comentarii

dezvoltator imobiliare


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Pensionari vs Evaziune fiscala - de ampop la: 08/05/2010 19:05:32
(la: Traian Basescu : salariile bugetarilor scad cu 25% , a pensiilor cu 15% )
Ipocrit sistem. Ni se prezinta bugetarul gras in carca privatului slabanog, li se ia pensionarilor carja din mana dar nimeni,absolut nimeni nu aminteste de evaziunea fiscala generalizata din Romania. Doar din ultimele saptamani am exemple, spre pilda la atelierul de vulcanizare sunt intrebat daca vreu chitanta sau factura, iar la o terasa mi se aduc micii "ad labam" fara chitanta. Bani bagati la teschereaua patronului. Sa nu mai amintim despre contrabanda institutionalizata. Asa zisii dezvoltatori imobiliari au eludat fiscul, crescand imperii "pe persoana fizica" cum ar zice Vanghelie. Din pacate mafia este in institutiile statului si nu in caizi cu prune in gura ce se ascund de teama politiei.
*** - de pescadorul la: 24/03/2012 12:17:57
(la: Consolidare)
Pai localnicii tace pentru ca am ajuns sa traim ca-n jungla. Aia care dau bulina jos sunt aia care isi permit sa incalce legea pentru ca stiu ca legea este pentru prosti, ei sunt acoperiti.
Ai ghicit, daca intrebai, este baietii destepti din imobiliare, aia care vinde ce vrea muschii lor si cum vrea muschii lor. Vin la astia batranii si le ia apartamentul pe nimic, ca e casa zdruncinata dupa care dau bulina jos si le vinde ca locuinte construite special sa reziste la 12 grade pe scara lu mama lu Richter, sau inchiriaza la pret de lux, ca e apartamente in vile.
Pai luau un interviu unei avocate care tocmai isi luase un loc de veci intr-un cavou de acesta si spunea ca ulterior aflase ca blocul era din acesta degraba cazator. Ca locatar care incerci sa ciripesti, e greu pentru ca cu cutitu la faringe daca iti vribeaza cumva corzile vocale, e greu sa dai un recital.
Acu primaria cunoaste problema, prefectura este la fel de bine informata asupra aspectului periculos pe alocuri dar cum ei este paralizati in scaune cu rotile, ce dracu sa faca?
Pai banii n-are miros, nu pute a cacat ca altfel ar duhni peste tot pe unde ai trece prin birourile alea, dar se studiaza adanc problema. Probabil cum dracu sa cheltuiasca ce gasesc ei prin plicurile uitate pe acolo.
Alo domnu Marmureanu cand vine ala de o sa ne inmarmureasca? Sa vezi atunci terenuri virane, tocmai bune pentru dezvoltatorii imobiliari.
Ce oameni? Dai dracu ca si asa toata ziua se fute si fata ca sobolanii, unde dracu o sa ajungem, sa se scufunde planeta?
#630958 (raspuns la: #630955) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Josif C. Drãgan - de SB_one la: 20/12/2003 13:31:05
(la: Romani in strainatate)
Josif C. Drãgan:

Este cel mai bogat român, dar spune cã nu a stat niciodatã sã îsi numere banii. S-a stabilit încã din tinerete în Italia, a fost considerat, mult timp, apatrid, dar spune cã, în sufletul lui, nu a pãrãsit niciodatã România. Într-un interviu „Verde-n fatã” cu Marius Tucã, Josif Constantin Drãgan a explicat de ce se stie atât de putin despre el în tara natalã si cine ar fi, în opinia sa, „vinovatii”.

