comentarii

dialog intre copil si o frunza


Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
LA cauşul ghindelor - de cosmacpan la: 01/07/2008 22:11:40
(la: poveste pe fir de fum...)
Râmele se-adună
Să descânte pe-nserat
Boabele de lună.
Ce faci ţaţo? unde-ai fost
Rătăcii cărarea
Şi de câte am cărat
Mă doare spinarea.
Verde-i frunza, albă-i floarea
Şi albastră ca cicoarea
Este noaptea înstelată
S-o copilărim odată....
Lady Allia - de zaraza sc la: 07/07/2008 14:25:11
(la: Bâlciurile...)
La balciuri nu am avut ocazia...Dar ieri dupa-masa am fost "pe deal". Si m-am bucurat sa vad casutele mici in vale, multe-multe. Am cules cateva boabe de mure, ceva corcoduse, o visina semi-salbatica si doua cirese amare, mici ca niste bobite de mazare. Mi-am pus o floare de margareta la ureche, am cules cateva fire de panselute salbatice care si-au revenit frumos in paharul de acasa.

Asta e fericirea pe pamant...sa te bucuri ca un copil, ca prima oara cand le vezi, sa te minunezi de frunze, de culori, de soare, de toate minunatiile pamantului...

*** - de Bitterdream la: 21/07/2008 21:31:46
(la: Cubul cu un colt spart)
...Mi-am ales o frunză,
Iată din ea mă voi naşte,
După chipul şi asemănarea ei, uşor
Seva răcoroasă o să mă pătrunză
Şi nervurile îmi vor fi fragede moaşte;
De la ea o să învăţ să tremur, să cresc,
Şi de durere să mă fac strălucitoare;
Apoi să mă desprind de pe ram
Ca un cuvânt de pe buze.
În felul acela copilăresc
În care
Se moare
La frunze.


Asta a cui e? GB...unde umbli?
#327762 (raspuns la: #327759) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
anitza - de Intruder la: 06/08/2008 09:22:43
(la: Ganduri...7)
poti sa eviti discutiile cu mine, poti sa ma ignori...mi-e totuna. eu nu garantez ca voi evita, doar c-o sa fiu mai circumspect.
nu-mi plac meandrele si invaluirile atunci cand vorbesc clar.
i-am pomenit pe maan si pe proletar pentru ca doar pe ei ii stiu c-au avut diferende in dialog cu tine.
in primul rand nu trebuie sa fii nebun pt a nu putea comunica cu cineva.
vezi? ori citesti tu anapoda, ori nu stiu eu mecanismul. explicam ca nu sufar de mania persecutiei, ceva pe-acolo. citeste cu atentie postarile altora, nu te repezi sa raspunzi imediat...si intreaba!

da-mi voie sa-ti spun ca neincrederea ta e indusa.
iti dau voie. nu mi-am pus problema daca e indusa sau dedusa...e un fel de imagine a ochiului meu interior.

nu poti vorbi de incredere intr-o lume virtuala
ba da. intr-o oarecare masura si cu o destul de larga marja de eroare...cred ca se poate. ma rog, mon avis.

unii oameni merita, altii nu.cand ne dam seama de ultima situatie, de cele mai multe ori e prea tarziu.vorbesc despre incredere.
in situatia data sunt 2 feluri de merite: meritul de-a acorda incredere unui om si meritul de-a ni se permite NOUA...sa acordam incredere.
ce vreau sa spun (si asta ma lasa descoperit) e ca tu nu mi-ai cerut incredere si n-ai avut pretentie la farafastacurile mele.

