comentarii

despartire in silabe a cuvantului individuale


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pompi - de (anonim) la: 24/10/2004 18:07:49
(la: Barbatii romani din diaspora (si nu numai))
Salut pe toata lumea!

Daca problemele din casniciile romanilor se rezuma numai la aspirator (subliniez )si mancare ,personal cred ca suntem inaintea tuturor ! N-am vazut barbat occidental care sa nu gandeasca ca un animal cand e vorba de chestiuni intime ca sa nu mai zic cand e vorba de tinuta nevestei ,ar imbraca-o in salopeta toata ziua daca 'r putea numai bani sa nu i dea! Cred ca romancele au mai multe daruri de la Dumnezeu si as mentiona aici cateva :Sunt de daparte cele mai frumoase! De departe cele mai educate! Stiu sa aiba grija de familie !(asta zic eu ca este o chestie inteligenta si tine de pregatirea individuala a fiecaruia dintre noi) Si peste toate astea inteleg cuvantul "dor " care nu are sinonim in nici o limba a pamantului! Poate din cauza asta romanii le cauta si nu numai.Numai o minte retrograda poate afirma ca femeia romanca "e proasta" ca "spala" sau face oricare alt lucru pentru familia ei.Am vazut femei din vest care nici pe ele nu se spala si erau mari manageri ! Sunt atat de lenese?Si inca ceva sunt foarte nefericite femeile occidentale in ciuda veniturilor ridicate ,cum se explica asta? Va spun eu ,barbatii aia se gandesc ca niste animale cand e vorba de ele si asta spun statisticile pe care nimeni nu le citeste dar isi permite sa faca afirmatii in necunostinta de cauza.Pacat ca romanii vorbesc asa despre romani.Cred ca nu trebuie sa uitam ca avem orgini nobile .Nu am fost nici nomazi ca ungurii nici puscariasi ca australienii nici emigranti ca americanii si nici pagani .Un popor cu frica de Dumnezeu eu zic ca e nobil.Aceasta calitate nu-ti este data de marimea averii ! Mentionez ca am vazut multe natii si am intrat in contact cu foarte multi oameni nu stiu daca doamna sau domnisoara Daniela Manolescu a vazut macar jumatatea din locurile pe unde am ratacit eu .Imi este greu s-o acuz de ceva,pentru ca este in necunostinta de cauza.Saraca nici macar Europa poate n a vazut o ce sa mai vorbim de ASIA ,AMERICA LATINA ? Cum sunt oamenii astia ? Oare suntem noi romanii ultimii cum se incearca sa ne dovedeasca un G Bush si o Europa a mediocritatilor? Dupa ce am vazut in lumea asta tot pe romani ii iubesc ! Cum se poate ,nu stiu ,dar cu sigurantza nu sunt anormal .
Cu stima si respect, Pompi iubaretu'!
individualitatea - de Ciurea I.L. la: 08/12/2004 16:41:41
(la: Traim vremuri apocaliptice?)
observ ca atunci cand discutam despre viitor suntem prea de multe ori tentati sa aducem in discutie scenarii apocaliptice. Cred ca ar fi cazul sa uitam un pic de filme si de cartile S.f. (includ aici si cartile religioase) si sa privim in jurul nostru. Daca am reusii asta poate ca unii dintre noi ar observa ca mai exista si alte probleme mondiale poate mai grave macar prin prisma faptului ca sunt reale si palpabile.
Am sa incerc sa renunt la patetismul care marturisesc ca ma caracterizeaza si sa descriu una dintre aceste problemele.
Pe scurt e vorba de transferul de responsabilitate si de decizie de la nivelul individual la nivel de grup social, aceasta miscare fiind mai mult sau mai putin voluntara.
Vorbim de puteri mondiale (state, religii, natuni, e.t.c.) fara sa realizam ca aceste structuri nu au o identitate proprie, ele sunt conduse de oameni si sunt conduse spre un singur tel: satisfacerea nevoilor acestor conducatori, nevoi materiale sau spirituale, conteaza mai putin.
Atata vreme cat resurse imense sunt gestionate de putin oameni, posibilitatile ca lucrurile sa mearga rau sunt nelimitate.
Cu speranta ca am reusit macar sa ma fac inteles, vreau sa mentionez si ca democratia sau comunismul nu pot rezolva aceasta problema, cum de altfel nici o alta solutie macro-sociala nu o poate face.

