > pe acoperisul unei case, o ia pe un burlan si se
> > rostogoleste intr-un sant care se varsa in lacul
> > susnumit. Pe marginea lacului, un broscoi enorm
> > inghite mingea. Deodata din cer apare un uliu care se
> > repede asupra broscoiului si il ia in gheare, pleaca
> > cu el zburand pe deasupra terenului de golf.
> > Broscoiul,luat de ameteli, scapa mingea care
> > aterizeaza exact in gaura.
> > Moise se intoarce spre Isus si-i zice acru :
> > - Uite vezi, de aia nu-mi place sa joc cu tac-tu.
#25255 (raspuns la: #25239) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Florile Bellei - de LMC la: 22/10/2004 18:19:02
(la: Trancaneala Aristocrata)
Fefelino, sa stii ca asa sint plantele de obicei. Nu le prea place sa le schimbi locul. Eu mi-am omorit citeva plante in felul asta, la fel si mamica. Dar ce poti sa faci daca ai posibilitatea, peste noapte, sa-ti invelesti plantele de afara in pungi. Nu stiu ce fel de plante ai dar fiecare are felul ei de a fi tratata. Eu citiva ani in urma m-a cadorisit al meu cu o planta de ficus foarte frumoasa. Si ce sa-ti spun, planta asta cred ca a fost in pragul mortii de nu stiu cite ori. Am tratat-o, de multe ori, chiar foarte prost. Intr-o iarna am tinut-o afara in ploaie si in frig de i-a cazut aproape toate frunzele si cele ramase s-au facut maro. Cind ne-am mutat in primavara in casa in care stam acuma, am asezat-o pe terasa noastra acoperita, chiar la margine. Si ce crezi? Acuma este de o frumusete nemaipomenita. Nu numai ca i-au crescut toate frunzele inapoi. Dar a crescut si ea asa de mult ca acuma tre sa-i pun alt ghiveci sau sa o despart cumva. In continuu face fruze noi, si toate sint de o culoare verde inchis stralucitor. Deci, eu ma gindesc ca daca le asezi undeva afara unde sa fie acoperite cumva de vint si de ploaie, si le imbraci cu niste pungi de plastic, atunci s-ar putea sa le salvezi de la moarte. La Home Depot se gasesc niste suluri de plastic din ala special pentru plante, care le lasa sa respire.
#25966 (raspuns la: #25941) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Daniela - de SB_one la: 25/10/2004 19:25:56
(la: Conflictul in Cafenea. Va rog sa ma ajutati!)
...povestea e colosala si cu mult tilc...

Adevarul e ca hazul si hazul de necaz sint doua solutzii foaaarte bune cu care uneori potzi imblinzi si tigri cei mai fiorosi...

Ca sa ramin la subiectul cu humor, tre sa-mi aduc si eu contributzia si sa repet doua bancuri ce sau mai spus aici , dar care mi-au placut foarte mult si...au si oarecare morala...sanatoasa...:-)

25255

Moise, Isus si un barbos mic joaca golf.
Moise ia crosa si cu o lovitura eleganta trimite
mingea in mijlocul unui lac.Imperturbabil,intra in
lac, apele se despart si isi joaca mingea.
E randul lui Isus. Si el ia crosa si proiecteaza
mingea pe o traiectorie parabolica (parabola fiind
specialitatea lui),mingea aterizeaza tot in mijlocul
lacului, pe o frunza de nufar.Isus linistit, merge pe
apa si isi joaca mingea.
Micul barbos isi ia crosa si cu o miscare
oribila, din aia de tip care n-a jucat in viata lui
golf, proiecteaza mingea intr-un copac,de acolo ea
ricoseaza intr-un camion si din nou de un copac,apoi
pe acoperisul unei case, o ia pe un burlan si se
rostogoleste intr-un sant care se varsa in lacul
susnumit. Pe marginea lacului, un broscoi enorm
inghite mingea. Deodata din cer apare un uliu care se
repede asupra broscoiului si il ia in gheare, pleaca
cu el zburand pe deasupra terenului de golf.
Broscoiul,luat de ameteli, scapa mingea care
aterizeaza exact in gaura.
Moise se intoarce spre Isus si-i zice acru :
- Uite vezi, de aia nu-mi place sa joc cu tac-tu.


