comentarii

dialog intre ELEV SI BIBLIOTECARA scoli romanesti


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
Marele savant NiKola Tesla a fost roman - de SB_one la: 05/05/2004 12:03:18
(la: Jos palaria!)
Marele savant NiKola Tesla a fost roman
>Era istro-roman de origine si il chema Nicolae Teslea
>Marele savant si inventator Nicolae Teslea (Nikola Tesla) s-a nascut in noaptea de 9 spre 10 iulie 1856, ca fiu al preotului ortodox Milutin Teslea si al Gicai Mandici. Familia tatalui era de
>graniceri antiotomani, in fostul imperiu austro-ungar.
>Numele initial de familie era Draghici, dar el a fost inlocuit in timp, prin porecla de Teslea, dupa meseria transmisa in familie, de dulgher (teslari). Tatal lui Nicu Teslea (Tesla) a mai avut un
>frate, Iosif, militar de cariera, care dupa absolvirea scolii de ofiteri a predat matematica in diferite scoli militare, ca pana la urma sa ajunga profesor la Academia de Razboi din Viena. Tatal lui
>Teslea, initial, si el elev la scoala militara, si-a schimbat repede profesia, trecand la seminarul teologic, devenind preot ortodox in 1845, cand s-a insurat cu Gica. Biserica in care a slujit
>initial parintele Teslea se gasea in comuna Similian, la poalele muntilor Velebiti, acoperiti de paduri de stejar, fag si corn, in provincia Lica, cu centrul la Gospici, unde a fost transferat si
>parintele.
>Henri Coanda il prezinta pe marele inventator Tesla ca roman banatean din Banatul sarbesc, dar realitatea era ca prietenul sau Nicolae era istro-roman din Croatia. Provincia Lica era locuita compact
>de istro-romanii morlaci, inca din sec. XV-XVI. Gospici se afla la cativa kilometri de tarmurile Marii Adriatice, iar satul Similian la 12 km de Gospici, satul fiind patria lui Tesla, Teslea, Tesla.
>Preotul, om cult, se interesa cu precadere de literatura, filosofie, stiinte naturale si matematica. Incercarea de desnationalizare i-a adunat pe morlaci sub stindardul bisericii ortodoxe.
>Mama lui Teslea, Gica Mandici, romanca si ea dupa nume, a ramas - copila fiind - orfana, si a trebuit sa se ocupe de cei sase frati mai mici. Tatal sau a refuzat s-o trimita la o scoala in limba
>straina, dar ca autodidacta si-a completat cultura ca eleva a sotului ei. In casa preotului se stransese, cum am vazut mai sus, o vasta biblioteca din felurite domenii, mai mult stiintifice. Gica era
>vestita datorita frumoaselor broderii pe care le facea.
>Teslea a mai avut un frate, Dan, mort tanar intr-un accident, si trei surori: Anghelina, Milica si Marita, mezina pe care a iubit-o cel mai mult.
>Despre familia Teslea s-ar putea povesti mult.
>Nicolae, inventatorul, si-a facut studiile la Karlovat si la Politehnica din Graz (1875-1881). Isi incepe celebrele descoperiri si inventii inca din 1881-1882 la Graz, la Budapesta, la Paris, in
>cadrul Companiei Edison (1882), Strasbourg (1884), dupa care porneste in vajnica odisee americana.
>Cand zici Nicolae Teslea (1856-1943), te gandesti la istro-romanul devenit cetatean american, omul de stiinta si inventatorul prolific in domeniul electro si radiotehnicii, descoperitorul campului
>magnetic invartitor (simultan cu italianul Galileo Ferraris, 1847-1897). Tot el a inventat si sistemul bifazat de curent electric alternativ si a studiat curentul de inalta frecventa. El a construit
>primele motoare asincrone bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de inalta frecventa etc. In atomistica, a cercetat fisiunea nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului
>electrostatic de inalta tensiune. Noi, romanii, am uitat sa-l comemoram la 140 de ani de la nastere, cand Tesla a fost pomenit doar, intr-o scurta comunicare de 15 minute la Academie, de prof. N.
>Leonachescu.
>Inventia fenomenului "camp electric invartitor" se naste in 1882 la Budapesta, dar imediat, in baza unei recomandari, Teslea pleaca la Paris, unde este angajat la "Compania continentala Edison". Aici,
>modifica dinamo-masina Edison. In cadrul aceleiasi companii, construieste centrala electrica Strasbourg. Desi i se promisesera 25.000 dolari la incheierea dificilei lucrari, a fost frustrat de
>gratificatii. Unul din asistentii lui Edison, Charles Bechelore, ii propune sa emigreze in America si ii da o scrisoare de recomandare pentru Edison personal (1884). Dupa unele peripetii (i s-au furat
>banii in gara Le Havre), se adreseaza proprietarului vasului, care ii intelege situatia (biletul si locul ii apartineau, fiind nominalizat), si pe baza documentului de bord este primit si astfel, fara
>bilet, ajunge la New-York, unde se prezinta la Edison. Este primit cu dificultati si raceala, dar in baza recomandarii scrise, este angajat in atelierele companiei, ca inginer-electrician pentru
>repararea motoa-relor si generatoarelor de curent continuu Edison.
>O situatie neprevazuta il face sa se remarce in mod deosebit (1885). Transatlanticul Oregon, dotat cu generator Edison, care se defectase, trebuia sa plece spre Europa la data fixa; avea toate
>locurile vandute si intarzierea le-ar fi adus armatorilor mari pagube. Firma lui Edison il insarcineaza pe Teslea sa repare scurt-circuitul generatorului, cauza pe care o descopera in spirele
>infasurarii bobinei si o remediaza, rebobinand-o in 20 de ore. Edison ii promisese un premiu de 50.000 dolari daca defectiunea este indepartata in timp util plecarii vasului la data prenotata. Nava
>pleaca la timp, dar promisiunea premiului se transforma in explicatii: fusese o gluma. Nici alte gratificatii promise, de exemplu pentru perfectionarea generatoarelor si motoarelor electrice Edison in
>24 de variante, inzestrate cu un regulator si un nou tip de intrerupator, nu i se acorda. Edificat asupra conduitei lui Edison, Teslea va lucra de acum inainte pe cont propriu si va realiza
>definitivarea sistemului sau original, bazat pe curenti alternativi polifazati. Trecerea timpului ii da dreptate lui Teslea in competitia sa cu Edison si treptat, teza sa privind curentul alternativ
>se impune.
>Din primavara lui 1885, mandrul Teslea refuza sa mai colaboreze cu Edison si lucreaza independent, infiintandu-si propria firma, "Tesla Arc Light Company".
>Intr-o discutie cu Henri Coanda, inregistrata pe magnetofon, marele savant mi-a declarat personal ca il cunoscuse pe Teslea: "Eu l-am cunoscut pe Teslea, cand eram tanar de tot, prin tatal meu
>(Generalul Constantin Coanda - n.n.), care a fost intotdeauna langa mine. Nicolae Teslea, care este inventatorul curentului electric alternativ, era roman din Banat (era aroman - n.n.); e banatean, si
>felul lui de a gandi si de a vedea, m-a frapat enorm de mult. El era cu patru luni mai tanar fata de tatal meu, dar nu pot sa spun ca nu am fost influentat si de el, pentru ca felul lui de a vorbi si
>de a prezenta lucrurile erau asa de extraordinare incat, desi eram copil, n-am uitat. Vezi, unul din romanii foarte importanti, care a schimbat poate toata viata omenirii, e un banatean!...". Daca
>acum, sa zicem 150 de ani, s-ar fi spus, ar fi venit cineva sa ne spuna cum spunea Teslea Nicolae, Teslea, romanul din Banat: "Voi face lumina electrica, adica lumina, voi face asta miscand o bucata
>de fier in fata unui fir de arama", lumea l-ar fi inchis ca nebun. Intalnirea lui Coanda cu Teslea s-a petrecut in 1893, cand Teslea se afla in tara, datorita mortii mamei sale. Era deja celebru in
>lumea intreaga, in Romania insa mai putin.
>In noiembrie 1933, recent emigrat in SUA, Albert Einstein afla de cercetarile lui Tesla asupra fisiunii nucleare si cauta sa-l cunoasca. Apropierea se face cu ajutorul unui tanar reporter stiintific,
>Kenneth Sweasy, care se prezinta la Tesla cu o scrisoare de recomandare din partea lui Einstein. Teslea avea 75 de ani, in 1931, cand primeste scrisoarea lui Einstein. Cu prilejul sarbatoririi
>aniversarii sale, el marturiseste ca lucra la o noua sursa de energie, informatie care-l incita pe Einstein spre a-l cunoaste.
>Teslea se ocupa de campurile gravitationale (asemenea celui electromagnetic). Einstein ia cunostinta de articolul savantului roman din "Scientific American", bazat pe experientele efectuate la
>instalatia sa de la Institutul Tehnologic din Massachussetts (1934), pentru obtinerea tensiunilor inalte, cu ajutorul unui generator Van den Graaf, destinat cercetarii nucleului atomic.
>La 13 martie 1885, un incendiu distruge laboratorul lui Teslea din New York. Flacarile mistuie toate instalatiile de telegrafie si intreaga aparatura pentru obtinerea curentilor de inalta frecventa.
>Catastrofa il lasa sarac la batranete pe Teslea, fara mijloace financiare, dar savantul isi recompenseaza secretarele care-l parasesc, taind in doua medalia de aur Edison pe care o primise. Dupa ce
>incendiul laboratorului l-a lasat in strada (nefiind asigurat), Teslea s-a mutat intr-o modesta camera de hotel. Dar si in aceste conditii precare el isi continua cercetarile.
>In primavara lui 1898, Teslea demonstreaza public dirijarea prin radio, la mare distanta, a unui vas fara echipaj. Experientele au fost efectuate in largul marii, in apropiere de New York.
>In 1899, Teslea construieste la Colorado un mare post de radio, cu o putere de 200 kw, si realizeaza transmisii prin telegrafie fara fir, de peste 1000 km, face sa se aprinda lampile orasului de la
>distanta, obtine tensiuni de 12 milioane de volti.
>Edison si Teslea au fost propusi impreuna sa imparta premiul Nobel pentru fizica pe 1915, ca unii ce-si inchinasera viata pentru descoperiri si realizari tehnice utile omenirii. Teslea a refuzat
>premiul, din cauza animozitatilor din trecut. Dar era in 1916, si premiul pe acel an nu a mai fost acordat, din cauza razboiului mondial...
>Nicolae Teslea moare la New York, in noaptea de 7-8 ianuarie 1943 si este inmormantat la 12 ianuarie. O covarsitoare personalitate care a marcat doua secole prin geniul sau.
>Prof. univ. asoc. dr. ing.
>DINU-STEFAN T. MORARU,
>membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinta din Romania
>P.S. Imi permit sa atrag atentia ca in vreme ce lui Teslea, guvernul iugoslav i-a acordat o pensie viagera lunara pentru meritele sale, de 7500 dolari, desi lucra la "Massachussetts Institute of
>Tehnology", nu cunosc vreun om de stiinta roman care sa fi primit vreo pensie viagera de merit, din partea statului. In aceeasi serie de nedreptati, amintesc si faptul ca in vreme ce la Belgrad exista
>un mare muzeu tehnic "Nikola Tesla", la noi, fostul "Muzeu Coanda" din casa parinteasca a savantului a fost desfiintat, din dispozitia Elenei Ceausescu.
>Cine are urechi de auzit?
>
>
>
>Mia Cojocea
>PDS MLPRO/MUNIS
>*Tel: 201 557-2586
>Fax: 201 557-2123
>
>



SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15010 (raspuns la: #14841) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Speofoto: Imagini din timpul Scolii de Fotografie Garda 2004 - de Dragos Bora la: 06/05/2004 02:00:42
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
De pe alpinet2k@yahoogroups.com, http://www.alpinet.org:
Salut,
Gasiti pe website-ul Societatii Nationale de Speologie
(http://www.snsro.ro) in sectiunea \'/Actiuni/Scoala Foto 2004/\'
imagini din timpul Scolii de Fotografie Garda 2004.
Elevi romani, premiati de NASA - de SB_one la: 08/05/2004 05:30:21
(la: Jos palaria!)
Elevi romani, premiati de NASA


Flaviu Birsan si Andrei Costea, doi dintre constantenii care i-au uimit pe americani




Maria Petrean
Leila Florescu
Sambata, 08 Mai 2004


Flaviu Birsan si Andrei Costea, de la Liceul “Ovidius” din Constanta, si Carmen Sigovan, de la Colegiul National “Mircea cel Batrin”, sint cistigatorii marelui premiu pentru crearea unei statii orbitale independente, oferit de NASA. In concursul initiat de Agentia Spatiala Americana s-au inscris 122 de proiecte, realizate de 444 de elevi si studenti din tari cu experienta in activitatea spatiala, printre care SUA, Japonia, Germania si Rusia.
La inceputul anului, Agentia Spatiala Americana (NASA) lansa un concurs pentru tinerii cu virste intre 11 si 18 ani, din toata lumea, al carui subiect era proiectul unei statii orbitale. Absolut din intimplare, trei elevi din Constanta, olimpici la fizica si matematica, inscrisi la Centrul de Excelenta, navigau pe Internet in cautarea unor concursuri care sa le testeze cunostintele si l-au descoperit pe cel lansat de NASA. Cei interesati aveau la dispozitie trei luni sa elaboreze proiectul unei statii orbitale. Flaviu Birsan si Andrei Costea, ambii de la Liceul “Ovidius” din Constanta, si Carmen Sigovan, de la Colegiul National “Mircea cel Batrin”, au inceput atunci activitatea de cercetare pentru participarea la competitie. Timp de doua luni au consultat peste 60 de surse de informare, de la literatura de specialitate la paginile web, apoi a urmat o luna de concepere a proiectului, cu munca asidua, cite 12 ore zilnic. Coordonati de profesorul Ion Bararu, directorul Centrului de Excelenta Constanta, cei trei tineri - toti elevi in clasa a XI-a - au reusit sa imagineze o statie orbitala care sa se sustina independent de Pamint. Ei au numit proiectul LEDA, dupa nimfa din mitologie care lua forma unei lebede, dar si ca o prescurtare a numelui statiei, Life sustaining Environment Designed for Artificial habitats si plecind de la premisa ca statia imaginata de ei are forma unei lebede. Copiii spun ca partile cele mai complicate au fost imaginarea modelului matematic dupa care sa functioneze statia si redactarea proiectului in limba engleza, in termeni de specialitate.
Dupa ce au trimis proiectul LEDA, constantenii au asteptat raspunsul, dar, dupa cum sustin chiar ei, nu se asteptau la marele premiu deoarece in concurs s-au inscris 122 de proiecte, realizate de 444 de elevi si studenti din tari cu experienta in activitatea spatiala: SUA, Canada, Japonia, Germania, Franta si Rusia. Dintre toate proiectele inscrise in concurs, LEDA a fost apreciat drept cel mai bun si recompensat cu marele premiu. Flaviu, Andrei si Carmen vor fi invitati la sediul NASA, unde vor petrece zece zile la Centrul de Cercetari AMES. Acolo isi vor prezenta si proiectul, in cadrul unor sesiuni stiintifice. Pentru a ajunge in Statele Unite le trebuie insa bani de drum, NASA asigurindu-le doar sumele necesare cheltuielilor de cazare, masa si transport intern.




Copyright © 1996-2004 Evenimentul Zilei Online.





