comentarii

despartire nehotarata


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
DESPARTIREA CEL MAI GREU MOMENT DE TRECUT - de (anonim) la: 14/03/2005 09:47:52
(la: Durere)
DESPARTIREA INTRADEVAR ESTE CEEA MAI GREU DE SUPORTAT CAND STII CA TOT CE AI AVUT MAI SCUMP PE LUMEA ASTA SA PIERDUT SI ACUM AI RAMAS DOAR CU AMINTIRILE.IN ACEASI SITUATIE SUNT SI EU AM RANIT PERSOANA IUBITA DAR EA NU POATE SA IERTE ATUNCI UNDE E IUBIREA.VOM DECLARA RAZBOI SINGURATATII.UNII NU STIU CE INSEAMNA DUREREA SI SUNT MULTI.CU DRAG JUSTIN
despartirea si durerea - de andrusca la: 18/03/2005 14:18:12
(la: Durere)
Sa ranesti este foarte usor, sa ierti pe cel care te-a ranit......spune mult despre sufletul si caracterul persoanei care are puterea de a ierta.....
Despartirea doare, singuratatea este apasatoare insa acestea ne sunt lectii de viata.
Cine nu a trecut prin astfel de momente, cine nu stie ce inseamna durerea, durerea ce provine din dragoste, dragostea care ne-a parasit, nu a inceput inca sa traiasca, sau ........viata lor a fost o iluzie.....
#39783 (raspuns la: #39378) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"Astazi ne despartim" - Stefan Augustin Doinas - de iluzoria la: 27/07/2005 20:07:37
(la: Cele mai frumoase poezii)
Astazi ne despartim

Astazi nu mai cintam, nu mai zimbim.
Stind la inceput de anotimp fermecat,
astazi ne despartim
cum s-au despartit apele de uscat.
Totul e atit de firesc in tacerea noastra.
Fiecare ne spunem: - Asa trebuie sa fie...
Alaturi, umbra albastra
pentru adevaruri gindite sta marturie.
Nu peste mult tu vei fi azurul din mari,
eu voi fi pamintul cu toate pacatele.
Pasari mari te vor cauta prin zari
ducind in gusa mireasma, bucatele.
Oamenii vor crede ca suntem dusmani.
Intre noi, lumea va sta nemiscata
ca o padure de sute de ani
plina de fiare cu blana vargata.
Nimeni nu va sti ca suntem tot atit de aproape
si ca, seara, sufletul meu,
ca tarmul care se modeleaza din ape,
ia forma uitata a trupului tau...
Astazi nu ne sarutam, nu ne dorim
Stind la inceput de anotimp fermecat,
astazi ne despartim
cum s-au despartit apele de uscat.
Nu peste mult tu vei fi cerul rasfrint,
eu voi fi soarele negru, pamintul.
Nu peste mult are sa bata vint.
Nu peste mult are sa bata vintul...


Iluzoria
"The future is already here; it's just unevenly distributed"
e foarte nehotarata. ultimul - de zaraza la: 11/08/2005 00:46:42
(la: minciuna)
e foarte nehotarata. ultimul vers strica totul. oricum, m-as lipsi de ultimele 3 versuri.


zaraza
Ne despartim, dar nu ne hotar - de sifonara la: 23/09/2005 12:48:29
(la: Cele mai frumoase poezii)
Ne despartim, dar nu ne hotaram
Ne arde-n piept perfid, la fiecare,
Un maldar vechi de frunze de salcam,
Un foc mocnit si-o alba remuscare.

