comentarii

despartire ain silabe a cuvantului margareta


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
HALLO GIOCONDEL ! - de samadhi la: 15/02/2005 22:20:52
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori)
Tu spui: „eu cred ca nimeni nu cunoaste adevarul in totalitatea lui.in afara de Dumnezeu si de
moise, noe,budha, krishna, mohhamad, isus.....profetii trimisi de El sa lumineze oamenii treptat treptat.restul...sunt sclipiri de cunoastere, flasuri, banuieli, speculatii, umbre de adevar. cine cunoaste adevarul in totalitate, traieste in adevar, este adevar.“
Imi pare rau ca trebuie sa precizez dar si tu speculezi..... cand spui :“cine cunoaste adevarul in totalitate, traieste in adevar, este adevar“ aici spui REAL CEEA CE ESTE ADEVARAT ! Relitatea omului trezit la viata! Deci stii practic calea adevarului, insa orbecaiesti pe ea, prin faptul ca spui :
IN AFARA DE DUMNEZEU .... si altii ca Moise,Noe, Buddha, Krishna,Mohhamad,Isus.... NIMENI nu ar cunoaste adevarul ! Aici te infunzi total !!!! Si iti spun de ce..... cand afli ADEVARUL nu mai poti preciza acest lucru, aici imi dau seama ca nu l-ai gasit, dar il cauti... sau l-ai cautat intr-o alta viata, pentru ca stii deja inconstient cum este traind in ADEVAR.
Cunoscand ADEVARUL , DUMNEZEU ca cuvant sau persoana sau ca ce vrei tu, cade direct din vocabularul tau.....nu-l mai poti personifica, ca cuvant nu-l mai folosesti, pentru ca nu se mai poate.... ai cunoscut ADEVARUL , iar proclamand pe DUMNEZEU ca persoana e o minciuna!!! Deci nu se poate sa faci asta, pentru ca o data ce ai cunoscut ADEVARUL ai cunoscut si ceea ce omenirea numeste DUMNEZEU.
Prin ADEVAR te contopesti cu aceasta ENERGIE ce te umple de IUBIRE si LIBERTATE, extazul acesta e insasi culmea intregii fericiri..... o alta mai mare sau mai inalta ca insasi ea nu exista.
Iar toti enumerati de tine, au cunoscut ADEVARUL, tu ii cunosti pentru ca au intrat in istorie, dar sunt si altii ca ei, dar necunoscuti inca tie..... lista ar fi totusi ceva mai lunga.....
Nu uita: EXISTA UN SINGUR ADEVAR, dar mai multe drumuri ce duc spre el.Egal unde te-ai afla, gaseste centru tau, centreaza-te!Trezeste-te!Traieste constient!Alt tel, in afara de acesta nu exista ca sa-l atingi.Tot ce trebuie sa se petreaca este in tine, si sta in mana ta.Tu nu esti o marioneta, iar sforiile nu le trage nimeni altcineva decat tu.Tu esti absolut liber/a. Daca te hotarasti in iluziile tale sa traiesti, poti face asta multe vieti la rand... Daca te hotarasti din interior sa fi (sa devii) liber/a; este indeajuns un singur moment. Viata nu este o deviatie, o distragere, viata este o sansa, pentru a cunoaste, a experimenta si a trai in meditatie.
Nu uita in buddhism nu exista Dumnezeu, doar iluminatii sunt cei care au atins dumnezeirea, de aceea exista atatia dumnezei cati iluminati sunt.Iar Buddha Siddharta Gautama nu a proclamat niciodata ca exista Dumnezeu ! Tocmai fiindca cunostea ADEVARUL in totalitate, si el insusi era Dumnezeu.
Cand tu dormi, Dumnezeu e treaz in tine.Cand tu esti treaz/a, Dumenzeu doarme in tine.Sensul acestor cuvinte este: Adormit = inconstient.Energia ce exista in tine e mereu in miscare, tu trebuie sa poti sa o atipesti putin ca sa te trezesti, altfel tu esti cel/cea adormit/a.
Sper ca ai inteles, si totodata si altii..... Lumina sa-ti (sa va) calauzeasca pasii spre ADEVAR !