SB
................................................................
it's nice to be important, but it's more important to be nice !
#15134 (raspuns la: #15010) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Pt. RSI - de Paianjenul la: 12/05/2004 07:10:03
(la: De ce sexul in public e dezaprobat?)
"...filozofia hippy a dus la eliberarea din chingile tabu-urilor despre sex, la educatie sexuala in scoli etc. Chiar daca formele extreme s-au estompat in timp, dar anumite chestiuni de esenta au ramas si s-au dezvoltat."

- Da. Ca rezultat al revolutiei sexuale a anilor '60 a aparut EDUCATIA SEXUALA in programele scolare, si in toate mijloacele de comunicare in masa... si daca nimeni nu neaga UNELE beneficii ale acestei forme de educatie a tinerilor (in special a celor in perspectiva de casatorie), nimeni nu poate nega faptul ca efectul PRIM si IMEDIAT pe care il are subiectul SEX asupra intelectului adolescentilor (si nu numai) este CURIOZITATEA si NERABDAREA de a experimenta PRACTIC si PERSONAL notiunile invatate la aceste cursuri. Adica, un procent din ce in ce mai ridicat de tineri au devenit ACTIVI sexual.
Fara a insista ca educatia sexuala cu care au fost "bombardate" mintile tinerilor in ultimii 30 de ani a fost neaparat CAUZA, este cert ca aceasta - educatia sexuala - NU a contribuit cu NIMIC la prevenirea cresterii fara precedent a numarului SARCINILOR la tinere necasatorite, AVORTURILOR, BOLILOR VENERICE, VIOLURILOR, etc...
Recent s-a constatat ca, in unele scoli din Anglia, in care se pune un mare accent pe educatia sexuala, si unde elevilor li se furnizeaza gratuit prezervative, procentul elevelor gravide este cu 34% mai ridicat decit in scolile in care educatia sexuala nu este prioritate "stringenta".

In ce priveste MITUL sexului "protejat": la un recent congres mondial de sexologie 800 de sexologi prezenti au fost intrebati:

"Daca ati intilni partenerul sexual ideal, dar ati sti ca acest partener este contaminat cu SIDA, citi dintre dv. v-ati angaja in actul sexual cu acest partener, bazindu-va pe prezervativ ca mijloc de protectie?...".

Evident, NICI UNUL dintre cei 800 de EXPERTI nu a ridicat mina. Atitudine care - logic- poate duce la concluzia ca prezervativele recomandate de ei pot fi la fel de NESIGURE si in ceea ce priveste prevenirea sarcinilor nedorite.

Intrebarea mea pentru cei care saluta ruperea "chingilor" si sfarimarea "tabu-urilor despre sex" adusa de emanciparea sexuala post '60:

"CARE este PRETUL placerii sexuale de care acum ne putem bucura "neinhibati"? si CINE plateste cel mai adesea acest pret?..."...



#15283 (raspuns la: #15272) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
De la Ion: - de (anonim) la: 20/05/2004 22:42:16
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Daca regret ceva?
Da: Ca nu l-au impuscat mai devreme si nu l-a luat si pe Ion Ilici cu el...
Totusi.....
... Teatru radiofonic, liceul Mihai Viteazu, Noapte buna copii,
Unda vesela, Cine stie cistiga, ziarul "Urzica", revista Secolul XX,
covrigi cu sare,Timur si baietii lui, "Los Paraguayos" in turneu,
magnetofonul Tesla, ceaiurile cu lumina stinsa si Rolling Stones,
snitel la pachet in drum spre tabara, restaurantele cu mandatar,
Costinesti, La Dobrogeanu, numar si uniforma de liceu,
studentii de la arhitectura pictând icoane pe geamurile la "Ion Mincu"
in iarna lui '68, Carpati fara filtru, formatia Mondial, gogoshi in Piatza
Unirii, Margareta Paslaru, sedintele de exmatriculare ale celor care
plecau cu parintii in Israel sau Germania, balul de la Arhitectura,
Liviu Ciulei, Tiriac si Nastase, "Macarale, râd in soare argintii",
prietenii plecind in Israel, au intrat rusii in Cehoslovacia, unt,
faina, pine, zahar si ulei pe cartela, oua rosii, pantaloni "supraelastici",
coteleapelordunarii, "tacimuri", babic, ghiudem, nechezol, imbracat "din pachet',
"schlafensiedeutch", Vama-Veche, blatul pe tren la Sinaia,
cantonamentele Scolii Sportive, incalzit apa pe resou, Tanta si Costel,
Zizi Serban, studentii din Cuba, repartitia, Marin Moraru si Toma Caragiu,
Miriam Raducanu, ceaun din fonta, cravata de pionier, nudism la
Sf. Gheorghe, halvitza, ciubuc, sirop de 50 de bani, casata de la
"Albina", profiteroale, statuia lui Mihai Viteazu, Coada Calului,
penare din lemn, tigari Marasesti, hirtie albastra de invelit caietele,
fier de calcat cu carbuni incinsi, uniformele scolare, tocul cu penitza,
galosii, butoiul in care se aduna apa de ploaie pentru spalat parul,
peretii vopsiti cu rolul, fragi din tren, Mos Gerila, televiziunea alb-negru,
dopurile din cocean, unt in frunza de brusture, Parcul Circului, creion chimic,
gutuile puse la copt pe dulap, George Vraca, asternuturi brodate de mina,
cani de tabla, L.S. Bulandra, plapumarese,spalatorese, birjari,
pantofi cu talpa de crep, policlinici cu plata, Babele,tenisul la Herastrau,
creasta din Piatra Craiului, canotaj, grohotisuri in Apuseni, sugative,
Marina-Marina, shoshoni, foto-minut, caramele, piata cu gainile in custi de lemn,
Oraselul Copiilor, Ion Dacian, moda dintilor de aur, caciuli rusesti cu urechi,
fâsh, cicoare, somierele, Piatza Palatului, shifonierele cu oglinzi groase de
cristal, Gradina Botanica, parfum de trandafiri bulgaresc, papusi din cirpa,
parcul de la Sosea, sifoanele din sticla colorata, masina de tocat carne,
covata de framintat aluatul, cazanul de fiert rufe, masina de cusut
cu pedala din fier forjat, pe care scria 'Singer', geamuri cu flori de
gheatza, omul de zapada cu carbuni in loc de nasturi, teracota fierbinte,
in fatza pravaliilor se stropeste trotuarul cu apa, Ciresarii, bibelouri,
statuia lui Lenin, cobilitzele de care atirnau cofele cu mere murate sau
iaurt, savarine, cishmeaua de pe strada, Nivea, borsh la borcan, trasuri,
muraturile din beci, soba cu foc din lemne, prajiturile de unleucinzeci,
lumina misterioasa a lampii cu gaz, fotografiile de familie alb-negru,
matusi cu palarii, unchi tepeni, bunici severi, flasneta din fatza
teatrului, papagalul cu norocul in cioc, Dambovitza la Cotroceni, Celentano,
defilarea de 23 August, mititei la gratar in Parcul Libertatii,
gara cu zgomote si miros de despartire... pufoaicele cenusii, bibelouri,
figurine, catei si caluti in vitrina din sufragerie, milieuri, Nivea in
cutii plate albastre, muraturile din beci, soba cu foc din lemne, Calea
Victoriei, closete in fundul curtii, copii infasati strans, Anca Calugareanu,
tiganci care ghicesc in palma, in ghioc si in carti, babe care leaga si
dezleaga farmece, Strandul Studentesc, scrobeala de rufe, albastreala de
rufe (sineala), bocanci cu blacheuri, tocuri luichenz, cazaca, decolteu
encoeur, decolteu en bateau,cuvertura de pat, carpete de chelim,
Libraria Eminescu, tuns nemteste, Ora vesela cuStroe si Vasilache :
- Alo, aici e Stroe/ si roaga sa-i dati voie/ o clipa sa va-nveseleasca/
sa glumeasca iar cu voi. Frank Cafea, balene, tunsoare a la garconne,
coafura paj, coafura a la Alida Vali, ciorapi tricotati, Casuta noastra/
cuibusor de nebunii/ te asteapta ca sa vii... Inghetata pe batz,
telemea de paispe, adidasi, patricieni, vata pe batz,stofa pe puncte,
loden, briz-bizuri, la patru pasi de o excursie, steaua fara nume,
Cico, floarea din gradina, Daniela si Aschiuta, Cine stie castiga,
'Avaramu' vazut de nu stiu cite ori, translatoarea de la cinemateca....
taxiurile Pobeda, ceasurile Pobeda... cremshniturile de la Casata... ,
Aici e Radio Europa Libera/buna seara, dragi ascultatori, Rita Pavone,
cravata de pionier... cu colturile roase, insignele FGMA, FGAPS;
laleleee, laleleeeee; macarale; cind la trap cind la galop, Dorina
Draghici, ZIS; ZIM; Molotov; GAZ, biciclete MIFA, "la canal", "la stuf",
Calboreanu, calimara cu cerneala, cinema Scala, Fory Etterle, spoitori,
bulibasha, chimir; militia economica, Jean Marais, Raf Valone, Luigi Ionescu,
Scinteia pionierului, Teatrul Tandarica, Arta Florescu, tigari Nationale,
salicilat, penicilina uleioasa, festivalul tineretului, lipii...Cavit 9
pentru pofta de mancare, te-slavim-Rominie-pamint-parintesc, pronosport,
loz-in-plic-dai-3-lei-si iei nimic, bomboane agricole, fondante, dans
la Zalomit, parizer, icre de Manciuria, cartofi noi, inghetata pe bat, la
microfon Noel Bernard, artista poporului Lica Gheorghiu, misto-nasol-gagiu,
Alain Delon, Simon Templar, trening, bascheti, imbracaminte de la 'pachet',
pantofi Guban, pantaloni evazati, inele ghiul, tablouri cu sirene,
Beng beng, Unde ie iluziile mele care le-am perdut?
my, my, my Delilah, Beatles, clasificarea muzicii in usoara, grea si
populara, primele autoserviri, "Dialog la distanta", telefoane cuplate,
program de apa calda, creioane chimice si HB, 303, ascutitori chinezesti,
noile uniforme scolare, tovarasa diriginta, martisoare, cadouri de 8 martie,
braga si placinte dobrogene, frigider Zil, camera Laika, poze cu dedicatie
pe verso, Pif le chien, Paris Match... Bula si bancuri cu cutremurul,
Carul cu Bere, BTT-uri, sticla de bere Rahova, Cico,prajituri cu nume
antiapetisante "Buturuga", "Cartof", 'stewardesele' de pe ITB, 'blatul'
studentesc la teatre, calatorii clasa 1-a cu 'nashul', cursuri de 'socialism
stiintific', cartusul de Kent si sticla de whisky, chibrite care nu se aprindeau,
la cartofi, Foishorul de Foc, palinka, Noapte buna, copii... Maresiev,
Stahanov, Ivan Budionii, Ceapaev, Ostrovski (ala cu asa s-a calit otelul),
Fadeev, Zboara Cocorii, Fata cu parul carunt,Libelula, Piati Minuuuut...
Alarma in munti, Sadko, Cazacii de pe Don, Tanara Garda,Norman Wisdom (sic)...
sufertash, baia comunala, stamba, Marina Voica,tesatura anti-jeg,
pantofi cu talpa de rafie/paie, ghetele de baschet cehesti,
ceasuri Schaffhausen/Doxa, geamgii, iaurgii, laptari,zarzavagii, sacagii,
tocilari, sapunul 'Cheia', magiunul, 'Cumparati curent de la IREB!',
'Dati copiilor bomboane!', statia de radioficare, dusumele de lut,
pantaloni de doc, fotbal cu nasturi, bluze de nailon stravezii prin care
se vedeau bretelele de la sutien, legaturile de schi Kandahar,pantalonul-pana,
pantalonii pescaresti, frizura-periutza, vase de bucatarie emailate,
patefonul cu ac, rufe inghetate, puse iarna afara la uscat, caimac,
ierbar, raglan...
etc.etc....................
Scolile din strainatate - de amoore la: 14/06/2004 18:06:26
(la: Ce parere aveti de scolile din strainatate)
Cred ca sistemul multor tari din europa este mult mai bune decit cel din Romania
Eu am facut citiva ani de colegiu in Uk si trebuie sa spun ca profesori, suportul pe care l-am primit si felul in care am studiat este mult mai evoluat decit cel de la noi.
Cred ca in Romania cel putin cit eu am fost la scoala am fost inundati cu "informatii" la care acum nu le vad rostul...
Recomand scoliile si sistemul pe care-l folosesc "straini" celor din tara...cred avem nevoie de el...