Ca niste regi de piatra ne privim,
Bufonii dezmatarii ne devora...
Ce rai suntem, ce mult ne mai iubim
Ce straniu bate cea din urma ora.
Numai despartirea asta este - de gabi2377 la: 13/01/2006 21:39:07
(la: Si mori ...)
Numai despartirea asta este
a noastra,
nimeni nu ne-o poate lua
despartirea asta e singurul lucru adevarat
care s-a intimplat intre noi
Ma pierd, ma pierd. Si-mi e bine. Ma pierd
Din dragoste poti accepta des - de gabi2377 la: 20/01/2006 20:09:58
(la: Cata importanta are diferenta mare de varsta intre parteneri?)
Din dragoste poti accepta despartirea, stiind ca nu esti persoana potrivita pt celalalt. Dar daca nu faci nici un pas catre celalalt din neincredere? Stai asa, intr-un picior, pina te doare glezna, vorba lui N. Stanescu. Astepti. Pui tu mai multe piedici decit exista. Intrebare e daca avem curajul sa ne luptam cu toate incercarile astea. Vrem sa le trecem impreuna, nedespartiti nicicum, nicicind, sau nu vrem? In rest totul e ca in oreice relatie. Mai mult, totul e f. limpede. Stii cum stai. Dar cum, de obicei, o astfel de relatie inseamna tradarea unei alte iubiri, totul incepe cu stingul. Nehotarirea. Si apoi care barbat vrea sa fie insurat, mai ales daca ea nu e nici frumoasa, nici desteapta. Sa ajungi sa fii indragostit de o astfel de persoana, inseamna sa o urasti, nu sa o iubesti. Deci daca nu esti pregatit pt asa ceva, mai bine renunta. Acolo unde nu e dragoste, nu e nevoie de declaratii de dragoste. De fapt nu e voie.
Moarte despartire? - de angelis la: 04/05/2006 19:51:39
(la: despartire prin moarte ?)
Daca ai trecut prin asa ceva inseamna ca evenimentul s-a petrecut destul de recent.
Pentru mine au trecut deja 5 ani.In primii 3 ani a fost mai greu (nedescris de greu de fapt), dupa aceea ... am invatat.
Eu sunt incapatanata din fire si insist inceea ce CRED.
Nu am crezut din start ca moarte poate desparti sentimente, de fapt sentimentul iubirii.
Si am inceput sa caut.
Si am gasit, si persoana si raspunsurile, treptat.
Si, paradoxal, cred ca a fost cel mai bun lucru care mi s-a intamplat in viata.
Inteleg ca am luat o pauza pentru moment si astept cu nerabdare momentul reintalnirii. Poate pentru asta traiesc? Asa am crezut mult timp.
Dupa perioada de 3 ani, am inceput sa-mi schimb perceptia.
Oricum am ramas in continuare sa caut.
Care este de fapt ideea, scopul, etc, vietii mele. Si vreau sa depasesc necesitatea unor experiente similare acum precum si in ceea ce va urma dupa acum.
Viata fara acea persoana? Goala. Dar in spatele goliciunii pe care trebuie sa o simti cu TOTUL, incepi sa descoperi ceva. Si acel ceva esti chiar TU. De fapt experienta ca atare te face ssa te indrepti catre Sine.
Si restul vine de la Sine.



*** - de Giordano Bruno la: 28/06/2007 14:52:55
(la: Fatum lunar)
Fatum lunar


Titlu este o piedica pusa de mine in dorinta de-a ascunde semnificatia sau asemuirea Fetei cu luna de pe cer voiam s-o indepartez de poezie ... nici eu nush de ce poate pt ca nu imi doresc s-o inteleaga vreodata sau vroiam sa cresc in profunzime fata de userii cafenelei oferind o alta perspectiva de-a privi sau interpreta versurile . Sunt viclean , aceasta viclenie este necesara in ascensiune . Deci : este destul de clar ca este vorba despre luna de pe cer , sau ceva propriu ei adica " lunar". fatum fiind destinul ce il avem harazit .. in primul rind destinul ei ... pt ca al meu il pot modela . Dar a ei este pecetluit . Si eu nu mai fac nimic in aceasta privinta .


Dorm florile-n câmpie
Pleoştite de un soare
Ce arde fãrã de sfialã
A lor petale

Dorm spicele-n lanu
Ce gâzele-i vegheazã
Gãlbejitu somn
In plinã amiazã

Primele doua strofe sunt o ofranda adusa textului pt a-mi cistiga dreptu de-a vorbi despre sentimentele , trairile mele , au si o doza de "comercial in ele " datorita anotimpului in care este scrisa . Un manuscris in care datele sunt prezentate exact cum au fost ele . Caldura de peste 40 de grade ... este normal ca florile sa fie pleostite . Dar si o introducere prin care fac , o comparatie si intradevar exista o comparatie izbitoare intre mediul ambiant al naturii si acea stare de moleseala , fizica si sentimentala ce domnea la acea ora in persoana mea .



Dorm visele-mi amorezate
Incep sa vb de mine , sa-mi prezint starea sentimentala.



Ce vântu , le vegheazã
Vantu inseamna gindu ce vegheaza

Şi suflã boare rãcoroasã
amintindu-mi brusc si strident starea de

Cu şoapte fine neelucidate
nehotarire , buimacire , ezitare a fetei


Doar tu , veghezi
In plinã amiazã
In altã lume-n
Plinã noapte
daca ea este luna ... este normal ca doar ea vegheaza in plina amiaza , suntem amindoi implicati si ma gindesc la noi ca la un intreg . La mine fiind amiaza , la ea este noapte , datorita noptii ce este de cealalta parte a pamintului . Deci nu este vorba de alta dimensiune ...

Ne vom reîntâlni
In altã zi , în altã noapte
ne vom reintilni in alta viata , buna-sau-rea , daca karma exista :)

O zi este o zi
O noapte este noapte
cu asta vroiam sa evidentiez subtil contrastele potential negative sau pozitive a vietii nesigure ce ne asteapta chiar intr-o paleta diversificata a karmei care se aseamana cu loteria .

Ne vom reîntâlni
Când nori nu mai plâng
nori in cazul de fata este mama fetei . :) N-a plans , dar s-a plans .

Sã ne despartã
Şi soarele nu-i aspru
soarele este tatal fetei

Ne vom reîntâlni
Când visele-mi amorezate
Vor fi amestecate
Cu ploaia norilor ce vor uda

ne vom intalni cand ma voi schimba , cand voi deveni asemeni parintilor ei , cand n-oi mai fi .. pt ca nu ma voi schimba niciodata . Ploaia norilor insemnind plansetul maica-si dar si ceva trist dupa care evident moartea .



Un câmp de flori,
Un lan de grâu,
Copt
De soare blând

Fac legatura finala cu florile si lanu din primele doua strofe , dand un aer mistic ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic in toata viata mea , ca si cum asi fi trecut prin viata ca un vant bland nelasand urme prea multe ca si cum un final este un inceput, insufland speranta . In final tatal ei isi mentine caracteru neschimbat sau mai mult se va naste un alt "tata" asemeni lui. Iar eu imi imbratisez destinul cu calm incercind sa smulg un zimbet cititorului . Incercand ai insufla frumosul , prosperitate si bunatate cu toate ca eu sunt suferind .
grudurr, un fragment - de mazariche la: 15/07/2008 13:47:12 Modificat la: 15/07/2008 14:17:56
(la: Cele mai Frumoase Texte ale Cafegiilor )
retroviolet II
de grudurr la: 16/03/2008 03:08:08
taguri: Salonul
voteaza:
big
16822
nodes
Cand m-ai invitat in castelul tau nu stiam nici de negresa menajera, nici de fantoma de pe acoperis, nici de tine dragul meu, cat esti de dulce, mladios . Pe rand am ajuns sa le cunosc pe toate, intre primele trufe gustate la intrare si ultima trufa tinuta sub limba mult timp dupa despartire. Ce idee ai avut sa plantezi iarba pe acoperis pentru juna fantoma! Altii aleg cruci, pasari, stegulete, tie insa nu, ti-a placut fantoma. Si mie, trebuie sa marturisesc, grozav de mult. Cand am descoperit-o acolo mi-a fost teama pentru viata ei, de unde era sa stiu ca deja si-o pierduse? M-am intrebat ce cauta o fata atat de frumoasa pe acoperisul casei unui mitic pederast? Prea scurta-mi fu insa mirarea, caci prea puternica imagine aveam in fata. Ah, cum luneca goala pe iarba usor umezita de roua abia depusa, licarinda… luna. Am incercat sa o prind, sa-i salvez viata, insa palma mea nu vrea sa se lipeasca de palma ei, si atunci am inteles. A doua noapte mi-a simtit prezenta, si-a intarziat invariabila cadere, m-a chemat langa ea. Goala ca un gand nerostit, parul manunchi de inele cu luna in ele, gratie atent exersata noapte de noapte, cum ai putea rezista unei astfel de chemari? Chiar stiind ca vei fi prins intr-un dans al mortii, intr-un nesfarsit balet in doi sinucigas… “vor creste flori din iarba asta, iubite”.