ma intreb cum a ajuns in starea asta?
...presupun ca te referi la discutie.
pai...citeste la rece si in liniste postarile semnate de Intruder si anitzasmile de pe confa asta...si-ai sa te lamuresti.
e important sa citesti cu atentie asa cum e important sa asculti cu atentie pe cineva care-ti adreseaza cuvinte - fie el copil, om mare, prost, destept, frumos sau urat. de mult timp am ajuns la concluzia ca majoritatea vorbitorilor nu stiu/ au uitat/ n-au rabdare... sa asculte.
#331954 (raspuns la: #331810) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Fara titlu si italice - de Areal la: 20/08/2008 19:17:19
(la: POVESTIRI CU TALC (III))
Intr-o zi, un om a murmurat: 'Doamne, vorbeste-mi' si un copac si-a frematat frunzele, dar el nu a auzit. Apoi a intrebat mai tare: 'Doamne, de ce nu-mi vorbesti?' si un tunet a zguduit cerul, dar el, din nou, nu a auzit. Omul a privit in jurul sau si a spus: 'Doamne, lasa-ma sa Te vad!' si o stea a luminat cerul, dar el nu a observat. Atunci a inceput sa strige: 'Doamne, fa o minune!' si in clipa aceea s-a nascut un copil, dar el nu a stiut.
Disperat, omul striga mai tare: 'Atinge-ma, Doamne, si arata-mi ca esti langa mine!' Acestea fiind spuse, Dumnezeu a coborat si l-a atins, dar acesta a alungat fluturele care zbura langa el si si-a continuat drumul.

Ai grija sa nu pierzi o binecuvantare doar pentru ca nu iti apare in felul in care tu te astepti sa se manifeste.
#335201 (raspuns la: #335170) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de anticena la: 28/08/2008 12:39:08
(la: Ce spuneti?)
1.La inceput cititorul nu pricepe ce se intampla;
adica fraza pasajul cu prinsul bratului dau impresia ca femeia este prinsa prin surprindere de brat de o persoana pe care nu o credea acolo.
Mai degraba as zice asa:" Femeia îşi simţi braţul cuprins de mână puternică a barbatului cu care purta o discuţie foarte aprinsă, iar strânsoarea o determină să îşi întoarcă privirile spre el"
ma rog asa zic eu.. tu faci ce crezi

2.Daca rupi dialogul foloseste liniuta de dialog sau ceva care sa sugereze asta, ca de exemplu:
"- Nu poţi să faci absolut nimic. Decizia a fost luată şi aşa va rămâne, răspunse bărbatul pe un ton la fel de calm, de parcă nici nu ar fi ţipat unul la altul cu ceva timp în urmă.
Totuşi , în vocea lui se citea foarte uşor fermitate si aroganţă.
- Această greşeală va fi reparată la fel de uşor precum a fost făcută, continuă acesta. "
asa se citeste mai usor, la primele rinduri nu ti se pare obositor dar sa citesti o carte intreaga asa, este;

3.Îmi eşti repulsiv - nu suna bine - schimba cu altceva, da bine daca zugravesti personaje de maidan, dar in rest nu, in scrierea ta chiar daca ai facut-o din originalitate, nu merge ;

4.la fraza " simţindu-se gâtuită de lacrimile ce urmau , cu siguranţă, să izbucnească din acei doi ochi mari, albaştri atât de frumoşi şi totuşi atât de trişti şi în acelaşi timp uimită de curajul cu care înfrunta situaţia"
e ceva de facut, e prea incarcata:

daca scoti "mari" eu zic ca e mai bine si nu pierzi din emotia ce ai vrut sa o transmiti; eu nu as rupe in propozitii mici, pierzi din emotie; iata cum ar suna:

" simţindu-se gâtuită de lacrimile ce urmau, cu siguranţă, să izbucnească din acei doi ochi albaştri, atât de frumoşi şi totuşi atât de trişti şi în acelaşi timp uimită de curajul cu care înfrunta situaţia" ce zici merge?

In continuare, totul imi suna bine pana la"

5."- Tu ar trebui să fi cea mulţumită. În definitiv, nu am de ce sa-mi pun planul în aplicare"
pentru ca ma asteptam sa spuna ca nu are de ce sa Nu isi puna planul in aplicare; daca e greseala rectifica, daca e strategie, e OK;

6."Şi ieşi fără măcar să arunce o privire asupra celei pe care se presupunea că trebuie să o cinstească"
sa o cinsteasca inlocuieste cu altceva si eu as muta "macarul" adica:

"Şi ieşi fără să arunce o privire asupra celei pe care se presupunea că trebuie macar să o felicite" sau altceva dar nu cinstseasca, gasesti tu;

cert este ca:
- trezesti interesul; ce va face barbatul cu copilul ca sa capete putere; daca e fantastica povestea sper sa nu il vanda divolului, sau altcuiva, nu stiu... tu stii;
iti doresc .... scris usor!

ioana - de lafemme la: 01/09/2008 16:33:22
(la: pacat 2 frati cu 2 surori)
poate fi mai frumos asa: sa mananc strudere intr-o cafenea cand afara ploua si cad frunzele, galbene of course... sa castigi la loto 1 mil de euro... sa zboare unu pe deasupra casei tale si sa dea drumul din avion, ca asa zbura, doar ce credeai... sa dea drumul ma sute de margarete.... sa... iti vezi copilul ca iti zambeste tie doar pe motiv ca tu esti tu....sa castige romania campionatul mondial de fotbal (habar n-am la ata participa tara sau echipa... whatever) sa.... vad un film foooarteee bun... sa citesc o carte f bunaaaaa.... sa primesti premiul nobel si sa-l vrei.... sa nu mai existe foamete... sa numai moara delfini

mai zic?
#337945 (raspuns la: #337927) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
*** - de maan la: 10/09/2008 23:43:40
(la: vreau)
care-i partea ta bright?
in afara de bla bla, mai luminezi cu cate ceva ?
uite, imagineaza-ti ca ai avut si tu 16 ani, candva, si nu 5 ca acum...


fiindca exista (mare) riscul sa-ti raspunda partea cealalta, o sa-mi iau liberatea sa-si arata eu partea luminoasa:

azi port în buricele degetelor
zece miresme ale copilăriei
de mare de dor de sănii cu zurgălăi de reavăn frunziş de somn pustiit de plită vopsită în bronz de piele unsă cu soare de pământ galben de acasă de mamă

înapoia lor în bumbii pumnilor
în carnea durută
câte o uşă în fiece cută
una pe care n-am putut s-o ascund una uitată una mereu zăvorâtă
una prea mică să-ncapă una rămasă deschisă una zidită

mi-am închis norii
în cutia milei
la încheieturi
am presărat vânt
să-i alinte cu noaptea bună
şi-am lăsat păsările lunii flămânde
să mă ciugule tandru
să mă poarte în aripi
să mă zică
în cânt



sau: mosneag cu drum

am găsit un străin
în spatele ochilor mei
despuiat de convenienţe
stă şi priveşte
ascultă
martor tăcut
şi nu pricepe
această tocmeală cu timpul
pierdut în averse
chiriaş ilegal
al dimineţilor siameze

sau: papila printa


îmi bate surd sub retină
parcă vorbeşte
iar eu parcă-l aud
cum mă neagă albastru
cum mă ceartă că uit
cine e pentru ce
sunt
gardianul deşertaciunii
o să-i spun
şi el o să zâmbească
profesional şi scurt
măcar astăzi
nu te mai prefaci
că-s un străin
într-un ochi
de-ţinut (minte)

sau:

ma arde-o aripa mocnit
o cioara veche a-nlemnit in ram
mireasa galbena de frici

in ce culori sa mai traim nu stim
pamantul pare sa se-nvarta stang
aton
mosneag pe drumul fara cap
cu oase roase
si copacii infloriti.

sau: (...)

toamnele mele au gust de frica
mi se opresc in gat
ca un cuvant defectiv de concret
pe care-l tii prizonier preventiv
sub acuzatia de turnator

toamnele mele au gust de sfarsit


si-i atat de putin.
dar ai sa-mi zici ca nu te intereseaza, ca si-asa-s multe si ca deja aveai raspunsul la intrebare.
stiu, vezi?
de-aceea o mai repet: le-am scris pentru mine.
si pentru cei care au ochi sa simta.
dincolo de pojghita aparentei.
#341075 (raspuns la: #341064) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ca o frunză, toamna - de cosmacpan la: 23/09/2008 19:31:45
(la: de unul singur........)

Lumina pipaie fiecare frunză
Dându-i fiecăreia propria culoare
Regină ce împarte zâmbete discrete.

În arşita zilei toate frunzele mor
Neclintite, inundate, sunând a gol
O ploaie ar rupe tăcerea-n fâşii
Iar frunzele n-ar mai murii.