Adelina
Draga anonim, oricat te-ai ch - de alexbrie la: 17/06/2004 10:51:28
(la: Ce parere aveti de scolile din strainatate)
Draga anonim, oricat te-ai chinui, spusele tale nu au nici o logica. Clar, ai ceva impotriva USA si Canada; poate justificat; scrie-ti parerile la o alta rubrica (gen politica si actualitate); spusele tale nu prea au legatura cu invatamantul din strainatate.
Sunt de parere ca intr-adevar chiulitul e "rau". Si o spun pentru ca la viata mea am chiulit, nu gluma (in general ca sa mai "trag" un mortal kombat sau un biliard); stii de ce chiulesc oamenii la noi? Pentru ca scoala ii tine legati de ore prea mult timp; e obisnuit pentru un liceean roman sa stea la scoala 6-7 ore/zi. Neobisnuit pentru cei de afara, care isi au timpul umplut cu multe si faine activitati auxiliare - concursuri de sport, cursuri de dans, pictura, jonglerie, si aproape orice alt hobby normal.
Iar toceala cronometrata, cum ii zici tu, din cate am vazut eu, este specifica sistemului nostru. La examene afara esti notat mai ales pentru capacitatea de sinteza, pentru idei originale, pentru rezolvare de probleme. Esti motivat sa stai cateva ore/zi la biblioteca, sa studiezi aprofundat lucrurile de-abia enumerate de profesori. E drept, exista scoli si scoli, afara ca si acasa. Dar tendinta principala e spre a pregati elevii pentru cariera viitoare - sa aprofundeze singuri materia, sa lucreze proiecte in echipa, samd.
Nu e vorba de spalare a creierului, doar pentru ca se doreste educatie. Daca le iei la bani marunti, opiniile tale despre brainwash si mirajul banilor sunt mult mai adecvate sistemului nostru (cornulet cu lapte, cartofiorii lui Vanghelie). Si, de ce nu, daca tot spui lucruri pe tonul asta, te poti opune total scolii, invatamantului, educatiei, civilizatiei, ca surse ale raului, care ne indoctrineaza si robotizeaza.

