comentarii

diLog intre brad si iarna


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
sarbatorile de iarna - de logouri.ro la: 01/12/2004 19:30:13
(la: Craciunul... amintiri si obiceiuri..)
nu imi place deloc iarna doar ca sunt sarbatorile.Dupa ce trec ele iarna parca nu mai are nici un farmec.Imi place in mod deosebit atunci cand se impodobeste bradul, cand asteptam colindatori si intre timp deschidem cadourile primite de craciun.Ma simt extraordinar impreuna cu familia de sarbatori.
#30321 (raspuns la: #30304) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
iarna - de athos la: 23/10/2003 08:11:52
(la: E deja iarna la Paris)
mie mi-e dor de iernile din tara,acolo iarna adevarata...
aici sunt acum 30 de grade!
A venit chiar iarna peste tot in Europa.. - de JCC la: 29/10/2003 12:33:26
(la: E deja iarna la Paris)
Uite asa dintr-o data, de cateva zile, a venit iarna , un vag de frig neobisnuit pt perioada asta a anului, pe alocuri -6, -8 grade Celsius, ploua, ploa sau ninge cu zapada topita iar de la 500 metrii altitudine ninge
Cu ocazia vacantei scolare de 1 noiembrie, chiar s-au si deschis cateva statiuni de ski

Vine iarna parca prea repede anul acesta, cel putin o luna inainte..
Iarna in Manitoba - de sarmi la: 11/12/2003 10:40:35
(la: Iarna la Paris (I))
Iarna in Manitoba

Azi, decembrie 11 2003

Ies afara pe la 7:30 ....brrrrr -32 C cu vintul care bate voios de la nord - bineinteles ca doar n-o bate de la tropice Sarmi draga imi zic-
Masina, ca stau in apartament si nu am garaj subteran... este acoperita cu un strat compact de gheata de un deget, dar nu de un deget parizian ( vezi blogul Parizian )ci de un deget manitoban , adica grosut, plinut si bine hranit cu fast food.
deci, ma apuc de curatat voioasa si incerc sa execut miscarile deja arhicunoscute:sus /jos dreapta/stinga (ma refer la curatarea masinii nu la altceva - de ce va fuge mintea hei?) pina o curat atit cit sa vad prin geamuri;
Intre timp motorul miriie fericit dupa ce a stat la curent toata noaptea - ca aici punem masinile la curent(prize) ca altfel nu le mai dezgheata nici Dumnezeu dimineata...

Intru in interior,(am masina manuala cu 6 viteze) si incerc sa bag intr-a intiia - merge ca si cind ai avea untura in transmisie, deci o mai las sa miriie(masina) pentru inca 5 minute...Intre timp sunt in intirziere - dracu a planificat asa un frig dintr-o data! - ieri a fost "numai" -20 C !!!
deci pornesc, dar inainte de a va decrie drumurile si parcursul va voi descrie cum este imbracata o "lady de manitoba " :)
Pantaloni de ski, caciula care aici se numeste 'tuc',manusi de eschimosi, piele si blana, bocanci 1/2 kg unul,parka cu puf de gisca.Se pare ca sexul nu mai conteaza la -30 ca tot nu te gasesti prin haine.Nu se poate deosebi o femeie de un barbat de la 2 metrii.
Acum, dupa ce am dezmortit masina si soferul(dupa atita miscat nici nu am nevoie de alt exercitiu)hai la drum.
Hei, pai voi aia din RO va plingeti de drumuri si gropi, pai sa veniti aici in Manitoba(e in Canada undeva intre Toronto si vancouver... daca trebuiesc precizari).Mi-am schimbat arcurile de pe spate de 2 ori in 3 ani, ca ei tot repara vara (sezonul este luuuung de 4 luni si tot curata gheata iarna(8 luni).Deci, dupa ce esti "incalzit' se trece la faza "calarotie la servici cu minimum consum de gaz si minimum cazaturi in gropi".Peisajul este cumplit, totul este alb-gri(ca pun sare si nisip sa nu ne dam naibii unii intr-altii),soferii sunt grabiti si de obicei cam nervosi(dar asat nu este nimic nou) iar intersectiile sunt foarte alunecoase.
Singurul lucru care salveaza pictura este cafeaua fierbinte pe care o savurez in masina, scotindu-mi delicat manusa ca o suba din cind in cind...

Sa fiti fericiti

Sarmi
si la mine pe Coasta e iarna grea.. :)) - de JCC la: 12/12/2003 06:17:59
(la: Iarna la Paris (I))
Si pe aici pe Coasta de Azur, e iarna grea.. :))
Zile de "frig" neobisnuite pâna acum!
Ieri dimineata era doar + 6 grade Celsius, iar dupamasa doar + 14°C §
:))
Un frig neobisnuit, exceptional !
Noroc ca se va incalzi, se anunta pentru mâine +19°C..

Noroc, ca altfel ce vom face???
In 24 si 25 decembrie va fi traditionala "baie de Craciun" in mare..
Chiar daca apa doar 14-15°C, sper sa particip ca si in fiecare an.. :))

Asa-i cu geografia asta... iarna pe Coasta este ca vara in alte parti de pe glob :))
O, brad frumos, o brad frumos - de (anonim) la: 14/12/2003 02:35:20
(la: In curând Craciunul..)
Cu cetina, tot verde

Tu esti copacul credincios
ce frunza nu si-o pierde...