În noapte, frunzele se fac că dorm
Pândind adormirea din pom în pom
Şi-ascultă cum cresc rădăcinile.

Eram frunza şi tu erai toamnă
Păstram lumină, ploaie, vânt şi spaimă
Frunzele vii uită lecţiile trecutului
Rădăcinile povestesc totul pământului.

salata de frunze si fructe cu vinegret - de donquijote la: 25/11/2008 10:52:33
(la: Confa pentru gurmanzi)
frunze 'tinere' si fragede (baby leaves)de mustar, sfecla, rocket, salata verde
fructe; 1mango,1 mer verde (grand smith), 1rodie 1 ananas mijlociu, 1 grepfrut, etc (dupa sezon)
ardei iute taiat marunt
nuci
parmezan sau danablue
dressing; ulei de masline + otet + mustar
sare
se taie nu foarte marunt, se amesteca componentele.

principiul: gusturi si culori contrastante de toate felurile.

ciobane - de andante la: 02/01/2009 14:02:39
(la: Batuta de la Ieshiiiiiiiiiiiiiiiii)
"Dvs ati intrat intr-un dialog care nu va includea!"
tot nu pricepi ca pe sistemul asta functioneaza cafeneaua

"Deci proasta crestere de care-mi vbea o domnisoara Adina e a dvs."
din parea cuiva care imparte lumea in inferiori/superiori, asta e un compliment

"A gresi gramatical e lipsa de respect, nu a nu fi "bun la gramatica"."
saracu copil de clasa 3-a, n-are pic de respect, nu, daca face greseli! sau batranii care abia au facut 4 clase, n-au respect, nu?!!!
au aia mai mult de cat o sa ai tu vreodata

"Clone? Eu va vad mai multi la fel!"
cine se aseamana se aduna

"Poate ca voi sunteti clona unul altuia, conform zicalei romanesti "hotul de hot se teme"."
gresit, zicala e cea cu suflatul in iaurt!
#380898 (raspuns la: #380888) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
Ghiveciul cu muşcate ofilite - de cosmacpan la: 15/01/2009 12:58:24
(la: de unul singur........)

Surpată între bretelele rochiei
Îşi cădea tăcerea pe masă.
Aşteptând.
Nu mă lua în seamă,
N-am vrut
Dar era la-ndemână
Şi mă dureau ochii de la lumină.
Cât ai plâns?
Cât un scâncet de copil
Pe care n-am ştiut să ţi-l cer.
Doare?
Clepsidra nu se-ntoarce singură.
Mai are nevoie de cineva
Să-i cearna iubirea.

La fereastră,
Frunzele mestecau clorofilă
Scuipând ghemotoace.


maan - de adina.petre la: 05/02/2009 09:27:54
(la: Franturi ...)
Da, da! La noi era "ceapa ma-tii" :) Mama mi-a povestit ca l-a certat atunci ca da vin la copil, si el i-a spus "las' sa stie ce-i bautura, ce vrei..sa ti-o duca golanii la discoteca si sa o imbete?" :))) Eram prea mica sa-mi amintesc dialogul, dar suna atat de "el" replica incat parca-l si aud. :)))
#402184 (raspuns la: #402181) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
**** - de proletaru la: 11/04/2009 13:50:47
(la: Invatatoarea severa a fratilor mei mai mici)

Am citit ingrozit aceasta mostra de text. E buna ca dovada la tribunal in cazul in care "se sinucide" careva in jurul tau.
Sa facem o scurta evaluare...

"[...] Ii asezam frumos in banca, aveam catalog, tabla, aratator, imi puneam niste ochelari gasiti prin casa si incepeam, zi de zi, in vacante, aceleasi ore [...]"

- Nevoia de ordine, meticulozitatea cu care iti pregatesti "instrumentele de tortura", planificarea, ritmicitatea, ritualul chinului la care urmeaza sa iti supui victimele sunt parte a unui scenariu infiorator. Ritualul e parte a terorii, a sadismului, a supunerii victimei, asezarea ei intr-un scenariu fara iesire. Iti aduci victimele in situatia de a nu putea alege, de a nu avea alta optiune decat a participa la setea ta de a domina, de a avea putere asupra lor. Tortionarii isi leaga victimele si doar dupa aceea incep sa le "prelucreze" deoarece in conditii normale ei au un complex de inferioritate pe care trebuie sa il compenseze.