...
si, ca fapt divers, ai grija ca in regulile sitului se cam interziceau expresii obscene si in general vocabularul de strada; deci daca vrei ca mesajele tale sa ramana, controleaza-ti-l.
#16324 (raspuns la: #16313) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
temele pt. acasa - de enigmescu la: 18/06/2004 06:52:32
(la: Ce parere aveti de scolile din strainatate)
am emigrat de la inceputul acestui an in Australia si-am luat-o de la capat!!! din toate pdv si in mod special in ce priveste invatamantul. dupa cum stiti probabil cei mai multi dintre voi, atunci cand emigrezi ti se ofera sansa de a studia limba noii tari gratuit, cel putin pt. o vreme. asa ca eu n-am facut exceptie. dar sa fiu la subiect.
am invatat in scoala limba engleza, cea pe care multi o invata inca in Romania, insa au trecut atat de multi ani de atunci incat am ramas doar cu cateva chestiuni generale in memorie. motivele: 1. la ore vorbea mai mult profesoara(poate-i placea sa se auda singura sau nu putea sa auda greselile noastre fara sa puna mana pe bat si sa ne loveasca la palma si peste brate...- n-o sa va vina sa credeti dar am reintalnit-o pe acea profesoara intr-o alta scoala, de data aceasta la randul meu profesor, si s-a facut ca nu ma mai cunoaste desi s-a uitat lung la mine); 2. realitatea e ca n-am fost un elev stralucit sau, asa cum zicea diriginta din gimnaziu, eram "branza buna in burduf de caine"; 3. teoria n-a fost niciodata acoperita in realitate de practica necesara in scoala, adica de conversatie, iar eu eram bun la practica! asa ca am fost obligat in timp sa ma auto-instruiesc prin programe tv si internet- cand a venit vremea...
aici, in Au, simt o oarecare frustrare si un fel de rusine parca, desi stiu ca e normal pt. cineva care emigreaza sa se simta asa pt. ca ia totul de la ZERO. e ca si cum te-ai naste din nou si trebuie sa inveti limba materna. numai ca problema ramane varsta, apoi sistemul de invatamant la care v-ati referit si care e extrem de diferit fata de cel de aici. si e frustrant pt. ca te simti ca un copil iar lucrurile pe care le inveti iti par atat de stupide uneori(sa recunoastem, unele dintre ele chiar sunt) dar SISTEMUL DE VALORI in care ai intrat spune despre ele ca sunt importante. putem admite ca emigrantii resimt un fel de soc atunci cand incep cursurile intr-o oarecare scoala straina, indiferent cat de buna sau rea este. ce mi se pare f. f. important e ca aici nu te impinge nimeni de la spate cu de-a sila sa inveti din tone de manuale inutile si..."alternative", nimeni nu te cearta sau te desconsidera pt. felul tau de a fi iar de bataie nici pomeneala. inveti ce-ti place mai mult si te pregatesti sa faci bine ceea ce-ti place. nu esti constrans prin nimic si asta face mult fiindca iti creaza un climat decent si de siguranta. e optiunea ta, tu alegi ce vrei sa faci si cand sa faci. nu trebuie sa inveti matematica daca asta iti da dureri de cap, nu te pune nimeni sa scrii comentarii daca nu esti in stare sa te exprimi nici macar fata de tine insuti samd. stiti ceva, am fost si am ramas cred intre cei mai buni dintre colegii mei la literatura romana, insa n-am avut loc niciodata in panoplia celor buni fiindca erau altii/altele care aveau nevoie acuta de a se simti in top si pt. a obtine asta se foloseau de tot felul de tertipuri. in fine, anii au trecut..., sistemul a ramas!
dar sa nu ma departez prea mult de la tema. nu ma mira ca invatamantul romanesc sufera la propriu fiindca, asa cum bunastarea depinde de economie(si stiti in ce hal arata asta), sistemul de gandire si apoi cel de programe scolare e anacronic. prea multi au incercat sa faca ceva, asa cum imi spunea o batrana profesoara, stand in scaunele alea elegante din ministere dar necautand vreodata la bancile mizere si la conditiile improprii de studiu din clase si laboratoare. in acelasi timp nu ma mira ca chiar in astfel de conditii elevii romani obtin medalii importante la cele mai prestigioase competitii. intrebarea e DE CE? poate din spirit de competitie, din dragoste(de ce nu?)/placere pt. acel obiect ales, din mandria de a fi roman, sau poate pt. ca vor sa vada o alta fata a lumii in care traiesc!!! important e ca oricat de rau ar fi sistemul exista destui profesori gata sa dea totul pt. elevii si studentii lor. si o fac asa de bine incat rezultatele sunt remarcabile. stiu sigur ca sunt o multime de profesori care tin si nu prea tin cont de programe fiindca experienta lor de o viata nu le permite sa fie in pas cu schimbarile de ministri si ministere! in opinia mea invatamantul continua sa fie intr-o mai mica sau mai mare masura politizat cu buna stiinta. despre "cornul si laptele"...ce sa zic? mai mare gogomanie ca asta nu putea sa iasa decat din capetele patrate sau octogonale ale unor cheliosi care se scobesc in nas, dorm, citesc ziare, vorbesc la 'celulite', mananca sau pur si simplu se uita la poponetele celorlalti in timpul asa-numitelor sedinte parlamentare. in loc sa le dea romanilor posibilitatea de a-si creste copiii in bune conditii de alimentatie, absolut necesare in procesul de invatamant, 'patronii' de partide, uzurpatorii vechi deveniti mai nou profanatori de ramasite omenesti, le dau copiilor la scoli cornuri si lapte. mai mare rasul, domnilor, pt. o tara care se vrea europeana si in plus in mileniul trei! ce fac ei se traduce cam asa: n-aveti nevoie de bani fiindca oricum va hranim noi copiii!!! dar aici se mai vede o slabiciune si anume aceea a copiilor proveniti din familii fara viitor. prin urmare sistemul de invatamant se disociaza de cel de protectie sociala si de cel de sanatate in tara noastra. la noi copiii cu nevoi speciale sau cu probleme familiale sunt tratati diferit, dar nu in sensul bun, adica mai cu atentie, ci in sensul ca sunt priviti cu suspiciune, retinere, uneori ca 'paria' ai societatii. toata lumea judeca, nimeni nu face nimic pt. ei ca sa nu cada prada acelorasi nisipuri miscatoare. e scandalos, e mizerabil ce se intampla! dar poate ca tocmai de aceea exista in Romania atat de multe cazuri de pedofilie si, asa cum am vazut intr-un film facut cu mari riscuri la noi in tara, reteaua se intinde pana departe in toata lumea- va vina sa credeti ca exista parinti care-si dau copiii, propriii copii, pe dolari sau euro celor care-i vor??? filmul despre care v-am spus a aratat clar precum cristalul ca sunt extrem de multi interesati in a mentine reteaua, inclusiv sau mai ales romani. de aceea strainii gasesc aici un climat f. favorabil pt. intretinerea acestui soi de relatii.
ca sa ma opresc totusi undeva trebuie sa concluzionez. asadar am sa repet ce-au mai spus altii inaintea mea: TREBUIE SCHIMBATA MENTALITATEA! calitatea trebuie sa ia locul cantitatii odata pt. totdeauna. dragi profesori si educatori, nu mai hraniti mintile deja abrutizate ale copiilor cu prostii de tot felul si nu-i obligati sa invete ceva ce nu le place doar de dragul de a va sti obiectul in topul preferintelor!!! si mai explicati-le din cand in cand care e diferenta dintre Andreea Esca si Stefan cel Mare, Gica Hagi si Hagi Tudose, Dracula si Vlad Tepes, Hollywood si "real life"! in lumea din afara tv-ului e inimaginabil de greu pt. cine inca viseaza!...
just me
romania mea - de miraz la: 18/06/2004 11:46:48
(la: Utopia in Romania)
e chiar o provocare. a trecut ceva vreme decand nu am mai scris compuneri libere.
dar sa vedem.
vreau o tara in care sa se injure mai putin, in care sa nu primesc pe email mesaj de genul "mai kkkt de om, nu mai trimite mesaje infectate". (de parca e vina mea ca serverul pare sa aiba o viata proprie si trimite mesaje numai unde vrea muschii lui). vreau o tara in care sa nu vad oameni in toata firea cum arunca ambalaje pe jos, exact in centrul orasului, iar daca le spui ceva iti sar in cap. si toti ceilalti trecatori stau si se uita ca boii la poarta noua. vreau o tara in care sa nu fiu bulgarita pe strada de copii de clasa a III a pe care nu poti sa ii tragi de urechi ca de, molestezi copilul, dar daca il duci la tat-su sau la ma-sa (scuze de cuvinte) e cel mai cuminte copil de pe lumea asta. poate te alegi si cu o injurataura sau o scatoalca dupa ceafa. vreau o tara in care in noaptea de revelion sa nu trebuiasca sa ma feresc de artificii ca de bombe.
vreau o tara in care sa nu imi fie frica sa ma duc la doctor ca poate nimeresc peste unul care in loc sa ma face bine, ma lasa fara deget (caz real in familie). vreau o tara in care sa nu se faca experimente cu sistemul de invatamant. vreau o tara in care tot elevul de clasa 9a sa stie scrie corect romaneste (cel putin). ca la ce-mi aud urechile de la prietenii mei profesori mici a scrie sau a citi nu mai este ceva valorizat de catre unii.
VREAU O TARA FARA MANELE.
as vrea o tara in care sa nu inspir fum de tigara pe strada (de cladiri - publice sau private, ce sa mai zic).
si as mai vrea eu multe dar o sa inchei spunand ca tot ce am spus se reduc la doua chestii: respectul fata de ceilalti si respectul fata de educatie.
qed.
Scoli din strainatate - de Mary la: 23/06/2004 09:54:48
(la: Ce parere aveti de scolile din strainatate)
Imi cer scuze ca mesajul meu NU va cuprinde detaliile picante despre viata sexuala sau mai stiu eu ce asa cum Domnul Ozzy ne resfata cam indiferent de subiect (doar este artist !...), si am sa ma rezum numai la citeva pareri despre scoala din Romania comparata cu cea din West.
Florin (si atit)spunea :``M-a educat si, in mare parte, a contribuit la ceea ce si cine sint acum.``
Mare adevar.
Il citez pentru ca este valabil si pentru mine.
De acord ca in general cantitatea la tot ce trebuia sa invatam ne obosea peste masura. Dar in afara de absolut tot ce era legat de socialism, comunism care oricum imi intra pe o ureche si iesea pe alta cu repeziciunea glontului, deci nu imi dauna pentru ca nu ocupa prea mult timp, loc din creierul meu, nu imi pare rau de nimic din ce am invatat.
Pentru ca tot ce am invatat in Rominia mi-a pus baza unei culturi generale pe care cineva umblat numai prin scoli in West o atinge dupa ani de College, uneori nici atunci. Fara exagerare, in schimb, cu recunostinta....
Si in West si in Romania sint scoli bune si mai putin bune si chiar scoli proaste. Depinde de cartier, de profesori, de copii, de bani, etc...
Dar, ca sa dau un exemplu. Copilul meu mutat de la o scoala din Europa (de Vest) in America, a fost incintat de usurinta scolii in America si cum a ajuns acolo, de la note bune a ajuns la straight A...
Dar nu numai pentru ca era mai usor, ci si pentru ca sistemul nu este asa rigid ca in Europa si asta este bine pentru ca se invata (mai)cu placere.
Fiecare sistem are ceva pozitiv si negativ, si nu ar fi rau sa se gseasca calea de mijloc intr-o zi, cantitatea (nu neaparat exclude calitatea), plus calitate, plus un mod lejer intr-o atmosfera placuta si nu opresiva de a le combina.
Horia D, si daca ai traduce pe romaneste? - de Jimmy_Cecilia la: 26/06/2004 21:17:43
(la: Cum sa devii un liberal de nota 10!)
Horia, daca ai traduce pe romaneste? sau a devenit situl anglofil in lipsa mea???
Ce facem atunci? Turnul lui Babilon???
Draga Alice, - de desdemona la: 28/06/2004 16:25:05
(la: Sistemul de invatamant in Romania)
Comentariul tau poarta amprenta atitudinii de profesoara. Esti cumva profesoara de romana ? Drept sa-ti spun m-am inteles bine cu toti profesorii din timpul scolii si liceului (am fost eleva 'ieminenta' !) dar mult timp ma simteam cam intimidata de o prof. de romana cam autoritara. Felul ei de-a critica era foarte taios si in scurt timp nam mai avut chef sa deschid gura, chiar daca aveam o idee. Ca urmare, am ales sa ma orientez spre partea matematica, unde nu existau conflicte de opinie. Mai tarziu, in liceu, am avut noroc de un prof. care era si scriitor, si care ne-a incurajat sa gandim si sa ne exprimam ideile, si discutam ca egali. Atunci mi-am dat seama ce important este sa fii respectat, chiar daca esti 'copil'.
Sunt de acord cu tine referitor la punctele 1 si 3. Imi amintesc de oralul de la bac-ul meu (in 1994), am avut timp cat am dorit, intreruperile comisiei nu m-au deranjat ci dimpotriva, m-au facut sa simt ca sunt ascultata si aprobata. Era doar o verificare a faptului ca pot sa gandesc si sa imi exprim singura ideile; in fine: o experienta chiar placuta, si cate emotii avusesem inainte !
Referitor la 2, e drept ca poate nu e de vina sistemul pentru intarziere, dar stiu ca e foarte neplacut sa-ti astepti randul la oral ore intregi sub presiunea examenului, poate fi chiar traumatizant pentru cei mai nervosi. In cazul meu aveam o programare orara aproximativa, si n-a trebuit 'sa ne roadem unghiile' de dimineata de la 8.00 pana la ora 12.00.
La punctele 4. si 5. te legi de cuvinte, remarcile mi se par nerelevante.
Cat despre 6, critica e tipica pt. atitudinea profesor - elev. Daca nu stiai ca pisicutza e eleva i-ai fi vorbit la fel ? Sunt convinsa ca pe site-ul asta, unde a nu critica greselile altora e o conditie de utilizare, exista destule compozitii care nu respecta regulile unui mini-eseu. Dar fiecare scrie 'cum ii vine', relaxat. Daca m-as gandi, cand scriu, ca voi fi expusa criticilor literare, mi-ar piere curajul si as lipsi lumea de 'binefacerile textelor mele'.
In final sunt iarasi de acord cu tine, orice evaluare include si o parte de subiectivitate, si trebuie acceptata. Insa cand ma gandesc ca o nota mai mica (fie si 9) la bac poate sa iti refuze accesul la facultate sau la o bursa, poti sa o vezi ca un esec. Din fericire pentru mine, in '94 admiterea la facultate se facea doar pe baza examenelor.