▪ Marius Tucã: Vã amintiti cum ati fãcut primul milion de dolari?
Josif Constantin Drãgan: Nu-mi amintesc pentru cã nu l-am numãrat, nu am stat sã numãr banii, ci am vrut sã stiu cã se realizeazã, ca o confirmare a succesului, a împlinirii datoriei muncii în societatea din care fac parte.
▪ Sunt corecte aprecierile si evaluãrile publicate?
Tot timpul s-a vorbit de bani, pentru mine nu a fost important sã am bani si sã-i folosesc pentru scopuri personale; am avut o viatã normalã si aspiratiile mele în acest domeniu au fost pe mãsurã. Bani, bani, bani, nu se vorbeste decât de bani.
Aprecierile au fost fãcute pe anumite criterii si ca atare si rezultatele au o valabilitate relativã pentru cã sunt din puncte de vedere diferite. Se vorbeste de bogãtia cuiva, într-o tarã, într-un moment în care problema de bazã este sãrãcia, o tarã unde oamenii sunt la limitã, dacã nu sub limita existentei, ajungând sã fim sãraci într-o tarã bogatã.
Despre afaceri
▪ Ce credeti cã face diferenta dintre dumneavoastrã si urmãtorii clasati în topul celor mai bogati români?
În primul rând, cred cã putem vorbi aici despre întinderea europeanã si nu numai a Grupului Multinational Drãgan, apoi despre soliditatea lui clãditã în aproape 60 de ani de existentã, care cred cã-i dau o dimensiune aparte în peisajul economic actual.
▪ Cu câti dintre românii din top 10 vã cunoasteti personal?
Îi cunosc personal doar pe câtiva dintre ei, pentru cã dezvoltarea Grupului Multinational Drãgan m-a tinut mult timp departe de tarã.
▪ Vã gânditi sã vã implicati în privatizarea companiilor de gaze din România?
Nu, pentru cã în privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor. Continuarea privatizãrii cu insistentã este o diminuare a propriilor capacitãti, fiind o declaratie de incapacitate. În 1996 am preluat de la stat o societate Petrom pe care-am dezvoltat-o si unde am devenit actionarul principal.
▪ Cum apreciati estimarea cã stocurile de gaze din tarã se vor epuiza pânã în 2005?
În aceastã perspectivã, dezvoltarea sectorului GPL (principalul obiectiv de activitate al grupului Butan Gas) devine o prioritate în România. Acest tip de „energie mobilã” este rezultatul unor resurse care nu se epuizeazã la fel de usor, constituind o alternativã viabilã si în viitor.
▪ Ati fost nevoit sã dati vreodatã spagã în România?
Eu nici nu cunosc cuvântul „spagã”, a trebuit sã întreb ce e spaga? Mi s-au cerut mici atentii, în diferite ocazii, pentru a mi se face anumite comisioane. Este o metodã total dezagreabilã si descalificantã, nu am apelat la ea si nici nu am încurajat, în tot ceea ce am fãcut, acest mijloc de a obtine avantaje de pozitie sau diverse facilitãti. Tot ceea ce am obtinut, de-a lungul vietii, este exclusiv rodul dedicãrii, intuitiei, pasiunii si muncii mele. Spun acestea rãspicat, cu toate cã, deseori, inexplicabil, am întâmpinat piedici în concretizarea unor initiative economice sau culturale, de altfel benefice pentru societatea româneascã.
▪Domeniile dumneavoastrã de afaceri sunt foarte variate. Cum se explicã diversitatea lor?
Am fost si sunt interesat de cât mai multe si diferite domenii. Am o imaginatie efervescentã si dorinta de a acoperi suprafete întinse de activitate. Omul este produsul societãtii si are o datorie fatã de ea: sã munceascã. Munca este o obligatie.
Asa am importat si exportat tesãturi si fibre din Italia în România pentru pânzele de avion din care se realizau aripile avioanelor la IAR Sibiu. Am gândit afaceri cu banalele, dar utilele mãturi. Am fãcut marketing în pietele de desfacere din Elvetia, Belgia si Anglia fãcând comert cu produse alimentare, am afaceri imobiliare... O afacere nu se naste decât dintr-o mare cunoastere a pietei si din dorinta de activitate.
Despre cartierul Josif C-tin Drãgan
▪ E adevãrat cã detineti o stradã în Italia?
Da, existã la Venetia o stradã care se numeste Calea Draga, unde de altfel si locuim, stradã care existã cu acest nume de prin 1600. E o purã întâmplare....
Dar în Grecia existã o localitate lângã Teba, Dragania, onoare pe care statul grec mi-a conferit-o pentru cã aici am creat prima zonã industrialã din Grecia.
▪ Domnule profesor, haideti sã revenim putin. Spuneti-mi si mie cum ati plecat din România.
Am plecat cu trenul... si cu bursa de studii pentru un an – de 6.000 de lire – oferitã de Guvernul italian, prin Institutul Italian de Culturã. Cu acesti bani îmi plãteam locuinta, întretinerea si câteodatã mici aventuri de tinerete. Îmi amintesc cã am cunoscut o cântãreatã la Biserica Greco-Catolicã de la Roma si îmi permiteam sã o invit câteodatã la cinematograf. Îmi completam bugetul cu 100 de lire lunar, tinând contabilitatea domnului Rossi, vânzãtor de alimente.
▪ Care este povestea cartierului Josif Constantin Drãgan din Lugoj?
Povestea cartierului ce-mi poartã numele, în Lugoj, este una extrem de simplã. Am primit o solicitare din partea municipalitãtii si a locuitorilor acelui cartier – unde se aflã, pozitionat si sediul Butan Gas International – de a contribui, financiar, la eliminarea datoriilor pe care oamenii din aceastã zonã a Lugojului le aveau cãtre regiile locale, respectiv întretinere, gaze si altele. La vremea când a fost fãcutã solicitarea, adicã anul 2000, suma pe care am alocat-o era destul de importantã. Astfel, am ajutat comunitatea respectivã si, drept recompensã, acestia au hotãrât ca acest cartier al Lugojului sã poarte numele meu. De altminteri, mai este o piatã, chiar în centrul orasului, pe care am reamenajat-o integral, contribuind cu aproape 200.000 de dolari, si care îmi poartã numele. Alãturi se aflã si Catedrala Greco-Catolicã „Coborârea Sfântului Spirit”, la repictarea cãreia am contribuit. Nu mai putin o creatie a mea, la care tin cu deosebire, este Universitatea Europeanã Drãgan, la Lugoj si Brasov, cetate a spiritului si mintii românesti, de talie europeanã si, de curând, acreditatã.
Clãdirea Universitãtii din Lugoj este opera unui arhitect din Timisoara, Radoslov, proiect care a fost premiat la Venetia si care a pãstrat multe dintre doleantele si indicatiile mele de a îmbina vechiul cu modernul, de a continua ideea de cetate medievalã, viitoare Cetate a Stiintei.
Despre politicã
▪ Care politician din România v-ar convinge sã îl votati?
Nu am fost niciodatã implicat în viata politicã. Acest lucru nu a fãcut si nu face parte dintre preocupãrile mele. Cred însã cã unul dintre politicienii cãruia i-as acorda, fãrã ezitare, votul meu ar fi unul care ar sesiza rolul pe care România l-ar putea ocupa, prin ceea ce reprezintã ca potential, în rândul natiunilor lumii.
▪ Ce simpatii politice aveti?
Nu am simpatii politice care sã mã determine sã apreciez, mai mult sau mai putin, un oarecare partid sau om politic. Am încercat, în toate contactele si relatiile avute cu politicienii români sau strãini, sã pun mai presus de toate interesele tãrii mele, fie ele economice sau de altã naturã. Asta apreciez la orice om politic sau formatiune de guvernãmânt.
▪ Ce credeti despre alianta PNL-PD?
Nu-mi exprim nici o opinie.
Despre investitiile în presa din România
▪ Cât de implicat sunteti în presa din România?
Implicat nu este cuvântul cel mai potrivit. Am fondat o serie de publicatii în România, si mã refer la cotidianul „Natiunea”, „Renasterea Bãnãteanã” din Timisoara, sãptãmânalul „Redesteptarea” din Lugoj, „Buletinul European”. De asemenea, am investit în televiziune si radio, având propriile posturi la Lugoj, anume Europa Nova. Editãm, la Bucuresti, în cadrul tipografiei „Fed Print”, diverse publicatii cu caracter cultural, ziare, reviste, carte si multe altele. O implicare de naturã pãrtinitoare, politicã sau de altã naturã, nu am avut si nu avem. Dar am considerat cã presa poate constitui, pentru spiritul românesc, letargic acum, un vehicul valabil prin care sã poatã deveni din nou treaz. De asemenea, aceste initiative legate de presã au potentat toate actiunile Fundatiei Europene Drãgan, contribuind la rãspândirea culturii si a românismului în tarã si în Europa. În plus, am contribuit si la configurarea postului de radio Vocea Basarabiei, din Moldova, pentru a da posibilitatea românilor de acolo sã se exprime alãturi de semenii lor din tara româneascã. Si, sincer, nu a fost usor sã se concretizeze acest lucru.