Monstruos mi se pare faptul ca acele fapturi, dincolo de jocul diabolic sunt rudele tale. Suferinta lor iti alimenteaza orgoliul, setea de putere. Asta sugereaza un fel de "exorcizare" a unui rau care ti s-a facut in interiorul familiei. Posibil ca doar tu sa fi suferit si de aici nevoia de a-ti pedepsi fratii ca mecanism de echilibrare a balantei de echitate. In contrapartida nevoia asta semnalizeaza dezechilibrul, o malformatie a personalitatii, un gol imens in preocupari si status. Asemenea simptome si rezultante sunt efectul unei copilarii chinuite, prezenta unui parinte extrem de dominator si dezechilibrat, incapacitatea de a relationa normal, frica si supunere. Poate ca nu au fost decat unele din aceste elemente insa doar combinatia de asemenea "ingrediente" duce la un rezultat de aceasta natura.

"[...] Eu, o adolescenta responsabila [...]" - e vorba de parerea despre tine ca erai responsabila sau, altfel spus, proiectia pe care acum o faci asupra ta - asa cum vrei sa fi fost - cerea o prescriptie de rol de tip "adolescenta responsabila". Acest lucru nu este nici pe de parte ca la varsta aceea ai fi fost sau nu asa. Doar o "instanta" independenta poate spune ca erai sau nu ceea ce vrei acum sa fi fost.

"[...] Rad acum dar atunci eram severa. Puneam note mici si le dadeam teme grele. Cea mai grea tema ,cred, a fost sa scrie o poezie![...]" - Cum spuneam, un intreg ritual de tortura, de manifestare a nevoii de putere. Simteai nevoia sa le dai o "lectie" sa sufere si ei cum ai suferit tu pentru ca altfel ar fi fost nedrept.

Nu mi se pare bizar sa vad, sa observ aceste mecanisme la un grup de copii jucandu-se intr-un asemenea scenariu. Grav este faptul ca ceea ce ai scris este rodul unei minti mature, un scenariu "crosetat" acum, la varsta matura. Dialogul, detaliile nu sunt simple amintiri ci compunerea unei regii si a unei scenografii actuale, un aici-acum.

'[...] Ma respectau prea mult, altfel m-ar fi intrebat daca eu stiam sa scriu poezii [...]"
- Nu puteau sa puna intrebari. Ei erau victimele, asupritii, chinuitii, terorizatii, schingiuitii. de regula, victimele nu intreaba de frica ca sa nu supere si mai rau calaul.
Propozitia: "Fratele meu era un picut mai curajos, cea mica era cat pe ce sa planga" edifica si mai mult starea victimelor.

"[...] M-am asezat la "catedra", am deschis o carte si-i urmaream discret. Minute bune si-au dat coate, s-au foit, imi aruncau priviri, au rontait stiloul, au avut apoi nevoie la baie, le-a venit si foamea, foaia le ramanea in continuare alba [...]"
Urmarirea, catedra (pozitia privilegiata - marcatorul de status), linistea, zbuciumul acelor copii probabil erau sursa fericirii tale.
"[...] - Nu iesiti la joaca pana nu scrieti o poezie! E chiar atat de mult ce va cer? Sunteti premianti amandoi si NU STITI SA SCRIETI NISTE VERSURI?[...]" - Sadism, dominare, santaj emotional ... plina casa cu "delicatese"...

"[...] Am simulat enervarea si nerabdarea [...]" - Nu ai simulat-o ci chiar erai. Spui ca o simulai pentru a pastra aparentele ceva de genul... "doar ne jucam".

"[...] Aceeasi tema aveam sa o dau si baietilor mei, cam tot cand aveau opt, zece ani. Le am si acum si le scot uneori din cutiuta cu emotiile cele mai frumoase.[...]" - Intr-adevar, acestea sunt amintiri frumoase. Tu torturandu-ti fratii, copiii. Nu ma mir ca ai putut sa simulezi rolul de canceros, de sfanta, de umila, de razvratita. Personalitatea ta este cauza si "izvorul" acestor roluri macabre, acestor scenarii torqemadiene.

Finalul e edificator: apar trofeele acestei munci laborioase, materializarea chinului : CONFESIUNILE victimelor.
"Poezie",
"Sora mea mai mare",
"Mama mea",
"Copil de zece ani".
Cred ca un psihiatru s-ar ingrozi!
Pe bune, cazul lui Fritzl mi se pare "apa de ploaie".
*** - de maan la: 25/04/2009 14:51:30 Modificat la: 25/04/2009 14:52:58
(la: Din neguri uitate, lelea Floare a Rosului )
nu stii romaneste calumea, fir-ar sa fie, si e pacat ca nu ai simtul limbii.

amesteci 'de pe' si 'pe'.

Spunea că zilele lunii martie din întâi pană-n doisprezece conţin semnificaţia unui an întreg, sunt zilele „babelor”.

aici ultima propozitie nu are subiect.

ca o durere uitată ce tinde din obişnuinţa cu ea să nu o mai simţi decât arar -

ce e asta? tu intelegi ceva de-aici?

aduna din livadă uscăturile, mătura şi grebla, adunând toate resturile de frunze uscate, rădăcini şi crengi într-o grămadă, ce urmau a fi aprinse pentru a alunga şerpii şi spiritele rele.

clasa a saptea!
compunerea 'toamna'.

Gândeam că locul meu este acolo printre acei oameni simpli

eroare!
pe vreme aia erai la fel de simpla ca ei.
altfel, fraza asta nu-i la locul ei aici.


basca sumedenie de porcarele, de genul:

da-poi
câte o dată şi cum ţ-îl faci
draga leli
mâni-poi-mâni
o zâs că şti
O zîs că sîmţă mninosu’ pădurii

p'orma..ori scrii 'dă' si te tii de el, ori scrii 'de' si ramai la varianta asta.

vad ca folosesti 'cocon' in loc de 'copil'.
din cate stiu io 'cocon' e copilasul de ţâţă.

SFAT: evita cat poti frazele arborescente.
un copil cu ADHD... - de lidiaz la: 18/05/2009 15:53:35
(la: Romania, incotro?)
*"un copil cu ADHD nu se poate concentra nici 2 minute, (...) Cu el nu poti vorbi despre bun simt, el are o problema si necesita ajutor specializat; nimeni in facutate nu te pregateste pentru asta. "

Este gresit de a afirma ca "cu el nu poti vorbi despre bun simt"....

Din pacate putini sint cei care cauta sa "gaseasca" pe cel care se ascunde dupa sindromul ADHD...

3% din copii (majoritatea baieti) sufere de ADHD insa simptomele diminuaza cu virsta !!!!!

Un copil exclus poate dezvolta o depresie, sau o anxietate greu de suportat.

Tratamentele medicamentale trebuiesc date cu prudenta (ex. Rilatine)si care pot ajuta copilul sa urmeze cursul unei scolaritati normale !

Acesti copii nu sint anormali - sint copii creativi, inteligenti insa care sufere de o tulburare a functunilor cognitive cu dificultati in - organizare si planificare. In cazurile in care copilul nu este acceptat de anturaj putem observa tulburari de comorbiditate (depresie, tulburari opozitionale etc)

De ce are nevoie acel copil ? In plus de o fi acompagnat de familie, profesori, medic si therapeut mai are nevoie de a nu fi exclus, humilit, maltratat, dispretuit...are nevoie de a avea rabdare cu el si a-i da incredere in el si valoare de sine.
#440587 (raspuns la: #440389) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
daca as fi eu copil - de thebrightside la: 29/05/2009 16:32:15
(la: metamorfoza)
as vrea sa fac focul si sa coc porumb in el.
sa ma joc de-a stafiile in cerceafuri regale :)))
sa desenez pe asfalt girafe si michimausi
sa sar coarda si elastic
sa joc intr-o piesa de teatru pentru copiii
sa asist la un concurs de biciclism (ca daca as fi eu acolo ar fi prapad)
sa construiesc o cetate din cuburi colorate
pfuai am obosit
mai sunt copil si maine...
#445200 (raspuns la: #445197) comenteaza . modifica . semnaleaza adminului
bile albe, bile negre... - de Sancho Panza la: 02/07/2009 13:37:27
(la: Cam doua ore - Partea 5)
partea asta m-a crispat putin. de ce?
am impresia ca incepi sa uiti ca aici este o “incercare dramatica” si nu o proza; acorzi prea multa importanta dialogului si prea putina acelor gesturi care ar putea fi valorificate. de pilda, momentul in care Dan isi barbiereste tatal, exploatat cum se cuvine, ar putea face cat o mie de cuvinte…in schimb ce spune indicatia de regie? “in graba”. De ce “in graba”? e un filon de aur aici, de ce treci nepasator pe langa el?
la fel…pe batran nu l-as vedea perorand despre moarte, implinire etc., ci atingandu-si copilul, de ex. privindu-l. bucurandu-se, uimindu-se. as lasa mai mult tacerile dintre ei sa vorbeasca si as fractura dialogul, in orice caz, as taia fara mila frazele de genul: “Nu se putea să nu reuşesc, nu mă lăsa Dumnezeu să mor aşa, fără să te văd. Deşi sunt cum sunt, Dumnezeu mă iubeşte şi-mi face minuni. Aveam senzaţia că El îi iubeşte doar pe ăi¬a de înving mereu. Dar nu. Dumnezeu iubeşte oamenii care cred şi visează. Vezi, într-o minune e doar o singură socoteală. Una! Trebuie doar să crezi.”

Nu transforma piesa in „Invataturile batranului strazii catre fiul sau Danut”. pierde din tensiune...
Nici replica asta nu mi-a placut:
DAN - Tată, nu e chiar aşa. Tu vezi suprafaţa, adică vezi că sunt medic la Urgenţă în Bucureşti, dar nu sunt împăcat cu mine. Aş fi putut să fac mult mai multe, şi în viaţă şi în profesie. Am avut şi eşecuri, nu sunt atât de bun precum aş fi vrut...”
merge intr-o discutie intre intelectuali, la o vodca, dar nu aici.
in schimb, asta:
DAN - Tată, să nu mă laşi acum! Să stai să vină costumul. Nu-mi muri acuma!”
e foarte inspirata!
asta e cheia, as zice, in fata unor situatii paradoxale, reactionam stangaci, surprinzator, stupid ...sublimul este doar o intamplare. una rara.

astept si continuarea.
pe ultima suta... - de cosmacpan la: 07/07/2009 08:59:17
(la: Traista cu povesti...Xun Zi)
Ajuns in celula, Yao Xun se adanci in sine cautand pacea sufletului zdruncinat si zbuciumat. Chipul tatalui si al fetei iubite se agatau de el cerand drept de viata si judecata. Bucuria si tristetea se amestecau alungandu-se si cautandu-se. Bucurie caci in scurt timp va muri ajungand langa cei dragi lui si tristete caci viata era frumoasa si merita traita pana la capat. Val dupa val, amintirile se loveau de tarm, raspandind parfumul clipelor fericite. Dupa un timp se regasi in timpurile trecute cand ostenea alaturi de batranul calugar in pustiul chinurilor si incercarilor. Abia acum i se ridica valul de pe ochi si stiu ca batranul nu era nimeni altcineva decat Maritul Sangdi Supremul, iar lupanul care-l insotise nu era altul decat Y, dragonul cel bun. Yao Xun ar fi dorit sa poata plange, dar sufletul se impietrise la vederea rautatii si ticalosiei care dusese la moartea celor dragi lui. Cu toata ca stia ca timpul ii este socotit se lasa dus de valul frumoaselor aduceri aminte.
Cu un tremur peste masura peretii temnitei cazura la pamant si in celula isi facu aparitia insusi Maritul care plutea pe o frunza de lotus. Yao Xun se arunca la pamant caci se stia nevrednic sa priveasca desavarsirea Supremului. Acesta se apropie si cu mila netarmurita se apleca si-l ridica de la pamant. Impreuna pornira spre camarile imparatului si cand ajunsera acolo toata curtea era stransa, caci toti simtisera cutremurul palatului si daramarea temnitei. Langa patul imparatului era samberlanul ingrozit si amandoi erau paziti de Dragonul Y care-si luase infatisarea sa. La un semn al Stapanului Lumilor aparu si curteanul batran cu cele doua trupuri ale osanditilor de peste zi.
- Iata ca ziua judecatii a sosit imparate. Fie ca dreptatea sa se arate si sa-ti primesti plata pentru faptele tale.
- Iertare si indurare Iubite Stapane al Lumilor zisera imparatul si samberlanul intr-un glas.
- Ar trebui sa va judec pe fiecare in parte dar cum impreuna ati pus la cale relele va voi judeca impreuna.
La un semn al Batranului, in aer se intrupa o balanta. Pe un taler se aflau doua petale ofilite iar pe celalalt erau ciulini si scaieti din care se prelingeau suvite de sange. Si cu toate ca sangele curgea incontinuu, tot acel taler era mai greu.
- Dupa cum vezi imparate in talerul din dreapta nu prea au apucat sa se adune fapte bune care sa dea greutate pe cand cel din stanga, cu tot sangele care curge neancetat tot greu si plin de fapte rele ramane. Ce pedeapsa meritati?
- Iertare Slavite si Adevarate. Iarta bietele noastre suflete pline de greseli.
- De iertat eu le iert dar trebuie sa se ierte si ele insele. Pentru aceasta trupurile voastre vor pribegi prin tinutul Yudu, cainindu-se si cerandu-si iertare pentru faradelegile savarsite. Iar Y va avea grija de aducerea la indeplinire a judecatii.
Ca un tunet, invaluit in cercuri de lumina, dragonul se ridica disparand vederii curtenilor, tarand trupurile celor doi: imparatul si samberlanul.
- Pentru dreapta ta purtare, batrane curtean, din aceasta clipa vei avea mereu in grija balanta cu care vom cantari faptele celor ce se pregatesc sa treaca pragul.
Batranul curtean se arunca la pamant, primind cu bucurie netarmurita dreapta judecate si rasplata. La un semn al Supremului trupurile se intregira cu capatele lor si din suflarea sa se raspandi duh de viata si traire in cele doua trupuri. Xun Zi si frumoasa Heng Wo se ridicara de la pamant frecandu-si gatul si ochii orbiti de lumina si stralucirea Slavitului.
- Tu Yao Xun va trebui sa te lupti cu vitregia si necunoasterea oemenilor si va trebui sa-ti gasesti o sotie iubitoare, pentru ca tatal tau sa-si bucure batranetile cu nepoti. Fie ca tot ceea ce ai invatat sa stii sa folosesti pentru tot omul.
- Marite si Slavite, iarta indrazneala, dar eu deja mi-am gasit aleasa si jur ca toata viata i-as inchina-o, ramane doar sa ma gaseasca si ea caci nu am curaj sa ridic privirea pana la inaltimea tronului imparatesc.
- Vorbele ce le-ai rosti ma fac sa rosesc si sa-mi pierd cumpatul, dar trebuie sa-ti marturisesc ca sunt la fel ca si tine si inca de acum trei ani mi-am pierdut rangul si tronul, zise frumoasa Heng Wo.
- Amindoi vorbiti vorbe in loc sa cautati susurul molcom al soaptelor de iubire. Din aceasta zi tronul iti apartine dupa merit copila, iar daca in trei luni te aflu fara de sot inseamna ca degeaba m-am increzut in tine zise Maritul Sangdi disparand intr-un abur usor ca o adiere de primavara.
Sorina Moldovai - Copil hoinar - de Daniel Racovitan la: 31/07/2009 09:40:35
(la: MUZICA USOARA ROMANEASCA)

Sorina Moldvai - Copil hoinar
Asculta mai multe audio Muzica



Cursuri de matematica si fizica online!
Incearca-le gratuit acum

Peste 3500 de videouri de cursuri cu teorie, teste si exemple explicate
www.prepa.ro
loading...