O brad frumos, o brad frumos
Cu cetina tot verde.

O brad frumos, o brad frumos,
verdeata ta imi place.

Oricand te vad sunt bucuros
si vesel iar ma face

O brad frumos, o brad frumos
Cu cetina tot verde.

O brad frumos, o brad frumos
cu frunza neschimbata.

Ma mangai si ma faci duios
si ma-taresti indata.

O brad frumos, o brad frumos
Cu cetina tot verde.



Avanpremiera exclusiva - de Dinu Lazar la: 16/12/2003 14:56:27
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
In avanpremiera, ca noutate absoluta, lunetistii pot vedea la www.fotografu.ro/bb citeva imagini inedite cu Bianca Brad si un making off la filmarea spotului pentru recentul cintec de iarna lansat de artista.
#6731 (raspuns la: #6652) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Mecca romanilor cu leafa de 3.000.000 .... - de ARLEKYN la: 20/12/2003 13:37:28
(la: Romani in strainatate)
Am pornit de dimineata spre complexul Europa, de la marginea Bucurestiului. Urc intr-un microbuz din cele ce asteapta plinul de oameni in fata magazinului Obor, cica asta ar fi ruta 506, am platit zece mii. Cer biletul, iar soferul ma priveste ca pe unul care cauta gilceava. Masina se umple repede de femei cu gitul gros, in treninguri si geci de fis, carind fiecare cel putin cite doua genti mari si goale. Ajungem in citeva minute. Microbuze din toate colturile Bucurestiului opresc in acelasi loc, in fata unei benzinarii. Din fiecare curg oameni de acelasi soi. Lumea celor cu leafa de trei milioane, lumea celor care nu mai cumpara de mult cafea la pachet vidat, a barbatilor dati afara din fabrici si refuzati ca taximetristi, a batrinilor ce-si trec in caiete vechi, cu creionul, fiecare impuls telefonic.
Toti stiu drumul, nimeni nu pare a sta degeaba. Nici macar tigancile insirate pe trotuar, ce-si striga cumva cu fereala averea dintre tite, "facturi, minca-ti-as!". La intrarea in "Europa", nume de complex, din ala de inferioritate, aparate ca la metrou; bag o fisa cumparata trei metri inainte, de la o dugheana, cu cinci mii de lei, si bara de metal se lasa coborita cu mina. Inauntru, zeama de oameni curge printre munti de hirtie igienica la o mie de lei sulul, pulovere la o suta de mii bucata, teancuri de sosete, haine de piele si de nepiele, cojoace din blana sintetica la 900.000 de lei bucata, ciubote de guma si pantofi luciosi, la doua, trei sute de mii perechea, Mos Craciuni din plastic ce-au inghitit fiecare cite-o mina de beculete. Din doua-n doua mese, sta cite un chinez sau o tiganca batrina cu "bombe" in mina, cu petarde.

"Daca nu cumperi, valea!"

Aplecati peste mese, loviti din toate partile de carucioare de marfa, oameni din toata tara indeasa grabnic in sacose uriase de rafie zeci de chile de sosete, hanorace, camasi, perdele. Sint mai ales femei, scunde, puternice, cu privirea iute. Pleaca apoi spre casa cu marfa "de la Capitala", o desarta ba pe un trotuar, ba in magazinele satesti, printre piine si becuri de 40 de wati, ori prin buticuri de la parterul blocurilor ce au balcoanele inchise cu chedere, aceleasi de la Botosani la Severin. In fata mea, trei taranci, invelite in doua rinduri de baticuri groase, fiecare cu rucsac in spinare, pipaie stofe, intreaba de sosete groase de iarna. Au venit din Tirgu-Lapus. Le intreb cum le cheama si ele cred ca ma tocmesc sa le trimit marfa acasa, tocmai in poarta. Le spun inca o data ca-s de la o gazeta, ele o tin pe-a lor, sa-ti dam adresa sa ne trimeti balotii cu sosete!?, le spun ca vreau sa scriu despre ele, n-apuc sa-mi termin vorba ca se stropsesc la mine cu teama lor veche fata de orice golan de oras. "Hai, tanti, ca astia si-or pus gind sa ne insele!", le trage dupa ea una, Dochia.
Ma opresc linga o masa incarcata cu blugi. Vinzatoarea se repede in mine, daca nu vreau o pereche, "Astia-s tare buni, fratioare, is Dolce Gabana, uite-i, doar la 370.000!", "Pai, daca-s tare buni, cum de-s asa de ieftini!?", "Ei, asa mi-au spus sa strig de unde i-am luat!", "Si de unde i-ai adus?", "Ei, gata cu vorba, daca nu cumperi, valea, ca io platesc acilea chiria in euro!".
Citiva metri mai incolo, scot aparatul de fotografiat. Apuc sa vad cum femeia de la taraba din fata mea face un semn celor de peste drum... "psst, psst!", si deodata rasar linga mine doi zdrahoni, nu garzi, ci dintre cei ce vindeau la mese. Privire de briceag, vorba ca mierea: "Ce vrea, domnul, de pe-aici!? Vrea cumva o pereche de blugi, un puloveras!?". "No, zic, domnul ar vrea sa scrie la ziar!". "Ei, bine, am crezut ca esti politai! Hai, uscheala!"