___________
"Sa fii tu insuti schimbarea ce o doresti in lume".
#16931 (raspuns la: #16882) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
dragilor, - de enigmescu la: 28/06/2004 18:00:25
(la: "TIGANIADA"- o istorie nestiuta si improprie poporului roman?)
ma bucur mult sa vad ca subiectul intereseaza intr-o mai mica sau mai mare masura si ca se poarta discutii aprinse dar fara a se ajunge la atacuri de persoana. este cu atat mai imbucurator cu cat subiectul in sine putea (inca mai poate) crea anumite controverse care sa degenereze in altceva decat in dialog constructiv. si inca un motiv de bucurie este acela ca s-au adus in discutie anumite aspecte interesante despre viata lor, amanunte dintre care unele le cunosteam, altele nu. face si asta parte din istoria lor fiindca nici o traditie, cat de noua ar fi ea, nu poate fi scoasa in afara contextului socio-politic al anumitor vremi, deci in afara istoriei propriuzise. de aceea am si cerut in mod expres sa va referiti la istoria lor. insa cand am facut asta am crezut ca s-a subinteles ca nu vreau sa discutam despre istoria lor in afara celei romanesti. mi se pare f. important aspectul acesta si dealtfel chiar titlul subiectului pune o intrebare retorica in acest sens. asadar va mai rog o data sa-mi vorbiti despre implicatiile etniei tiganesti in viata sociala romaneasca, ce credeti despre felul in care au influentat cultura si traditiile noastre pe care le aveam dinainte de venirea lor. poate ca in felul acesta vom putea intelege (cel putin asa intrevad eu) o explicatie la starea noastra actuala si, eventual, niste raspunsuri la intrebari care au ramas in coada de peste.
tin in continuare la a reaminti ca aici nu vrem sa denigram pe nimeni sau sa acuzam, cu toate ca unele raspunsuri, poate si dintr-ale mele, devin patetice si mai staruitoare acolo unde se vorbeste totusi de raul pricinuit unii altora. incercam (sper) sa ne explicam o stare de lucruri pe care n-avem cum s-o mai neglijam. vremea este sa ne facem curatenie in ograda proprie si asta cere unele sacrificii si la nevoie masuri drastice. asta nu inseamna ca cineva comploteaza si vrea sa "ucida cu piatra"! NU, hotarat NU! asta inseamna ca vrem sa existe o armonie pe care candva romanii de pretutindeni au avut-o intre ei, inclusiv cu tiganii.
si as vrea ca cineva sa-mi raspunda, daca stie,(repet intrebarea) de ce romanii au ajuns sa nu-i mai sufere pe tigani? are asta legatura cu istoria noastra veche in care am tinut piept secole la rand popoarelor migratoare de tot felul sau e rezultatul unui comportament inadecvat al noilor veniti fata de bastinasi? sunt intrebari sincere la care caut raspunsuri pertinente fiindca fara date concrete nu pot decat sa-mi inchipui tot felul de scenarii- nu chiar ca cele hollywood-iene. faceti-va mila, va rog, de un om neputincios prin nestiinta lui! -ca tot s-a vorbit aici de cersit. :)
just me
Imaginea si dialogul - de kradu la: 30/06/2004 07:58:01
(la: "Calauza" de Andrei Tarkovsky)
L-a inceput m-a impresionat dialogul! Simbolic, filozofic, marunt si mare facut cel putin prin traducere in partea cea mai superioara a limbi Romane!
Peste dialog aruncate uneori in contrast permanent imagini de o claritate pura (cristal clear) obiecte conturate in suvitele de apa!
(Obiectele erau de fapt gunoaie obiecte personale de altfel un fel de natura moarta in ratare inocenta cu contrast de nou si rugina, la o apa curata ce le spala de curatenie pentru a le da, o stralucire uda?!!!!)
culmea nesimtirii - de (anonim) la: 07/07/2004 09:42:56
(la: Facultatile de $paga)
Pe scurt: lucrez intr-un loc in care lumea in proportie de 60% cumpara pentru cadouri bunurile pe care le vand. Intr-o buna zi mi-a venit o doamna in jur de 45 ani, s-a uitat, s-a informat, am dialogat si intr-un final mi-a marturisit (cu mare naturalete): "stii, eu nu vreau sa cumpar, dar am venit pentru ca elevii mei vor sa imi ia un cadou si as dori sa le spun ce anume" ... am crezut ca uit de mine, de varsta ei, de jobul meu si o pocnesc! In secunda aceea, sub un zambet comercial, mi-a venit sa o nenorocesc in bataie ... nu cred ca trebuie sa mai explic de ce!!! Scopul meu ca vanzator: sa vand (nu conteaza pentru cine/ce), Doamne cat am suferit in ziua aceea!!!!! Am suferit ca prostu' pentru o natiune bolnava. Exemplele mele pot continua, dar la ce bun ...
Cu stima,
"un cititor"
Culorile sunt romanesti, stem - de Daniel Racovitan la: 08/07/2004 13:37:00
(la: Videoclip "Dragostea din tei", O-zone)
Culorile sunt romanesti, stema e republic-moldoveneasca :)