▪ Fundatia Europeanã Drãgan a editat „Istoria Literaturii Române” a lui Cãlinescu. Cum ajungea aceastã carte în România?
Neexistând în România de foarte multã vreme „Istoria Literaturii Române” a lui George Cãlinescu, aceastã fiind deja epuizatã, dar necesarã pentru cunoasterea mai de aproape a literaturii române, am considerat necesarã reeditarea sa în limba românã si în limba englezã. Aceastã carte am trimis-o în 135 de exemplare tuturor autoritãtilor, începând cu presedintele Ceausescu, iar apoi, profitând de organizarea unui Congres Cultural la Bucuresti, cu posibilitatea de a introduce orice publicatie, având autorizatia organizatorilor, am introdus 5.000 de exemplare nelegate, pentru a fi distribuite si folosite în scoli.
▪ Cum de unele dintre cãrtile dumneavoastrã ajungeau sã fie editate în România?
Diverse edituri, de exemplu Cartea Româneascã, primeau autorizatiile necesare de la sectia culturalã în raporturile cu strãinãtatea si astfel ajungeau sã fie editate în România cãrtile mele.
Despre pasiunea pentru istorie
▪ De unde pasiunea dumneavoastrã pentru istorie?
Nevoia proprie de a cunoaste ca român istoria neamului în care m-am nãscut, a Tãrii Românesti si a altora din Europa si din întreaga lume. Aceastã pasiune pentru cunoasterea istoriei era stimulatã de stabilirea mea în Italia, pe care o consider a doua patrie, si de faptul cã, 30 de ani dupã plecarea din România, nu am putut sã revin în tarã din cauza unui decret dat de Ana Pauker, în care se prevedea pierderea cetãteniei românilor care nu se întorceau în tarã în termen de 60 de zile. Am fost considerat mult timp apatrid.
▪ Ce credeti despre scandalul Holocaustului, declansat în urmã cu câteva luni la noi?
Cred cã este vorba despre lipsa de cunoastere a prim-ministrului nostru, care a adoptat atitudinea Asociatiei evreilor de a fi despãgubiti si care au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri de beneficii condamnatã de însusi profesorul universitar Normal Finkelstein în lucrarea sa „The Holocaust Industry”, lucrare tradusã în multe tãri din lume. Nu a fost Holocaust în România.
▪ În opinia dumneavoastrã, ce înseamnã sã fii bun român?
Sã fii bun român înseamnã împlinirea datoriei de a-ti iubi propria tarã, sã-ti cinstesti neamul cu credintã, oriunde te-ai afla, si de a-ti îndeplini îndatorirea de a munci.
Despre maresalul Antonescu
▪ Se spune cã aveti un cult pentru maresalul Antonescu. De unde vi se trage aceastã admiratie?
Cum am mai spus, maresalul Antonescu este o figurã marcantã a istoriei, este eroul si martirul neamului românesc. În împrejurãri dramatice pentru tarã, a avut o comportare exemplarã, a fost animat de un înalt patriotism si spirit de sacrificiu. A purtat un rãzboi just de întregire a frontierelor, impus de vecini agresivi, si de apãrare a evreilor din România si din tãrile vecine, ocupate de nazisti, falsificându-le chiar cu pasapoarte plecarea, de la Constanta cãtre Palestina. Simt o profundã durere la nerecunoasterea acestor merite ale sale, ca si atunci când a fost acuzat, condamnat si ucis cu acceptul fostului rege Mihai. Pãcat cã, repet, din oportunism politic sau pentru obtinerea de avantaje pasagere, denigrãm un ROMÂN, fãcându-l dusman al tãrii.
▪ De ce românii stiu atât de putine lucruri despre „personajul” Josif C-tin Drãgan? V-ati ascuns vreodatã de presã?
Îmi doresc ca oamenii sã stie cât mai multe despre realizãrile mele, nu despre mine, dar nu refuz niciodatã sã mã fac cunoscut. Tot ceea ce am fãcut pentru tara mea, inclusiv lobby-ul fãcut pentru afirmarea valorilor sale în Europa si în lume, de exemplu statuia lui Antonescu, tipãrirea „Istoriei Literaturii Române” a lui Cãlinescu, Fundatia Europeanã Drãgan, Butan Gas-ul, Capul lui Decebal de la Orsova, cea mai mare sculpturã a lumii, înainte de statuile celor patru presedinti ai Americii de la Muntele Rushmore chiar, actele mele de mecenat, de caritate, de bunãvointã fatã de societatea româneascã au fost, în general, trecute cu vederea de mass-media româneascã sau au fost minimizate ca importantã.
▪ Cam câte interviuri acordati într-un an?
Destul de putine.
Despre familie
▪ Cât de des îsi vede familia cel mai bogat român?
Nouã ani, sotia mea a stat alãturi de mine zi de zi. Pãstrãm traditia si ideea de familie prin prezenta celor trei copii: Stefan Constantin de 4 ani si gemenii Alexandru Eugen si Tudor Sebastian de 2 ani, pentru care, de exemplu, masa de prânz este sfântã. Tot timpul suntem împreunã, îmi desfãsor viata alãturi de ei si sunt parte nelipsitã din viata mea, suport activ al acesteia.
Despre patriotism
▪ În anul 2003 al Europei mai existã patriotism?
Trebuie sã existe. E un sentiment firesc si o datorie de onoare, un sentiment care, din fericire, va exista chiar dacã, în timp, frontierele vor dispãrea.
▪ Cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, profilul românului si cum ati caracteriza, în câteva cuvinte, România actualã?
Este împovãrat de greutãti si totusi optimist si încrezãtor într-un viitor mai bun. România zilelor noastre este încã marcatã de frisoanele tranzitiei. Este însã foarte atasatã idealurilor europene, pe care si le poate apropia prin integrarea în UE, proces care în nici un caz nu trebuie ratat.
▪ Ce-ati putea sã comentati legat de Revolutia din 1989?
În anul 1989 consider cã nu a avut loc o revolutie, ci o loviturã de stat pentru înlãturarea presedintelui Ceausescu si a regimului comunist, cu consecintele de rigoare. Istoria va demonstra ceea ce nu mai e de demonstrat: adevÃrul.
▪ Care este opinia dumneavoastrã legat de fenomenul globalizãrii?
Globalizarea a devenit fireascã.
▪ Ce v-a determinat si care au fost conditiile plecãrii din România?
Bursa de studii care mi-a oferit posibilitatea de a mã realiza cu succes.
▪ Ati reusit sã impuneti cultura româneascã prin ceea ce ati fãcut în Italia?
Cu prisosintã. Aceasta a fost una dintre principalele mele preocupãri. Am creat Fundatia Europeanã Drãgan, reprezentatã în marile capitale europene, am editat încã din anii ’50 „Buletinul European”, care apare si în zilele noastre, am înfiintat Editura Nagard, Universitatea Golden Age, Centrul European de Cercetãri Istorice de la Venetia si multe altele. Am fost considerat promotorul Europei Unite de astãzi.
▪ Cum ati încadra în istoria României miscarea legionarã?
O miscare politicã fireascã pentru epoca respectivã, de apãrare a intereselor nationale.
▪ Vã veti întoarce vreodatã definitiv în România?
Vã pot spune cã nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar în perioada când am fost plecat din tarã. Am purtat-o mereu în suflet, cu atât mai mult acum, când mare parte a timpului meu se desfãsoarã în tarã, pot spune cã sunt, am fost, definitiv acasã. Pãmântul natal te atrage sã te întorci acolo unde ai fost zãmislit.
▪ Nu vã temeti cã fiii dumneavoastrã ar putea fi, la un moment dat, „striviti” de povara averii dumneavoastrã?
Povara aceasta se va împãrti si va deveni, probabil, „suportabilã”. Ideea bogãtiei nu o suport, e ceva extravagant si nu trebuie folositã ca atare de viitoarele generatii. Atât timp cât eu am o viatã normalã si copiii mei vor urma acelasi model: o mãsurã în toate.

Josif Constantin Drãgan
DATE PERSONALE:
Data si locul nasterii: 20 iunie 1917, Lugoj
STUDII:
1938: licentiat al Facultãtii de Drept, Universitatea din Bucuresti
- licentiat în Stiinte Economice si Politice, Universitatea din Roma
- doctor în Drept, Universitatea din Roma
AFACERI:
1941: se orienteazã spre domeniul petrolier, exportând petrol din România cãtre Italia
1948: formeazã societatea Butan Gas SA, care se ocupã cu îmbutelierea si distribuirea gazului
ALTE TITLURI:
1966-1976: Presedinte al
Federatiei Internationale de Marketing
1973: Membru al Camerei de Comert italo-române
Doctor Honoris Causa al Universitãtilor din Craiova si Timisoara
Cetãtean de onoare al oraselor Lugoj si Cluj-Napoca si al comunei Spãtaru (judetul Buzãu)
IMPLICARE ÎN ÎNVÃTÃMÂNTUL ROMÂNESC:
1967: Ia fiintã, în Italia, Fundatia Europeanã Drãgan
1990: Înfiinteazã, la Bucuresti, „Drãgan European Business School”
1991: Pune bazele, la Lugoj, Universitãtii Europene Drãgan
VOLUME PUBLICATE:
1985: The World Mission of the International Marketing Federation
1987-1989: Geoclimate and History
1995: Bazele Cognitive ale Cercetãrilor de Marketing (în colaborare cu prof. M.C. Demetrescu)
1976: Istoria milenarã a tracilor
1985: Imperiul milenar al Daciei
1996: Istoria românilor
1996: Adevãrata istorie a românilor