La Risca nu se mai tes covoare, ci sacose din rafie

Citeva sute de metri de intrarea principala, linga doi tovarasi de treaba banoasa, un calugar cersind pentru Schitul Bradul din Neamt si un tigan gras care vinde facturi, zaresc o figura cunoscuta. Casc ochii. Am mai vazut-o in tirgul asta, dar totusi nu-i aceeasi. Tine in miini citeva sacose de rafie, goale si mari, ca ar putea intra un chinez intr-una singura. O cheama Leontina Abrudan, e din comuna Risca, judetul Cluj. Sa tot fie cinci ierni de cind s-a dus barbatu-sau, Gavrila, tractoristul. De la o vreme, muierile din satul ei nu mai tes covoare. Au prins repede o vorba din sud, adusa cu acceleratul de cele care vindeau cite o cerga mitoasa. Iar acum, din razboaiele lor ies sacosele facute din "rafia aiasta ce trebuie la vie". Si s-au pornit la inceputul lui decembrie spre Capitala, "cam la cinspce femei din Risca". Si-au luat camera cu 35.000 de lei de batic, undeva, pe linga Gara de Nord. Dorm cite sapte in paturi suprapuse, iar ziua incearca sa vinda plasele de rafie cu 40.000-50.000 de lei bucata. "Si-s mai bune ca alea chinezesti, uite ce indoitura le-am facut!". Cu banii de pe sacosele de rafie, Leontina crede c-o sa cumpere niste ciubote pentru cele doua fete ramase acasa. Le-am zarit apoi si pe celelalte femei din satul Leontinei, asezate cam la o suta de metri una de alta. Cind le izbeste foamea, nu mai mult de o data pe zi, maninca de la circiuma asta de colea, "Uite, draga domnule, gratarul pe care sfiriie cirnatii!". Sub gratar, cu boturile alungite, asteptau picaturi de grasime ciini de culoarea pamintului.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Crede si nu cerceta!...
Craciunul la poalele Carpatil - de SB_one la: 24/12/2003 02:59:18
(la: Sunt crestine obiceiurile de Craciun?)
Craciunul la poalele Carpatilor

Partea de vest Ucraina, Slovacia, Ungaria si România sunt tarile care se afla la poalele Carpatilor.. Aici traiesc mai multe natiuni (ucraineni, rusi, maghiari, romani, slovaci, sasi) si religii (reformata, catolica, ortodoxa, baptista, evanghelica, greco-catolica) laolalta.

Obiceiurile reformate sunt si cele practicate pe teritoriul Ungariei. La fel de bogate sunt si cele greco-catolice. Multe traditii se leaga de fertilitatea pamantului. De Craciun pe podea si sub fata de masa se aseaza seminte de grau, iar de ziua lui Luca semnite de porumb. Un obicei greco-catolic interesant este si umblatul cu steaua: in Ungaria in multe locuri copii umbla cu steaua de Boboteaza, la ortodocsi insa se umbla de Craciun. Trei copii mai mici umbla din casa in casa imbracati ca cei trei crai de la rasarit cu o stea si duc in casa oamenilor mesajul ingerilor. Sarbatoarea oficiala este în data de 25 si 26 decembrie, însa fiecare isi sarbatoreste Craciunul dupa propria religie, dar respecta si Craciunul celorlalte religii. La tara este un obicei strabun faptul ca nu se lucreaza de sarbatoarea fiecarei religii. Bucataresele invata una de la cealalta retetele mancarurilor fiecarei natiuni si religii.



Craciunul in Statele Unite ale Americii

In America pregatirile de Craciun incep foarte devreme. Prima zi importanta este penultima zi de joi a lunii noiembrie, Thanksgiving Day, Ziua Recunostintei. De la sfarsitul lunii noiembrie deja se simte spiritul festiv de Craciun. In binecunoscutul Rockefeller Center, langa patinoar se impodobesc deja brazi de zeci de metrii înaltime.

In centrele comerciale apar zilnic ornamentele de sarbatori, alaturi de Mos Craciun pe sania sa cu reni si de ingerasii antici. De peste tot se simte mirosul de brad, si se aude "Santa Claus is coming to town..." Un magazin apartinand lantului Hallmark pe durata intregului an vinde ornamente de Craciun. Inainte de Craciun copii il asteapta pe Sfantul Nicolae, pe Santa Claus, la fel ca si in tarile europene. Fiecare membru al familiei primeste cate un bat din zahar, insa datoria mosului nu se termina aici. Tot el raspunde si de cadourile de Craciun.



Nasterea lui Iisus, Craciunul (25 decembrie) este cea mai mare sarbatoare a crestinilor. Dupa afirmatiile papei Iuliu I. Craciunul s-a sarbatorit pentru prima data in Roma in jurul anului 337, si de aici s-a raspandit obiceiul in Siria, la Costantinopol si in doar cateva zeci de ani s-a extins asupra intregii lumi crestinesti.