_______________________________________________
"Where did where do you want to go today go?"
#17503 (raspuns la: #17497) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
maestrul fotografiei umoristice romanesti - de stanescoo la: 13/07/2004 17:20:56
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
Ne puteti spune cate ceva despre
"opera maestrului fotografiei umoristice romanesti, Oseph Cahane EFIAP (1931-1989), consacrat mai ales prin cele doua expozitii "Mondo-Cahane" si "Zoo-Cahane", mereu improspatate, fiecare cu aproape 30 de vernisaje in perioada anilor `70 - `80."
...citat de pe forumul BadorGood.

cu multumiri,
lucian stanescu
#17766 (raspuns la: #17765) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
intrebare albume foto romanesti, cu autori romani - de Dinu Lazar la: 14/07/2004 05:45:48
(la: O conversatie cu DINU LAZAR, fotograf)
"Mai am o intrebare, nelamurire, eventual mare semn de-ntrebare.
Exista albume foto dedicate operei de ansamblu, vietii, cum sa-i
spun, unui fotograf?"

Pai, nu exista. Dar oricum in Ro nu exista si nu se facura albume decit pentru o mina de artisti... fotografii sunt ultimii pe o lista lunga... iar pe Internet, daca vrei sa vezi poze de actori, de pictori, de compozitori, nu gasesti nimic.

E o rusine, e scandalos, dar asta e.

"Exista, prin urmare, un album (sau o serie) "Dan Dinescu"?"

Aici ar fi o problema... momentan nu mai vedem lucrari ale dinsului nici pe Internet.
Domnul Dinescu a lucrat o vreme la Humanitas si inainte la editura Noi si la Romania Pitoreasca; cu lucrarile domniei sale s-au facut multe CD-uri si albume acolo; dar accentul nu a fost pus de catre editori, din pacate, pe personalitatea artistului, ci pe titlul sau tema care era de ilustrat, ca asa e la noi.
De ce nu mai vedem lucrari ale dinsului pe Internet?
Pentru ca el are niste conceptii si pareri despre opera sa, la care tine foarte mult, si nu intotdeuna ce vrea el sau cum vrea el sau cum vede el lucrurile pot fi si aranjate caramizile in viata reala.
Ca e bine, ca e rau, nu stiu; eu am incercat sa il ajut, sa ii editez si sa scanez si sa pun niste imagini de ale domniei sale pe serverul meu, (acele imagini au placut foarte mult si au stirnit pagini intregi ale admiratorilor), si cind cu acele imagini s-a facut un album de exceptie la Liternet - poate citiva ati reusit sa-l vedeti - el a spus ca nu mai e de acord sa fie prezent cu albumul la acea editura; dupa ce existase un acord initial si dupa ce la albumul respectiv muncisera mult totusi niste oameni inimosi si dupa ce rezultatul era un extrem de onorant album care era la standardele internationale cele mai inalte...
Asa ca momentan operele domniei sale au disparut la cererea sa de la Liternet - e un sit care de abia se tine, nu putem plati pe nimeni , dar nu cred ca acesta era motivul, cel putin asa sper - si pentru ca nu am avut nici un acord scris de la domnia sa nici eu, am scos si eu de pe server lucrarile respective si le-am sters de pe HD.
Sigur, m-as bucura daca cineva cindva va putea sa treaca de bariera scriptica si de problemele oficioase si va pune din nou lucrari ale domniei sale pe Internet - deocamdata, raminem la faza atit de romaneasca, cu facerea de bine care stim ce e.
Oricum, chiar daca nu ii vedem momentan opera, ramine o uriasa personalitate a fotografiei romanesti.
Poate alta data o s-o si vedem.
Eu, macar, am incercat. Altii vor si reusi, cu siguranta.
#17833 (raspuns la: #17783) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
“Priveste inpoi cu manie - de kradu la: 24/07/2004 21:12:27
(la: Ce regretati de pe vremea lui Ceausescu?)
Vorbele tale mi-au amintit un film celebru la vremea lui
“Priveste inpoi cu manie” cu Richard Burton!

Intrebarea insa e despre regrete, si eu le-am lasat sa-mi scape!
Nu urasc pe nimeni, si nu privesc chiar minios inapoi, insa timpul acela care
a fost parte din viata mea, il regret! Profund! Cred ca mi-am dorit atit de mult
sa fiu in controlul actiunilor si al destinului meu. Dar ce era in jurul nostru?
Minciuna zilei, a anului, a istoriei ! Militianul, sectoristul si securistul trufasi, plini de un devotament sinistru, straniu si inuman, raspindind teroarea, activistul si secretarul de partid privind extraterestru relitatile zilei, si fete de oameni aspri in cruda lumina a diminetilor albastre!
Foametea si frigul din suflete si case, cozile interminabile, ratiile de benzina, ciurda acea de oameni care bombanea inteligibil in nefericirea diurna! Cum putem oare caracteriza toate aceste realitati? Nici un ideal, nici o raza de lumina nici o speranta nu-si mai avea locul ! Primavara cind pomii erau in floare ma intrebam: cum e oare posibil un asa miracol in totala mizerie a vietii? Anii 70 cind se stringea surubul! Benzina se scumpea, se circula’n duminici pe criterii de par, impar, cultura de tip chinez se adincea in acea sinistra “Cintare a Romaniei”, iar muncile agricole erau la mana elevilor!
Femeile mureau in maternitati sub ancheta, cite un erou isi mai dadea foc in Poiana Brasov, ori in fata comitatului central, dar societatea mergea mai departe oarba in minciuna ei.
Toate astea au existat chiar daca nu sunt in cartea de istorie!
Irosirea vietii, a timpului, plutea peste limitele imaginatiei! Pentru ca lucruile au totusi limite, iar la noi se genera un haos specific Romanesc! Teroarea zilnica, mizeria, lipsa de speranta, nechezolul, salamul de soia, aroganta puterii, erau exact ce putea produce socialismul si comunismul mai bun! De fapt vor produce acelasi lucru atita timp cit vor fii experimentate! Nu exista socialism cu fata umana!

Despre America:
Americanii sunt novice e adevarat, dar au un simt al dreptatii pe care nu l-am gasit la europeni!
In inceputuri am fost inclinat sa am idei identice cu ale tale despre aceasta tara si despre oamenii ei! Peste timp in imprejurari diferite am aflat ca lucrurile stau cu totul altfel.
Regulile de aici sunt simple! Respecta si vei fii respectat! Ai in jur un spatiu de 2-3 picioare chir atunci cind esti in linie la cassa! Oamenii sunt respectuosi si civilizati!
Sarcasmul, aroganta si marlania lipsesc aici, si pentru a-ti aminti de existenta lor citesti ziarele Romanesti unde abunda in limbajul presidential! Desigur ele domina toata piata si la vladica si la opinca!
Nu cred ca americanul isi cumpara masina preferata pentru a se da mare, o face insa pentru placerea’i proprie, ca sa se bucure de cei place, si uite masina nu e un lux in lipsa acuta a unui flux in transportul metropolitan.
In Romania am citit tot ce se mai gasea despre aceasta tara Dos Pasos – USA, Romulus Ruslan – America ogarului cenusiu, Boris Polevoi – America! Si ce crezi? Impresii, doar impresii! Viata de zi cu zi e diferita, foarte diferita!
Am cunoscut America la “ea acasa” si ea nu e L.A. ori N.Y. s-au in mari orase unde ne invirtim! Locul de unde observam pulsul acestei tari ne da o imagine surprinzatoare, reala ori mai putin! America e ca piftie continentala inalta care se misca cind la stinga cind la dreapata, cum sa zic, fara extra-excese desigur!
Cu megametropolele e alta poveste insa! Tipic Babilonian dar cu mult farmec si intradevar splendoare!

Scoala Romaneasca nu a fost rea! Ba chiar a fost buna! Gasesc insa ca e lipsita de o reala stimulare a gindirii proprii, de o pregatire in decizii individuale, caracteristice care trebuie luate, unde sa stii sa pui urmatorul pas! Si azi uneori noi nu stim de unde sa incepem ceva!
Crezi ca universitatile Americane sunt cele mai bune din lume pentru ca sunt scumpe ori pentru ca stiu sa-si faca reclama? (Observa ca nu pomenesc colegiul comunitati care e atit de jos).
Cu libertatea pornografiei, a drogurilor…… Libertatea e abuzata oriunde in lume! America nu e o exceptie Nu poti ingradii livada fara buruieni! Ori libertatea care ne e data noua oamenilor se naste cu noi, si o avem in noi, indiferent daca realizam sau nu asta! In numele libertati toleram, pentru ca ingradindu-I pe ei ne vom ingradi pe noi!
Observa cit de des se fac referiri la constitutie!
Si sti de ce? Pentru ca libertatea e aparata 24 de ore pe zii si nu e o fraza pe un petec de hirtie!
Nu vreau sa crezi ca totul AICI e perfect! Nu! Dar exista speranta ca poate fii mai bine,
ca urmarim sa fim fericiti si ca e posibil sa si fim!
S-auzim numai de bine!
DR

Nota: Impresiile mele sunt rezultatul experientei personale. Nu intotdeuna impresiile mele sunt certitudini!
As fii putut spune toate lucrurile de mai sus in mai multe sau mai putine cuvinte.
Nu stiu daca asta ar face vreo diferenta.
Respect orice alt punct de vedere!
#18339 (raspuns la: #18071) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
scoli din vest - de cameliaim la: 08/08/2004 10:54:57
(la: Ce parere aveti de scolile din strainatate)
Comentariul de mai jos al lui Horia il gasesc pur si simplu 100% la obiect si adevarat. Fii-mea are 11 ani si se duce de 8 ani la scoala in Spania (mai concret in Cataluña). Legea zice ca e obligatoriu de la 6 ani, dar cum toti incep la 3, il duci tu la 6 si ceilalti scriu, citesc (relativ) si, mai ales, vorbesc limba. Total, ca si altii de mai jos, nu-mi vine cu lectii acasa (zice ca le face in pauza de 1/2 ora), intre clase de catalan si castellano are o brambureala in cap (ca, de, catalana e o limba, desi 60% sunt cuvinte spaniole fara ultima silaba, 30% sunt franceze si 10% romane, dar ei o dau inainte), de istorie n-a auzit, geografia este a Cataluniei...si cam atat. A, nu, eu speram ca avand o facultate tehnica, puteam s-o ajut cel putin pana pe la 15 ani. Am renuntat acum doi ani, cand a inceput cu impartirile. Pentru ca nu se fac cum le facem noi.Noooo! Inmultesti si scrii dedesubt, apoi scazi si cobori cel de sus. Aceste trei operatii le fac in cap si sub linie pun doar rezultatul final. Asa ca dupa multe incercari de a o invata cum fac eu (si restul lumii), am renuntat si i-am zis sa faca cum stie ea, pana ii da rezultatul corect. Cartile le lasa si ea la scoala. Ghiozdanul e plin de: penare (creioane negre si colorate, creioane de ceara, pixuri de n culori, punta fina si dracu mai stie ce), caiete, folii, dosare. De geometrie inca n-au auzit. Iar anul asta, cand am fost acasa, am vrut sa-i iau manuale de romana. Copilul scrie in romana, dar cu greseli de ortografie. Ideea mea era apoi s-o trimit la ai mei, sa studieze mai departe la Cervantes. Ei bine, cautand printre manuale, mi-am dat seama cu oroare, ca fii-mea, care aduce doar note bune, cu matematica este pe undeva pe la jumatatea clasei a doua din Romania. Ca sa nu mai vorbim de engleza. Ca i-am zis, macar pe strada, sa se abtina de a folosi cuvinte englezesti, o mai aude vreun strain si moare de ras, iar eu de rusine. Apoi mi-am adus aminte de comentarii pe care mi le facusera cativa spanioli mai scoliti: "Daca aveti rude afara, trimiteti-o acolo sa studieze". Ce sa-i mai zici, cand ei singuri recunosc ca elevii spanioli sunt ultimii din Europa. Problema e ca pe mine doar cartile ei ma costa 400€...



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...