C.I.L.

craciunul... ce cuvant frum - de rembrandt la: 22/12/2004 00:45:47
(la: Craciunul... amintiri si obiceiuri..)
craciunul... ce cuvant frumos. Sau, cel putin, asa era... cand eu nu eram. Pentru mine, craciunul este un motiv de publicitate, comercializare... cand la televizor arnold schwarzenegger vrea sa-i cumpere supermanu' la copil... IN FIECARE AN si cand, la radio, rasuna ca niste miraje futile (pe care uneori mi se pare ca le aud chiar si cand nu am radioul aprins) 'feliz navidad' si 'jingle bell rocks'. Walmart-urile sunt pline de barbite à la Mos Craciun, preturile in magazine sunt marite 1 luna inainte de craciun cu 30% si apoi, de sarbatorile mult-asteptate, reduse cu 15%. Sau cel putin asa e p-aici pe la mine. Altfel spus, eu cam tot traiesc craciunul de vreo de 2 luni anticipat...

din alt unghi privit, daca as fi pe o insula indepartata unde nu ar exista publicitatea si interesele, craciunul ar insemna niste vin fiert cu scortisoara... de care imi este tare dor. Ar mai fi si atmosfera aia ultra-incarcata care nu te lasa si n-o sa te lase jamais sa uiti ca e craciunul. Mi-e dor de cozonac, de toata familia reunita pentru a 2-a oara in an pentru a face schimb de indiferente si pentru a fraterniza cu elementele (ca sa nu zica 'vecinii' ca suntem oameni fara principii!:).

cand eram in romania parca era mai fain de craciun. La TV erau filme cu Iisus, nu cu presupusul mos craciun... Probabil ca oamenii 'simplii' (ca sa ma exprim astfel) stiu mai bine sa infrumuseteze atmosfera preparand cozonacul si restu' decat oamenii astia 'complicati' de aici (canada) care, avand in vedere ca gasesc mielul si cozonacul gata facute la magazin... traiesc altfel (sau mai bine zis nu traiesc) sarbatorile.