In ajunul Craciunului, crestinii respectau cateva traditii. In aceasta zi era interzisa munca in paduri, pe pasuni, se lucra doar in jurul casei. Era interzis cererea sau darea de imprumuturi. Nu era bine nici ca femeile sa coase, sa tese sau sa spele vase, pentru ca astfel le pastea nenorocirea. In ajunul Craciunului rufle spalate si puse la uscat aduceau boala asupra familiei. Daca animalele se culcau pe partea stanga, insemna ca iarna va fi lunga si geroasa. Fetele tinere la baterea clopotelor seara se uitau in fantana pentru a-si vedea viitorul sot. Tinerii nu aveau voie sa manance mancaruri unsuroase, pentru ca nu cumva sotiile sa le fie urate. Daca de post cocosul canta in amiaza mare se spunea ca cineva va muri din casa. Daca murea de Craciun, era consierat norocos, pentru ca i se iertau pacatele. Masa festiva de Craciun era completa doar daca continea traditionala carne de porc prajita, curcanul copt la cuptor, maiosul si cozonacul cu nuci. Pomul de Craciun era impodobit cu fructe, prajituri, dulciuri si luminari. Cadourile erau aduse de Iisus, si de atunci aceste obiceiuri reprezinta caldura si dragostea din sufletul oamenilor.




Craciun fericit pe mapamond:

Africana - "Een Plesierige Kerfees"
Arabica - "I'd Miilad Said Oua Sana Saida"
Argentina - "Felices Pasquas Y felices ano Nuevo"
Armeniana - "Shenoraavor Nor Dari yev Pari Gaghand"
Braziliana - "Boas Festas e Feliz Ano Novo"
Bulgara - "Tchestita Koleda; Tchestito Rojdestvo Hristovo"
Chineza - [Mandarina] - "Kung His Hsin Nien bing Chu Shen Tan"
Chineza - [Catoneza] - "Saint Dan Fai Lok"
Croata - "Sretan Bozic i Nova Godina"
Ceha - "Prejeme Vam Vesele Vanoce a stastny Novy Rok"
Daneza - "Glædelig Jul"
Olandeza - "Vrolijk Kerstfeest en een Gelukkig Nieuwjaar"
Engleza - "Merry Christmas"
Finlandeza - "Hyvaa joulua"
Franceza - "Joyeux Noel"
Germana - "Froehliche Weihnachten"
Greaca - "Kala Christouyenna"
Maghiara - "Kellemes Karacsonyi unnepeket"
Indoneza - "Selamat Hari Natal"
Irlandeza - "Nollaig Shona Dhuit"
Italiana - "Buone Feste Natalizie"
Japoneza - "Shinnen omedeto. Kurisumasu Omedeto"
Coreana - "Sung Tan Chuk Ha"
Lituaniana - "Linksmu Kaledu"
Norvegiana - "God Jul"
Poloneza - "Wesolych Swiat Bozego Narodzenia"
Portugheza - "Boas Festas"
Rusa - "Pozdrevlyayu s prazdnikom Rozhdestva is Novim Godom"
Sarba - "Hristos se rodi"
Slovaca - "Sretan Bozic or Vesele vianoce"
Galeza - "Nollaig chridheil huibh"
Sarbo-Croata - "Sretam Bozic. Vesela Nova Godina"
Slovaca - "Vesele Vianoce. A stastlivy Novy Rok"
Slovena - "Vesele Bozicne. Screcno Novo Leto"
Spaniola - "Feliz Navidad"
Suedeza - "God Jul and (Och) Ett Gott Nytt År"
Turca - "Noeliniz Ve Yeni Yiliniz Kutlu Olsun"
Ukrainiana - "Srozhdestvom Kristovym"
Vietnameza - "Chung Mung Giang Sinh"
Iugoslava - "Cestitamo Bozic"


http://www.moscraciun.ro/totul_despre_MC/moscraciun.html






Moto:
Crede in cel ce cauta Adevarul,
Fereste-te de cel ce l-a gasit.
(A.Gide)
#7201 (raspuns la: #7139) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
La noi sunt codri verzi de brad... - de Dinu Lazar la: 07/10/2004 05:26:33
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
...dar ii taiem si pe aia.
Fotografi care sa faca asa un seminar, nu sunt.
Poate in viitor...cind ne-om integra, care este.