Focoasa menajera se necajea intr-un ungher dand lustru unui abat-jour victorien. Abia intins pe sofaua de catifea culoarea laptelui, ii zarii ochii de yanapuma irizand intens la lumina lunii portocalie. Dragul meu, daca scena s-ar fi petrecut in alta casa, ai cuvantul meu ca as fi inghetat de groaza. Ea a inteles, pesemne, ca ar fi putut sa ma sperie cu ochii aceia neobisnuiti, si a aprins numaidecat lampa cazna. Splendoare pamantie, gratie arhaica, minune de demult! Am rugat-o sa stinga lampa, ea facu intocmai si veni langa mine pe sofaua joasa, mai aspra decat pielea ei perfect neteda pe care incepura deja sa picure lacrimile degetelor mele. Relicva vie, totem sexual, amorul savarsit spontan, fara cuvinte, ochii ei vitralii.

Sosi si vremea despartirii. Ai dat ordin soferului sa mai astepte o ora siderala. L-am vazut pe fereastra dand aprobator din cap, coborand calm din a sa voiture antique, aprinzandu-si o tigara. Prin urmare pregatisei o ultima surpriza, nehotarat pana atunci, evidenta plecarii mele fu imboldul de care aveai nevoie. Pata de lumina solara pe pielea spatelui tau gol scotea in evidenta cateva grupuri de muschi, doua alunite, si un alb trandafiriu. Erai incordat, nu stiai daca vei regreta acest ultim gest. Ah, minunat tremur al pielii tale pe buza mea inferioara!

http://www.cafeneaua.com/nodes/show/16822/retroviolet-iii/1
si daca nu merge si nu merge, dupa ce incepi...("Despartirea, un capat de lume?") - de 1brasovean la: 04/04/2009 20:33:54
(la: O iubesc pe CRISTINA , ce sugestii imi dati? Doresc s-o fac fericita?)
cumperi nene o revista glossy online si citesti, te documentezi, cum ar fi aici:
http://www.apropo.ro/fun/relatii-sex/despartirea-un-capat-de-lume-apropo-de-sex-ep-36-4144831
#424702 (raspuns la: #424692) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Despre Gr. Gheba - de taticu la: 26/07/2009 14:07:54
(la: Grigore Gheba a incetat din viata)
ntr-o dimineata nehotarita de primavara din anul al 91-lea al existentei sale, Grigore Gheba a facut roata cu gindul peste intimplarile ce-i umplu fiinta: anii de scoala, anii de razboi si de lagar, doua neveste, copiii, o iubire care l-a readus din morti, altele mai mici ce doar i-au reamintit ca e in viata. Si culegerile de matematica, 34 la numar, tiparite in peste sase milioane de exemplare. Rindurile de mai jos incearca sa recompuna povestea profesorului Gheba. Omul care a scos la tabla tara intreaga.

Anii de scoala

M-am intilnit cu profesorul - si generalul in retragere - Grigore Gheba in sufrageria casei sale, din cartierul bucurestean Drumul Taberei, si am impartit pentru citeva ore aceeasi masa acoperita cu sticla sparta la unul dintre colturi. Ne despartea un manunchi de poze. Razboiul, matematica, femeile iubite. O viata.
“M-am nascut intr-un sat de munte din judetul Vrancea, se cheama Poienita - Dumitresti, ca unul dintre cei sapte copii ani unei familii sarace. Mama mea, Maria, punea gaz in lampa doar simbata si duminica, in restul saptaminii culegeam surcele ca sa tin focul treaz in soba si sa pot face socoteli cu condeiul pe tablita din piatra moale. Lucram dintr-o carte, “1001 de probleme de matematica” se numea, primita de la un unchi, inspector de matematica”, povesteste profesorul Gheba. Baiatul nu implinise inca 12 ani cind stia pe dinafara cartea de probleme, stirnind uimirea unchiului. La imboldul acestuia, intr-o dimineata, Maria Gheba arunca intr-o traista patru oua fierte linga un pumn de mamaliga si, cu Grigore de mina, o lua peste dealuri, cale de 30 de kilometri pe jos, sa-si dea feciorul la liceul din Rimnicu-Sarat. Ajunsera inainte de caderea soarelui, plini de praf si flaminzi.
Femeia incepu sa plinga fara sa poata spune de ce. Ii agata copilului traista pe umar, facu o cruce mare cu dreapta si-l impinse pe poarta scolii. Puiul de taran intra intr-un hohot de ris. Uniformele apretate din banci se hlizeau de opincile lui. Se oprira doar cind directorul Gherda isi slobozi glasul catre nou-venit: “Ce stii tu din matematici, baiete !?”. “Stiu tot din cartea asta!”, indrazni Grigore, scotind din traista cartulia de la unches. Peste clasa se lasa o tacere curioasa. “Ia scrie-mi tu pe tabla trei milionimi!”. Nou venitul apuca creta si scrijeli cu zgomot ascutit... 0,000.003. Gherda zimbi, apasa un buton si-n citeva clipe pe usa se iti capul contabilului scolii. “Il iei pe taranoiul asta, il imbraci la magazinul “Mireasa” si-l pui la internat, o sa fie elevul scolii mele”.
Lui Grigore i-au trebuit trei saptamini sa invate sa mearga in ghetele galbene cu toc de patru centimetri pe care le primise de la scoala.

Prizonier la cotul Donului

Tinarul Gheba urma apoi Scoala de ofiteri in rezerva de la Bacau si obtinu gradul de sublocotenent. Isi aminteste ca a ramas concentrat permanent la Rimnicu-Sarat “pentru ca nevestei colonelului Anastasescu, comandantul regimentului, ii placea cum
dansam”. Stia ea, coloneasa, ceva, de vreme ce, tocmai in timpul unui bal, sublocotenentul a cucerit inima unei frumoase invatatoare, Lilica Popescu, care, in 1936, avea sa-i devina sotie. Razboiul il purta pe sublocotenentul de artilerie Grigore Gheba in Transnistria, sa lupte impotriva rusilor. Pe 3 noiembrie 1942 cazu prizonier la Cotul Donului. “In vagonul meu aveam noua morti si, in mijloc, o gramada mare de excremente. Intr-un alt vagon, cei ramasi in viata taiasera fesele mortilor si le mincasera. Dupa ce am trecut prin trei lagare, dintr-un barbat voinic, la 26 de ani, ajunsesem sa cintaresc 39 de kilograme.
Atunci a aparut ingerul vietii mele.”

Sursa - http://www.poezie.ro/index.php/press/48964/index.html
cred ca numele meu e...despartire - de cosmacpan la: 19/03/2011 23:15:08 Modificat la: 19/03/2011 23:16:29
(la: 'You Know I'm No Good')
de multe ori stau si ma gandesc in cate cuvinte poti aduna ploaia si curcubeul trairilor? dar pana la urma cine are timp sa numere cuvintele cand nici macar ele insele nu mai au rabdare...
mi-as dori sa pornesc...pupa, nimfa ce trebuie sa moara pentru a invia din coaja hibernarii...mesager ce pompeaza povesti in panza aripilor...

mi-am dorit sa pot sangera sub numele acesta...despartire...dar nu oricui ii este data starea de gratie a mereu inceputului

si Jules Verne si-a dorit cu ardoare multe lucruri dar tot ce a putut lasa in urma a fost doar arderea...

data viitoare o sa incerc alta traire...dar cu siguranta ca cea mai dulce traire este cea de traitor in visele voastre
Palatul Golestan, despartirea de Teheran si rolul calatorului - de zaraza sc la: 18/04/2014 09:28:54
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/palatul-golestan-despartirea-de-teheran-si-rolul-calatorului

"Teheranul are foarte putine zone istorice ramase, caci la inceputul secolului Reza Shah a considerat ca Teheranul nu trebuie sa fie impedicat sa se dezvolte, de vestigii de odinioara, astfel incat s-a demolat si s-a replanificat la greu. Totusi aproape de centrul orasului s-a pastrat palatul Golestan locul din care dinastia Qaraj a condus Persia vreme de aproape 200 de ani.

In orice ghid de calatorie Teheranul nu e in topul lucrurilor interesante de vizitat in Iran si as putea poate sa-l compar destul de bine cu felul in care apare Bucurestiul pentru un vizitator strain. Nu zic nu are si Bucurestiul cateva parti frumoase, dar cred ca sunt mult mai multe locuri interesante de vazut in Romania, dar poate e doar perspectiva mea. Intre aglomeratia plina de viata a unei capitale si farmecul unui oras mai mic sau a unor locuri pustii, le-as alege intotdeauna pe cele din urma.

Revenind in schimb la Golestan, ce s-a pastrat din fostul palat arata ca un amestec dintre un mic Versailles sau Schonbrunn combinat cu elemente orientale. E un amestec in mod egal interesant si inedit, cu un tron de marmura al fostilor regi, cu sali imense cu o multitudine de oglinzi si cu o curte interioara plina de verdeata si de liniste intr-un oras atat de aglomerat.

Dupa palat vine in schimb timpul sa ma despart de Enzo, care trebuie sa astepte o saptamana viza pentru Uzbekistan si care planuieste sa mearga cu bicicleta spre sud in timpul acesta. Chiar mi-au placut zilele petrecute alaturi de el si s-ar putea sa ne mai intalnim in momentul in care o sa ajunga si el in Kyrgystan pe drumul catre China, si atunci s-ar putea sa mai impartim o scurta bucatica de drum. Si dupa despartirea de Enzo trebuie sa vad cum reusesc sa ies din oras si sa scap pentru o perioada de traficul unui oras mare. Partea buna e ca Teheranul e ultima metropola prin care voi trece in urmatoarea perioada si urmeaza locuri salbatice, mai putin populate si mai pe placul meu.[...]"

Despartirea de civilizatie si revenirea iernii - de zaraza sc la: 12/06/2014 11:43:41
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/despartirea-de-civilizatie-si-revenirea-iernii

"Langar e ultimul sat din capatul Wakhan-ului si de aici urmeaza sa urc in Pamir si sa ma despart de verdele plin de viata al satelor. Urmatorul sat e peste 150 de kilometri si urmeaza ceea ce va fi cea mai grea portiune de pe tot traseul din punct de vedere al drumului. Raportandu-ma la cum m-am miscat si pe alte portiuni rupte nu cred ca o sa pot sa fac mai mult de 50 de kilometri pe zi, mai ales ca o sa fie de trecut si un pas la 4300 de metri. Asta inseamna 3 zile de mancare de carat dupa mine, si e cand intru in magazinul saracacios din Langar e foarte greu sa-mi dau seama ce pot sa iau dupa mine pentru ca nu prea am din ce alege.

Pana la urma, cu ce mai aveam in traista, inventarul de mancare pentru 3 zile arata cam asa: 2 conserve de carne, 1 conserva sos tomate, 4 supe rolton, destul de multa paine, 3 conserve de lapte condensat, 200 de grame de alune pentru ceva proteine, o punga de caise uscate, 3 mini-ciocolati de 40 de grame si ceva resturi ramase de prin diferite pungi. Baza pe timpul zilei e painea si laptele condensat, iar seara fie supa, fie paste cu sos de rosii si carne. Si poate la fel de important un flacon cu un complex de vitame caci la o asa dieta e cam greu de obtinut vitamine, asta si pentru ca la vremea asta, inca nu s-a facut nimic prin zona.[...]
Sunt momente atunci cand calatoresti, cand frumosetea locurilor te loveste dintr-o data, si cand norii, lumina si poate mai ales felul in care le vezi tu se aliniaza, si cand te simti extrem de norocos ca esti acolo unde esti. Iar acum, la 3500 de metri, cu Pamir-ul in fata si cu varfurile din Hindu Kush in spate, cu mica fereastra de senin deasupra, e unul din aceste momente. Conteaza prea putin ca nu mai am semnal la telefon de 4 zile si ca probabil nici nu voi avea in urmatoare 4 zile, ca nu voi intalni aproape pe nimeni in urmatoarele 3 zile, ca sunt singur. De fapt daca stau bine sa ma gandesc, in momente de genul acesta nu m-am simtit niciodata singur.

Atunci cand mama mea a citit jurnalele lui Mihai Barbu din Pamir m-a intrebat ce vad la muntii astia golasi, fara paduri si fara verdeata. Ei bine muntii astia au o frumusete aspra si dura ce cred ca e imposibil de ilustrat prin poze, din simpul motiv ca scara se pierde. In orice fotografie se pierde ceva, dar aici mi se pare de-a dreptul imposibil sa exprimi printr-o imagine cum e sa fii aici, la capatul lumii cu muntii astia in jur. Pur si simplu nu ai cum.

Dar ajunge cu momentele poetice, caci la fel de brusc cum a aparut peticul de senin si soarele dispar, iar varfurile din jur incep sa fie acoperite de nori. Trec de la pantaloni scurti si tricou la tot echipamentul de iarna in interval de 10 minute, asta in timp ce blestem un pic caci hainele sunt la fundul bagajelor. Drumul in schimb devine mai bun si recuperez din kilometrii, poate si pentru ca cerul a devenit mohorat si ploaia pare sa ma impinga de la spate.[...]"

Image and video hosting by TinyPic
Despartirea de bicicleta - de zaraza sc la: 17/09/2014 11:00:53
(la: Cu bicicleta pe Drumul Mătăsii)
http://www.diaconescuradu.com/despartirea-de-bicicleta

"Esti nebun! spun cei doi cehi pe care i-am intalnit in capatul vaii cand le spun ca am venit cu bicicleta din Romania si cand le explic ce am de gand sa incerc. De ceva vreme de fiecare data cand cineva imi zice ca sunt nebun, o iau in cel mai sincer mod ca un compliment si raspund cu un mersi, si sincer mi-ar place sa pastrez ceva din nebunia asta cat mai multa vreme. Sau poate la mine treaba asta functioneaza invers, daca ma uit in spate, caci la 20 de ani eram mult mai “cuminte” decat sunt acum. Si binenteles cumintenia e extrem de relativa.

Ultimii kilometri spre capatul drumului s-au scurs sub amenintarea unui tavalug de nori amenintarori ce se aproapia din josul vaii, intr-un fel de cursa in incercarea de a scapa neudat pe ziua de azi.

Doar intr-un scurt moment de respiro cu 10 kilometri inainte de destinatie apuc sa-mi zic in minte mult a fost, putin a ramas. Cu 9500 de kilometri in spate si cu doar 10 in fata ma simt ca in copilarie cand faceam cu bunicii drumul de 600 de kilometri dintre Slatina si Oradea atunci cand incepea sa se zareasca intrarea in oras. Poate chemarea pentru a calatori o am de atunci si imi amintesc si atunci strania curiozitate pe care o aveam fata de franturile de viata pe care le vedeai pe geam din goana trenului.[...]
Apuc sa pun cortul si la adapost de ploaie in interior se petrece metamorfoza, transofrmarea cicloturistului in drumet. Intr-un haos de nedescris cu toate lucrurile expandate in cei 2 metri patrati ai cortului incerc sa separ lucrurile de bicicleta de lucrurile de care voi avea nevoie in urmatoarele saptamani. Cred ca e prima data cand fac ordine generala de cand an plecat din Romania si descopar o multime de lucruri uitate prin diverse locuri. Nu am fost niciodata un exemplu de organizare si sunt mai degraba genul care gaseste lucrurile de care are nevoie intr-o dezordine organizata. Chiar si in ordinea impusa acasa de Mihaela am nevoie de micut coltisor in care sa domneasca magnificul haos in care ma simt in largul meu. Intr-un fel e o minune ca am ajuns pana aici si ca am reusit sa fac de unul singur planificarea si organizarea expeditiei.

Pana la urma alcatuiesc bagajul de bicicleta si sper ca maine sa aiba loc si cele ramase pe afara in ruscac, si ma duc sa-i explic unei rusoaice tinere care se ocupa de tabara ce trebuie sa se intample cu ele. Cu viza pe terminate si cu mancare prea putina nu stiu daca am timp sa cobor inapoi aici, iar varianta de rezerva e zburat cu elicopterul spre Karkara si trimisul bicicletei acolo. Cu ocazia asta as avea si un drum nou la intoarcere spre Bishkek.

Seara o petrec cu cei doi cehi veniti aici in luna de miere si cu care ma voi tot intalni probabil zilele urmatoare. Si ca o ultima mostra de generozitate dupa ce in timpul furtunii am alergat putin dupa corturile din tabara care incepusera sa decoleze primesc si un plov de la una din rusoaice cu ajutorul caruia mai scutesc o masa de seara. Si asa mancarea e cam dramuita pentru urmatoarele zile si ar trebui sa o rationalizez cumva. Mai ales dulcurile, caci punga cu ciocolati se imputineaza pe zi ce trece."

Radu posteaza poza cu ghetele de bicicleta si ghetele de munte (7000 metri!!!). Pun poza sa nu mai pateasca si altii ca el.
Image and video hosting by TinyPic
PARINTELE TEOFIL PATRIARHUL TIGANILOR - de (anonim) la: 11/09/2003 23:42:33
(la: "Regele International al Tiganilor")
FRATILOR BISERICA ORTODOXA NU A GRESIT CU NIMIC ATUNCI CAND L-A PRIMIT PENTRU INCORONARE PE MAJESTATEA SA ILIE TORTICA DE ROMANIA, REGELE TIGANILOR. VA INFORMAM CA AM INCORPORAT IN EXIL PATRIARHIA TIGANILOR SI PATRIARHUL LOR SUNT EU FOSTUL CALUGAR TEOFIL CARE AM PRIMIT BINECUVANTAREA DE LA SFANTUL PARINTE PAPA DE LA ROMA. SPERAM CA NU VA TRECE MULT TIMP SI TIGANII SE VOR DESPARTI DE BISERICA ORTODOXA DIN ROMANIA SI VOR AVEA BISERICIILE LOR SI PREOTII LOR CARE VOR FI SELECTIONATI DINTRE TIGANII CREDINCIOSI SI DORNICI SA-L SLUJEASCA PE DUMNEZEU IN CALITATE DE PREOTI ORTODOCSI. TOT CE NU VA VA PLACE,PROBABIL, ESTE FAPTUL CA VOM CERE GUVERNULUI ROMANIEI CA SA NE DEA AUTONOMIA OLTENIEI CA SA FACEM ACOLO TARA TIGANILOR, UNDE M.S. REGELE ILIE TORTICA DE ROMANIA, VA DOMNI IN CALITATE DE REGE AL TIGANILOR. RUGAM BUNUL DUMNEZEU SA AJUTE PE TIGANI CA SA AIBA SI EI TARA LOR. PATRIARHUL TEOFIL, PARINTELE SPIRITUAL AL TIGANILOR. p.s, daca este cineva care doreste sa comunice cu mine este rugat sa-mi scrie la e-mail: patriarhiatiganilor@yahooo.com
#235 (raspuns la: #140) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Se-ntampla, inca.. - de papadie67 la: 07/10/2003 01:55:20
(la: Scoli mixte sau unisexe?)
..ca cei sapte ani de-acasa n-au echivalent in privinta caramizilor puse la o temelie.
Acelor societati care n-au uitat regula aceasta simpla: bravos!
Celorlalte: good luck!

Si-acum, despre despartirea sexelor in scoala:
e necesara, cand societatea-i cu-adevarat bolnava.
Si invers.
Beneficii vs probleme - de papadie67 la: 07/10/2003 03:02:18
(la: Scoli mixte sau unisexe?)
Incercand sa raspund la blogul (ce pocitanie de "cuvant") de-nceput, ma regasesc in ceata.
Am vietuit cu sex-opus-ul din clasa-ntaia pana la sfarsit, la terminarea facultatii.
E-adevarat ca fetele erau mai avansate, sexual si comportamental vorbind, cam tot mereu, de printr-a sasea incepand. Ei, si?
E-adevarat, deasemeni ca n-am cum sa fac o comparatie cu ce nu am trait, si-anume despartirea sexelor in scoli.
Nu vad de ce-ar fi bine de-a le desparti, atata timp cat nu am sesizat, la vremea mea, probleme cand toti eram gramada, la un loc.

A ne complica nu-nseamna-n mod necesar a avansa.
Nu necesar... - de (anonim) la: 07/10/2003 20:05:29
(la: Singuratatea a devenit o boala rusinoasa?)
Cea ce descrii tu Sanjuro poate fi tratata printre citeva vizite la un doctor specializat in probleme maritale si daca nici asta nu va ajuta, un divort amical va fi bun venit , sotii raminind prieteni cel putin de dragul copiilor .Bunurile materiale vor fi impartite egal intre cei doi soti. Ca la o adica ce conteaza chestiile materiale intre soti daca nu exista fericire.?:)
Dupa care fiecare o va lua de la capat; un nou partener,o noua casa, copii intre ei,alte masini...
P.S. Cei care sufera cel mai mult nu sint sotii despartiti ci copiii lor. Aicea-i buba si in multe cazuri sotii stau impreuna numai de
dragul copiilor.Atit.
#878 (raspuns la: #857) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...