25260

Se zice ca odata un popa si un rabin se ciocnesc cu masinile si au un accident foarte urit. Reusesc ei cu chiu cu vai sa iasa dintre fiare. Rabinul il ia pe popa de brat si ...:
Rabinul:Parinte, ar trebui sa-i multumim lui Dumnezeu cu cerul si pamantul ca am scapat teferi!
Popa:Asa este, ai dreptatate Sfintia Ta!
Rabinul:Uite, ca sa celebram acest gest maret de la Dumnezeu, hai sa inchinam un pahar de vin, din sticla pe care sper sa o mai gasesc intacta in portbagaj.
Popa:Hai!
Scoate rabinul sticla din portbagaj, mai scoate si doua pahare, le umple si ii da unul popii. Inchina ei paharele, spun cate o rugaciune dupa care duc paharele la gura. Popa soarbe paharul dupa care se holbeaza la rabin si il intreaba:
-Pai ce faci Sfintia ta, nu bei?
-Nuuuuu, astept sa vina politia!


Morala?...cred ca o sa va las putzin ragaz...
#26183 (raspuns la: #26130) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre O "Usa interzisa" - de (anonim) la: 26/10/2004 16:46:38
(la: Gabriel Liiceanu)
Pentru mine, cartea dlui Liiceanu este un exemplu de literatura buna. Totusi asteptam de la domnia sa altceva, poate o carte de filozofie-sensu recto-, o lucrare in care sa duca mai departe ideile unor Heidegger si Noica. Nu inseamna ca nu imi place cartea si, din moment ce a scris-o, inseamna ca ii este draga; eu insa asteptam altceva, poate mai sistematic, mai "tehnic". As vrea ca dl Liiceanu sa se elibereze, sa se desparta, mai violent de filozofii la scolile carora s-a format. Avem (am) nevoie de Gabriel Liiceanu singur, sfadindu-se cu Filozofia. Mi se pare ca scriind "Usa interzisa", dumnealui s-a impacat cu Filozofia si-sa nu fie!-si-a scris, poate, testamentul.
Cartea, luata in sine, este minunata!
Multumesc lui Dumnezeu ca exista acest om! (Razvan- Galati)
am trecut prin asta... - de (anonim) la: 28/10/2004 09:28:14
(la: dragostea la distanta este posibila?)
am avut o relatie de 1 an de zile...vorbeam zilnic la telefon celputin 1 ora,sms-uri full....totul era perfect!!! eram deja logoditi... totul s-a sfarsit dintr-o prostie...
Acum,dupa 1 an si 2 luni decand ne-am despartit,ne-am dat seama ca vrem sa ne impacam... :))))))))) desi nu am recunoscut niciodata,pt ca nici unul dintre noi,stiam ca tinem ulul la celalalt si,printre picaturi,ce-i drept,ne gandeam la ceea ce a fost....DECI EXISTA DRAGOSTEA LA DISTANTA
... - de Axel la: 28/10/2004 15:14:19
(la: Obligativitatea religiei in scoli - o masura nelegala?)
Am avut o discutie cu Hypatia, in particular, pe tema a ceea ce am scris in precedentul comentariu ( #26255 ).

Am ezitat mult pina sa ma hotarasc sa scriu aceste rinduri, dat fiind faptul ca e vorba de o conversatie privata, insa cred ca merita relevate citeva aspecte care, in opinia mea, reprezinta niste tendinte oarecum ingrijoratoare, si o sa vedeti de ce.


Tin sa mentionez, daca e neaparat nevoie, ca niciodata nu mi-ar trece prin cap sa atac o Biserica sau un cult religios; traim intr-o lume a liberului arbitru si - teoretic cel putin - a tolerantei.


Ceea ce am scris in comentariul precedent nu reprezinta un atac la adresa Bisericii Ortodoxe ca si institutie de indrumare spirituala; reprezinta in schimb un atac la adresa persoanelor care, profitind de pozitia in respectiva institutie, nu stiu altceva decit sa caute noi metode pentru a trage foloase materiale pentru uzul propriu si care metode, de cele mai multe ori, nu cadreaza cu functia pe care o indeplinesc.


Am fost acuzat, in conversatia mai sus pomenita, de o multime de lucruri, prin prisma faptului ca am afirmat ca Teoctist este un nemernic.

Imi mentin afirmatia si, de asemenea, imi mentin toate afirmatiile facute vis-a-vis de ierarhii corupti si mai mult decit inclinati spre cele lumesti apartinatoare mai curind de articolele Codului Penal si sint gata sa raspund pentru ele in fata oricui si a oricarei institutii.