> A Panel Discussion Sponsored by:
> The American Society of Media Photographers (ASMP) and Editorial
> Photographers (EP)
>
>  Supported by Adobe
>
> Friday, October 22, 2004
>  Javits Center/PhotoPlus Expo
>  3:00 PM to 5:00 PM
>  Seminar Rms. 1E04 & 05
>  Free
>
> Join an extraordinary panel of photojournalists in a discussion of the
> impact of digital technology on the editorial market: Barbara Alper,
> Alan Chin, Shawn G. Henry, and Brad Trent moderated by Peter Howe. The
> focus of the discussion will center on how to successfully integrate
> digital capture into a creative and profitable editorial photography
> business. Topics to be discussed include:
>
> • The Transition from Film to Digital
> • Pricing Digital Production VS Film
> • Managing the Workflow
> • Delivering the Job
> • Satisfying Clients While Maintaining Your Bottom Line
>
> Biographies:
>
> Barbara Alper is a New York City based photographer and  regular
> contributor to The New York Times, Barron's, Wall Street Journal; she
> works with a number of corporate clients and has acted as a consultant
> to Olympus.  Her works are included in the collections of Bibliothèque
> Nationale, Paris,The Brooklyn Museum, New York, FNAC Galeries, Paris,
> Harry Ransom Humanities Research Center, University of Texas at
> Austin, International Center of Photography, New York, L'imagerie,
> Lannion, France, Lehigh University, Pennsylvania, Maison Européenne de
> la Photographie, Paris, The New York Public Library, The Polaroid
> International Collection, Victoria & Albert Museum, London and The
> Wagstaff Collection.  She has exhibited widely throughout the United
> States and Europe. Barbara Alper is represented by Mega Press Agency
> (Japan) and Stock-Boston (USA).
>
>
> Alan Chin has spent recent years covering conflicts in Iraq,
> Afganistan, the Middle-East, the former Yugoslavia & Balkans for
> outlets such as The New York Times, Newsweek, and Gamma. His current
> images appear regularly in The New York Times, The Christian Science
> Monitor, The New York Daily News, The New York Post, The Boston Globe,
> The International Herald Tribune, New York Newsday, The Guardian (UK)
> as well as Time, Newsweek, U.S. News & World Report, Vanity Fair, New
> York Magazine, Brill's Content, Marie-Claire, MacLean's, Maxim,
> Seventeen, VERY Style Guides.  His photography is part of the
> permanent collection of the Museum of Modern Art and Alan has been
> nominated twice of the Pulitzer Prize for photography by the New York
> Times, 1999 & 2000, for coverage of the Kosovo conflict.
>
>
> Shawn G. Henry has over 16 years experience as an editorial and
> corporate photographer; for almost three years, he's shot digitally
> exclusively. He's photographed for clients ranging from FleetBoston &
> Fidelity Investments to National Geographic & Newsweek, and his work
> appears regularly in Business Week and Forbes. He is the vice
> president of EP.
>
> Brand Trent over the last 22 years has worked for such editorial
> clients as Time, Life, Sports Illustrated, The New York Times, GQ,
> Premiere, Business Week, Newsweek, Men's Health and Texas Monthly. For
> some reason General Motors, IBM, The NFL, Dow Plastics, Pepsi, Pacific
> Bell, NBC and AT&T have all seen fit to let him shoot their
> advertising! And until about a year ago he could be heard declaring
> that digital had ZERO chance of getting a toe-hold in the mainstream
> professional market! In that year's time he has gone from shooting
> 100% film to about 95% digital; and aside from the completely sick
> cost of his digital backs, doesn't really miss the old way of doing
> business!
>
> Peter Howe with over thirty years experience in the photography
> industry has worked as a photographer, editor, agent, writer and
> curator. Presently he is occupied as an author and commentator on the
> subject, and is a regular contributor to many of the publications that
> deal with photojournalism, including the Digital Journalist, American
> Photo, Columbia Journalism Review, and also to USA Today. He recently
> curated the critically acclaimed exhibition "War in Iraq: The
> Coordinates of Conflict" at the International Center of Photography in
> New York. He also consults with and advises independent photo agencies
> and individual photographers on strategies for the digital
> organization, storage and licensing of their work.
>
>  Howe was the Picture Editor of the New York Times Magazine and
> Director of Photography for LIFE magazine. On three occasions he was
> awarded first place for magazine picture editing in the National Press
> Photographers Association/University of Missouri's Picture of the Year
> contest, and won four National Magazine Awards from the American
> Society of Magazine Editors. From 1997 to 2000, he was Vice President
> of Photography and Creative Services for Corbis, where he was
> responsible for the company's acquisitions worldwide, photographer
> relations and copyright and contract concerns as they relate to the
> digital environment.
#24374 (raspuns la: #24341) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
belle, - de anisia la: 10/11/2004 14:40:04
(la: Trancaneala Aristocrata)
ce pacat ca nu ai cum...

brad de craciun? ph, ador sarbatorile de iarna.colindatori...stii , cand suna la usa ma uit pe vizor. si deschid celor ce nu-i pot vedea pe vizor (cei micuti, copilasii). pentru ca lor le apartin colindurile. sunt intr-adevar si studenti la teologie care iti incanta sufletul cu al lor cant. dar parca mai multa caldura iti aduc piticeii care colinda.

oh...abea astept sa vina craciunul. uite vezi, mi-ai adus aminte ca nu mai e mult pana la Sarbatori si acum deja nu mai am rabdare...:)

cum iti decorezi bradul?
#28251 (raspuns la: #28248) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Poezii traduse - de (anonim) la: 25/11/2004 00:45:59
(la: Cele mai frumoase poezii)
Sunt Adela Vasiloi
Am vazut pe acest site si poezii traduse, sau poezii ale poetilor englezi, francezi etc. Va propun o corana de sonete, scrisa de poetul rus Vladimir Solouhin, in traducerea mea:

1

Cunună de sonete - nobil vis!
Să gust ale canoanelor mistere,
Ce modelează forma cu-al lor scris -
Pierzându-şi forma, frumuseţea piere.