Nu am pãrãsit niciodatã România, nici mãcar când am fost plecat din tarã.
Nu am stat niciodatã sã numãr banii.
În privatizare s-a ajuns la o deformare a valorilor.
Am fãcut afaceri cu mãturi.
La Venetia locuim pe Calea Dragan.
Evreii au transformat ideea de Holocaust într-o întreprindere de realizãri si beneficii.
Am fost considerat promotorul Europei Unite de azi.
Am o viatã normalã si o mãsurã în toate.

Note:


#7014 (raspuns la: #6999) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Concurs pentru tinerii pasionati de arta fotografica - de Dragos Bora la: 22/04/2004 12:41:09
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Concurs pentru tinerii pasionati de arta fotografica

BUCURESTI, 20 aprilie - GTC Real Estates România ofera o sansa de
afirmare tinerilor talentati în domeniul fotografiei, prin organizarea
concursului "Vechi si Nou în Bucuresti", informeaza un comunicat remis
M&A. Concursul se va desfasura în perioada 19 aprilie - 12 mai,
participantii fiind invitati sa-si înscrie lucrarile pâna la data de 5
mai. Pe 5 mai, un juriu format din experti în domeniu va analiza toate
fotografiile primite si va alege cele mai bune doua lucrari,
câstigatoare ale premiilor I si al II-lea. Acelasi juriu va selecta si
fotografiile care urmeaza sa participe la finala premiului de
popularitate, care se va desfasura în cadrul festivitatii din data de
12 mai, când va avea loc si decernarea premiilor. Criteriile de
evaluare vor fi atât folosirea corecta a diferitelor tehnici ale artei
fotografice, cât si originalitatea si armonia lucrarilor si, nu în
ultimul rând, respectarea temei si capacitatea de ilustrare a ei
folosind imaginea unor cladiri bucurestene. Concursul este deschis
tuturor elevilor si studentilor cu vârsta cuprinsa între 15 si 24 de
ani, de la licee si facultati de arta, dar si tinerilor talentati din
alte institutii de învatamânt. "Asa cum am demonstrat deja atunci când
am început constructia Europe House, prin organizarea concursului de
pictura pentru scoli "Construim în Mileniul III", dorim ca prezenta
noastra în Bucuresti sa nu fie numai una de natura economica, ci si
una sociala, educativa. Consideram ca orice companie responsabila ar
trebui sa initieze astfel de programe", a afirmat Shimon Galon -
Country Manager GTC International Group. GTC International Group este
prezent pe piata imobiliara din Europa Centrala si de Est din anul
1994. Portofoliul GTC International include proiecte în Polonia,
Ungaria, Republica Ceha, România, Serbia si Croatia. Împreuna cu
partenerii sai strategici, Azorim Group, Deutsche Bank, Citibank si
Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), grupul a
devenit unul dintre întreprinzatorii de vârf de pe piata imobiliara."

Poti sa dezvolti ce ai exprimat mai sus? (pt.DESTIN) - de dinisor la: 04/09/2004 10:57:20
(la: Kerkaporta...)
Buna DESTIN,

Sa dezvolt inseamna sa dezvalui.Sa dezvalui inseamna sa te fac partinitor la toata povestea Kerkaportei. Sa te fac partinitor inseamna sa te impovarez cu zece ani din viata mea.
Am sa iti dau doar un indiciu... "Intre tine si mine este o lume intreaga de strabatut..." - o lume , in cazul de fata, subliniaza imposibilul...

Deschisa dialogului,

_______________________________________________________
Viata este timpul ce ne-a fost daruit, de la prima pana la ultima clipa!
#20986 (raspuns la: #20982) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Probabil ca Google va dezvolt - de Daniel Racovitan la: 15/10/2004 20:05:38
(la: Un concurent serios pentru Google?)
Probabil ca Google va dezvolta in curand o tehnologie simiara.

___________________________________________________
"where did where do you want to go today go?"
#25209 (raspuns la: #25181) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
pentru ca are un simt al 'ego'-ului mai dezvoltat - de midan la: 02/11/2004 17:09:44
(la: Reorganizare)
'destept', 'frumos', 'bun', 'cinstit', sunt numai citeva din atributele pe care fiecare om si le atribuie, instinctiv. de-asta ne-am nascut si am trait. una dintre milioanele acelea de celule care s-au luptat sa fertilizeze a invins, astia suntem noi, cei mai puternici, prin insusi actul nasterii noastre. gandim, simtitm, existam. cea mai apropiata fiinta de noi suntem tot noi si avem simtul proprietatii noastre, ne recunoastem trupul ca fiind al nostru, constientizam ca ne reprezinta, in consecinta, incepem sa ne apropiem la modul afectiv de noi, sa ne iubim.

la intrebarea 'pe cine iubim cel mai mult?' raspunsul sincer va veni tot de acolo, adica din sinele fiecaruia. unii sintem cinstiti si recunoastem, 'da, dom'le, pe noi-insine ne iubim cel mai mult'. ar fi bine, e-adevarat sa-l iubim mai intii pe dumnezeu, pentru ca el ne-a ingaduit existenta, sau pe parintii nostrii, cei care ne-au dat viata, dar tot noi ne sintem mai aproape si tot pe noi ne vom iubi cel mai mult. cine nu recunoaste acest lucru, ori este ipocrit, ori nu a reusit sa constientizeze faptui in sine. chiar si cand iubim sau ne indragostim o facem in acord cu fiinta noastra, o facem intru o satisfactie a implinirii in doi, pana la urma, doi si nu unu, adica celalalt. absolut orice gest pe care il intreprindem este facut, mai mult sau mai putin constient, tot pentru noi-insine. desigur, exista si nuantele, ascunzisurile, refularile, defularile, mimesisul, dar pina la urma, la o analiza aprofundata, toate rezultatele vor duce spre firescul egocentrism.

fiecare se va crede 'cel mai' pentru ca perceptia despre sine este alterata de afectul firesc al egolatriei. unii mai au si simtul proportiilor si al masurii, altii sunt mai exigenti cu ei, altii, se inhiba si se simt mici, depinde. modestia exista ca si calitate, dar cred ca e o pseudo-insusire, o atitudine contrafacuta, o insusire desprinsa din codul bunelor maniere sau a bunului simt, venind odata cu civilizarea. daca s-ar face un sondaj de opinie, s-ar descoperi probabil un procent de 0,0 nu stiu cat la 100 dintre intervievatii, (cu intelect normal) ca practica asa-numita falsa modestie, prefabricata modestie, etc.