#36416 (raspuns la: #36246) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Scuzele mele sunt nemarginite.15 ani,am eu obiceiul sa consider ca perioada 15,fie ore,zile,luni,ani,nu era o referire la tine.regret,dar nu-ti cunosc "antecedentele",deci nu bat apropouri la relatiile tele sau la trecutul tau.m-ai perceput total eronat,si imi pare foarte rau,pt ca am citit comentariile tele de vreo 2-3 luni,unele macar,si iti port un mare respect!asa ca inca o data,iti prezint umile scuze si nemarginite daca ai crezut ca te-am atacat.pt a-ti raspunde la intrebare,nu,nu am fost si nu sunt casatorita,eu nu cred in casatorie si nu cred ca voi fi casatorita,cel putin nu prea curand oricum.iubirea adevarata am cunoscut-o si eu,cea care iti da aripi in fiecare zi si iti da motive sa mai traiesti 1000 de vieti chiar nefericite,atat de multa implinire mi-a oferit.insa am ales sa ii dau libertatea iubitului meu pt ca eu imi doream cu totul altceva decat el,in sensul ca el dorea enorm de mult copilasi,iar eu nu pot avea.a adopta nu era o optiune,asa ca l-am indepartat de mine,pt a-i oferi macar prin lipsa mea ceea ce-si dorea.unii m-au condamnat pt asta,au spus ca am gresit si ca nu am tinut cont de parerea lui,insa eu asa sunt,tin cont in principal de opiniile mele si prea rar de ale altora contrare..defect major,stiu,dar iremediabil.si acum il iubesc enorm si fiecare zi fara el mi-a fost iadul,de fiecare data ziua ce a urmat a durut si mai mult decat precedenta,am descoperit o sfera a durerii si chinului cu totul noua pt mine.asa ca ma judeci total grsit..dupa cate poti vedea,am ales despartirea pt a incerca sa-i ofer fericirea,chiar si prin lipsa mea,deci nu sunt adepta constantei.chiar o spuneam serios,doar prostii sunt constanti.si nici macar asa,desi am o viata pe care eu o calific nenorocita,nu regret nimic;intr-un film,am gasit ceva ce mi-a sunat perfect cunoscut:in fiecare dimineata trebuie sa imi amintesc sa ma trezesc,si in fiecare zi trebuie sa imi amintesc sa respir,si nu sper decat sa vina momentul in care nu va mai trebui sa imi amintesc..poate suna melodramatic,dar vreau sa intelegi,am cunoscut iubirea de care tu acum ai parte,zic eu.si a fost sublima..si cu amintirea ei voi trai toata viata,si pana acum nu am reusit sa trec peste moment,de 3 ani s-a terminat;acum el are un copilas;m-a sunat in ziua in care s-a nascut copilasul,vb macar lunar,desi eu incerc sa evit convorbirile pt ca ma dor,dar mai ales pt ca nu vreau sa il "deviez"de la familia actuala,oricat de mult l-as iubi.vezi tu,nimeni nu a inteles,din cunoscuti,optiunea asta a mea,sau ceva din povestea asta,de fapt..si nu ma deranjeaza,pt ca pt a o intelege ar trebui sa fi trait ceva similar,si nu doresc asta nimanui.
te inseli cand consideri ca sunt reticenta la schimbare,cand eu sunt un ex viu al ei,in rau,e adevarat,dar radical.in mod obisnuit,dupa povestea mea m-am schimbat de la o zi de primavara insorita,cu arome dulci in aer si floricele colorate,la o iarna moarta si tacuta.apoi,dupa un timp,am trecut la o vara obositoare si intimidanta,unde am ramas pana in prezent.experientele tele,nu pretind sa le fi trait,nici nu stiu daca as vrea si nu o spun cu o conotatie negativa.
cat despre puscarie,iar te inseli.eu sunt adepta sanselor,am dezamagitorul obicei sa le ofer tuturor,inafara de mine..:)..
despre sacrificiul tau,cateodata am impresia ca a fost irosit pt o cauza pierduta.am inlocuit PARTIAL comunistii,caci majoritatea sunt repictati in tot felul de culori(albastru,de ex..) si au ramas tot aceeiasi oameni acolo,sus,excluzandu-i pe cei ce au trecut in alta viata.acum ar parea ca au venit,in sfrasit,altii,dar cat e de bine e prea devreme sa ma pronunt..sau inutil...
am incercat sa ma "rasfoiesc" pt tine,sper ca ai inteles acum ca nu era un atac la persoana ta si poate ti-ai schimbat opinia despre mine..sper..
toate cele bune si respectele mele
#36470 (raspuns la: #36363) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
eu as spuna ca... - de roksanochka la: 17/02/2005 11:22:55
(la: Sunt supraponderal! De ce ma alunga lumea?)
"gras" este un cuvant mult prea dur si mult prea jignitor..
fiecare om are defectele lui, fie ca este mai plinut,mai slab,mai uratzel etc.
nici eu nu pot sa spun ca sunt perfecta..in fond si la urma urmei cine e?
am si eu defectele mele...cateva kg in plus pe ici pe colo..
am 1.66 si putin peste 60kg..nu e foarte mult..dar oricum...nu ma complac in postura asta..
si nici mie nu imi convine..si cu putina vointa se poate face orice..
eu una m-am apucat de sport, m-am inscris intr-o echipa de fotbal fete si de atunci am inceput sa slabesc de la sine, fara sa tin dieta sau asa ceva...trebuie doar sa gasesti un sport care iti place si sa te tii de el!
oricum...pa mine nu ma deranjeaza foarte tare ce cred oamenii despre mine pentru ca stiu care imi sunt prietenii si care nu..si cei care ma cunosc cu adevarat stiu cum sunt si nu au avut niciodata de spus un cuvant rau la adresa mea...
asa ca...nu conteaza exteriorul..doar interiorul, si cine tine la tine cu adevarat nu este interesat de aspectul fizic...parerea mea...
DESPRE MACHIDONI(AROMANI_) - de ATENA_26 la: 17/02/2005 22:57:12
(la: Aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii, istro-romanii)
mAI SUNT IN LUMEA ASTA MULTI MACHIDONI CARE TIN LA TRADITIA CA FIUL,(FIICA),LOR SA IA DE ACEIASUI ORIGINE?EU AM O PROBLEMA F MARE DE GENUL ASTA...
aM UN PRIETEN MACEDONEAN,SI NE IUBIM F TARE DE 8 ANI,INSA AI LUI PARINTI NU SUNT DE ACORD CU RELATIA ASTA PENTRU CA EU NU SUNT MACEDONEANCA...SI INCERCA SA NE DESPARTA PRIN TOATE CAILE POSIBILE,DESI NOI SUFERIM MULT DE TOT..AVETI UN SFAT SI PENTRU MINE?SUNT ALTII CARE AU REUSIT SA SE IMPUNA IN FATA FAMILIEI?
CE SA FAC?SUNT DISPERATA PENTRU CA AM LUPTAT ATAT DE MULT PTR DRAGOSTEA ASTA..INCAT MI.E TEAMA CA VOI PIERDE TOT...AJUTATI.MA..
transcendenta - de giocondel la: 18/02/2005 05:50:56
(la: Reincarnarea sufletului si suflete surori)
"Cunoscand ADEVARUL , DUMNEZEU ca cuvant sau persoana sau ca ce vrei tu, cade direct din vocabularul tau.....nu-l mai poti personifica, ca cuvant nu-l mai folosesti, pentru ca nu se mai poate."

nu contrazic, ba dimpotriva deseori in mesajele postate pe cafenea am spus acelasi lucru: numindu-l pe Dumnezeu, automat il limitam, este un fel de revers al ideii ca dumnezeu a creat pe om dupa asemanarea sa, caci se pare ca omul Il creaza pe dumnezeu dupa asemanarea lui si asta pentru ca omul are limitari si pt ca este captiv al lumii acesteia iluzorii in mare parte, datorita dualitatii sale.

oricum...imi mentin punctul de vedere ca profetii ( care intr-adevar sunt mai multi si multi nu au fost mentionati in istrie pt simplul fapt ca s-au manifestat cine stie caror triburi obscure, in cine stie ce vremuri si mai obscure) au un rang diferit decat cel al omului de rand sau al oamenilor iluminati.Exista un spirit de alta natura ce se manifesta in Ei, au statut triplu, nu numai dual: sunt oameni pentru ca dorm si beau apa, sunt divini pentru ca reflecta lumina divina, la fel cum onglinda reflecta razele soarelui si sunt profeti pentru ca sunt canale pure,receptacole si transmitatori ai Cuvantului Divin.ceilalti despre care vorbeati dumneavoastra sunt oameni ce incearca sa se desprinda din valurile iluziei si ego-ului si atat.

Dumneavoastra pareti a cunoaste mare parte din acest adevar, insa personal prefer sa acord credit omului care zice: mah eu stiu ca nu stiu nimik..pentru ca oricat am cunoaste pe calea ratiunii sau orice am experimenta extrasenzorial, niciunul dintre noi nu stie cu adevarat NIMIK!!!si cine Nu stie ca Nu stie nimic, se numeste ca se afla momentan intr-un stadiu profund de ignoranta ...SI cine stie ceva nu stie indeajuns pentru simplul fapt ca INIMA OMULUI ESTE MULT PREA mica sa poata cuprinde ceea ce ste de necuprins ori mintea sa sa poata patrunde ceea ce e de nepatruns...cel putin la acest nivel

si urmez chiar calea oferita de dumneavoastra, unde Dumnezeu, ideea de El se dizolva in imuabilitate,transcendenta si alte cuvinte sofisticate.

L-am citit pe Osho( BHAGWAN SHREE RAJNEESH) si sunt convinsa ca si dumneavoastra l-ati citit destul de tare... si nu numai ca l-ati citit dar aparent l-ati si bunghit, adica inteles....pentru ca aceasta cale fara de cale, aceasta afirmatie cu negare...ii este specifica filosofului/guru-lui respectiv in mare masura.

"Daca te hotarasti din interior sa fi (sa devii) liber/a; este indeajuns un singur moment. Viata nu este o deviatie, o distragere, viata este o sansa, pentru a cunoaste, a experimenta si a trai in meditatie"..

de acord, insa ceea ce eu simt si speculez aici, tine de nivelul de constiinta al oricarui individ..este ca pana si aceasta detasare de lumea materiala, rupere de iluzia fenomenalului, patrundere in alte dimensiuni, pace si liniste interioara, aceasta stare de a FI si atat...este tot o farama din supremul adevar, la care se ajunge nu chiar atat de usor... sau poate la fel de usor, depinde de situatie..in sensul ca eu cred ca exista mai multe lumi spirituale in care sufletul calatoreste, se transforma, creste, se apropie sau indeparteaza de propria-i esenta , de acel TOT care este cuprins in Sine,in ultima
instanta si din care face parte...

CAUTARE, IUBIRE, CUNOASTERE, UNITATE, MULTUMIRE,UIMIRE, ADEVARATA SARACIE SI ABSOLUTA NIMICNICIE...
cat despre Reincarnare, cu parere de rau , nu cred in ea.de altfel nu cred nici in existenta Timpului.

""Cand tu dormi, Dumnezeu e treaz in tine.Cand tu esti treaz/a, Dumenzeu doarme in tine.Sensul acestor cuvinte este: Adormit = inconstient"" ce-i corect e corect, nimic mai....-adevarat-

Centrare, cuvantul cheie al mesajului dumneavoastra ce ar trebui sa fie

o prioritate pentru noi toti. ar trebuie inclus in curiculum scolar, pe langa lectiile exclusiviste de religie...copii ar invata cum sa se cunoasca, respecte si iubeasca, sa fie naturali, sa nu mai simta nevoia de a imita adultii in goana lor dupa crearea unei masti perfecte, numai buande purtat pe scena teatrului vietii...

Mintea omului si
permanenta sa pendulare impiedica omul sa ajunga la un soi claritate, chiar daca si aia destul de superficiala. cu exceptia alora de sunt sinceri cu ei insisi, care au un fel de insetare spirituala, care mediteaza,care se roaga, care aspira, care se apropie de creatie si simte unitatea existentei,
care se detaseaza, care se desprind de toti si de toate...dar cum ati spus si dumneavoastra sursa e una singura, tinta e una singura, caile sunt numeroase...

unii o iau mai incet, altii mai pe scurtaturi insa, in final toti ajung in acelasi loc..si aia Centratii si aiai Descentratii..ironie, nu?si in acelasi timp face parte din frumusetea creatiei, insa pun pariu ca nu va cade bine sa ganditi ca nu sunteti cu nimik deosebit sau diferit, desi unic in esenta..

hallo!

"Knowledge is a  single point, but the ignorant have multiplied it."
-The Seven Valleys -
#36584 (raspuns la: #36416) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Perceptia pentru pouffyshor, - de DESTIN la: 19/02/2005 00:25:19
(la: Cum gandim?)
Intelectul a carui functionare inca nu o intelegem, se hraneste cu fluxurile perceptiei, le combina,le asociaza,le clasifica in toate
configuratiile.

Intelectul (perceptia filozofic vorbind)creaza relatii si dezvolta forme
fenomenale abstracte, generalizabile, separa
proprietati fundamentale ale naturii in spatiul
cuvantului si le transforma cu timpul in teorii ale
cunoasterii.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#36707 (raspuns la: #36062) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
I am not a beliver :) - de Cristall la: 19/02/2005 23:16:38
(la: prejujeuri :))
Inventiv cuvant, initial crezusem ca definea prejudecatile. Insa vad ca are acceptiune mai...mistica.
Personal nu am superstitii; le stiu cam pe toate cele mentionate de tine insa nu le acord importanta. Unoeri, cand e o zi de 13, imi vine un gand trecator ca lucruri pot sa nu mearga bine...insa ma iau cu ale zilei si uit. Si inca nu am remarcat vreo corelatie intre anumite "semne" si evenimente nefaste ulterioare.
Insa am in jurul meu persoane superstitioase. Si sunt asa de serioase in crezurile lor incat imi piere zambetul initial de pe buze; ma gandesc atunci sa nu ma "molipsesc" :). Si le las cu crezurile lor precum lasi copii cu visele lor. Nu intreb prea multe si nici nu incerc scoaterea sacrului din profan :)
rembrandt - de DESTIN la: 21/02/2005 03:54:11
(la: IUBIREA MEA ESTI TU DOAR TU......)
Imi amintesc de discutia noastra in privat,cu mult timp in urma...

Deci, nimic din ce incerci tu sa "justifici", "atacul"meu la persoana ta,influientat de cele comentate de tine pe aceea tema.

Nu, pur si simplu a fost o sezizare la gresala ta.

Nu a fost initiata cu patima, nu am nimic cu tine personal!!!

Iti dau un exemplu:la un comentariu am folosit de mai multe ori cuvantul "STAFF", o singura data am scris "STAF"(al doilea F mi-a scapat)am primit observatia cu multumiri ca si pe ceea de la tine.

Iti spun ca am ramas amici ...si dupa ce cel ce "criticase" a iesit de pe cafeneaua.com.

Suntem oameni si gresim,important sa fim constienti unde si cand am gresit.

Nu aduc,scuze la greseli facute,acolo unde intradevar trebuie sa corectez voi corecta.

Cu bine,

Cine se teme de suferinta...va suferi de teama.
#37018 (raspuns la: #37013) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. DESTIN - de Paianjenul la: 21/02/2005 05:17:50
(la: FEMEIA CREATIE DIVINA...)
"Poate surprinde pe multi, ADAM a avut ca prima nevasta o alta femeie(undeva se da si numele C...).Motivul de ce s-au separat ?Putem numii aceasta "despartire" ca primul "divort"cunoscut in istoria omenirii."

"ADAM a avut ca prima nevasta,o alta femeie...este descrisa si cauza despartirii...femeia nu putea sa aibe copii...
Apare o alta intrebare ...oare este o prima eroare in creatie...?sau ...o prima imbunatatire a creatiei...?"


- Ne spui deci pina la urma UNDE ai citit "perla" de mai sus?!...
#37019 (raspuns la: #11575) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Horia D - de samadhi la: 22/02/2005 22:02:10
(la: IUBIREA MEA ESTI TU DOAR TU......)
nu avea cum sa spuna acum 2 luni! si stii de ce pentru ca el luna trecuta era in Europa la mine, si crede-ma ca nu a scris deloc pe site!!!
Da am avut curajul sa ii spun sotului direct Adevarul in fata, si dupa cei trei ani care i-am dus chinuiti, tot el de data asta nu mai vroia sa se desparta de mine... apoi dupa o sapt. doua m-a inselat cu alta... Poftim iubire la el!
Cand i-am spus, pentru mine a fost de mult terminat, m-am jucat cu gandul divortului de mult timp, faptul ca i-am spus, a fost ca o eliberare.
Nu imi e teama de Adevar, il spun oricui in fata.
#37251 (raspuns la: #37244) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Cat ma costa o iubire? - de roxa la: 23/02/2005 17:09:20
(la: cat mai costa o iubire)
Marea iubire se transforma intr-un soi de prietenie?... Poate!
Sau poate nici macar atata... Se transforma in ignoranta, in ura sau pur si simplu in indiferenta... V-o spun dupa o iubire de 7 ani care m-a pustiit... m-a devastat mai ceva ca un uragan. Acum am trecut peste...sau cel putin asa imi place mis sa cred, cu toate ca realitatea este altfel.Privesc in urma si ma doare...M-a costat SUFLET!Atat de mult suflet. N-a ramas in urma decat un gol imens care nu mai poate fi umplut usor...Au fort 7 ani de bucurii, tristeti, copilarie, maturitate, joaca... Aveam eu 16 si el 17 ani. Am crescut impreuna, am iubit, am invatat sa iubim...impreuna. Si atat!Ne-am despartit, am suferit, am plans...si-am trecut peste...
Am investit!
Cat m-a costat? - ENORM - 7 ani din viata PIERDUTI !!!
n-am stat - de athos la: 23/02/2005 22:33:29
(la: Sa lupti pentru iubire. Pana cand?)
sa le numar dar te cred pe cuvant...
deh,se face noapte din nou
#37409 (raspuns la: #37284) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Da si nu prea... - de Iustina la: 24/02/2005 08:52:13
(la: Femeia)
Da, sunt de acord ca fericirea unei femei este atat de "costisitoare".., dar hai sa fim putin seriosi si, trecand de partea cealalta, adica a barbatului, sa observam ca nu sunt chiar asa de putine pretentiile lor ci, mai cu seama, tot la fel de multe sau macar cu cateva minusuri fata de cele ale noastre.
Suntem fiinte umane, deci gandim, asa ca fiecare dintre noi are propriile sale nevoi, unii mai multe sau mai putine, asa ca nu merita sa "ridicam" femeia in fruntea tuturor "rautatilor", cand barbatul, in calitate de jumatate a ei, aduna aceleasi nevoi si nu numai...
Sper sa nu fi tinut parte niciunuia (femeie sau barbat), si ma bucur ca am reusit sa ma "deschid" acestui subiect interesant.
Ca femeie nu cer mult, insa "cuvantul pentru mine este cea mai dulce amintire"!
#37486 (raspuns la: #37188) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
yeah right ;) - de Belle la: 24/02/2005 17:34:20
(la: Trancaneala Aristocrata)
prefer sa nu lucrez de-acasa decat daca n-am incotro
nu pot conecta ecranul de la computerul personal la laptop, nu pot printa, e mai slow decat prin LAN
intr-un cuvant, ma'nerveaza....
#37523 (raspuns la: #37521) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fefelinelorrrrrrrrrrrrrrr - de anisia la: 27/02/2005 22:21:13
(la: Trancaneala Aristocrata)
mai sa stiti ca mi-a fost dor de voi !!! si de tine bubulinule, nu te bosumfla !! oare de ce nu a mers cafeneaua atatea zile???

fefe,
se pare ca da ! anyway sunt pe stand-by daca e nevoie sar again ( hai ca le-am amestecat de le-am inebunit)

belle,
chiar te rog sa ma pui in tema cu Atkins. Am de slabit cateva tone (glumesc). Nu mult, dar as vrea sa fac ceva. Poti sa-mi dai niste sfaturi de genul Atkins. Ce am auzit eu este ca are o dieta de 13 zile, ca se bazeaza pe mancare disociata si cam atat. Multam fain anticipat !

Jimmy,
mai vino lele pe la noi...lelita Ioana.... la la la... era un cantec popular. Ma bucur sa te fii citit si mai tare ma bucur ca esti bine. Te asteptam sa revii.

Ivy,
ce mai faci fefelino. Auzi, la voi se face party de adio cand pleci de la un loc de munca?

Horica,
vecina de langa casa... nu-i acasa? :)) Tot racit? Off....

Maan si Athos,
toate fefelinele v-au invitat la trancaneala. Halal gentlemen care se lasa asteptati...:))

Si-acum sa hoinaresc nitel pe cafenea sa vad cine cu cine s-a mai logodit, care s-a mai despartit si care s-a mai ramolit :)))

Keep me posted !
#37538 (raspuns la: #37532) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Platonismul sau romantismul.... - de (anonim) la: 02/03/2005 12:12:39
(la: Dragoste prin Internet)
Nu cred ca mai conteaza nici cine sunt si nici de unde...conteaza doar ....iubirea!!!
Da, la urma urmei tot ceea ce ne defineste cel mai bine in aceasta lume este felul in care simtim, modul in care iubim ca sa fim iubiti, modul in care din iubire invatam sa daruim.
Referitor la tema iubirii prin internet...nu trebuia sa se inventeze internetul ca sa stim cu totii ca iubirea are cele mai ciudate moduri de manifestare...o privire, un suras, o scrisoare, un biletel...un suflet!
Nu iubesti cu ochii....iubesti cu sufletul, iar acesta nu trebuie sa il vezi...nu trebuie sa fie palpabil fizic...pur si simplu...EXISTA...IL SIMTI !!!
Cati oameni oare in lumea asta de cand s-a inventat scrisul nu au iubit platonic? Cati oare nu au fost nevoiti sa traiasca langa altcineva si sa comunice doar prin biletele si scrisori cu persoana iubita???...Multi...fara numar!
Nu conteaza sa traiesti langa cineva cat conteaza ceea ce simti pentru cineva..., iar eu simt pentru iubitul meu o ....nemasurata si inimaginabila dragoste!
Profunda...dezgolita de orice inhibitii si secrete... .
Ma simt uneori asemeni unui tablou pe care el il admira...privindu-i fiecare defect, fiecare calitate, fiecare pata de culoare trista sau vesela, cunoscandu-i fiecare ondulatie .... simtindu-i mirosul de ulei si panza..., dar stiti ceva...iubesc asta! Iubesc faptul ca ma stie asa,...asa cum sunt eu si nu imi e teama!
Pentru prima data in viata nu imi este teama ca persoana care priveste nu iubeste, nu simte, nu admira!
Nu imi este teama ca nu ii place ceea ce vede, ceea ce simte, ceea ce simt...pur si simplu nu fac altceva decat raman ...asa... plina de gratitudine fata de viata si de D-zeu ca exista acest suflet acolo undeva in lume, departe de mine...este drept, dar...EXISTA si este al meu pentru totdeauna, indiferent de ce distanta ne desparte si ne va desparti, indiferent de cate piedici ne stau in cale, indiferent de faptul ca momentan este virtual...eu sunt fericita ca exista si ca ne-am gasit unul pe altul!!!
Nu ne-am vazut niciodata fata in fata si ma intreb de multe ori daca voi mai avea puterea sa imi trag aer de teama sa nu dispara, daca voi avea puterea sa plang de teama sa nu mi se prelinga odata cu lacrimile si el...daca voi mai avea puterea sa il ating, dar...tot ce imi doresc este sa ii ating...sufletul...ca sa stiu ca este el...iubitul meu ....atat!!!
Da..., dragostea exista indiferent daca ea se naste intr-o privire sau intr-o scrisoare...in doi ochii pe care ii vezi sau intr-un suflet pe care doar il simti...ea ne face viata mai frumoasa si ne defineste..restul este doar...inconsistenta !!!
Daca vrei sa fii iubit, iubeste. (Seneca)

Eu...cea care s-a nascut in sufletul...Lui !!!
#37891 (raspuns la: #37871) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Platonismul sau romantismul.... - de Rallia la: 02/03/2005 12:26:17
(la: Dragoste prin Internet)
Nu cred ca mai conteaza nici cine sunt si nici de unde...conteaza doar ....iubirea!!!
Da, la urma urmei tot ceea ce ne defineste cel mai bine in aceasta lume este felul in care simtim, modul in care iubim ca sa fim iubiti, modul in care din iubire invatam sa daruim.
Referitor la tema iubirii prin internet...nu trebuia sa se inventeze internetul ca sa stim cu totii ca iubirea are cele mai ciudate moduri de manifestare...o privire, un suras, o scrisoare, un biletel...un suflet!
Nu iubesti cu ochii....iubesti cu sufletul, iar acesta nu trebuie sa il vezi...nu trebuie sa fie palpabil fizic...pur si simplu...EXISTA...IL SIMTI !!!
Cati oameni oare in lumea asta de cand s-a inventat scrisul nu au iubit platonic? Cati oare nu au fost nevoiti sa traiasca langa altcineva si sa comunice doar prin biletele si scrisori cu persoana iubita???...Multi...fara numar!
Nu conteaza sa traiesti langa cineva cat conteaza ceea ce simti pentru cineva..., iar eu simt pentru iubitul meu o ....nemasurata si inimaginabila dragoste!
Profunda...dezgolita de orice inhibitii si secrete... .
Ma simt uneori asemeni unui tablou pe care el il admira...privindu-i fiecare defect, fiecare calitate, fiecare pata de culoare trista sau vesela, cunoscandu-i fiecare ondulatie .... simtindu-i mirosul de ulei si panza..., dar stiti ceva...iubesc asta! Iubesc faptul ca ma stie asa,...asa cum sunt eu si nu imi e teama!
Pentru prima data in viata nu imi este teama ca persoana care priveste nu iubeste, nu simte, nu admira!
Nu imi este teama ca nu ii place ceea ce vede, ceea ce simte, ceea ce simt...pur si simplu nu fac altceva decat raman ...asa... plina de gratitudine fata de viata si de D-zeu ca exista acest suflet acolo undeva in lume, departe de mine...este drept, dar...EXISTA si este al meu pentru totdeauna, indiferent de ce distanta ne desparte si ne va desparti, indiferent de cate piedici ne stau in cale, indiferent de faptul ca momentan este virtual...eu sunt fericita ca exista si ca ne-am gasit unul pe altul!!!
Nu ne-am vazut niciodata fata in fata si ma intreb de multe ori daca voi mai avea puterea sa imi trag aer de teama sa nu dispara, daca voi avea puterea sa plang de teama sa nu mi se prelinga odata cu lacrimile si el...daca voi mai avea puterea sa il ating, dar...tot ce imi doresc este sa ii ating...sufletul...ca sa stiu ca este el...iubitul meu ....atat!!!
Da..., dragostea exista indiferent daca ea se naste intr-o privire sau intr-o scrisoare...in doi ochii pe care ii vezi sau intr-un suflet pe care doar il simti...ea ne face viata mai frumoasa si ne defineste..restul este doar...inconsistenta !!!
Daca vrei sa fii iubit, iubeste. (Seneca)


Rallia,
eu cea care m-am nascut in sufletul...LUI !!!
dragostea pe net - de maya net la: 03/03/2005 01:45:49
(la: Dragoste prin Internet)
despartire dupa dragostea pe net -- fantezie

Deodata la petrecere i se paru ca desi auzea perfect si nu mai putea decat sa recunoasca persoana care vorbeste , cuvintele se raspandeau in spatiu si parca incerca sa le prinda si sa le inghita pentru a intelege , dar cuvintele sunau disparat si disonant unele fata de altele. Nu mai stia cum sa le imperecheze. Se mira din ce in ce mai mult cum de se poate raspunde la asemenea cuvinte, care pareau asemeni pasarilor , ceva intre proiectile si tinte, pentru ca deodata sa perceapa melodia si ritmul si sa se lase furata de gandul ca oricum nu mai insemnau nimic, asa cum nu insemnasera nimic vreodata. Nu-i asa, pentru ca la fel zisese si el ca « noi nu suntem la fel : tu nu mai esti la fel, eu nu mai sunt la fel », si, nu-i asa , ca nu e nimic de inteles, sau e de inteles totul, pentru ca asta a fost raspunsul final. El s-a intors si cuvintele au sunat chiar asa chiar daca nimeni nu stie ce inseamna. Au zgariat la fel de tare, deodata cuvintele si retina, atinci cand s-a ridicat si a plecat. A plecat fara sa stiu unde, dupa ce il asteptasem atat sa se intoarca. De ce ? Nu mai stiu de ce, nu stiu nici de ce m-am schimbat nici de ce s-a schimbat nici macar daca ne-am schimbat intr-adevar. Doar cuvintele, daca le-as mai putea avea, daca as mai putea pronunta ceea ce nu pare a merge in context. Si totusi , efortul de a spune ceva, atunci , da, ar fi fost salvator si imposibil. Era… era… blond, da, mereu a fost cu nasul rosu de frig, nu, atunci, si … grabit parca… Si cand il vazuse dupa atata timp i se paruse ca abia se despartise de el acum cinci minute, era cumva in mintea ei mult mai stralucitor, atunci cand si-l inchipuise, cand era absent , decat acum cand statea in fata ei. Era blond si a luat-o in brate in statia de tramvai si foarte obisnuit , nu firesc, a luat-o in brate,a luat-o in oras, si pentru ca ea nu isi gasea cuvintele , si nu mai stia daca il iubeste sau nu, daca el e cel din vis, cel din calculator sau cel real, din fata ei, da, pentru toate motivele astea se simtea impartita si tot visul primei clipe in care i va vedea, cand isi inchipuise ca ii va spune deodata tot ce i s-a intamplat, totul se rupse . L-a intrebat de mai multe ori ce a vazut in lunile astea departe, acolo, si folosea timpul care se scurgea sa inteleaga daca si lui i-a lipsit dar nu aparea nici un semn in felul in care ea si-l imaginase si atunci scarbita la un moment dat de mediocritatea vietii fata de vis nu avu decat puterea sa taca si sa simuleze ca poate accepta ca o mare iubire sa se transforme in apa de ploaie. Si el de fapt nu zicea nimic, in prezenta ei povestea doar ca a fost obositor, fara sa aduca vorba de vreo aventura, de ceva care sa faca sa fi meritat departarea, chinul si suferinta ei, durerea si placerea, imaginate. Si el care desi zicea multe nu zicea nimic din ceea ce ea ar fi putut sa asculte si in cele din urma parea sa fie destul de entuziasmat , fara insa sa spuna altceva decat ca a fost greu si obositor si ca nu a avut cum sa viziteze mai mult America, si o punea pe ea sa povesteasca de turul Europei pe care il facuse. Si ii intinse un cadou, la care nu se asteptase ea, si pentru simplul motiv ca nu si-l imaginase , nu stiu , in strainii care erau , se strecura asa ceva ca o tristete, si nu pricepu de ce. Si el ii spuse ca o sa pastreze emailurile ei , cele mai personalizate dintre toate , si probabil asta suna a nerabdare de a o parasi dar ea ezita intre ce isi imaginase si nostalgia a ceea ce fusesera pe vremea cand cuvintele aveau valoare, cand el spunea ca o sa o paraseasca pentru ca e atat de indragostit incat nu mai poate sa fotografieze, pe urma cand ii scrisese ca isi doreste iar sa danseze cu ea in bucatarie. Sparte in bucati sau dezumflate , amintirile o intrerupeau si o opreau sa mai spuna ceva, totul se stinse parca in soapta acelui eu nu mai sunt eu tu nu mai esti tu, cuvinte care au fost inceputul calvarului , cand cuvintele toate s-au desprins de lume si au inceput sa pluteasca indiferent pe buzele si limbile altora in timp ce ea privea cuvintele , gesturile si incerca sa mai inteleaga adeavarul. Dar adevarul, o , adevarul se indeparta din ce in ce mai tare de cuvinte si in cele din urma nu ramase decat o durere in cosul pieptului in timp ce il privea indepartandu-se si intelegea ca niciodata nu vor mai traversa intersectia noaptea mana de mana, ca niciodata el nu o sa stie ca si ea l-a iubit, e drept, mai tarziu decat el, si poate iluzionata de ideea unei mari iubiri. Asa ca statea pe marginea unei mese pline de oameni intre prietenii ei cu limbile dezlegate de alcool, carora alta data le-ar fi ghicit cuvintele inainte de a fi pronuntate , contempland scaparea cuvintelor din frau si aruncarea lor in neant, parand ca descopera vanitatea de a pretinde ca mai e ceva de spus si imensa cacofonie a vocilor printre care se mai strecura : « Esti sigura ca iti e bine ? » , cuvinte carora iar se straduia sa le dibuie sensul.
daca pedant il folosesti in sens de elegant, ingrijit, deacord varianta a 4-a e viabila. sunt plecat de atatia ani din romania incat s-ar putea ca unele nuante folosite in mod curent sa-mi scape...
am la servici sefi pedanti (in sensul propriu al cuvantului) asa ca nu-mi trebuie si acasa. deobicei e o caracteristica a soacrelor (care fac parte din vechea generatie).
he he - de anisia la: 04/03/2005 19:14:52
(la: Trancaneala Aristocrata "2")
nu iar, din nou !! adica defapt e acceasi de iei... ma lasase putin, dupa ce am urmat sfaturile lui donquijote. am dormit...si cand m-am trezit azi dimineata aveam un cap cat o banitza...
iti dai seama cum am stat azi la serviciu. nu am scos aproape nici un cuvant.... cine vrea sa facem schimb de capete? :))

nu pot sa-i prind singura...si banditii nu stau sa-i gadili... ;)
#38174 (raspuns la: #38173) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...