Suport cu greu un chin de nedescris
Al tonului amorf, fără putere,
Până la scrâşnet, până la durere...
Mai bine-atunci tăcerea - am decis!

Petrarca nu-i, venit-au timpuri noi,
Ci-al poeziei sale ritm vioi
Cadenţă dă şi undelor marine...

O, dacă eşti maestru, tu, poete,
Suna-ţi-va cântecul şi-n clasice sonete -
Cea culme-a formei pure, cristaline

2

Cea culme-a formei, pură, cristalină,
E floarea vie - crin, lalea, bujor,
Trifoi, garoafa, astră ori gherghină,
Ori trandafirul - floare de amor.

Orice boboc de floare ia-l in mână -
Vei fi cuprins de-un negrăit fior,
Căci n-a admis măiestrul creator
Nici un cusur - perfectă e si fină,

O mostră e de artă preacurată...
Iar noi o mai privim câte odată,
Ci drum prin suflet florii n-am deschis.

Desi e frumuseţea trecătoare,
Spre ea mă plec, când inima mă doare,
Când existenţa-mi pare un abis.

3

Când existenţa-mi pare un abis,
Durerea-n inimă nu-şi află loc
Şi-n colţul gurii taie-al său abris -
Atunci deschid un volumaş de Blok.

Cum sună versul aprig şi precis
Acestui trist şi mândru prooroc -
Călit e bronzul verbului la foc
Al sufletului liber şi deschis.

O, Blok! Eşti zeul meu - mă scapă!
Fă să renasc din lut, din aer, apă,
Din foc, din a viorilor suspine...

Curat e-al poeziei tale rod,
Invaţă-mă sa tac - să strig mai pot...
Fiinţa-mi se avântă către tine!

4

Fiinţa-mi se avântă către tine,
O, Patrie, să fie-un vis fugar?
Depun buchetul cu arome fine
Pe-acest mormânt sub pin, ca pe altar,

Şi sub mesteacăn. La Tarhan, în fine,
Şi jos, lângă cavoul mortuar.
Poeţii dorm, răpusi sau de pahar,
De greaţa lumii sau de mâini haine.

Iar noi ne zbuciumăm, trăim - o gloată.
Suntem perfizi - si sinceri câte-odată,
Acela n-are cruce, acesta n-are vis...

Sunt lucruri importante-n astă viaţă,
Şi tu încă-mi răsai mereu în faţă -
Paloarea foii pure de narcis.

5

Paloarea foii pure de narcis -
Nici pată nu-i, nici urmă de cerneală,
Şi nici un gând - tăcere de abis,
Hârtie oarbă, rece, neutrală...

Ce greu e, primul pas pân- l-ai comis,
Cat ea-i nemărginită, pură, goală -
Să fii naiv sau plin de îndrăzneală,
Nu tai cu barda, ce-i cu pana scris!

Teribilei porniri nu te supune,
Nu pângări cea candidă minune
Cu-n gest grăbit sau cu idei meschine -

Aceasta-i calea şi destinul tău,
E roaba ta şi Doamna ta, mereu
Izvor de doruri sumbre si suspine.

6

Izvor de doruri sumbre şi suspine
Ni-e veacul tot, care ne-a fost sortit,
Ci cât n-am bea licorile divine
Am soarbe-amarul lor la infinit.

Acest coctail nu-i mestecat prea bine -
Când acru, când cu miere îndulcit,
Dar bem din zori si pân-la asfinţit,
Cât timp un ban mărunt ne mai rămâne.

Bem pentru ploaie! Soare! Primăvară,
Azurul cerului, parfum de lăcrămioară,
Şi pentru tril de ciocârlii, în fine!

Trăiască floarea! arborele! spinul!
Trăiască cea, ce ne-a-ncălzit destinul -
Femeia dulce cu priviri senine!

7

Femeie dulce cu priviri senine...
Ai planuri mari, şi treburi, şi idei,
Dar totul piere la surâsul ei,
Făcând un rob - si un erou din tine.

Eşti mare, important şi plin de sine -
Poet, ministru, jude - ce mai vrei?
Dar pleacă ea - nebun de dorul ei
Vei delira cu-n glonte... Ce-ti rămâne?

Puţin ai vrea - să fii cu ea un tot,
Dar dacă nu - te-aşteaptă peste tot
In nopţi pustii mirajele din vis...

O rază de speranţă te mai ţine
Şi dintre nori sclipind peste ruine
O stea - al nopţii clar surâs.

8

O, stea, al nopţii clar surâs!
Cu tine şi cu drumul stau în faţă,
Să-mi spui acum, unde mă chemi în viaţă,
Ce depărtări, ce taine mi-ai deschis?

Trec ani, evenimente... M-am deprins
Cu-al lor şirag multicolor pe aţă,
Şi feţe, feţe... Sumbră, zâmbăreaţă...
Acestea toate-n suflet le-am cuprins.

Veni-va Judecata pentru toţi -
Ce-ai fost mai ieri, ce-ai devenit, ce poţi,
Tu - victima - răspunzi de tot ce faci,

Căci tu vei fi si propriul călău
Pe eşafod... Rămâi ce-ai fost mereu,
Nu te grăbi altora să le placi.