Faptul ca gasesc mai mult decit reprobabila colaborarea lui Teoctist cu partidul comunist si cu securitatea lui ceausescu nu este propria-mi gaselnita. Marturie stau zecile de biserici demolate; sa nu luam in vedere faptul ca multe erau adevarate monumente, repere arhitectonice si culturale in peisajul religios romanesc, sa nu ne uitam la asta, zic.

Insa faptul ca inaltii ierarhi ortodocsi au convenit ca lamele buldozerelor sa darime lacasurile sacre ale romanilor, nu cred ca poate fi trecut cu vederea de nici un om responsabil si cu mintea intreaga.


Desacralizarea simbolurilor a inceput cu demolarile de biserici; a urmat desacralizarea constiintelor. Ce va mai urma?


Hypatia mi-a spus ca, indiferent de ce a facut, Teoctist este capul Bisericii Ortodoxe si, ca atare, nu trebuie atacat.

Personal, aceasta afirmatie mi se pare cel putin hilara, ca sa nu spun de-a dreptul ridicola. Faptul ca este, intr-adevar, capul Bisericii Ortodoxe, nu il scuteste de responsabilitatea faptelor sale, cred eu, responsabilitate ce ar trebui asumata deocamdata inaintea credinciosilor - si poate inaintea tribunalelor - si, mai tirziu, poate, inaintea lui Dumnezeu.

A-l absolvi din start de orice pacat, mai ales de cele atit de grave comise pe perioada regimului comunist mi se pare o dovada de lasitate.


Va rog sa ma intelegeti bine: nu atac Biserica ci pe cei care o conduc asa cum o conduc.

Condamn ipocrizia si fariseismul impinse la rang de politica de stat si, de asemenea, condamn falsa umilinta si resemnarea in fata unor lucruri ce pot fi indreptate.


Cu stupoare am constatat, in cursul conversatiei de ieri cu Hypatia, o inflexibilitate inspaimintatoare pentru un cadru didactic; de asemenea o tendinta spre o oarecare gindire fundamentalista la fel de ingrijoratoare.

Toleranta zero fata de opiniile altora nu cred ca e cea mai potrivita atitudine pentru cineva care face studii de sociologie. Ma rog, fiecare cu ideile lui, pina la urma.


Scopul a ceea ce am scris acum nu este altul decit cel de a lamuri citeva lucruri; dincolo de comentariile "nervoase" pe care le-am facut, dincolo de o tendinta spre mistocareala si luat in balon, dincolo de toate astea, zic, cred ca merita sa incercam sa ne aplecam mai mult asupra a ceea ce gindim vis-a-vis de ceilalti si sa ne obisnuim cu ideea ca nu avem, intotdeauna, dreptate.


Daca ceea ce am scris pina acum pe acest forum a generat sentimente de ofensa, imi cer scuze celor in cauza; nu asta a fost intentia mea, ci aceea de a scoate la lumina citeva lucruri care nu ar trebui sa existe, chiar daca procesul e intrucitva dureros.

Cred ca inainte de a ne afisa calitatile umane ar trebui sa ne privim in oglinda pentru a vedea cine sintem de fapt; e atit de usor de depasit acea linie de demarcatie care desparte umanul de non-uman!

Acesta este, de fapt, scopul pentru care mi-am permis sa dau detalii dintr-o conversatie privata; sper ca Hypatia sa nu se supere pentru asta si sa inteleaga ca, de fapt, atunci cind e contrazisa, nu e neaparat si atacata. Sint convins ca multi colegi de pe forum o plac cu adevarat, insa a placea pe cineva nu inseamna si a-i accepta orice idee; aia se numeste deja ipocrizie.


A la votre.
Monicai, romancutzei din Canada si altora - de (anonim) la: 02/11/2004 11:57:02
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Luati aminte la ce zice LMC ca zice bine. Harmazoancele à la Chirita nu fac casa buna cu spiritul de echipa ce trebuie sa domneasca intr-un cuplu. Nu exista mariaj in stil romanesc sau arabesc sau gagautesc -exista un barbat si o femeie -care se iubesc sau nu, se respecta sau nu, se intr-ajutoreaza sau nu, se inteleg sau nu. Asa ceva (stilurile de mariaj ) exista in conceptia destul de ingusta ca viziune. Intrebati-o pe LMC ca va lamureste. Ce descrieti voi are aerul de roman de duzina luat in statiile de metrou- cu figuri (de data asta de stil ) care stiti voi cu ce seamana. Dar nu aduna - ci despart.
Acelasi romanas din Canada.
#27302 (raspuns la: #26826) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...