aceasta tendinta nu este alarmanta, decat atunci cand devine o piedica in relatiile interumane sau cand disproportia intre realitate si afectul cauzator al procesului este uriasa. ca solutii de indreptat sau de reparat tendinta exacerbata a egolatriei ar fi cultivarea simtului proportiilor, a simtului estetic, civic, cultivarea in sine a persoanei, socializarea si multe altele, care imi scapa in momentul de fata. tendinta 'cel mai' ar putea fi o componenta a instinctului nativ al supravietuirii, asadar nu e condamnabila si poate fi combatuta in mare masura prin educatie, autoeducatie si dezvoltarea unui simt al valorilor sau al proportiilor, cum spuneam mai sus.
#27346 (raspuns la: #26666) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
cum crezi ca s-a "dezvoltat" America ? - de (anonim) la: 25/11/2004 23:36:38
(la: Copii romani in SUA)
cum crezi ca s-a "dezvoltat" America ?
cu onestitate ? cu onoare ? cu corectitudine ?
ce crezi ca o sa gasesti in America ?
cultura ? arta ? filozofie ? valori ?
care crezi ca e profilul politicienilor in occident ? crezi ca sunt misionari crestini sau aparatori ai unor interese de clan ?
te-ai gindit vreodata ca azi Romania arata asa fiindca e o piata buna de desfacere pentru orice timpenie venita din occident, in speta din America ? fiindca romanii cred ca imitind comportamentul pe care-l vad in filme sau il vad la occidentali, devin si ei occidentali ?
de unde stii ca "acolo oamenii au inceput sa constientizeze" ceva ? ai trait acolo si ai vazut tu cu ochii tai ?
oamenii pot fi dusi de nas oriunde in lume si atunci devin o turma inerta preocupata doar de lucruri foarte materiale si deloc spirituale. cei care constientizeaza, asa cum spui, se pierd adeseori in turma care oricum nu intelege mare lucru.
sa nu ma intelegi gresit : occidentul are avantajele lui. esential e sa nu ajungi acolo cu idei preconcepute roz. daca reusesti sa pastrezi ce ai bun in tine si sa iei si ceea ce e bun din jur, poti avea o viata convenabila.
si nu uita ca biblia spune "fericiti cei saraci cu duhul". e adevarat. intelegi ce vrea sa spuna ?
#29873 (raspuns la: #28229) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
O scurta dezvoltare - de (anonim) la: 14/01/2005 19:56:57
(la: Cine se teme de adevărul despre Trianon?)
Am fost tare curios cu articolul asta, insa nu mi-a raspuns pe masura curiozitatii. Asta e. Va trebui sa mai caut. O singura dezvoltare as dori sa mai faceti, d-le stancosty, daca se poate. Fraza incepe cu "Sunt [..] jumătate argeşean (de această jumătate nu sunt prea mândru şi asta nu din cauza tatălui)". Multumesc!
"dezvolta cum dai de inteles - de oanalaur la: 13/11/2005 07:30:26
(la: Limbajul codificat.)
"dezvolta cum dai de inteles ca "...ma irita familiarismele si bataile pe umeri..."?"

eu cateodata pur si simplu zic. tin minte ca odata m-am intalnit cu un barbat care se parea ca ma cunoaste foarte bine dar pe care eu nu il vazusem in viata mea. am intrat in incapere si omul a sarit deodata strigand: "onutza (am uitat sa zic ca si diminutivele ma enerveaza), hai sa te pup!" m-am uitat crucis la el si am zis: "dar nepupati nu putem sta?" si s-a oprit bietul om in mijlocul saltului cu bratele larg desfacute si a ramas tare descumpanit. mi-a parut rau ca am fost asa de nepoliticoasa dar chiar ma speriase. intri linistit undeva si deodata te ataca cineva. cel putin asta a fost senzatia mea.
nici in ziua de azi nu stiu de unde ma cunostea. ne-am invartit in aceleasi cercuri un timp si se pare ca stia pe toata lumea si pe toti vroia sa-i pupe.
#87159 (raspuns la: #87109) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Dezvolta abilitatile... Dar d - de rational rose la: 18/11/2005 20:30:15
(la: Calculatorul: inamic public nr.1?)
Dezvolta abilitatile... Dar de dezvoltarea CARACTERULUI cine se ocupa???
Sunt mai importante abilitatile decat modul in care sunt folosite? Eu nu apreciez un hot sau un criminal abil.

Nu e nevoie sa faca nimeni studii extinse ca sa-mi spuna ca daca omori pe cineva (sau vezi pe cineva facand-o, la TV) de 1000 de ori, te afecteaza si probabilitatea de a face acelasi lucru creste. Nu-mi spuneti ca "e doar un joc", tocmai asta ne atrage la jocuri si filme, ca totul pare aproape real si traim emotii aproape reale.

Viata e si asa destul de scurta, n-ar trebui sa ne-o pierdem cu lucruri ireale...

Spunea cineva ca intre bar si sala de calculatoare prefera sa-si stie copii la calculator. E ca si cum ai spune ca preferi sa mori de o boala de inima decat de una de ficat... Ce-ar fi sa cautam si alte alternative?

Mintea si caracterul mi se par cele mai pretioase "bunuri" ale unui om - sa avem grija sa ni le pastram si sa le innobilam, nu sa ni le degradam.




eee, Uniunea Europeana... - de gigi2005 la: 18/11/2005 21:16:29
(la: Chiar vrem sa intram in UE? Cum?)
Cum vad eu integrarea? Care ar fi "starea natziunii" relativ la integrare? Pai sa vedem:
- cred ca Romania reprezinta pentru statele membre UE o mare piatza de desfacere pentru larga varietate de produse care suprasatureaza pietzele Europei si la care ramanii viseaza. Dovada este balantza excedentara la import in raport cu exportul. Importam electronice, electrocasnice, mobila, autoturisme, exportam produse semiprelucrate, componente electronice si electrotehnice, fortza de munca (contracte in lohn), produse manufacturate, ceva produse alimentare.

- UE ne ajuta sa ne dezvoltam infrastructura si agricultura (cu conditzia ca toate materialele si utilajele necesare sa se obtzina din statele membre sau candidate - lucru firesc dealtfel), alte activitati generatoare de venituri (afaceri mici de familie); nu se investeste in industrie - de ce?

- toate fondurile pastorite de UE au fost administrate de societatzi de consultatza din statele membre, licitatziile au fost castigate de firme din statele membre iar fortza de munca (subantreprenorii) au fost romani. Lucru bun daca te gandesti ca firmele de constructii romanesti au lucrat din plin, lucru mai putzin bun daca vedem ca pretzurile de contractare a lucrarilor a fost de 40% din valoarea grantului acordat, restul banilor mergand la consultant ca si comision de adminstrare si la antreprenorul general (care a suportat desigur partea leului reprezentand comisionul catre "onorabilii" care au gestionat fondurile - 10% de regula din valoarea investitziei). Firmele romanesti au lucrat cu pretzuri romanesti la lucrari evaluate la pretzuri europene. Romania s-a indatorat cu pretzuri europene pe calitate romaneasca (evident ca la bani putzini obtzi putzin) iar banii imprumutatzi s-au intors in mare parte tot la ei - firmele de cunsultantza fiind de regula sugerate de investitor, nu-i asa?

- agricultura romaniei, desi s-a investit enorm de catre UE prin programe (SAPARD), este in continua degringolada: piatza graului este in scadere vertiginoasa, se scoate pe hectarul cultivat (1 hectar = 10000 mp = 2,5 acri ) mai putzin decat se cheltuie (ca exemplificare: 1 ha se cultiva cu 300 euro si se castiga 270 euro; calcul: se obtzine pe ha 4500 kg grau care se vinde cu 2200 ROL/kg (cca. 0.06 euro) adica 270 euro). Tzaranul nu mai cultiva grau si porumb iar terenurile agricole se vand cu miile de hectare, oare la cine?, la societati franceze, italiene, engleze, elvetziene si altora la fel de europeni. Nu ma intrebatzi cu ce pretzuri ca atunci veti spune ca marea integrare de fapt e marea bataie de joc. Eu insami am pierdut foarte multzi bani in agricultura datorita supraproductiei. S-au dat bani multzi ajutor pentru utilaje, in compensare tot pe atat s-a imprumutat din banci si, stupoare, dupa ce s-a lucrat pamantul ca la carte agricultorii au luat leapsha ca nu si-au recuperat investitiile. Pana acum ziceam ca se lucraza ca in evul mediu cu atelajul tras de boi si plug de lemn. Aceia au fost mai castigati decat cei care au vrut sa produca cereale de calitate. Oare nu cumva e "lucratura" UE? Nu ma pronuntz.

- cetatenii statelor UE nu vor fi prea fericiti sa vina "fomistii" la munca (un drept castigat prin aderare). Pana si fratii mei au inceput sa gandeasca asa: de ce sa ajut un roman sa ajunga in Italia? Maine se va zbate sa-mi ia locul. Deci sigur se vor zbate sa-i tzina in tarile lor de bastina. Se vede ca foarte greu pentru ca deja ponderea muncii necalificate precum si o buna parte din cea supercalificata provine din statele candidate la aderare.

- in Romania "fomistii" acestia au adus cateva miliarde de euro ceea ce a insemnat criza pe piatza imobiliara: se cer pretzuri enorme pe case proaste pentru ca cei venitzi de afara cumpara orice. Chiriile au crescut de 2-3 ori. Magazinele sunt golite de produsele occidentale pentru ca cele romanesti nu mai satisfac pretentiile. Ajungem la primul paragraf, importurile depasesc exporturile. Banii, clar, sunt investiti tot in produse de pe piata europeana, ceea ce inchide cercul.

Nu am atins nici pe departe toate implicatiile integrarii dar, daca avetzi rabdare, am sa incerc sa comentez alta data - din punctul meu de vedere - pretul integrarii.
Totusi, ca o concluzie, integrarea e buna pentru ca ne va tzine ocupatzi o buna bucata de timp. Asta e parerea mea.
Maimute? Cum adica? Dezvolta - de mya la: 03/01/2006 20:41:19
(la: Despre ingeri)
Maimute? Cum adica? Dezvolta putin ca eu una nu am auzit de teoria asta.
#98356 (raspuns la: #98281) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
apropo de dezvoltarea creerului - de donquijote la: 12/01/2006 01:07:29
(la: Oamenii nu se trag din maimuta)
una din ipotezele inaintate de specialisti (nu asa de probabila ca un 'calculator extern' care sa fi 'programat' evolutia, da merita discutata) privind dezvoltarea creerului, in afara de stimularea prin diversificarea activitatilor (care nu explica dezvoltarea in volum a creerului) e faptul ca 'maimutele' prehumanoide erau 'maimutzofage' - adica se mancau intre ele. unul din organele preferate era creerul care continea multe substante 'excitante' - le placea indeosebi glanda hipofiza (daca-mi amintesc eu bine - am auzit asta mai de mult). aceasta ipoteza explica si dezvoltarea activitatii sexuale, din activitate instinctuala, de procreare pura, la animale, in activitate constienta, pentru satisfacerea unei placeri si nu numai pentru perpetuarea speciei la oameni (nu toti - unii se mai comporta si in timpurile moderne ca animalele- fac sex pentru perpetuarea speciei si nu doamne fereste de placere:)).
Pentru a fi un adult complet dezvoltat ,... - de adamlacafeneaua la: 18/02/2006 12:00:11
(la: Aspect fizic sau trasaturi psihice?)
Salut tuturora :)
Este necesar a fi dezvoltat pe toate laturile atit ptr sine cit ptr partener si societate ,...
De mii de ani se zicea ca : "minte sanatoasa in corp sanatos" - si este are un % -aj de adevar ,...
Din pacate aste se ignora foarte mult si asta duce la toate cela de la divort - la anomali de tot felul
Pe de alta parte pacat ca in socitate - nu se educa copii in acest sens
- deci foarte important este sa incercam - a fi autodidacti seriosi si devotati !
Dezvoltat-te personal ptr ca - de Gabriel Shoutzu la: 18/02/2006 12:00:11
(la: conferinta, pe cuvantul meu)
Dezvoltat-te personal ptr ca ceea ce se intampla in context nu depinde de tine. De asemenea echilibrul social si politic sunt atinse in putine locuri pe pamantul asta. Nu vreau sa spun ca nu se poate mult mai bine dar exista si mult mai rau! Exista o intrebare metafora in filozofia budista in care trebuie sa raspunzi: Cum ti-ar fi schimbat viata faptul ca ai sti ca pamantul este patrat si nu rotund? Informatia care iti schimba viata si-ti da satisfactie este importanta, restul ca sunt politicieni patrati sau rotunzi, ca sunt oameni care aleg sa aiba decat sa fie, sunt informatii inutile..... si as mai aduga o vorba din jurnalul de la paltinis, mentionta acolo dar luata din vorbirea populara si anume cum un cioban a fost intrebat de ce nu a vazut casa din spatele lui arzind? si el a raspuns foarte senin ca el pazeste oile si se uita la oi. Atentia lui era fixata pe ceea ce-l interesa pe el.
Ceea ce zic nu este o recomandare ptr un autism exagerat ci un realism detasat in care asa cum ziceai si tu umorul, critica constructiva sunt cele mai bune solutii...daca esti insa in pozitia de a schimba mai multe decat starea ta personala atunci sunt convins ca ai face tot ce se poate intr-un mod natural. Este ceea ce asteapata toata lumea acum de la conducatorii nostri de rahat.....
cele dezvoltate (de nivelul - de zaraza la: 27/04/2006 17:17:05
(la: Limba romana e un organism viu)
cele dezvoltate (de nivelul claselor V-XII) pe care nu toata lumea le cunoaste si din cauza carora apar tot felul de neintelegeri, dificultati ale comunicarii (scrise in mod special) etc
...
cei care au terminat liceul fara sa invete cum sa conjuge un verb, sa puna cratimele la locul lor,


bre terrorizer, pe vremea mea gramatica se facea numai pana in clasa a 8-a. care-va-sa-zica daca pana in clasa a 8-a nu stii sa scrii corect, n-o sa stii nici dupa aia. ma indoiesc ca acum s-au schimbat lucrurile in privinta asta.

cat despre impartirea regulilor de gramatica in elementare, dezvoltate si avansate.... lol. tu ce nivel te consideri?


zaraza

#119189 (raspuns la: #119173) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Nu are rost să dezvolt o pol - de rac la: 25/05/2006 16:09:59
(la: ce va enerveaza?)
Nu are rost să dezvolt o polemică pe tema asta. Cine vrea să fie obiectiv poate fi, comentariile sunt aici, la vedere. Fiecare vede altfel, unghiurile sunt diferite. Motivaţiile sunt diferite.

Eu nu am nimic de apărat, nu e cauza mea personală. Dezamăgirile pe care mi le-a oferit, nu atât ţara, cât unii români sunt destule, dar niciodată nu aş accepta un gen atitudine incorect.
Zaraza a scris că în România este o "imprudenţă" să-ţi faci concediul, că "spaga, lacomia si neglijenta sunt acasa la ele in romania" Aceste două afirmaţii sunt tendenţioase şi ating românii din România. Atâta vreme cât eu îmi fac concediul în România, ce înseamnă? Că sunt... imprudent? Există destule locuri în ţara noastră unde petrecerea concediului oferă toate condiţiile necesare, să fim serioşi. Din ce în ce mai multe. Cum să reacţionez la aprecieri cum că aici avem în jur şpagă, lăcomie, neglijenţă? Eu cunosc destule medii în care nu există aşa ceva, din ce în ce mai multe... În unele dintre aceste medii există şi implicarea, munca, buna mea credinţă... Eu ştiu că s-au schimbat multe şi am încredere că într-o zi copii noştri vor trăi mai bine decât noi. Am fost ironic, nu mai mult decât Zaraza, în orice caz. Nu am jignit pe nimeni, astea sunt aprecieri subiective. Din patimă ai scris, eventual tu, Belle.
Hai să criticăm România, dar să o facem pe bune. Eu sunt primul.


Aproape întotdeauna subiectele cu trimitere la România nasc genul ăsta de reacţii. Iar polemicile ce se pot produce nu aduc niciodată nimic, în afara unor gusturi amare + atenţionarea subconştientului ca data viitoare mai bine îmi văd de treabă.

___________________________________________________
Nimănui nu-i pasă.
#124258 (raspuns la: #124244) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
fara carte nu ai fi avut cum sa-ti dezvolti imaginatia - de manwhosoldtheworld la: 10/06/2006 12:07:13
(la: Carti ce ne-au marcat existenta)
unii oamenii nu pot fi pedepsiti cu nimic mai aspru decat lasandu-i singuri cu ei insisi....
fara carte nu ai fi avut cum sa-ti dezvolti imaginatia, nu ai fi descoperit locuri sau trairi pe care ai vrea sa le vezi sau sa le simti. una din cele mai bune carti pe care am citit-o ar fi "Luni de fiere" de Bruckner. buna carte, bun subiect, pt unii cartea ridica multe semne de intrebare si multe reprosuri, subiectul deranjeaza pe multi dar parerea mea cartea prezinta in amanunt o relatie amoroasa normala. lectura placuta, pt cei care nu sunt conservatori.
"vrei sa dezvolti mai clar, t - de admin la: 28/11/2006 23:12:52
(la: Ameliorari la Cafenea. Planurile.)
"vrei sa dezvolti mai clar, te rog?"

De vreo un an de zile, de cand s-a inceput organizarea concursurilor (literar si miss), a devenit clar ca la Cafenea exista tendinta de accentuare a componentei "comunitate". Ideea e ca softul sa ofere suportul tehnic care sa incurajeze dezvoltarea ei.
#160223 (raspuns la: #159908) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...