9

Nu te grăbi altora să le placi -
O fi vre-unul mai deştept ca tine,
Dar vei găsi răspuns cu mult mai bine
Tu singur la problemele ce-ţi faci.

Degeaba plângi şi-n şapte te desfaci
Să scapi de întrebările străine;
De ale tale - cu atât mai bine,
Deci fă ceva cu viaţa să te-mpaci.

Nu fiecare înţelege-ndată,
Că viaţa nu-i poveste fermecată -
Nu ai răgaz, popasuri... Mii de draci!

Povara anilor ţi-e tot mai grea,
Ci dacă-nfrunţi epoca - vei putea
Tu inima-n făclie s-o prefaci!

10

Tu inima-n făclie s-o prefaci!
Rezistă lesne gerului de fier
Un alb mesteacăn, bradul conifer,
Pustiului arid - un caragaci.

Primejdia-nsă veşnic s-o ataci
Al traiului sătul. Ce-i efemer -
Minciuna, proza, lenea - să n-o placi,
Salvează cântecul prin sete de-Adevăr!

Din slove e ţesut frumosul tort
Şi-ţi pare uneori că-i viu - ci-i mort;
Dar dacă ai simţit vre-un grăunte

În miezul lui, mocnind încă de jar,
Prin pâcla deasă sus ridică-l iar -
De vântul vremii sufletul n-ascunde

11

De vântul vremii sufletul n-ascunde,
Apărătoarea coifului n-o pune,
Cu steagul Adevărului în frunte
Când zbori la luptă-n iureşul furtunii.

Nici mucegai, nici forţă nu pătrunde
În inimă... Nici moartea n-o supune.
Osanna soartei! Steaua nu-ţi apune,
Eşti viu si teafăr - asta-nseamnă multe:

Cu tine-s arbori, cerul azuriu,
Şi torţa inimii mai arde viu
De chinu-acestui vaiet omenesc.

Acest miracol vezi de-l ţine minte,
Drept vrajă contra răului-nainte
Păstrează-n piept curajul bărbătesc!

12

Păstrează-n piept curajul bărbătesc,
Ca praful cel de puşcă-n alte dăţi,
Ba şi merindea-n albele cetăţi
De mucegai cu grijă o feresc.

Plecat-a iarna cu ai săi nămeţi,
A fiert în arbori mustul tineresc,
Ne-a ars şi vara cu-astrul ei ceresc -
Iar toamna rupe norii în bucăţi.

Ca-n miez de iarnă, beznă e afară,
Dar vinul vechi de casă, din cămară
Aprinde-n noi un sânge vitejesc.

Veniţi, amici! Pun sfeşnicul pe masă,
Să fie zi în inimi şi în casă -
Luminile din beznă mai sclipesc!

13

Luminile din beznă mai sclipesc -
E imposibil să se stingă toate:
Ferestre, ruguri, stele-ndepărtate,
Cuvântul bun şi ochiul femeiesc.

Minciuni şi calomnii neruşinate,
Că e-n putere haosul drăcesc
Să-oprească-n cale soarele ceresc,
Lungind măcar cu-o oră neagra noapte.

Dar umbra creşte, vine tot mai mare -
Atomi şi suflete-n dezagregare;
Metalul ca un cancer ne pătrunde.

Dar prin această-oribilă stihie
Ard focuri vii de sfântă poezie -
În întuneric pas să se cufunde

14

În întuneric pas să se cufunde
Timida luminiţă ce o port
Ba viguros, ba de-oboseală mort
Că ce iţi este scris, ţi-e pus pe frunte.

Adesea singur am rămas pe punte,
Busola inimii m-a dus din port în port...
Greşeli - un car, dar totuşi sunt pe bord
Şi soarta crunt mă clatină pe unde.

Nu pot să iau nimic de la-nceput.
Nimic să sterg, să rup... Cum am putut
De bine, de frumos am scris ce-am scris.

În zori - la drum, ci până mâine iată
Că - Slava Domnului! - e-aproape terminată
Cununa de sonete - nobil vis!

15

Cunună de sonete - nobil vis,
Cea culme-a formei dure, cristaline...
Când existenţa-mi pare un abis
Fiinţa-mi se avântă către tine,

Paloarea foii pure de narcis -
Izvor de doruri sumbre şi suspine,
Femeie dulce cu priviri senine
Şi stea - al nopţii clar surâs.

Nu te grăbi altora să le placi,
Ci inima-n făclie s-o prefaci...
De vântul soartei sufletul n-ascunde,

Păstrează-n piept curajul bărbătesc -
Luminile din beznă mai sclipesc,
În întuneric pas să se cufunde!

Sper ca v-au placut?







Craciunul.... - de Mariana Ignatov la: 29/11/2004 12:58:46
(la: Un Craciun perfect)
pana acum petrecut craciunul in atmosfera de iarna: zapada, sanii, colinde, bradul de craciun, raceala, frig, ger.....acum nu mi-ar pare rau sa incerc si cealata versiune: craciunul pe o plaja, la soare, cu un coktail in mana, jucandu-ma cu freezbe, facand castele de nisip... de ce nu?