gardez votre vie à l'abri de moi...
Bio pro si contra... si DE CE - de Dan de Deva la: 30/12/2004 06:51:59
(la: Obezitatea la americani)
O mica paranteza: Sunt nou in acest forum dar am citit mesajele voastre. Cred ca se scapa un aspect important.
Trebuie sa dau un exemplu real:
In America, nu stiu cand, s-a facut un sondaj telefonic cu privire la lansarea unui produs sau serviciu (nu stiu exact). Pe baza rezultatelor testului s-a lansat respectivul produs. A fost un fiasco total. Trebuia gasita cauza. Ei bine, cauza era sondajul. In cazul unui sondaj se chestioneaza oameni din toate paturile sociale, cu diferite surse de venituri pentru a obtine o imagine a produsului la nivelul intregii societati. Din pacate, cei care aveau telefon erau cei cu resurse materiale bune si foarte bune. A fost omisa deci o mare parte a populatiei.
Revenind la oile noastre, adica bio sau nu si legand exemplul de mai sus de comunitatea noastra, a celor ce navigheaza pe Net, vedem ca, in Romania, accesul la retea se plateste destul de scump. In proportie (zic eu de 90%) utilizatorii de Net sunt cei cu venituri medii si mari. Dar marea masa sunt cei cu venituri mici sau foarte mici. O tara sanatoasa inseamna toti oamenii sai sanatosi si nu gruparea in enclave de "sanatate" alimentara sau nu. Prietenii, iubitii, apropiatii nostri pot fi sau nu din aceste enclave. Presiunea, fobia chiar de "a manca Bio EU" nu ne transforma treptat oare in niste egoisti orientati catre cuvantul EU? Oare nu stabilim chiar acum o enclava in care NOI mancam Bio si de restul prea putin ne intereseaza? Sunt de acord ca lucrurile se misca in intreaga lume, dar este foarte greu sa mananci Bio cand ai un salariu mic, copii de intretinut, cheltuieli, facturi de platit. Toate acestea iti dau un buget extrem de mic pentru cosul de alimente. Si inevitabil alegi ce este mai ieftin. Care din pacate nu este Bio.
Precum ati punctat si voi, persoanele obeze sunt cele cu venituri mici in America. In Romania sunt cei slabi si anemici, predispusi la boli si constransi la degradare umana. Un popor este suma indivizilor sai si nu individualitati in sine. De aceea o Europa, o America considera acest popor ca fiind unul de manelisti, hoti si tigani. E ca la alegeri, conteaza majoritatea. Si NU poti spune despre TINE ca esti o picatura de apa pura(care mananca Bio) daca traiesti intr-o balta, oriunde in lume ar fi acea balta.
#32439 (raspuns la: #32104) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cuvantul isi are originea in - de maan la: 03/01/2005 17:47:31
(la: pagânismul: cât si de ce?)
cuvantul isi are originea in latinescul 'paganus', care, la randul lui a fost tradus in mod diferit: 'strain', 'rustic', 'civil' (opus lui 'militar') sau chiar 'badaran' ('necioplit') , ca sa ajunga a fi asimilat cu 'ne-crestin' (chiar 'pre-crestin' sau 'anti-crestin').
prin urmare 'paganismul' tau se va raporta la vechile religii politeiste, la aborigeni, la atei, la agnostici sau la ...wicca ori alte religii neopagane, necunoscute mie?
Cuvantarea domnului presedinte Basescu pt anul nou - de Dana Maria la: 07/01/2005 13:49:33
(la: Cuvantarea de Anul Nou a domnului presedinte Basescu)
Desi nu am avut placerea sa vad aceasta cuvantare, citind textul si imaginandu-mi acest domn band o gura de sampanie din sticla simt intradevar si pentru prima oare ca, in calitate de romanca, sunt reprezentata in fata lumii. Ii multumesc pentru naturaletea de care da dovada, pentru sufletul lui mare, pentru sinceritatea si iubirea pe care o are fata de acest popor.
Sunt foarte mandra ca avem un astfel de presedinte.
#32874 (raspuns la: #32702) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Doar un singur cuvant - de Boddhisattva la: 19/01/2005 18:08:10
(la: Poetul Soarelui)
Doar un singur cuvant-MINUNAT.
DESPARTIREA CEL MAI GREU MOMENT DE TRECUT - de (anonim) la: 14/03/2005 09:47:52
(la: Durere)
DESPARTIREA INTRADEVAR ESTE CEEA MAI GREU DE SUPORTAT CAND STII CA TOT CE AI AVUT MAI SCUMP PE LUMEA ASTA SA PIERDUT SI ACUM AI RAMAS DOAR CU AMINTIRILE.IN ACEASI SITUATIE SUNT SI EU AM RANIT PERSOANA IUBITA DAR EA NU POATE SA IERTE ATUNCI UNDE E IUBIREA.VOM DECLARA RAZBOI SINGURATATII.UNII NU STIU CE INSEAMNA DUREREA SI SUNT MULTI.CU DRAG JUSTIN
despartirea si durerea - de andrusca la: 18/03/2005 14:18:12
(la: Durere)
Sa ranesti este foarte usor, sa ierti pe cel care te-a ranit......spune mult despre sufletul si caracterul persoanei care are puterea de a ierta.....
Despartirea doare, singuratatea este apasatoare insa acestea ne sunt lectii de viata.
Cine nu a trecut prin astfel de momente, cine nu stie ce inseamna durerea, durerea ce provine din dragoste, dragostea care ne-a parasit, nu a inceput inca sa traiasca, sau ........viata lor a fost o iluzie.....
#39783 (raspuns la: #39378) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt Atena - de TeodoraPA la: 29/03/2005 09:09:56
(la: iubirea imposibila)
Cred ca fiecare dintre noi avem in trecut o asemenea experienta. E tare greu... Eu la vremea mea am apelat la toata priceperea si talentele mele pentru a-i cuceri, insa am dat de alta problema - ai mei au inceput sa se impotriveasca. Si atunci am aplicat planul B: el nu venea la mine, ne intalneam pe unde apucam, nu discutam in familie despre asta... Ne-am despartit tarziu si tatal meu zicea - in sfarsit i-a venit mintea la cap! Vestea e ca nu mi-a venit mintea la cap niciodata pt ca a fost cea mai frumoasa relatie din viata mea si as fi in stare sa fiu din nou cu el.
Problema e ca noi femeile tanjim dupa tipii din categoria - clubul poetilor disparuti, care ne vrajesc, ne canta sub balcon, ne spun poezii la telefon, intr-un cuvant ne place drama. Si parintii nostri care nu-s chiar prosti, pt ca au vazut multe la viata lor si stiu ei ce stiu, vor sa ne fereasca de suferinta.
Raspunsul e in tine. Nimeni nu-ti poate da sfaturi. Tu trebuie sa stii care sunt consecintele si daca le poti suporta pt ca tu te cunosti cel mai bine.
Ce sa-ti zic eu? Numai sa nu ai regrete, ca nu-s bune!
#41065 (raspuns la: #41046) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
:) "hipismul" era un cuvant f - de JNairda la: 05/04/2005 11:31:08
(la: Conflictul dintre generatii, pierderea inocentei)
:) "hipismul" era un cuvant folosit in sens gresit\eronat in text. Am coraectat textul si am vrut sa multumesc pentru corectura gratuita. Observatia facuta de "zaraza" era deci pertinenta. Nu inteleg ce sens au aceste mesaje insa domnu gigi :)
#41966 (raspuns la: #41735) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
REGASIRE I [am revenit] - de oliver la: 06/04/2005 18:44:51
(la: Oamenii devin homosexuali/lesbiene, sau se nasc asa ?)
Va propun spre dezbatere un subiect care porneste de la o dilema personala – REGASIREA, INTRE MISTIC SI SUBLIM. Va trebui sa explic inca de acum diferenta intre mistic si sublim. Este o deferentiere pe care Alain Besancon o epuizeaza in « Dilemele mantuirii » (Humanitas, 2001), teza cartii fiind aceea ca misticul degenereaza in sublim. El urmareste acolo un proces istoric, pe care-l scruteaza cu armele unui specialist in istorie si filosofie politica, ceea ce, desigur, n-am intentia sa fac aici. Eu ma rezum la o retorica destul de patetica, in care va invit sa-mi comentati ideile despre prietenie si iubirea erotica, subiecte pe care le vad introductive pentru problema de fond, care este o obsesie a mea – distanta fizica fata de o persoana iubita, pe care trebuie sa o consideri « prietena ». In acelasi timp, consacrarea sociala a unor pattern-uri relationale din care simt acut nevoia sa evadez. Bunaoara, atunci cand un baiat, prieten al meu, mi se pare ca produce o fascinatie asupra mea datorita frumusetii sale fizice, nu doar spirituale, as fi usurat sa-i pot impartasi aceasta perceptie. Aceasta mi-ar permite o apropiere non-sexuala, ci doar una fizica fireasca, de tipul senzualitate frateasca [spun asta, desi ma tem ca Freud considera apropierea dintre Iisus si apostoli ca una de tipul homosexualitatii sublimate]. Din punct de vedere moral, raman intact, iar din punct de vedere existential sunt sunt mult mai implinit in felul acesta, fiindca sunt reconfortat psihic prin aportul afectiv al prietenului/prietenei cu care nu-mi doresc o relatie sexuala, ci doar una care sa darame barierele sociale formale, stupide. Neconventionalul despre care vorbesc se refera la o dorinta a imbratisarii, a unor gesturi tandre, care sa nu produca de fiecare data suspiciuni si reevaluari a relatiei. Vorbesc, de fapt, despre necesitati profund afective, neimplinite la vremea lor, adica in copilarie...

Ma voi rezuma, deocamdata, la o comparatie intre prietenie si iubirea de cuplu, urmand ca, intr-o interventie ulterioara, sa-mi exprim convingerile profunde in privinta intentiei pe care am avut-o atunci cand am fost gay. Sunteti pregatiti pentru o confesiune ?

PRIETENIA. Despre ce cred ca este vorba ? Porneste dintr-o necesitate elementara pe care o numesc regasire; de aici pleaca dorinta de a da vietii un sens, de a ne-o apropria. Cand am gasit in sfarsit oamenii cu care putem stabili aceasta corespondenta, descoperim sacrul si, prin aceasta, ne impartasim din ceea ce se numeste fericire, desi nu ne putem simti pe deplin fericiti in viata aceasta, fiindca exista starea aceea de latenta a raului, care face imposibila instalarea deplina a fericirii absolute. Regretul ne sfasie si suntem nevoiti sa credem ca suntem parasiti de Dumnezeu, dar aceasta sub aspect emotional, fiindca dintr-un unghi rational, lucrurile trebuie sa fie vazute altfel, sau cel putin asta cred, anume ca noi l-am parasit pe Dumnezeul care ne-a dat, din iubire, se pare, posibilitatea de a-l parasi. Incepand de atunci, noua ni se pare ca viata, daca are vreun sens, acesta il exclude pe Dumnezeu, care nu mai ocupa locul de creator si de restaurator al lumii. Dar mi se pare nejustificata ignoranta noastra, cata vreme nu gasesc centralizare doctrinara mai deplina in afara acestui mesaj al lui Christos catre apostoli : « Porunca noua va dau, sa va iubiti unul pe altul asa cum v-am iubit eu pe voi »...

Iubirea dintr-o relatie de prietenie este, deci, sensul vietii, fapt pentru care prezinta, pentru mine, interesul sublim intre toate subiectele care m-ar putea preocupa. Construirea unei relatii de prietenie autentica este periclitata de excluderea acestui Dumnezeu, care spune ca unde sunt doi sau trei adunati in numele Sau, El se afla in mijlocul lor. Asta pentru ca aici vorbim despre un subiect pentru discutia caruia ai nevoie de curaj – sacrul. Nu cred ca puteti spune ca prietenia - care te face sa simti ca apartii acelui om care este atent la trairile tale, la nevoile tale cele mai profunde, carora le raspunde, atat cat poate, asa cum nimeni altcineva n-o mai face – este profana. Profan este tot ceea ce este anost, rutina, banalitatea cotidiana ; exponential profana este senzatia de spleen. Dar am dorit cu orice pret sa parasim acest teren al groazei existentiale, fiindca il cunoastem foarte bine cu totii, sau poate ca unii il cunoastem mai bine decat ceilalti... Oricum ar fi, problema mi se pare ca exista dintotdeauna, dar solutiile, desi existente, au fost, sunt si vor mai fi ignorate. Va propun, deci, sa ne intoarcem la solutii.

IUBIREA DE CUPLU. Despre aceasta forma, consacrata si ea, de apropiere umana interpersonala (autentica), consider ca este inferioara – N.B., ca forma ! – prieteniei, asa cum a fost ea descrisa mai sus. Asta pentru ca aici apare un element nou, iubirea trupurilor. Si care este problema, de ce cred eu ca nu ne-am simti mult mai bine, mai fericiti, in bratele iubitei, dacat coplesiti de iubirea (non-fizica) a unui prieten ? Ce fel de problema mai e si asta ? Pentru mine, aceasta problema exista si ea dintotdeauna, si a fost si ea evitata, si exact din acelasi motiv, adica fiindca aici este vorba de sacru, un munte pe care nu oricine poate urca. Iubirea fizica, spre deosebire de iubirea sufletelor, este posesiva, obiectualizeaza, chiar daca aceasta obiectualizare poate fi foarte transparenta in raport cu consistenta spirituala a celor implicati in aceasta relatie. Este nevoie de multa precautie, in relatia erotica de cuplu, pentru a nu leza partenerul, pentru a nu-i destrama iluziile posesiei sale, a achizitiei sale, care este partenerul de viata, asupra caruia se spune, tocmai de aceea, ca are drept de viata si de moarte, sau, varianta mai soft, « pana cand moartea ne va desparti ». Iubirea de cuplu, in principiu, este o institutie sociala (casatoria). Putem, desigur, evita pericolul aruncarii unei relatii erotice, profunde pe plan spiritual, in profan, in social, fie casatorindu-ne si mentinandu-ne la trairea aspectului sacramental, mistic, al casatoriei, fie evitand casatoria si sublimand relatia de cuplu intr-o prietenie desavarsita. Orice am face, problema este sa nu cadem in capcana de a ne imagina ca procrearea speciei ar fi un scop in sine, caci progenitura trebuie sa fie efectul iubirii, care consfinteste – ma rog, desavarseste – aceasta iubire, o stabilizeaza, o fixeaza cat mai bine cu putinta in concret. In fine, eu chiar cred ca este posibila evitarea banalizarii relatiei de cuplu, aruncarea ei in profan, dar aceasta nu o vad posibila decat daca relatia este construita pe premise spirituale profunde.

Imi amintesc de filosofia de viata a batranilor, care cred ca sensul vietii este inteles cam asa : privind in urma, asupra realizarilor din aceasta viata, trebuie sa avem satisfactia de a fi construit o casa, de a fi facut un copil, etc. Imi amintesc, in acelasi sens, cum contrazice Christos conceptia asta bolnava, propunand « acumularea » comorilor « in cer », deci o elevare spirituala sustinuta de asistenta divina, pe care o invocam la liturghie. Oamenii care cred in prima teorie, a achizitiei cat mai concrete, vor cere, desigur, la liturghie, sanatate, confort material si psihic, lucruri care ne instaleaza in profan, care ne coboara sub demnitatea de « chip al lui Dumnezeu ». Dar aceasta nu e decat o paranteza menita sa reliefeze importanta refuzului de a arunca o relatie sacra in profan, a efortului (ascezei, in fond) de a mentine in viata relatia care mi-a dat, cu adevarat, viata, care m-a facut in sfarsit sa inteleg de ce viata trebuie traita...

Va trebui sa ma intorc asupra aspectului fizic al unei iubiri, al unei prietenii erotice, intre un barbat si o femeie, si sa amintesc opinia lui Nikolai Berdiaev, conform careia subiectivizarea, individualizarea, concentrarea asupra elementului mistic, inepuizabil, al persoanei iubite, reduce sexualizarea relatiei, are tendinta sa o sublimeze [si aici va invit sa-mi vorbiti din experienta]. Asa incat, in cele din urma, descoperim ca sufletul, trupul, persoana noastra, nu poate face obiectul nici unui fel de posesie, al nici unui fel de iubire geloasa, exclusivista, depersonalizanta. Descoperim libertatea, acea stare care face posibila potentarea intru adevar a individualitatii fiecaruia dintre noi ; descoperim, de ce nu, fericirea.

pt yrch - de (anonim) la: 08/04/2005 02:17:29
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Dar ce are daca a pus pe Iisus alaturi de alti avatari si iluminati? sau Evangheliile alaturi de Coran si alte "paganisme" ? Cine a spus ca Biblia e "cea mai cea" adevarata deasupra Upanisadelor, Cartii Mortii Tibetane, sau Coranului? iar crestinismul mai aproape de adevar decat hinduismul, budhismul, shivaismul, confucianismul, sau credintele strabune ale aborigenilor, mayashilor etc sau iar, Iisus ... "the only One" care ne poate conduce la mantuire (iluminare, realizarea Sinelui samd) ? Cine a instaurat aceste ierarhii? Cu siguranta nu Dumnezeu. Ma rog, s-ar putea ca la ora asta, -chiauna de somn- sa ma aflu si eu intreaba si sa fi inteles gresit , si ca nu ai nimic impotriva in a-i fi "pus in aceeasi oala" pe cei mai sus amintiti, iar daca e asa imi cer scuze. Discriminarea asta dintre religii, si orgoliul fiecaruia dintre adepti, inflacararea cu care se bat cu pumnul in piept cu numai credinta lor revendica Adevarul Suprem.... ma irita la culme. Sunt botezata in credinta ortodoxa, dar nu cred in religie, mai cu seama in dogme, si nici in Biblia citata si interpretata ad literam de cei mai multi dintre preoti si parint.i Sunt mult prea rigide si depasite aceste dogme ptr mileniul acesta, sau si mai mult ptr aceasta era ( a Varsatorului). Cred cu tarie in acest suflet nemuritor, cred cu tarie ca spiritul fiecaruia dintre noi este picatura din Ocean, sau raza acelui Soare, sau cantecul Cantaretului..... creatia manifestata a Creatorului.... Si mai cred ca nici picatura nu e mai prejos decat Oceanul si nici Oceanul (Dumenzeu, Brahma, Marele Arhitect, Zeul Suprem, Divinitatea sau cum vrea fiecare sa il denumeasca) mai prejos decat Picatura (noi, fiintele umane, animalele, plantele, mineralele, si orice atom din materie...noi, creatia manifestata). Si mai cred in reincarnare, in karma, karma de care cred la fel de bine ca ne putem elibera, mai stiu ca ca au fost texte cu dovezi despre reincarnare scoase din Evanghelii ( am citit mesajele pe sarite, sunt prea multe), si mai stiu ca noi suntem creatori deasemenea....ca noi ne cream aceasta realitate tridimensionala si aceasta lume care de altfel tot noua nu ne place, ca fiecare gand, dorinta si intentie, si cuvant rostit mai de vreme sau mai tarziu se materializeaza in acest plan fizic... si ca viitorul sta in mainile noastre de al crea sau schimba, ca noi avem o uriasa putere creatoare de care nu suntem constienti si responsabili.....responsabili ptr vietile noastre si lumea noastra, ca nimeni nu e vinovat de nimic.... ci doar responsabil.. si mai cred ca in acea "lege a rezonantei" ca si in alte legi cosmice universal valabile, si mai cred ca asa cum e sus e si jos, si cum e jos e si sus, in acel micro si macrocosmos, acea holograma a intregului . In sfarsit, mai cred ca acest unic Dumenzeu este Iubire si in nici un caz nu ar trebui sa o luam ca pe deviza de viata afirmatia (una dintre ele) "a avea frica in Dumnezeu" ....cum poate un copil sa isi iubeasca parintele avand teama fata de el, teama de puterea si "autoritatea sa"? In fine, vorbesc toate acestea mai putin din cele citite si auzite si mult mai mult din cele traite, experimentate si concluzionate de mine pana acum in micuta mea viata de numai "doi ani si o luna", ca de altfel si de altii din jurul meu, la fel, din experiente traite! si mai putin din auzite. Si in sfarsit, mai stiu ca nimeni nu m-a intrebat de ce cred eu :-)))
Ah, da si simt ca "totul e relativ" chiar si acele puncte de vedere si prisme prin care fiecare privim atat de individual si diferit iar ceea ce ptr unii e "partea de suprafata", isignifianta, ptr altii aceea parte suprafata are mai multa relevanta si vice versa.
Ptr asta va trimit o "cugetare adanca" dar haioasa si crud de adevarata:

" Ce au spus cei cinci mari evrei ai lumii?
1. Moise: Totul porneste de la cap, sa fi intelept, luminat, etc, etc...
si
problemele se rezolva!
2. Isus: Ba e de mai jos, de la inima! Sa fi bun, cu ceilalti, sa-ti
iubesti
aproapele, etc... si problemele se rezolva!
3. Marx: Ba e si mai jos, de la stomac! Daca ai burta plina, ai
problemele
economice satisfacute, etc... problemele se rezolva!
4. Freud: Ba e un pic si mai jos! de la sex! daca nu ai probleme
p-acolo,
esti satisfacut , etc... problemele se rezolva!
5. Einstein: Totul e relativ! Eu cred ca mai bine ne bagam picioarele... "

Toate cele bune, cu bine si cu bye!

Daniela

p.s, abia ce am descoperit in seara asta site-ul si topicurile, si nu aveam in intentie de a posta ceva, scuza-ti-mi acest "un anonim"





#42569 (raspuns la: #41288) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt yrch - de (anonim) la: 08/04/2005 02:46:15
(la: SUFLETUL ESTE NEMURITOR)
Dar ce are daca C.M a pus pe Iisus alaturi de alti avatari si iluminati? sau Evangheliile alaturi de Coran si alte "paganisme" ? Cine a spus ca Biblia e "cea mai cea" adevarata deasupra Upanisadelor, Cartii Mortii Tibetane, sau Coranului? iar crestinismul mai aproape de adevar decat hinduismul, budhismul, shivaismul, confucianismul, sau credintele strabune ale aborigenilor, mayashilor etc sau iar, Iisus ... "the only One" care ne poate conduce la mantuire (iluminare, realizarea Sinelui samd) ? Cine a instaurat aceste ierarhii? Cu siguranta nu Dumnezeu. Ma rog, s-ar putea ca la ora asta, -chiauna de somn- sa ma aflu si eu intreaba si sa fi inteles gresit , si ca nu ai nimic impotriva in a-i fi "pus in aceeasi oala" pe cei mai sus amintiti, iar daca e asa imi cer scuze. Discriminarea asta dintre religii, si orgoliul fiecaruia dintre adepti, inflacararea cu care se bat cu pumnul in piept cu numai credinta lor revendica Adevarul Suprem.... ma irita la culme. Sunt botezata in credinta ortodoxa, dar nu cred in religie, de fapt mai cu seama in dogme, si nici in Biblia citata si interpretata ad literam de cei mai multi dintre preoti si parinti, si apoi de enoriasi... Sunt mult prea rigide si depasite aceste dogme ptr mileniul acesta, sau si mai mult ptr aceasta era ( a Varsatorului). Cred cu tarie in acest suflet nemuritor, cred cu tarie ca spiritul fiecaruia dintre noi este picatura din Ocean, sau raza acelui Soare, sau cantecul Cantaretului..... creatia manifestata a Creatorului.... Si mai cred ca nici picatura nu e mai prejos decat Oceanul si nici Oceanul (Dumenzeu, Brahma, Marele Arhitect, Zeul Suprem, Divinitatea sau cum vrea fiecare sa il denumeasca) mai prejos decat Picatura (noi, fiintele umane, animalele, plantele, mineralele, si orice atom din materie...noi, creatia manifestata). Si mai cred in reincarnare, in karma, karma de care cred la fel de bine ca ne putem elibera, mai stiu ca ca au fost texte cu dovezi despre reincarnare scoase din Evanghelii ( am citit mesajele pe sarite, sunt prea multe), si mai stiu ca noi suntem creatori deasemenea....ca noi ne cream aceasta realitate tridimensionala si aceasta lume care de altfel tot noua nu ne place, ca fiecare gand, dorinta si intentie, si cuvant rostit mai de vreme sau mai tarziu se materializeaza in acest plan fizic... si ca viitorul sta in mainile noastre de al crea sau schimba, ca noi avem o uriasa putere creatoare de care nu suntem constienti si responsabili.....responsabili ptr vietile noastre si lumea noastra, ca nimeni nu e vinovat de nimic.... ci doar responsabil.. si mai cred ca in acea "lege a rezonantei" ca si in alte legi cosmice universal valabile, si mai cred ca asa cum e sus e si jos, si cum e jos e si sus, in acel micro si macrocosmos, acea holograma a intregului. In sfarsit, mai cred ca acest unic Dumenzeu este in "toti si in toate" , fie ei, pacatosi, criminali, sinucigasi sau mistici, sfinti ....toate sunt roluri de scena,fiecare are lectiile sale de invatat... si mai stiu ca tot El este Iubire(a) si in nici un caz nu ar trebui sa o luam ca pe deviza de viata afirmatia (una dintre ele) "a avea frica in Dumnezeu" ....cum poate un copil sa isi iubeasca parintele avand teama fata de el, teama de puterea si "autoritatea sa"? In fine, vorbesc toate acestea mai putin din cele citite si auzite si mult mai mult din cele traite, experimentate si concluzionate de mine pana acum in micuta mea viata de numai "doi ani si o luna", ca de altfel si de altii din jurul meu, la fel, din experiente traite! si mai putin din auzite.
Si in sfarsit, mai stiu ca nimeni nu m-a intrebat de ce cred si stiu eu :-))))
Ah, da si simt ca "totul e relativ" chiar si acele puncte de vedere si prisme prin care fiecare privim atat de individual si diferit iar ceea ce ptr unii e "partea de suprafata", isignifianta, ptr altii aceea parte suprafata are mai multa relevanta si vice versa.
Ptr asta va trimit o "cugetare adanca" dar haioasa si crud de adevarata:

" Ce au spus cei cinci mari evrei ai lumii?
1. Moise: Totul porneste de la cap, sa fi intelept, luminat, etc, etc...
si
problemele se rezolva!
2. Isus: Ba e de mai jos, de la inima! Sa fi bun, cu ceilalti, sa-ti
iubesti
aproapele, etc... si problemele se rezolva!
3. Marx: Ba e si mai jos, de la stomac! Daca ai burta plina, ai
problemele
economice satisfacute, etc... problemele se rezolva!
4. Freud: Ba e un pic si mai jos! de la sex! daca nu ai probleme
p-acolo,
esti satisfacut , etc... problemele se rezolva!
5. Einstein: Totul e relativ! Eu cred ca mai bine ne bagam picioarele... "

Toate cele bune, cu bine si cu bye!


p.s. abia ce am descoperit in seara asta site-ul si topicurile, si nu aveam in intentie de a posta ceva, s-ar putea sa imi mai apara acest mesaj ca de la "un anonim", scuze.
#42576 (raspuns la: #41288) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
In dictionar gasesti cuvantul - de RSI la: 01/05/2005 21:37:55
(la: Biblia musamalizata de papalitate sau nu?)
In dictionar gasesti cuvantul, rasfoiesti pana la litera C ! Si afli ! E simplu, nu ?! ;) :)
Deci poti gandi si logic cand vrei...
==============
"- Cum putem face imposibilul?"
"- Cu entuziasm!"
Paulo Coelho-Al 5-lea Munte
#46596 (raspuns la: #46076) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
1. Care este cuvantul favorit - de maimuta la: 04/05/2005 18:30:56
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit
Sinceritate
2. Care este cuvantul cel mai putin favorit
Tradare
3. Ce va face placere in mod deosebit
Sa fiu alintata si apreciata
4. Ce va displace cel mai mult
Oamenii perversi
5. Care este injuratura favorita
Iti f.. directia
6. Ce sunet va place
Pianul si natura cand se trezeste
7. Ce sunet/zgomot va displace
Plansul
8. Ce alta profesie v-ar place sa practicati
Actoria
9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului
Economist
10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului.
"Intra si nu pune intrebari"
1. Care este cuvantul favorit - de ivory la: 05/05/2005 16:17:37
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit
onoare
2. Care este cuvantul cel mai putin favorit
ipocrizie
3. Ce va face placere in mod deosebit
dragostea implinita
4. Ce va displace cel mai mult
Cruzimea si sadismul oamenilor
5. Care este injuratura favorita
pushca mea
6. Ce sunet va place
cantecul greierilor in noptile de vara
7. Ce sunet/zgomot va displace
soneria de la intrare duminica dimineata
8. Ce alta profesie v-ar place sa practicati
psiholog
9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului
administrator de retea :)
10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului.
“iti mai dam o sansa :)”
1. Care este cuvantul favorit - de Micul print la: 05/05/2005 22:43:17
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit
"Papanas"
2. Care este cuvantul cel mai putin favorit
"Bafta"
3. Ce va face placere in mod deosebit
Sa fac baie intr-o cada mare, pe muzica de jazz!
4. Ce va displace cel mai mult
Prostia si ipocrizia
5. Care este injuratura favorita
"O, cacat!"
6. Ce sunet va place
Cel produs de violoncel
7. Ce sunet/zgomot va displace
Claxonul masinilor
8. Ce alta profesie v-ar place sa practicati?
Spion
9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului
Guvernant
10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului.
Ma bucur ca ai crezut!
1. Care este cuvantul favorit - de Cassandra la: 07/05/2005 00:29:23
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit
Dimineata
2. Care este cuvantul cel mai putin favorit
Ipoteca
3. Ce va face placere in mod deosebit
Vacanta cu ai mei
4. Ce va displace cel mai mult
Obtuzitaea mentala
5. Care este injuratura favorita
Eat my shorts
6. Ce sunet va place
Crepitatia zapezii proaspete sub bocanci
7. Ce sunet/zgomot va displace
Scartzaitul cu tacamurile in farfuria goala
8. Ce alta profesie v-ar place sa practicati
Editor literar
9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului
Popa
10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului.
Sint Domnul Goe, vrei ciucalata?
pivot - de cico la: 07/05/2005 20:25:11
(la: Chestionarul Bernard Pivot)
1. Care este cuvantul favorit
stupid (in engleza, cu accentul pe prima silaba, dar citit ca-n romana)
2. Care este cuvantul cel mai putin favorit
muie
3. Ce va face placere in mod deosebit
mirosul de femeie excitata
4. Ce va displace cel mai mult
rautatea gratuita
5. Care este injuratura favorita
kkm-ash
6. Ce sunet va place
aaaaaaaah
7. Ce sunet/zgomot va displace
pirtz
8. Ce alta profesie v-ar place sa practicati
shomer
9. Ce alta profesie nu ati practica nici in ruptul capului
prostituat
10. Daca Raiul exista, ce ati dori sa va spuna Domnul cand ajungeti la Portile Raiului.
acum odihneste-te



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...