"Errare è umano, perseverare è diabolico."
oare iarna-i mai urata? ca o - de cosmacpan la: 22/08/2005 23:48:54
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
oare iarna-i mai urata?
ca o toamna mohorata?
greierele cu arcusul
a dat tonul jucausul.
care plan? ce adapost?
care soacra? care rost?
chiar de n-o mai vrea furnica
ca-i saraca mititica
s-o gasi un creditor
sa ma scoata-ncetisor
din iarna. ca sa nu mor
#67151 (raspuns la: #67147) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
"M-am intalnit cu iarna la Pr - de cosmacpan la: 23/08/2005 16:59:07
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
"M-am intalnit cu iarna la Predeal....
Era-mbracata ca si-acum un an,
Cu aceeasi alba rochie de bal,
Pastrata vara sus, pe caraiman...."

"In orasu-n care ploua de trei ori pe saptamana
Orasenii, pe trotuare,
Merg tinandu-se de mana,"

"Am plecat....
Necunoscutul mi-a zis: "Vino, te astept".
Am plecat in explorarea unor semne de-ntrebare
Si-am pasit cu maiestatea ultimului intelept
Pragul vechilor legende
Mazgalite la-ntamplare
Pe un colt de pergament!...."



nu-i trup din trupul mintii mele,
nici sange, nici traire,
dar ca si autorul
le las ca mostenire.
si spune-un vers
de toamna aurie:
mai va o iarna
pan' la vara ce-o sa vie.
E un subiect potrivit - de rac la: 20/12/2005 14:17:23
(la: "Copiii tai unde sunt?")
a se discuta în preajma Sărbătorilor, Andreea!

Asta pentru că se apropie Crăciunul, iar Moşul vine în primul rând la copii, nu? Farmecul, mirajul recilor seri de iarnă, mângâierea luminiţelor din brad şi mirosul lui proaspăt, spiritul de Crăciun..., toate se asociază cu nerăbdarea copiilor aşteptând darurile, cu râsul lor pur, cristalin.

E mult de spus pe tema copiilor... Pe scurt, aş spune aşa: copii împlinesc dragostea dintre doi oameni, sunt rodul iubirii lor (sau aşa ar trebui să fie). Dau sens. Motivează. Dau putere. Împlinesc.

La partea mai sensibilă, legată de condiţiile economice şi cum ar putea ele influenţa hotărârea de a avea un copil, aş zice aşa: da, este important ca atunci când iei această hotărâre, să-ţi analizezi şi posibilităţile. Tot atât de adevărat este că odată intrat în joc ca părinte, vei fi nevoit să te descurci, şi nevoia te va învăţa să te descurci. Venirea unui copil pe lume este, sau ar trebui să fie întotdeauna o bucurie.

Decizia, până la urmă, o ia cuplul, pe baza propriei judecăţi (depinzând sau nu de latura economică), iar odată luată, această decizie va crea responsabilităţi.
Personal, îmi amintesc de momentele când analizam împreună cu soţia: "Să-l lăsăm sau nu?" ne întrebam. Poate nu e momentul, gândeam, dar... nu va fi niciodată, dacă ne gândim aşa. Şi-uite aşa, am rupt pisica.
Cunosc cazuri (am în familie) în care s-a tot amânat acest moment pe motive ca: stai să terminăm facultăţile, stai să ne luăm casă, să avem şi maşină, etc. Într-un târziu, nu s-a mai realizat din diferite motive... Au rămas părerile de rău.
Sigur, sunt şi situaţiile în care problema nu se rezumă la voinţă, dar asta este altceva.

Revenind la copii şi la Crăciun...: nu-i aşa că în seara de ajun redevenim cu toţi copii?


Vin sărbătorile...
de iarnă - de Popescu Cezar la: 19/01/2006 11:42:31
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
am apucat să ies duminica trecută la pozat iarna de pe lîngă orăşelul meu.
http://www.popescoo.net/cezar/main.php?g2_view=core.ShowItem&g2_itemId=497
#101076 (raspuns la: #101009) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Iarna - de doctors la: 06/02/2006 08:57:45
(la: Valul de temperaturi scazute se intoarce)
Imi amintesc de o iarna cumplit de geroasa de acum 21 de ani;eram eleva si-mi degerasera picioarele la scoala.Nu eram singura degerata,mai aveam 2 colege in situatia asta.Poate erau mai multi in situatia noastra,cina poate sti?Si totusi nu s-a facut atata caz de asta.
iarna pe degeratura sa nu pu - de cosmacpan la: 06/02/2006 10:34:53
(la: TRANCANEALA NEARISTOCRATA)
iarna pe degeratura
sa nu pui gellato-n gura
mai bine un vinisor
fiert, cu zahar ca-i usor
sau o tzuica cu piper
pe microbi sa ii disper
hai ca-i buna dimineata
si se trece-incet ceata
mai cu-un ger mai cu o nea
asta e zicala mea:
iarna nu-i ca vara.
pe final de iarna - de Alin Neamtu la: 19/02/2006 18:40:21
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
frumoasa iarna... m-am intors si eu de la o mica drumetie in Austria. si am testat nikonul meu in zapada, in apa, pe partie si la -16 grade. neclintit. http://www.insomnia.ro/blog
#107006 (raspuns la: #106989) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...


loading...

cautari recente
mai multe...

linkuri de la Ghidoo: